Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-25 / nr. 2756
Anul XXVI nr. 2756 miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * Numai în acest an, stațiunea de incubație Cătămărăști va livra peste 1.200.000 pui. In fotografie : Șeful stațiunii, tehnicianul Ștefan Lupu, urmărind temperatura și umiditatea in incubatoare Fotografia : IOAN NEGREA PE ȘANTIERELE DIN DOROHOI ALE COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI LUCRU PE APUCATE DĂ... RESTANȚE 165 zile / milion imobilizare. Așa rezultă din raportarea valorii lucrărilor executate la atelierul de tîmplărie și complexul de deservire din Dorohoi la timpul cu care termenele de punere in funcțiune au fost depășite, fără a mai pune la socoteală sumele încasate pentru lucrări executate la primul obiectiv în anul 1968. Părerea șefului șantierului din Dorohoi, Gheorghe Nineaca, în legătură cu aceste obiective părîndu-ni-se neconcludentă („atelierul va fi predat luna aceasta - deci cu 5 luni după termen - fără o serie de utilaje, iar complexul în martie - numai 3 luni depășire - deși in prezent devizul general refăcut nu a sosit la șantier") am încercat să intrăm în amănunte făcindu-ne interlocutori din șefii punctelor de lucru și beneficiarii lucrărilor. ția Nu e prima dată cind execuacestor două găzduită în coloanele obiective e ziarului nostru și desele deplasări pe aceste șantiere ne permit să afirmăm că titularul de investiții prin cea de-a doua calitate a sa — proiectant al lucrărilor — a contribuit cel puțin in egală măsură, alături de executant, la prelungirea duratei de execuție. Pe parcursul execuției constructorii au fost puși în fața unor adevărate „enigme” de proiectare, neconcordanțele dintre piesele scrise și cele desenate și, în mod deosebit, omisiuni și subevaluări ale unor lucrări producătoare de încurcături lesne de înțeles. Unul din articolele critice din ziarul nostru din octombrie anul trecut care se ocupa de calitatea unor documentații tehnice a fost trimis la UCECOM cu o adresă însoțitoare care se încheia astfel : „Vă rugăm să discutați criticile aduse și să răspundeți redacției conform hotă• PROIECTANT SAU FURNIZOR DE ERORI • CARBIDUL ȘI OXIGENUL - RARITĂȚI • CITE DE OPERATIV UN PLAN... OPERATIV II ALE rîrilor în vigoare, arâtînd starea de lucruri și măsurile luate pentru înlăturarea deficiențelor semnalate". Și am primit răspuns de la... sectorul de proiectare al UCECOM adică exact de la cei pe care-i criticam și care au fost analizați de forul lor tutelar prin... trasarea sarcinii de a răspunde redacției. Și ei au răspuns, eludînd cea mai mare parte a criticilor noastre și ocupîndu-se numai de aspectele cărora li s-au găsit justificări de o temeinicie care rămîne îndoielnică. Adevărul e că la trei din cele patru obiective proiectate de sectorul de proiectare al UCECOM care se construiesc în județul Botoșani (al patrulea a început abia la finele anului trecut) documentațiile tehnice au conținut defecte și omisiuni și că în prezent devizele generale ale celor două obiective din Dorohoi sunt la București din luna decembrie și sunt așteptate... ■ refăcute, deoarece lucrările executate depășesc sumele din devizele inițiale, Iată de ce considerăm că UCECOM are pe linie de investiții datorii neonorate față de județul nostru. Dar documentațiile tehnice au ajuns, cum au ajuns pe șantiere și pentru că pe la serviciul tehnic al întreprinderii de construcții au trecut cu iuțeală au fost verificate superficial. Să nu uităm însă că U.J.C.M. în calitate de beneficiar de investiții nu face excepție de la... excepția devenită regulă pentru cei mai mulți beneficiari de investiții din județ, de a preda cu întârziere documentațiile, răpindu-i constructorului posibilitatea unei verificări temeinice. Constructorul a fost pus de multe ori tri încurcătură de surprizele pe care „rețeta" de execuție i le-a oferit din abundență, dar și propriile-i deficiențe mențin în execuție un atelier de tîmplărie ,început în vara anului 1968 și un complex de deservire început cu un an în urmă. Despre o parte a acestora am mai scris și ne vom referi la cele din ultima perioadă .La atelier continuă să lipsească o serie de utilaje și materiale. Vasile Balan, șeful serviciului plan materiale, la I.J.C.M. ne-a pus în fața unor greutăți evidente ale întreprinderii privind achiziționarea unor utilaje , furnizori care au I. HOGAȘ (Continuare în pagina a III-a) In zilele de 26, 27 și 28 februarie a.c. vremea se menține închisă și umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla potrivit din sectorul sudic. Temperaturile minime ale aerului vor oscila între minus 5 și zero grade, iar cele maxime între zero și plus 4 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7,00 și va apune la ora 17,58. In secția de preparare a brînzeturilor de la Fabrica din Dorohoi, șeful bazei, comunistul Constantin Flutur și meșterul brinzar lor■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] • : h: -ț Idache Anghel, discută despre desfășurarea procesului tehnologic DAN COJOCARU, medic veterinar la circumscripția Albești. — La farmacia veterinară din Botoșani nu găsim unele medicamente în cantitățile dubie. M-am dus recent și am solicitat 1500 fasciozan pentru capsule baterea gălbezii la comoi și ni s-au dat 500. Uneori nu se găsește vaselina neutră. Apoi lipsesc medicamente stimulatorii de creștere și dezvoltare. Nu e normal. NATALIA FĂLCOIANU, șefa de unitate, farmacia veterinară interjudețeană Botoșani — Lucrurile — în sinteză — stau astfel: noi sintem farmacie, nu depozit. E posibil să fi lipsit unele medicamente, aceasta însă doar temporar. Medicii de la circumscripții (unii), ar vrea să ia cantități masive de medicamente de la noi. Dar așa ceva nu e posibil. Ei trebuie să trimită cooperativele agricole să ridice ceea ce le este necesar, cu bani. Noi avem plan de vînzare și trebuie să nu-l îndeplinim. De aceea nici nu le putem livra cantități masive. Pe de altă unele medicamente parte, pe care le cer adesea — cum sunt cele stimulatori — nu se desfac prin farmacie ci prin depozitul de la Suceava, căruia e bine să i se adresezeîncă o dată insist ca pentru medicamentele necesare în cooperativele agricole să îndrume oamenii să le ridice de la noi. Farmacia de la dispensarul este destinată veterinar urgențelor și rămîne destinată acestui scop. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI • VA I IN INDUSTRIE Rezultate bune și... mai puțin bune Datele transmise de Direcția județeană de statistică cu privire la mersul îndeplinirii planului de stat la 20 I a.c., confirmă că în economia județului nostru se obțin, în continuare, rezultate bune. Cu excepția produselor de unt și slănină la toate celelalte produse, urmărite statistic pionul a fost îndeplinit și depășit — sporul reprezentînd 12 000 kg fire bumbac, 639 mii bucăți cărămizi, 43 000 kg brînzeturi, 692 tone nisip cuarțos, 55 000 kg carne, mobilă în valoare de 605 mii lei ș.a. (Nu înțelegem disciplina de plan la fabrica de industrializare a laptelui unde la brînzeturi depășirile de plan reprezintă 35,7 la sută, la lapte de consum 12,1 la sută iar la unt s-a realizat doar 82,9 la sută din plan). Urmare depășirii sarcinilor fizice livrările către industrie și fondul pieții au fost superioare cifrelor stabilite. Depășirea planului producției marfă vîndută și încasată este de 6,9 milioane lei și ea se localizează la toate unitățile industriale din județ. O contribuție mai mare și-au adus combinatele de industrie alimentară și cel textil și I.I.L. Dorohoi. Faptul că la I.I.L. „Flamura roșie" în cea de-a doua decadă a lunii februarie încasările sunt sub cele planificate trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru a se lua măsurile ce se impun în vederea evitării în viitor a unor asemenea căderi și a repetării situației din anul trecut cînd aici lună de lună acest indicator nu a fost îndeplinit. O situație total necorespunzătoare și care distonează cu realizările din întreprinderile industriale, se găsește în cooperația meșteșugărească unde din cele 7 unități, 5 nu realizează planul producției marfă vîndută și încasată (cooperativa „înfrățirea" 97,7 la sută, „Prestarea" 92,3 la sută, „Progresul" 69,6 la sută, „Sporul" 87,3 la sută, „Viitorul" 78,3 la sută). Este mai mult decît evidentă necesitatea luării unor măsuri hotărîte și a intervenției mai competente din partea U.J.C.M. I. VLAICEANU (Continuare in pagina a ti-a) m mM In ultima vreme am auzit vorbindu-se la Botoșani tot mai mult despre teatru. De ce a trebuit să mă surprindă acest lucru, cînd chestiunea, ținînd de „tradiție“, intra deja la capitolul marilor discuții culturale ? Se abandona în esență acea ipocrizie culturală care-l crease deja pe minisnorul de evenimente urbane și se avea în vedere o revitalizare a unui fenomen aflat la limita dintre provincializare și plafonare profesională. Ni s-a vorbit mai intîi de un tînăr actor cu numele de Gelu Ivașcu, șef de promoție la I A.T.C., și apoi de alte cîteva nume care colorau afișele, fără să știm de ce, cu o nouă personalitate. Și atunci ne-am gîndit spontan la gloria profesională a unui alt teatru dintr-un alt oraș al Moldovei și am prevăzut că nu sîntem departe și noi s-avem prin metaforă cel puțin un teatru al „tineretului“. Dar dacă primul element în teatru este actorul, cel imediat următor este textul dramatic, și acesta cumulat alcătuiește ceea ce numim • A FI SAU A NU FIE O PROBLEMĂ PUSĂ DE PE SCENĂ $ ȘI TEATRULUI I SE CUVINE SĂ ȘI-O PUNĂ O NU AFECTARE A-L FACE PE ACTOR ARTIST — CI CONȘTIINȚA LIBERTĂȚII SALE repertoriu. De data aceasta discuțiile au încrucișat spade. Cine face repertoriul, cine se zbate pentru repertoriu, cine cere repertoriul și cui i se oferă repertoriul. Am înțeles greșit, sau poate i chiar adevărat, că premierele de pînă aici ale stagiunii curente fac parte dintr-un repertoriu nedefinitivat. S-a mai exclus „Don Carllos“ de Schiller, s-a mai adăugat „Acești îngeri triști“ de D.R. Popescu, piesă distinsă la trecutul Festival național de teatru și, pe bună dreptate, aleasă cu insistență de scenele țării etc. Teatrul include și surpriza deși nu e o instituție a surprizelor, în sensul că nu scoate panglici colorate din pălăria scamatorului, care rămîne mai departe în caricatura acestei instituții. Teatrul impune, e o catedrală laică, avîndu-l ca patron indiscutabil pe universalul Shakespeare, cel care pune de pe scenă întrebarea: a fi sau a nu fi ? A face teatru deci e o problemă de viață și de moarte dacă privești cultura pozitiv. Și iată că am discu-ION MURGEANU (Continuare in pagina a III-a) REPER TEATRUL Redacții *> adminisitalian Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoana Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11723 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economica și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și constructi de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 ÎN AGRICULTURA Experiența înaintată nu-și găsește pârtia pe care să circule(ii) NEVOIA DE DIALOG ȘI DE CUNOAȘTERE DIRECTA A FAPTULUI POZITIV, ÎNAINTAT, ESTE STRIVITA DE LIPSA DE ORGANIZARE, DE „CRIZA“ DE TIMP In mai multe locuri ni s-a vorbit despre valoarea deosebită a contactului direct cu experiența înaintată, cu faptul nou de producție. Un inginer cu o apreciabilă activitate în cîmpul muncii (22 de ani) își amintea de două schimburi de experiență din cariera sa (ambele cu 5—7 ani în urmă), de la care s-a întors îmbogățit profesional. In altă parte nu s-a vorbit de aceleași schimburi de experiență valoroase (de data aceasta cel care ni le-a relatat mai are un an pînă la pensie). Carevasăzică dintre specialiștii cuprinși în anchetă doar cei mai vîrstnici au avut ceva de spus despre asemenea lucruri și poate întîmplător, cam puține. Dar în ultimii ani numărul cadrelor tehnice din agricultura județului s-at dublat. Acestora li s-au oferit prilejuri similare ? In ce ne privește mărturisim că în ultimii 2 ani n-am auzit să se fi organizat schimburi de experiență, fie și de mai modeste dimensiuni, la care specialiștii din județ — din inițiativa Direcției agricole — să fi participat apoi întorși acasă să fi aplificat cunoștințele însușite din păcate aceasta nu e o păștrere personală. Mai curînd aici e un loc gol în activitatea Direcției agricole care trebuie completat. Cum anu I. MAXIMIUC (Continuare In pagina a III-a) In laboratorul de cofetărie al T.A.P.l. Botoșani PREGĂTIREA CADRELOR Timp de trei zile la Casa agronomului din Zăicești participă la o instruire 65 de brigadieri și șefi de echipe care lucrează la grădinile de legume și zarzavaturi din cooperativele agricole. Specialiștii de la Direcția agricolă județeană și de la Casa agronomului predau un ciclu de lecții teoretice și practice privind pregătirea răsadnițelor, repicatul și plantatul legumelor în cîmp, lucrările de întreținerea culturilor, sortarea și valorificarea superioară a legumelor etc. Ing. S. Glasberg a prezentat temele :Aplicarea îngrășămintelor și ierbicidelor" și „Irigarea culturilor de legume" iar ing. A. Dumitrescu, despre „Noile forme de organizare a muncii în acest sector". Constantin Mustață, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, a prezentat pe larg modul de retribuire a muncii în sectorul legumicol în raport cu producția și veniturile obținute. In cadrul pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară, 12 ingineri șefi din cooperativele agricole Mihăileni, Cîndești, Vf. Cîmpului, Lozna, Dersca etc. care cultivă cartofi pe suprafețe mai mari, participă la un instructaj la Casa agronomului Șcheia, județul Suceava. Cu acest prilej ei au putut audia expuneri privind rezultatele obținute în cultura cartofului și măsurile ce se preconizează în acest an pentru creșterea producției la ha. 50 de președinți ai cooperativelor agricole, șefi de fermă și economiști din fermele zootehnice, au plecat luni într-o vizită de documentare la unitățile industriale de creșterea și îngrășarea bovinelor, porcinelor și ovinelor din Giurgiu și Oltenița. Cu această serie (a doua) Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, încheie o acțiune mai largă ce a dat posibilitatea unui număr de 9# de președinți și cadre de conducere ale fermelor din cooperativele agricole să învețe din experiența unor unități fruntașe în creșterea animalelor. ADRESĂ CU ADRESA CU ADRES. Pe alt post Nu vă temeți, doar sînt medic. Mai mult chiar medic veterinar. VASILE CRĂIȚA MINORA Sînt în județul nostru unele cazuri cînd specialiștii refuză să se prezinte la locurile de muncă repartizate și preferă alte posturi care nu au nici o tangența cu meseria în care s-au calificat. Asemenea exemple se găsesc, de pildă, la Industria laptelui din Botoșani și la alte unități economice din județ. Le supunem spre... meditație celor care s-au angajat și celor care s-au angajat.