Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-02-14 / nr. 2747

Anul XXVI nr. 2747 sîmbătă 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Adunările generale ale salariaților - instituție de afirmare plenară a voinței colective SA NU AȘTEPTAM NUMAI ȘEDINȚA DE AMUZA A MUNCII... Din darea de seamă prezentată de Gheorghe Munteanu, directorul OCL- mixt Dorohoi, în adunarea generală a salariaților, a reieșit că rețeaua comercială dorohoiaiiă este într-un continuu proces de îmbunătățire, că multe unități au fost modernizate și dotate cu mobilier și utilaj comercial, iar volumul mărfurilor desfăcute în anul ce a trecut este superior celui din 1968, valoarea lor depășind 114 milioane lei. Cu toate acestea planul de desfacere nu a fost realizat decit în procent de 99,8 la sută, mai puțin cu circa 200 mii lei. Privit însă, în structură, se observă că în timp ce în sectorul alimentar și cel al alimentației publice planul a fost îndeplinit în proporție de 115,3 la sută și respectiv 104 la sută, în sectorul nealimentar (textile — încălțăminte și metalo chimice) el a fost de numai 88,6 la sută. Situația aceasta necorespunzătoare își găsește explicația în numeroase deficiențe. De altfel, pornind de la datele înscrise în darea de seamă, numeroșii vorbito, au subliniat o serie din cauzele care au influențat nefavorabil — de ordin tehnic și organizatoric — dînd și unele soluții de rezolvare a lor. Gestionara Olga Niculescu, spunea : ,,E regretabil că organizația noastră comercială nu a reușit să-și îndeplinească planul de desfacere cu circa 200 000 lei, care fie zis nu reprezintă o sumă, ea putind fi realizată din cîte știu în 5 ore de vînzare normală pe întreaga rețea, nu s-a făcut acest lucru Dacă e și din vina comitetului de direcție care nu a urmărit cu suficientă răspundere realizarea acestui indicator în toate sectoarele de activitate“. Multe din discuțiile purtate s-au referit în special la unele deficiențe existente în procesul de aprovizionare cu necesarul de mărfuri; în cuvîntul său, Haralambie Aivănesei, merceolog arăta : „Resortul comercial nu s-a preocupat în suficientă măsură de obținerea unui fond de marfă cît mai corespunzător, nu a controlat și îndrumat periodic personalul în subordine și mai ales cel operativ în deprinderea și respectarea regulilor generale de comerț“. Referindu-se apoi la contractarea fondului de marfă alimentar, sesiza : „Pentru că aprovizionăm cu mărfuri și unitățile de alimentație publică, am dori ca și acest sector să prezinte un necesar de aprovizionat. Cum acest lucru nu ,s-a făcut pînă acum, s-au comis tractarea multe greșeli la confondului de marfă, care s-a făcut, în lipsa unei baze de calcul, la libera apreciere. Serviciul comercial, preocupat mai puțin de acest lucru, nu trebuie să fie doar o umplutură pe schema de funcțiuni, îndeaproape să se ocupe mai de asigurarea fondului de marfă, factor principal în realizarea sarcinilor de plană. Au fost evidențiate de către cei care au luat cuvîntul o serie de probleme majore, de a căror rezolvare depinde și realizarea sarcinilor pe anul acesta. Rezumat. 800Stoci ar fi urmărirea mai îndeaproape a livrărilor de mărfuri în mod integral, ritmic, în structură, în concordanță cu cerințele pieții, utilizarea deplină a spațiilor comerciale, reducerea cheltuielilor de circulație, o mai atentă gospodărire și folosire a ambalajelor etc. S-au făcut referiri și la problema deservirii, atribut principal al unui comerț modern, cu influență hotărîtoare asupra volumului desfacerilor. După cum se arăta în darea de seamă nu întîmplător la unitatea alimentară „Margareta“ — gestionară Ana Ciubotărașu, „Corina“ — gestio FLORIAN REPCA (Continuare in pagina a Rl-a) ADRESĂ CU ADRESĂ CU ADRE... „Gospodărire“ _ Astea-s facturile, putem ridica ghipsul? — Nu cred, încercați ! Sarcinile care stau în fața întreprinderilor industriale si organizațiilor economice de a reduce consumurile de materii prime si materiale presupun in primul rînd, buna gospodărire ș i depozitare a acestora pentru limitarea și, de ce nu, lichidarea oricăror fenomene producătoare de risipă. Din nefericire (a se citi , neglijența unor șefi de depozite, manipulanți și meseriași, lipsa de exigență a celor datori să-i conducă și supravegheze) se mai întîlnesc prin întreprinderi și, cu precădere, pe șantiere materiale aruncate la intimplare, pe care zăpada și ploile le-au surprins „fără apărare" și le-au degradat fără milă. Saci cu ciment și ipsos vată minerală, carton asfaltat, fier beton, lăzi cu sticlă, polistiren, bitum și alte materiale pot fi întîlnite pe majoritatea șantierelor de construcții pe la diversele puncte de lucru ale IGCL și chiar în depozitul central al I.J.C.M. In aceste condiții considerăm că evitarea risipei e primul pas ce trebuie făcut pe drumul economisirii materialelor. VASILE CRĂIȚĂ MINDRA ADORĂRI GENERALE IA COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE ÎNTĂRIREA RĂSPUNDERII PERSONALE Rezultatele obținute la Ripiceni, precum și angajarea fermă a cooperatorilor de acolo pe calea creșterii susținute a producției agricole în anul 1970 sunt cunoscute. Adunarea generală a ales consiliul de conducere, comisiile de revizie și de judecată, iar în fruntea cooperativei agricole, ca președinte, a fost reales Mircea Călin, care deține această funcție de la constituire. Cu toate că ocazia era oarecum festivă — determinată de sărbătorirea cu acest prilej a 10 ani de la constituire — dezbaterile au fost dominate de spiritul de lucru, evidențiind seriozitatea cu care membrii cooperatori privesc prezentul și viitorul cooperativei agricole. Darea de seamă, vorbitorii au subliniat cu deosebire existența încă a unor mari rezerve de sporire a producției. Vasile Țurcanu arăta că producția anuală pe o grupă vaci oscilează între 26.000 de și 35.000 litri lapte. Anul trecut pentru că nu la toate grupele a existat același interes, aceeași preocupare pentru îngrijire și hrănire s-a obținut o producție cu circa 100.000 l. mai mică. Au fost mortalități importante la porci iar reproducția la scroafe nu s-a realizat potrivit deoarece asistența prevederilor zoo veterinară a lăsat de dorit. Din această cauză s-au pierdut circa 400.000 lei. Vorbitorul insistat ca pentru noul an de producție să se întărească mai mult răspunderea a celor ce lucrează personală într-un sector sau altul și orice pagube s-ar ivi, determinate de neglijențe sau de nepricepere, să fie imputate. Elena Crețu, Neculai Langa, Natalia Isac și Aurica Herțan, cooperatori, au abordat cu foarte multă tărie problema întăririi răspunderii personale a celor ce lucrează în cîmp. — Acum, spunea tovarășa Crețu, nu trebuie să ne ocupăm să avem numai culturi frumoase în general, ci să ne îngrijim ca nici o palmă de pămînt să nu rămînă nesemănată. Anul trecut au mai fost și goluri în culturi, pentru că nu s-a semănat cu atenție. Nu avem dreptul și nici nu mai putem să lăsăm ca și anul acesta să se întîmple la fel. Trebuie să ne îngrijim nu ca fiecare hectar de porumb să producă ei fiecare plantă. Neculai Langa aprecia că veniturile pot spori mult prin culturi intercalate de fasole, prin porumb. După socoteala făcută de el, pe această cale, anul trecut veniturile cooperativei agricole ar fi putut crește cu 360.000 lei. Anul acesta va trebui să fie pusă în valoare mai bine și o asemenea rezervă. Referindu-se la pierderile I. MAXIMIUC (Continuare in pagina a ÎH-a) SCHELE Fotografia : IOAN NEGREA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, TĂNIȚI-VAI Ing. ADAM MARCEL, C.A.P. Vlădeni. — De circa 6—7 ani de zile fac experiențe cu fertilizarea solului concomitent cu semănatul porumbului. In ultimii doi ani am folosit la acest sistem de fertilizare îngrășăminte complexe (23 : 23 :0). Rezultatele au fost mai mult decit încurajatoare. Am obținut sporuri de producție care au mers pînă la 1500 kg știuleți la hectar. In 1970 ne-am propus să extindem acest procedeu pe 310 ha. Din păcate, pînă la ora aceasta, n-am primit nici un kg de îngrășămînt complex, deși am avea nevoie de cel puțin 40 tone. Și mai grav este că întreaga cantitate este prevăzută să ne fie livrată în trimestrul III al anului. Porumbul însă se însămînțează în... primăvară. Ce răspunde tovarășul NICOLAE CALINESCU, directorul bazei județene de aprovizionare a cooperativelor agricole ? — Cunosc situația. Furnizorul acestui îngrășămint este C.J.C. Turnu Măgurele, a expediat cooperativelor care agricole din județ abia 2,4 la sută din repartiția pe trimestrul 1. Dar pentru tipul de ingrășămînt solicitat de C.A.P. Vlădeni (23 : 23 : 0) nu avem deloc repartiție în prima parte a anului. Totuși noi am cerut la centru să ne dea 100 tone din acest tip. Vom analiza toate căile posibile și îl asigur pe tovarășul inginer că cel mai tîrziu în 20 zile va primi îngrășămîntul de care are nevoie. PROGNOZA Pentru zilele de 15, 16 și 17 februarie a.c. se prevede vreme rece la începutul intervalului, apoi în încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător. Vor cădea precipitații locale. Vînt potrivit din nord - est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 1 și minus 7 grade, iar cele maxime înzene zero și 5 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7.16 și va apune la ora 17.44. Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane . Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economica și culturala — 12487 Secțiile viata de partid și construcții de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația 12372 BREVIAR POȘTAL’70 Participarea noastră la adunarea salariaților de la Direcția județeană de poștă și telecomunicații, ne îngăduie să înfățișăm cititorilor citeva din preocupările, foarte diverse, ale acestui colectiv de muncă. Anul care a trecut — rodnic în realizări în toate sectoarele poștei — a consemnat darea în folosință, în municipiul Botoșani, cu 40 de zile înainte de termen, a centralei telefonice automate, precum și a unei centrale telegrafice automate, răspunzîndu-se, astfel, în condiții mult mai bune, cerințelor publicului, întreprinderilor și instituțiilor botoșănene. In zona Dorohoiului au început în 1969 și se desfășoară și ,la ora actuală importante lucrări prin care se vor crea oficiilor poștale Hudești, Suharău și Ibănești legături telefonice directe cu centrala Dorohoi. Pentru îmbunătățirea calității audiției, o mai promptă deservire a convorbirilor, în prezent, lucrătorii poștei reorientează abonații telefonici din comuna Santa Mare la centrala telefonică din Călărași. Să enumerăm și cîteva obiective, prevăzute Direcției de poștă, în planul care vor intra în funcțiune în cursul anului 1970, începînd cu luna februarie. Pentru o mai bună desfășurare a activității de poștă și difuzare a presei urmează, ca în aceste zile, să ia ființă un oficiu de tranzit în orașul Botoșani. La darea in funcțiune a noului complex comercial din cartierul „Parc“ în această clădire va fi înființat un nou oficiu poștal , Botoșani 4 ,care va deservi publicul din această parte a orașului, descongestionîndu-se, în fel, activitatea celor 3 acest existente. Pe linia rețelei oficii de telecomunicații, in acest an, vor fi instalate 350 de posturi telefonice ; prin lucrările ce se vor executa la centrele de radioficare Trușești, Darabani, Săveni și Bucecea, numărul abonaților va crește cu peste 100. In sfîrșit, amintim că nu peste mult timp, în municipiul Botoșani, va lua ființă un magazin de presă, vor spori punctele de desfacere, crește pătrunderea presei va la 1 000 de locuitori. NOMVALOAREA CĂINȚEI O „Sălbatecul“ de 19 ani * Unul dintr-o mie, într-adevăr un caz rar # Tată și fiu . Atenție - colegi de „facultate“ Săptămîna trecută, un grup de ofițeri de la Miliția municipiului Botoșani a definitivat cauza lui Florin Potcovuță, de 19 ani, domiciliat pe str. Tunari. 3. „Necunoscuții au devastat și împrăștiat totul în interior, și urmele erau ca după niște sălbatici“ — cu aceste cuvinte se încheia plîngerea adresată miliției. Am vrut să-i cunosc pe „sălbatici“. In ziua de 25 ianuarie, duminică dimineața, în timp ce tinerii invadau exuberanți străzile orașului, am intrat în camera anchetatorilor. Așezat cuminte la masă, un tînăr își scria declarația. Am citit-o. Literele cursive, chiar frumoase și propozițiile trădau un extraordinar spirit de observație . Pe urmă am discutat cu el și ne-a privit în ochi. Cît timp mi-a povestit, m-am gîndit neîncetat la tinerii de pe stradă. Văzusem printre ei multe perechi de tineri frumoși : un băiat și o fată, și tot așa, de braț. Și după ce interlocutorul a terminat de istorisit, i-am pus o întrebare care a rămas un timp fără răspuns. Pînă și ofițerii m-au privit cumva cu mustrare : de ce adică întreb despre asemenea lucruri ? Dar am primit răspunsul: — Da, am avut o bună prietenă , vecină și cunoscută din copilărie, Mariana Alexa, muncitoare la tricotaje. M-am plimbat nu o dată cu ea. Arestatul era simpatic, tînăr, vorbăreț, dezghețat. Nu ancheta sociala semăna deloc cu un sălbatic , avea aerul și ținuta celorlalți tineri, liberi, de pe stradă. Dar era singur aici, numbai cu gîndurile lui de tîrzie căință. „Am furat pentru că m-au dat afară, pe nedrept, de la uzina de reparații, pe motiv că nu corespund meseriei. Am hotărit cu mama să mergem în audiență la consiliul popular municipal, dar am renunțat, ca să nu aibă tata neplăceri, fiindcă el a rămas să muncească la uzină. Și m-am gîndit că sunt major și aș putea lucra oriunde. în țară, dar banii ce-i aveam (200 lei) nu mi-ar fi ajuns decît de drum...“ — Cum a venit și de ce a plecat de la dr. Florin Potcovuță ? — m-am interesat la uzina de reparații. — Nu muncea, tovarășe! N-aș vrea să credeți că nu ne-am ocupat de el, am încercat totul. Dar poftiți, discutați cu oamenii care au muncit cu el (ing. director Ludovic Reghenstreif). — La noi există cazuri cînd, numai pe merit, cei mai buni muncitori, angajați temporar, MIHAI HUIANU ALEXEI RUDEANU (Continuare în paga III-a) • Pe planșetele de lucru ale proiectanților de la OFFGAIF Botoșani se află in prezent amenajarea artlieroizonală complexă a celor tre versanți din partea sud.vestică a orașului Botoșani și regularizarea pi rîului Dresteuca. Lucrarea cuprinde în amenajare circa 250 ha și 5 kre d.‘",“";ia Pî,rîu î", f.mhn11- In,re variantele posibile se are în vedere posibilitatea plantarii teraselor cu pomi și vie, precum și amenajarea peisagistică cu specii agro - silvice a ravenelor, lucrări prin care se va realiza și consolidarea terenurilor care fac obiectul acestui proiect In secția țesătorie a Uzinelor textile „Moldova"