Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-02-25 / nr. 2756

Anul XXVI nr. 2756 miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * Numai în acest an, stațiunea de incubație Cătămărăști va livra peste 1.200.000­ pui. In fotografie : Șeful stațiunii, te­hnicianul Ștefan Lupu, urmărind temperatura și umiditatea in incubatoare Fotografia : IOAN NEGREA PE ȘANTIERELE DIN DOROHOI ALE COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI LUCRU PE APUCATE DĂ... RESTANȚE 165 zile / milion imobilizare. Așa rezultă din raportarea valo­rii lucrărilor executate la atelie­rul de tîmplărie și complexul de deservire din Dorohoi la timpul cu care termenele de punere in funcțiune au fost depășite, fără a mai pune la socoteală sumele încasate pentru lucrări executa­te la primul obiectiv în anul 1968. Părerea șefului șantieru­lui din Dorohoi, Gheorghe Ni­neaca, în legătură cu aceste o­­biective părîndu-ni-se necon­cludentă („atelierul va fi predat luna aceasta - deci cu 5 luni după termen - fără o serie de utilaje, iar complexul în martie - numai 3 luni depășire - deși in prezent devizul general­ refă­cut nu a sosit la șantier") am încercat să intrăm în amănunte făcindu-ne interlocutori din șefii punctelor de lucru și beneficiarii lucrărilor. ția Nu e prima dată cind execu­acestor două găzduită în coloanele obiective e ziarului nostru și desele deplasări pe a­­ceste șantiere ne permit să afir­măm că titularul de investiții prin cea de-a doua calitate a sa — proiectant al lucrărilor — a contribuit cel puțin in egală mă­sură, alături de executant, la prelungirea duratei de execuție. Pe parcursul execuției construc­torii au fost puși în fața unor a­­devărate „enigme” de proiec­tare, neconcordanțele dintre piesele scrise și cele desenate și, în mod deosebit, omisiuni și subevaluări ale unor lucrări pro­ducătoare de încurcături lesne de­­ înțeles. Unul din articolele critice din ziarul nostru din octombrie anul trecut care se ocupa de calitatea unor documentații teh­nice a fost trimis la UCECOM cu o adresă însoțitoare care se încheia astfel : „Vă rugăm să discutați criticile aduse și să răs­pundeți redacției conform hotă­• PROIECTANT SAU FURNI­ZOR DE ERORI • CARBIDUL ȘI OXIGENUL - RARITĂȚI • CIT­E DE OPERATIV UN PLAN... OPE­RATIV II ALE rîrilor în vigoare, arâtînd starea de lucruri și măsurile luate pen­tru înlăturarea deficiențelor sem­nalate". Și am primit răspuns de la... sectorul de proiectare al UCECOM adică exact de la cei pe care-i criticam și care au fost analizați de forul lor tutelar prin... trasarea sarcinii de a răs­punde redacției. Și ei au răs­puns, eludînd cea mai mare parte a criticilor noastre și ocu­­pîndu-se numai de aspectele cărora li s-au găsit justificări de o temeinicie care rămîne în­doielnică. Adevărul e că la trei din cele patru obiective proiec­tate de sectorul de proiectare al UCECOM care se construiesc în județul Botoșani (al patrulea a început abia la finele anului trecut) documentațiile tehnice au conținut defecte și omisiuni și că în prezent devizele gene­rale ale celor două obiective din Dorohoi sunt la București din luna decembrie și sunt aștepta­te... ■ refăcute, deoarece lucră­rile executate depășesc sumele din devizele inițiale, Iată de ce considerăm că UCECOM are pe linie de investiții datorii neono­rate față de județul nostru. Dar documentațiile tehnice au ajuns, cum au ajuns pe șantiere și pentru că pe la serviciul tehnic al întreprinderii de construcții au trecut cu iuțeală au fost ve­rificate superficial. Să nu uităm însă că U.J.C.M. în calitate de beneficiar de investiții nu face excepție de la... excepția deve­nită regulă pentru cei mai mulți beneficiari de investiții din ju­deț, de a preda cu întârziere­ do­cumentațiile, răpindu-i construc­torului posibilitatea unei verifi­cări temeinice. Constructorul a fost pus de multe ori tri încurcătură de sur­prizele pe care „rețeta" de exe­cuție i le-a oferit din abunden­ță, dar și propriile-i deficiențe mențin în execuție un atelier de tîmplărie ,început­ în vara anului 1968 și un complex de deservire început cu­ un an în urmă. Des­pre o parte a acestora am mai scris și ne vom referi la cele din ultima perioadă .La atelier con­tinuă să lipsească o serie de u­­tilaje și materiale. Vasile Balan, șeful serviciului plan materiale, la I.J.C.M. ne-a pus în fața u­­nor greutăți evidente ale între­prinderii privind achiziționarea unor utilaje , furnizori care au I. HOGAȘ (Continuare în pagina a III-a) In zilele de 26, 27 și 28 fe­­bruarie a.c. vremea se menține închisă și umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipi­tații, mai ales sub formă de la­­poviță și ninsoare. Vîntul va su­fla potrivit din sectorul sudic. Temperaturile minime ale aerului vor oscila între minus 5 și zero grade, iar cele maxime între zero și plus 4 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7,00 și va apune la ora 17,58. In secția de preparare a brînzeturilor de la Fabrica din Dorohoi, șeful bazei, comunistul Constantin Flu­tur și meșterul brinzar lor­■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]­­ • :­­ h: -ț I­dache Anghel, discută despre desfășurarea pro­cesului tehnologic DAN COJOCARU, medic veterinar la cir­cumscripția Albești. — La farmacia vete­rinară din Botoșani nu găsim unele medicamen­te în cantitățile dubi­e. M-am dus recent și am solicitat 1500 fasciozan pentru capsule baterea gălbezii la com­oi și ni s-au dat 500. U­­neori nu se găsește va­selina neutră. Apoi lip­sesc medicamente sti­mulatorii de creștere și dezvoltare. Nu e normal. NATALIA FĂLCOIA­­NU, șefa de unitate, farmacia veterinară in­terjudețeană Botoșani­ — Lucrurile — în sinteză — stau astfel: noi sintem­ farmacie, nu depozit. E posibil să fi lipsit unele medicamen­te, aceasta însă doar temporar. Medicii de la circumscripții (unii), ar vrea să ia cantități masive de medicamen­te de la noi. Dar așa ceva nu e posibil. Ei trebuie să trimită cooperativele agricole să ridice ceea ce le este necesar, cu bani. Noi avem plan de vînzare și trebuie să nu-l înde­plinim. De aceea nici nu le putem livra can­tități masive. Pe de altă unele medicamente parte, pe care le cer adesea — cum sunt cele stimula­tori — nu se desfac prin farmacie ci prin depozitul de la Sucea­va, căruia e bine să i se adreseze­încă o dată insist ca pentru medicamentele necesare în cooperative­le agricole să îndrume oamenii să le ridice de la noi. Farmacia de la dispensarul este destinată veterinar urgențe­lor și rămîne destinată acestui scop. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI • VA I IN INDUSTRIE Rezultate bune și... mai puțin bune Datele transmise de Direcția județeană de statistică cu privire­ la mersul îndeplinirii planului de stat la 20 I­ a.c., confir­mă că în economia județului nostru se obțin, în continuare, re­zultate bune. Cu excepția produselor de unt și slănină la toate celelal­te produse, urmărite statistic pionul a fost îndeplinit și depășit — sporul reprezentînd 12 000 kg fire bumbac, 639 mii bucăți cărămizi, 43 000 kg brînzeturi, 692 tone nisip cuarțos, 55 000 kg carne, mobilă în valoare de 605 mii lei ș.a. (Nu înțelegem dis­ciplina de plan la fabrica de industrializare a laptelui unde la brînzeturi depășirile de plan reprezintă 35,7 la sută, la lapte de consum 12,1 la sută iar la u­nt s-a realizat doar 82,9 la sută din plan). Urmare depășirii sarcinilor fizice livrările către industrie și fondul pieții au fost superioare cifrelor stabilite. Depășirea planului producției marfă vîndută și încasată este de 6,9 mili­oane lei și ea se localizează la toate unitățile industriale din județ. O contribuție mai mare și-au adus combinatele de in­dustrie alimentară și cel textil și I.I.L. Dorohoi. Faptul că la I.I.L. „Flamura roșie" în cea de-a doua decadă a lunii februa­rie încasările sunt sub cele planificate trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru a se lua măsurile ce se impun în ve­derea evitării în viitor a unor asemenea căderi și a repetării si­tuației din anul trecut cînd aici lună de lună acest indicator nu a fost îndeplinit. O situație total necorespunzătoare și care distonează cu realizările din întreprinderile industriale, se găsește în coope­rația meșteșugărească unde din cele 7 unități, 5 nu realizează planul producției marfă vîndută și încasată (cooperativa „în­frățirea" 97,7 la sută, „Prestarea" 92,3 la sută, „Progresul" 69,6 la sută, „Sporul" 87,3 la sută, „Viitorul" 78,3 la sută). Este mai mult decît evidentă necesitatea luării unor măsuri hotărîte și a intervenției mai competente din partea U.J.C.M. I. VLAICEANU (Continuare in pagina a ti-a) m mM In ultima vreme am auzit vorbindu-se la Botoșani tot mai mult despre teatru. De ce a trebuit să mă surprindă acest lucru, cînd chestiunea, ținînd de „tradiție“, intra deja la capitolul marilor dis­cuții culturale ? Se abandona în esență acea ipocrizie cul­turală care-l crease deja pe minisnorul de evenimente ur­bane și se avea în vedere o revitalizare a unui fenomen aflat la limita dintre provin­­cializare și plafonare profe­sională. Ni s-a vorbit mai intîi de un tînăr actor cu nu­mele de Gelu Ivașcu, șef de promoție la I­ A.T.C., și­ apoi de alte cîteva nume care co­lorau afișele, fără să știm de ce, cu o nouă personalitate. Și­ atunci ne-am gîndit spon­tan la gloria profesională a unui alt teatru dintr-un alt oraș al Moldovei și­ am pre­văzut că nu sîntem departe și noi s-avem prin metaforă cel puțin un teatru al „tine­retului“. Dar dacă primul e­­lement în teatru este actorul, cel imediat următor este tex­tul dramatic, și­ acesta cumu­lat alcătuiește ceea ce numim • A FI SAU A NU FI­E O PROBLEMĂ PUSĂ DE PE SCENĂ $ ȘI TEATRULUI I SE CUVINE SĂ ȘI-O PUNĂ O NU AFECTARE A-L FACE PE ACTOR ARTIST — CI CONȘTIINȚA LIBERTĂȚII SALE repertoriu. De data aceasta discuțiile au încrucișat spade. Cine face repertoriul, cine se zbate pentru repertoriu, cine cere repertoriul și cui i se oferă repertoriul. Am înțeles greșit, sau poate­ i chiar ade­vărat, că premierele de pînă aici ale stagiunii curente fac parte dintr-un repertoriu ne­definitivat. S-a mai exclus „Don Carllos“ de Schiller, s-a mai adăugat „Acești îngeri triști“ de D.R. Popescu, pie­să distinsă la trecutul Festi­val național de teatru și, pe bună dreptate, aleasă cu in­sistență de scenele țării etc. Teatrul include și surpriza deși nu e o instituție a sur­prizelor, în sensul că nu scoate panglici colorate din pălăria scamatorului, care ră­mîne mai departe în cari­catura acestei instituții. Tea­trul impune, e o catedrală lai­că, avîndu-l ca patron indis­cutabil pe universalul Sh­a­­kespeare, cel care pune de pe scenă întrebarea: a fi sau a nu fi ? A face teatru deci e o problemă de viață și de moarte dacă privești cultura pozitiv. Și iată că am discu-ION MURGEANU (Continuare in pagina a III-a) REPER TEATRUL Redacții *> adminisitalia­n Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoana­­ Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11723 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economica și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și constructi de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 ÎN AGRICULTURA Experiența înaintată nu-și găsește pârtia pe care să circule(ii) NEVOIA DE DIALOG ȘI DE CUNOAȘTERE DI­RECTA A FAPTULUI POZITIV, ÎNAINTAT, ESTE STRI­VITA DE LIPSA DE ORGANIZARE, DE „CRIZA“ DE TIMP In mai multe locuri ni s-a vorbit despre valoarea deose­bită a contactului direct cu experiența înaintată, cu fap­tul nou de producție. Un in­giner cu o apreciabilă acti­vitate în cîmpul muncii (22 de ani) își amintea de două schimburi de experiență din cariera sa (ambele cu 5—7 ani în urmă), de la care s-a întors îmbogățit profesio­nal. In altă parte nu s-a vor­bit de aceleași schimburi de experiență valoroase (de data aceasta cel care ni le-a rela­tat mai are un an pînă la pensie). Carevasăzică dintre specialiștii cuprinși în anche­tă doar cei mai vîrstnici au avut ceva de spus despre a­­semenea lucruri și poate în­­tîmplător, cam puține. Dar în­ ultimii ani numărul cadrelor tehnice din agricultura jude­țului s-­at dublat. Acestora li s-au oferit prilejuri similare ? In ce ne privește mărturisim că în ultimii 2 ani n-am au­zit să se fi organizat schim­buri de experiență, fie și de mai modeste dimensiuni, la care specialiștii din județ — din inițiativa Direcției agri­cole — să fi participat apoi întorși acasă să fi apli­fi­cat cunoștințele însușite din păcate aceasta nu e o pă­șt­rere personală. Mai curînd aici e un loc gol în activita­tea Direcției agricole care trebuie completat. Cum anu­ I. MAXIMIUC (Continuare In pagina a III-a) In laboratorul de cofetărie al T.A.P.l. Botoșani PREGĂTIREA CADRELOR Timp de trei zile la Casa agronomului din Zăicești par­ticipă la o instruire 65 de brigadieri și șefi de echipe care lu­crează la grădinile de legume și zarzavaturi din cooperati­vele agricole. Specialiștii de la Direcția agricolă județeană și de la Casa agronomului predau un ciclu de lecții teoretice și practice privind pregătirea răsadnițelor, repicatul și plantatul legumelor în cîmp, lucrările de întreținerea culturilor, sorta­rea și valorificarea superioară a legumelor etc. Ing. S. Glas­berg a prezentat temele :­Aplicarea îngrășămintelor și ierbici­­delor" și „Irigarea culturilor de legume" iar ing. A. Dumitres­­cu, despre „Noile forme de organizare a muncii în acest sec­tor". Constantin Mustață, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, a prezentat pe larg modul de retribuire a muncii în sectorul legumicol în raport cu producția și veniturile obținute. In cadrul pregătirilor pentru campania agricolă de pri­măvară, 12 ingineri șefi din cooperativele agricole Mihăileni, Cîndești, Vf. Cîmpului, Lozna, Dersca etc. care cultivă cartofi pe suprafețe mai mari, participă la un instructaj la Casa agro­nomului Șcheia, județul Suceava. Cu acest prilej ei au putut audia expuneri privind rezultatele obținute în cultura carto­fului și măsurile ce se preconizează în acest an pentru creș­terea producției la ha. 50 de președinți ai cooperativelor agricole, șefi de fermă și economiști din fermele zootehnice, au plecat luni într-o vi­zită de­ documentare la unitățile industriale de creșterea și îngrășarea bovinelor, porcinelor și ovinelor din Giurgiu și Ol­tenița. Cu această serie (a doua) Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, încheie o acțiune mai largă ce a dat posibilitatea unui număr de 9# de președinți și cadre de conducere ale fermelor din co­operativele agricole să învețe din experiența unor unități frun­tașe în creșterea animalelor. ADRESĂ CU ADRESA CU ADRES. Pe alt post­ ­ Nu vă temeți, doar sînt medic. Mai mult chiar medic veterinar. VASILE CRĂIȚA MINORA Sînt în județul nostru unele cazuri cînd specialiștii refuză să se prezinte la locurile de muncă repartizate și preferă alte posturi care nu au nici o tangența cu mese­ria în care s-au calificat. Asemenea exemple se găsesc, de pildă, la Industria laptelui din Botoșani și la alte unități economice din județ. Le supunem spre... meditație celor care s-au angajat și celor care s-au angajat.

Next