Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-01-29 / nr. 2733
Ascultînd darea de seamă, prezentată la plenara comitetului județean pentru cultură și artă, un director de cămin cultural din preajma mea exclama satisfăcut : „Bine că nu se dau nume !“ Ceea ce înseamnă că darea de seamă, după opinia unui vorbitor, Stelian Cîrstean, președintele comitetului municipal pentru cultură și artă, s-a menținut „la un înalt nivel teoretic“. Acesta este purul adevăr. Darea de seamă, deși a afirmat programatic intenția unei atitudini critice și autocritice, ocolit cu delicatețe detaliile concrete ale criticii și autocriticii, evitînd nominalizarea celor răspunzători de slaba activitate culturală a unor cămine și case de cultură. Un spațiu larg a fost acordat în darea de seamă frumoaselor realizări din domeniul cultural ale anului trecut (Zilele Eminescu, Botoșani , Coordonate contemporane, Festivalul obiceiurilor de iarnă etc.). Asemenea acțiuni sînt prevăzute a continua și în anul acesta cu amploare egală. Le-am apreciat și noi la vremea cuvenită, ca o dovadă a îndrăznelii și inițiativei, calități pe care comitetul județean pentru cultură și artă le poate avea atunci cînd dorește să facă lucruri frumoase. Un spațiu la fel de larg a fost acordat teoretizării pe marginea întrebării: ce trebuie să facă in viitor instituțiile, activiștii culturali din județul nostru ? Atîta timp însă cu totul s-a menținut pe tărîmul simplei teoretizări, ne îndoim că intervenția comitetului județean pentru cultură și artă la plenară, prin intermediul dării de seamă, va avea efect mobilizator asupra activiștilor culturali. A fost remarcabil în schimb spiritul combativ al celor care au discutat în plenară pe marginea dării de seamă și a proiectului de plan al principalelor acțiuni culturale din anul 1970. De aceea ne-am hotărît și noi să reținem cîteva din ideile esențiale formulate de vorbitori. Tovarășul Stelian Cîrstean, președintele comitetului municipal pentru cultură și artă a făcut o observație judicioasă : în plenară s-au spus lucruri puține și insuficient concretizate despre activitatea culturală de masă propriu zisă. Mai ales proiectul de plan cuprinde puține acțiuni care să stimuleze activitatea culturală de masă. Ideea a fost dovedită de însuși faptul că în timpul plenarei nu s-a înscris la cuvînt decît un singur director de cămin cultural (Ioan Sposib, Bucecea). Toți ceilalți directori ai căminelor culturale și caselor de cultură s-au mulțumit să asculte cu răbdare indicațiile teoretice din darea de seamă și reproșurile unor activiști din instituțiile de cultură de nivel județean. „Să coborîm cît mai mult spre sat, pentru ca cultura satului să nu rămînă mereu la nivelul folcloric“ — a spus pe bună dreptate tovarășul George Radu, activist al C.C. al P.C.R. Ori lucrul acesta s-a văzut prea puțin din proiectul de plan care cuprinde mai ales acțiuni orientate spre mediul urban. O altă idee de mare interes, desprinsă din intervențiile lui Ioan Sposib, director al căminului cultural din Bucecea, George Hoha, directorul Liceului de muzică, este defectuoasa colaborare dintre sindicate și comitetul județean pentru cultură și artă. S-a ajuns pînă într-acolo încît unii reprezentanți ai sindicatelor împiedică cu bună știință desfășurarea muncii culturale girată de salariații comitetului județean pentru cultură și artă. Chestiunea clubului din Bucecea a fost „rezolvată“ mereu de doi ani încoace de către tovarășul C. Grigoruță, membru în biroul executiv al consiliului județean al sindicatelor, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat pozitiv. „Toți cei care se ocupă cu munca culturală în cadrul organizațiilor de masă, a subliniat tovarășul George Radu, trebuie să se subordoneze comitetului județean pentru cultură și artă“. Însemnări de la PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ Această indicație este valabilă și pentru secția cinematografică județeană, ale cărei rezultate în mediul rural au fost apreciate drept nesatisfăcătoare. Instituțiile de artă profesioniste trebuie să se subordoneze și ele comitetului județean pentru cultură și artă, pentru a nu se mai ajunge la „neînțelegeri“, cum a declarat Stelian Preda, directorul Teatrului de stat. Lipsa de continuitate în activitatea culturală, ocazionalitatea, au evidențiat vorbitorii, duc la dispariția unor formații artistice de valoare și cu tradiții de zeci de ani în urma lor. Tot în legătură cu formațiile artistice, cu concursurile cultural , artistice la care sunt antrenate, s-a pus problema neglijării părerilor specialiștilor. Soarta unor concursuri cultural - artistice a fost hotărîtă de multe ori de reprezentanții în jurii ai sindicatelor, U.T.C.-ului etc. și nu de către specialiștii în muzică, teatru etc. Aceasta a dus la o scădere a valorii activității artiștilor amatori din județ, înlăturarea ocazionalității asigurarea unei asistențe comșipetente din partea specialiștilor, sunt două condiții care vor determina ridicarea calității mișcării artistice de amatori. „Fiecare profesor de la Liceul de muzică dorește să fie dirijorul unui cor, sau conducătorul unei formații artistice, dar cu condiția să li se acorde încrederea și considerația cuvenite“, a spus George Hola. Un alt grup de probleme, la care s-au referit vorbitorii, a fost insuficienta analiză făcută în darea de seamă activității instituțiilor de artă profesioniste. Dialogul teatrului ,,M. Eminescu“ cu publicul trebuie să fie mai energic și mai concret. Teatrul are datoria să facă o muncă de culturalizare atît în orașele cît și în satele județului. Nu sîntem de acord cu afirmația tovarășului Stelian Preda că reprezentațiile efectuate în mediul rural duc la degradarea spectacolelor. Același nivel calitativ al spectacolelor trebuie menținut și în deplasare, ca și la sediu. De asemenea, nu putem susține nici cererea sa ca numărul de premiere să fie micșorat, pentru a se mări numărul de reprezentații. Botoșănenii doresc să vadă mai multe spectacole noi cît și frumoase, chiar dacă aceasta reclamă un efort în plus din partea actorilor. In schimb, susținem ideea sa ca directorii de cămine culturale, activiștii sindicali răspunzători de munca culturală să sprijine, în latura lor organizatorică, turneele teatrului din județ. Tovarășul Tențulescu, redactor al „îndrumătorului cultural“, a pus în plenară o întrebare interesantă : cum își petrec timpul lor liber activiștii culturali ? Merg la spectacole, la concerte, expoziții ? Ne amintim că la vernisajul expoziției pictorului Teodor Valenciuc din Botoșani nu a participat nici un reprezentant al comitetului județean pentru cultură și artă. De aici se naște o altă întrebare : aceea a pregătirii culturale a fiecărui activist, a participării lor personale la toate acțiunile culturale importante. Membrii comitetului județean pentru cultură și artă trebuie să fie veritabili oameni de cultură, plini de inițiativă și participanți activi la opera de ridicare culturală a județului, nu numai simpli inspectori, controlori. Desigur, nu am cuprins aici decît problemele esențiale care au fost dezbătute în cadrul plenarei comitetului județean pentru cultură și artă. Regretăm faptul că directorii cominelor culturale (calificați la un moment dat drept „secretari ai secretarilor comitetelor comunale de partid“), ai caselor de cultură, ai cluburilor sindicale nu au fost antrenați în aceste dezbateri pentru a dezvălui problemele specifice muncii culturale de masă. Ei au fost simpli auditori, mulțumiți că nu au fost citați nominal în darea de seamă. De asemenea, sperăm că proiectul de plan cu principalele acțiuni culturale ale anului 1970, care cuprinde numeroase și interesante intenții, va fi așezat pe poziții mai realiste, va fi orientat în mai mare măsură spre activitatea culturală de masă propriuzisă, se va apleca mai atent asupra mediului rural preponderent în județ. In felul acesta nu va mai fi considerat de nimeni drept „o minunată aventură“. DORIN BACIU CLOPOTUL m PAGINA 2 „BINE CA NU SE DAU NUME!" RADIO IAȘI VINERI 30 IANUARIE 1970 Program de dimineață 6.00 Buletin de știri 6.05 Matineu muzical 6-30 Emisiune pentru sate 6.40 De pe deal și de pe vale 7.00 Informații și muzică Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Estrada zilei 17.30 Pe teme economice 17.45 Muzică corală de compozitori moldoveni 18.00 Itinerar culturalartistic 18-20 Cîntecul care mi-e drag 19.00 Radiojurnal 19.15 Mari interpreți de operă : Maria Callas și Nicolae Gedda în opera „Madame Butterfly“ de Puccini 19.30 Prezențe românești pe meridianele globului 19.45 Recital de muzică ușoară : Engelbert Humperdinck 20.00 Seară de muzică simfonică 21.00 Buletin de știri — Atlas liric 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare) 21.55 Arii și duete din operete 22.20 Interludiu ... de la muzica ușoară la jazz. ) • în ultimul latură intitulat „Autorul și opera îndrăgită“. Concursul a fost pregătit de prof. Vasile Popescu în colaborare cu comitetul comunal UTC. Tinerii Ion Filipoaie și Virginia Novacoschi au cîștigat premiul concursului care constă într-o excursie de două zile la Iași. După concurs a fost prezentat montajul literar „Glasul Unirii cere de la fiii României patrie comună“. (C. CHIȚANU). Duminică 25 ianuarie 1970, pionierii din detașamentul claselor a lll-a A și B, de la școala generală nr. 4, sub îndrumarea tov. comandanți Babaloi Elena și Rotar Silvia — au desfășurat un concurs de săniuș pe Dealul Tîrgului. Pe primele locuri s-au clasat elevii Medierel, Diaconu, Popa, Vieru, Gîrju, Rîpan și Bosînceanu. Celor clasați pe primele locuri li s-au înminat premii. Interesant , la acest concurs au participat și mulți părinți. Oră de atelier la Grupul școlar agricol din Botoșani Fotografia : Ț. ROMEO pentru a preveni timp, răspîndirea gripei, actorii teatrului de păpuși se deplasează în țele și căminele grădinide copii preșcolari ale municipiului, unde organizează de viața spectacole legate copiilor. Această inițiativă a teatrului „Cravata roșie“ este aplaudată de micii spectatori și de părinți. • La căminul cultural din Saucenița, comuna Brăești, a avut loc un concurs de lite CT- aHMSEjJBi Vă satisface viața culturală a municipiului ? Cum vă petreceți cel de „al doilea 8“ ? Prin ce mijloace vă informați ? Am enumerat doar cîteva întrebări la care — intelectuali, muncitori, tineri și vîrstnici — consumatori de cultură, au fost solicitați să dea răspunsuri în cadrul a două consfătuiri de sondaj organizate, în săptămîna trecută, în municipiu. Privind în ansamblu activitatea culturală, viața spirituală a municipiului Botoșani se poate descifra intenția organizatorilor de a o orienta spre domenii diverse, de a cuprinde în sfera ei categorii largi de public. Acest efort ni se pare salutar deoarece, mai presus de orice, munca culturală trebuie să sprijine producția, realizarea sarcinilor economice. Ea trebuie, însă în același timp, să vădească virtuți educative, să joace un rol activ, de influențare a comportamentului oamenilor. Parțial, formele concrete organizate — universitatea populară, concursurile, spectacolele de orice gen, expozițiile, filmul — răspund unor asemenea comandamente. Am spus parțial, pentru că, cu adevărat, au fost organizate multe manifestări culturale, dar, exemplele pot fi continuate și cu numeroase „pete albe" pe o imaginară Hartă a vieții spirituale orășenești. Ceea ce au reproșat participanții la consfătuiri muncii culturale, înainte de toate este caracterul ei festivist, ocazionalitatea, prilejuire de anumite sărbători, aniversări, de organizarea cluburi tovarăși", lamentări prezentate deseori drept „cauze obiective" ale insuficienței muncii culturale, forurile responsabile — comitetele de cultură și artă, sindicatele, organizațiile U.T.C. — nu au găsit încă acele multiple modalități de a atrage publicul la manifestările culturale, de a depista și promova talentele artistice existente, din belșug, în municipiu, de a reanima activitatea unor echipe artistice, de a înființa altele noi. S-a vorbit mult în aceste consfătuiri despre reînființarea „Estradei tineretului", dizolvată în anul trecut, din nepriceperea și lipsa de tact a unor activiști care lucrează cu tineretul. A fost adusă în discuție perioada în care, Botoșani, activa, cu rezultate mela ritorii, orchestra de muzică populară „Garofița“ care, în cadrul filarmonicii, ar putea fi „pusă pe picioare“, încă ni ata mai multe caiete care să cuprindă texte de muzică populară, muzică ușoară, fragmente de text satiric pentru brigăzile PE MARGINEA A DOUA CONSFĂTUIRI DIN MUNICIPIUL BOTOȘANI artistice de amatori. Remarci foarte critice s-au făcut la adresa casei de cultură din oraș, și am spune, nu pentru prima dată în cariera sa. Aici, după spusele unor oameni, totul s-ar reduce la jocuri de șah, table, remy. Oare activiștii ei — dacă îi are cu adevărat — pentru asta primesc salariu ? supravegherea unor jocuri Pentru de noroc ? Dar să nu ne limităm numai la aceste probleme. S-a vorbit, de pildă, intens despre necesitatea ca instituțiile profesioniste de cultură din Botoșani — teatrul de stat, filarmonica, teatrul de păpuși — și altele din afară să sprijine mai responsabil ridicarea nivelului spiritual al municipiului. Nu ne îndoim de utilitatea sugestiei date de către unul dintre muncitorii I.I.L. „Flamura Roșie“ ca, fiecare instituție profesionistă să patroneze 2—3 echipe de amatori din oraș, nu numai „dacă pică banul". S-a făcut propunerea ca, înainte de începutul fiecărei stagiuni, Teatrul „Mihai Eminescu“ să pună în dezbatere publică repertoriul său, să organizeze, cu continuitate, intîlniri ale actorilor cu spectatorii, să invite, mai des, actori cunoscuți de la alte teatre din țară. Aceleași lucruri au fost recomandate filarmonicii, teatrului de păpuși. Publicul, după cum a reieșit din discuții, dorește mai multe expoziții de pictură, grafică, sculptură, „mese rotunde" cu tineretul, spectacole de muzică ușoară, de varietăți, dar bune, instructive, nu „provinciale“. In sfîrșit — localurile de cultură. Nu-i o noutate pentru nimeni că orașul Botoșani este deficitar din acest punct de vedere. Casa de cultură, sălile celor două cinematografe sunt neîncăpătoare pentru numerosul tineret existent în municipiu. Cineva își amintea că, acum 8—9 ani în urmă, existau peste 12 cluburi, care, cu timpul au dispărut. Pe lângă necesitatea stringentă de a se construi în oraș o casă de cultură modernă, unul sau două cinematografe la parterul unor blocuri în noile cartiere, participanții la consfătuiri au propus să se studieze posibilitatea redării unor săli din oraș, activităților de club așa cum funcționau cu ani în urmă. Subscriem la ideea că sălile existente în prezent să fie mai judicios folosite, mai bine întreținute. De asemenea, construirea — prin mijloace proprii — a unor terenuri de tenis, volei, a unor popicarii, reanimarea unor tradiții sportive ale orașului — călărie, ciclism — sînt tot atîtea idei ale publicului care ar merita să prindă cît mai repede viață. VIRGIL PIRVU unor concursuri la nivel de țară cest an. Casa creației populare și la care există obligații expres — pe nedrept etichetată „ca să se de participare. In locul co- de recreație“ de către unul dinmodelor lamentări „ne trebuie tie participanți — ar putea edi REVENDICĂRI ADRESATE DE PUBLIC ACTIVITĂȚII CULTURAIE VINERI 30 IANUARIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. 17.30 Consultații pentru elevi. 18.00 Lumea copiilor 18.30 Actualitatea în economie. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Mai aveți o întrebare ? 20.40 Film artistic. Un om teribil. 22.05 Telejurnalul de noapte 22.20 Cadran. Emisiune de actualitate internațională. 23.00 închiderea emisiunii. Noua școală din Silișcani Brahms poate fi considerat un moment de răscruce în estetica muzicală a celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, moment de răscruce nu atît pentru implicațiile imediate pe care adversarii wagnerianismului încercau să le speculeze, ci prin aspirația sa continuă către ideal, arta va începe să se exteriorizeze omului tocmai pentru că ea, în ultimă instanță, eșuează în imanent. La Brahms nu se poate desigur vorbi încă de un asemenea fenomen. CRONICA DISCULUI BRAHMS: SIMFONIA A IV-A mai mult în ceea ce privește consecințele pe care această estetică le va avea mult mai tîrziu în muzica secolului XX, prefigurînd tendința neoclasică a unui Stravinsky, Reger, Respighi. E- Hanshok, susținătorul ardent al neoclasicismului brahmsian, nu este deloc departe de afirmațiile lui Igor Stravinsky înfățișînd muzica drept un limbaj al supra personalului vizînd absolutul. începînd cu Brahms puritatea devine o condiție ce se reinstaurează în muzică. Dimensiunea tragică a artei sale nu este prin aceasta mai puțin evidentă, tragismul emanînd acum însă dintr-un centru căruia cu greu i se mai poate găsi un nume. El devine trăsătura unei totale interiorizări, cristalizînd la hotarele dintre vibrația dionisiacă intensă și abstracțiunea conturului formal. Modalitățile arhitecturale capătă în acest caz o importanță excepțională, căci ele stabilesc acea corelație între haos și logos ca o motivație ontologică a individului tinzînd spre dimensiunea absolută. Acest lucru însă consacră o altă contradicție generatoare de tragism. Este vorba de acea disonanță ce se creează între ideal și conștiința care, tinzînd spre el, nu îl poate atinge în cele din urmă. Cu toate acestea, său există un punctum în neoclasicismul saliens al acestei tendințe. Simfonia în mi minor este una din lucrările caracteristice care ilustrează plenar dimensiunea neoclasică a muzicii lui Brahms. Dacă temele se înlănțuie cu o fluiditate și o expresivitate ce amintesc muzica romantică, totuși travaliul tematic și riguroasa formă cvadripartită nu lasă nici un fel de îndoială asupra caracterului lucrării. După o perioadă în care romanticii încercaseră detronarea formei de sonată, muzica își reafirma dreptul la o coerență și o arhitectură proprie. Discul pe care dorim să-l recomandăm (E-C.E. 0409) este realizat de orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj. Mircea Cristescu, dirijor de renume european, dă un contur precis lucrării, utilizând o gradație sonoră adecvată evidențierii ideilor muzicale. Cu toată rigurozitatea de factură clasică, el ne înfățișează un Brahms interiorizat și sensibil, o muzică care stăruie in sufletul ascultătorilor și care se dăruie de la primele acorduri. DAN ANGHELESCU Tristă In ziua de 23 ianuarie 1970, orele 17, in Rogojești - Mihăileni, Vasile Balițchi in vîrstă de 10 ani s-a urcat pe din spate a unui tractor bara cu șenile, cu lamă buldozer, folosit pentru deszăpezire (condus de Octavian Ungureanu și aparținînd IMA Bucecea, secția 11 Cîndești) , fără ca tractoristul să observe și crezind că tractorul se deplasează prin alunecare, băiatul a pus mina pe șenilă, care l-a agățat ; a fost tras, rostogolit și strivit între șenilă și cabina tractorului. Atenție, copii, atenție, părinți! Cinste elevului S-a prezentat la redacție Costică Delescu din Iacobeni- Dingeni, elev in anul I electricieni, al școlii de construcții din Botoșani. Elevul a găsit în preajma stației auto Epureni-Ungureni o sumă de bani (știe păgubașul cit!). Cel care are bugetul personal afectat de pierdere il poate găsi pe elev la locul său de muncă — hotelul „Carpați“ din municipiu, unde repară instalații electrice. Un sincer, bravo ! Abonamentul 4320 Posesorul acestui abonament circulă zilnic cu autobuzul 1GCL Botoșani, la Stincești. In cursul duratei de valabilitate a abonamentului, mașina 1GCL n-a circulat cîteva zile. La expirarea valabilității călătorul s-a dus la intreprindere pentru prelungirea abonamentului cu numărul de zile in care autobuzul n-a circulat. Aici s-a adresat atît de amabilului tovarăș Vasile Șova, care, foarte ocupat, a indicat călătorului să se ducă și să se intereseze la garaj de zilele necirculate. Adevărat, atît de incomod era pentru Șova să ridice receptorul tov, și pînă formează numărul, pină răspunde garajul, și pîșină... Din nefericire călătorul și-a îngăduit să facă niște umile observații. Atît i-a trebuit ! Jupiterian, Șova l-a fulgerat: dacă nu-ți convine, nu lua abonament ! Și chiar sînt cîteva neclarități cu aceste abonamente, niște mărunte birocrații, in cazuri cînd trebuiesc prelungiri, cu nervi mărunți, cu necunoașterea ce se întîmplă în garajul întreprinderii... Dar, tovarășul contabil șef ne-a asigurat că va aranja. Pe cuvîntul său Uf. poștal Suharău Viorel Grigore din Oroftiana - Suharău ne pasează „niște pasageri pentru o croazieră cu Arca“. Dînsul a expediat la 25 decembrie anul trecut de la oficiul poștal Suharău o scrisoare de felicitare unui amic care lucrează la ambasada română din Suedia. A plătit suma cerută, i s-a eliberat recipisa și a doua zi a primit plicul îndărăt, cu mențiunea „insuficient francat“. A plătit și diferența, iar după o săptămînă plicul... a revenit, cu altă magnifică mențiune, „nu este voie închis“. A relatat atunci cazul la poșta centrală din municipiu unde i s-a zis că poate cei de la of-ul poștal Suharău nu cunosc cum devine chestiunea. Păi dacă cei de la of-ul Suharău nu știu treburile lor, să învețe ! Sau poate n-are cine-i învăța ! Plimbare la nuntă Așa chef să se plimbe n-a avut niciodată ca în ziua aceea din toamna lui ’69, Victor Botoșăneanu, conducător auto la Autobaza Botoșani. O aprigă dorință i-a făcut cu ochiul și Botoșăneanu, suindu-se ca un falnic Făt-Frumos la volanul autobasculantei 31-Bt-321 (aparținind autobazei) a plecat la plimbare fără să-i pese nici măcar de Dumitru Băiceanu care se zmeia ca paznic la poartă. In partea a doua a poveștii mașina s-a întors cu Botoșăneanu și cu însoțitorul lui, Vasile Văcăriuc, de la o nuntă la Unțeni, a doua zi. In a treia și ultima parte, pe plimbăreț îl așteaptă altă nuntă și alți nași. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT "1 .»3 RADIO VINERI 30 IANUARIE 1970 5.05—6.00 Muzica diminețtii. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30’ Muzică și actualități. — Buletin meteo-rutier. — Jurnal agrar. Buletin agro-meteorologic. — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. — Bună dimineața, copii ! — Sport. — Recomandări din program. — Sumarul presei. — Matineu muzical. — Moment poetic. Versuri de Ecaterina Săndulescu. — La microfon, melodia preferată. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 Drag mi-e cîntecul și jocul. 10.30 Muzică ușoară. 11.05 Muzică ușoară interpretată la chitară. 11.15 Sa înțelegem muzica. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii distractive. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu. 13.45 Orchestra Trandafir de la Moldova din Bîrlad. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 La microfon Nelu' Orian. 15.00 Roza violurilor. 15.25 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntece populare. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Cîntă fanfara din Satui Mare — județul Vaslui. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Muzică populară. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa iiv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți ! Poșta emisiunii. 21.20 Cîntă Jean Păunescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Juliette Greco. 22.CO Rad ojurnal. 22.20 Sport. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. 1IsII1III1III 1 J