Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-03-31 / nr. 2785

DINJOíl SUB LUPĂ ACTIVITATEA DE LA C.A.P. POIANA REVENIRE DUPĂ UN AN @ UN CONSILIU BUN CA „PUNEA CALDA" a COMPLEXITATEA NEGLIJENTEI, COSTA SCUMP @ O FALSA TENTATIVA DE RECUNOAȘTERE a FORME CONVINGĂTOARE, SIGURE PENTRU PROGRESConsiliul de conducere al C.A.P. poartă toata răspunderea asupra îndeplinirii indicatorilor de plan aprobați de adunarea generală, pentru desfășurarea întregii activități de producție. Dacă urmărim modul cum și-a dus la îndeplinire aceste sarcini consiliul de conducere al cooperativei agricole din Poiana în 1969, observăm că în comparație cu 1968 situația economică a unității în loc să progreseze, a înregistrat minusuri serioase. Avem deci, motive să revenim asupra discuțiilor purtate cu un an în urmă la „masa rotundă" organizată de ziarul nostru. Tentativa de a recunoaște lipsurile, semnalate atunci, s-a dovedit falsă, nu a influențat aproape cu nimic asupra redresării situației economice. Dimpotrivă, complexitatea aspectelor de neglijență, scoase în evidență cu prilejul unei recente dezbateri, arată că anul trecut membrii consiliului de conducere, în frunte cu Mihai Frunză, președintele cooperativei agricole, nu și-au concentrat eforturile pentru a mobiliza pe toți cooperatorii la muncă, de a găsi căile de înlăturare a neajunsurilor semnalate. Deficiențele de acest gen îi costă scump pe țăranii cooperatori din Poiana. Veniturile n-au fost realizate decît în proporție de 47 la sută, din care cauză valoarea unei zile-muncă a fost de numai 7,75 lei. Cum s-a ajuns la o asemenea situație ? — Noi avem pămînt bun, dar nu-l lucrăm cum trebuie ca să culegem recolte cît poate da — spunea Vasile Corduneanu, ales recent brigadier de cîmp. Unii caută să dea vina pe calamitățile naturale, care într-o măsură oarecare au dijmuit producția. Eu susțin că lipsurile se datoresc membrilor cooperatori, care n-au executat la timp lucrările de întreținere a culturilor. In fața grajdurilor de la Protopopeni - Vale unii cooperatori au recoltat cîte 30 000 kg sfeclă de zahăr la hectar, cum este de exemplu Ioan M. Țînțar, iar alții abia 1000 — 3000 kg. Condițiile naturale nu au fost la fel ? Ra da. Dar acolo unde terenul nu a fost prășit, buruienile au crescut mari și recolta a fost compromisă. Problema pusă în discuție la cooperativa agricolă din Poiana, a calității lucrării pămîntului, nu este întîmplătoare. De ani de zile o parte din țăranii cooperatori, insuficient controlați de brigadieri, șefi de echipă și în ultima instanță de inginerul șef Constantin Murgoci, s-au obișnuit să execute lucrări de calitate necorespunzătoare la culturile prășitoare, ceea ce a diminuat cu mult producțiile. Interesante au fost pe această temă relatările cooperatorilor loan Afrăsinei, Iraiu, Constantin Constantin Pie- Lupu, Gheorghe Achiței și loan Vlașcu, care au criticat consiliul de conducere pentru faptul că nu a luat măsuri cu cei ce au adus I. GAVRIL (Continuare în pagina a Ml-«) Pe șantierul atelierului de bunuri de consum al I. I. L. ’ g,Flamura roșie" din Botoșani Fotografia I. NOUR Căutări, experiențe ... din fotografie, medicul Aurel Duțu, de la Spitalul din Dorohoi) MAGAZIN DE PRESA ȘI FILATELIE Duminică s-a deschis, în Calea Națională la nr. ISO (lângă filiala A.F.R.), magazinul de presă și filatelie, singura unitate de acest gen din județ. Magazinul este aprovizionat cu un bogat sortiment de ziare, reviste și publicații periodice, românești și străine, precum cu articole de filatelie. Proșigramul zilnic între orele 6—11 și 17—20 ; duminica și luni după amiază — închis. ★ Astăzi la orele 16, în sala pinacotecii Muzeului județean Botoșani, va avea loc vernisajul expoziției interjudețerrs de pictură și grafică, la care participă artiști plastici bucăoani și botoșaneni, printre care Ilie Boca, Gheorghe Velea, Gheorghe Mocanu de la Bacău și Vasile Jurje, Alexandru Pleșca, Teodor Valenciuc din Botoșani. Expoziția se anunță a fi cea mai interesantă manifestare de acest fel, prin prezența distinctă, personală, a expozanților, ca tehnică și printr-o varietate a stilurilor. DISCIPLINA DE PRODUCȚIE ! IA ON PAS... DE IMPAS 1. Să ne referim, mai întii, la tradițiile de onoare ale fabricii dumneavoastră... — Anul trecut la noi s-au sărbătorit 20 de ani de producție. Cu acest prilej s-a remarcat în mod deosebit ascendența noastră. Dacă am pornit în 1949 cu 150 de lucrători, astăzi s-a ajuns la cifra de 1335 de salariați, care parcurg un flux tehnologic modern. Anul aniversar la care mă refer canalizat eforturile noastre, într-o proporție de 90 la sută, în direcția exportului. A crescut și s-a maturizat, după cît vedeți, un colectiv de muncă puternic. 2. Și totuși dificil ? ! — Nu prea. Depinde însă la ce dificultăți faceți aluzie. 3. Ne-ar interesa o viziune asupra calității producției fabricii in toți acești ani... — Ea nu a fost, bineînțeles, în permanență la fel. Acum doi ani bunăoară s-au înregistrat in TRADIȚIA ONOAREI • 20 DE ANI Bifl COLECTIVUL • REFUZURI DE CALITATE U ACȚIUNI OPERATIVE • CRITICA NOMINALA SI AUTENTICITATEA UNOR NEMULȚUMIRI • GENERAȚII • CONDUCEREA refuzuri de calitate în valoare de circa 1.500.000 lei, în 1969, valoarea acestora a scăzut la suma de 251.000 lei. 4. Iar în prezent ? — Urcăm, din păcate, iarăși. Avem în momentul de față o mare deficiență de calitate. Este foarte mare în raport cu aceeași perioadă a anului trecut și aceasta ne-a dat de gîndit. 5. Probabil, însă, că acționați operativi — Bineînțeles. Comisia economică a comitetului de partid din întreprindere a primit sarcini să facă un control amănunțit asupra cauzelor care duc la deficiențele înregistrate pe tot parcursul fluxului tehnologic. Odată depistate aceste cauze, vom modifica și unghiul din care vom acționa pentru îndreptarea lor. 6. Și totuși, aceste cauze sunt absolut necunoscute în prezent ? — Unele, dimpotrivă. Ele se referă mai întîi la returnarea cămășilor de către I.C.R.T.I. Bacău și Timișoara pe neconcordanței culorilor motivul contractate. Apoi, în ce privește pantalonii, nu corespund talia și grosimea aplicată pe etichetă, în pachete sunt inversate talii și grosimi. Sunt cunoscute chiar unele locuri de muncă și ION MURGEANU (Continuare in pagina a III-a) INTERVIU CU TOVARĂȘA CLEOPATRA POPA, SECRETARA COMITETULUI DE PARTID PE ÎNTREPRINDERE, LA FABRICA DE CONFECȚII BOTOȘANI Cronica municipală COMPLEXUL II Marți, 17 martie, merceologul O.C.L. produse alimentare s-a convins încă o dată, la fața locului, cum se face aprovizionarea centrelor de desfacere situate la periferie , mașina cu lapte nu a putut străbate noroiul adinc din preajma „Complexului II", cum frumos e botezat complexul comercial din cartierul Parcul tineretului. De cîteva zile aici nu pătrunde nici mașina cu produse de panificație, nemaivorbind despre aprovizionarea cu celelalte mărfuri obișnuite : trimis din bază cu diferite lăzi și borcane, un camion s-a intors, încărcat, inapoi... Magazinele complexului II (autoservire, legume și fructe, tutungerie) au fost deschise la data de 4 martie a.c. Bine îndesate cu provizii „inaugurale" (n-au lipsit nici șervețelele, nici hirtia igienică !) rafturile oglindesc, și astăzi, noroiul gros de pe picioarele cumpărătorilor. Magaziile sint goale, iar repartițiile acordate cu o pronunțată... larghețe, au rămas undeva in dosare. Fiindcă cele 1000 kg. de făină albă nu s-au adus, iar comenzile zilnice de produse lactate se întocmesc în vînt. Nimeni nu are curajul să intre pînâ la genunchi în noroi ! După 7 zile, tot marți, 24 martie a.c., gestionarii acestei unități sesizează faptul că se vor împlini curînd două săptămîni de cînd nimeni dintre cei competenți nu a luat nici o măsură, și aprovizionarea magazinului stagnează o altă mașină trimisă din bază cu diferite produse alimentare a fost nevoită să se întoarcă, neputînd pătrunde din pricina noroiului. După cum susținea insuși responsabilul magazinului, aprovizionarea aces- RED. (Continuare In pagina a III-a) Prognoza In zilele de 3 martie, 1 și 2 punte a.c. vremea va fi rece la început, apoi în încălzire treptată. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse slabe, izolate. ’Viatul va suîra de la slab la potrivit. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între plus 2 și plus grade, iar cele maxime, între plus 7 7 și plus 12 grade. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI LEONTE IN JUDEȚUL Tovarășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a făcut o vizită de lucru în județul Botoșani, însoțit de tovarășul Gheorghe Ghinea, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Botosano P C.R., tovoroiul Leonte Răutu a vizitat Uzinele textile „Moldova", șantierul de construcții de locuințe din Parcul tineretului și cel din Parcul „Mihai Eminescu“, noua construcție a Liceului cu 20 săli de clasă, precum și Liceul „A. T. Laurian“. Acest itinerar a prilejuit cunoașterea, la fața locului, a ritmului de construcție în municipiul Botoșani, a problemelor ce le ridică activitatea economică a uzinelor textile și a preocupărilor colectivului profesoral de la liceul botoșănean. In continuare, tovarășul Leonte Răutu a avut o întîlnire cu reprezentanții instituțiilor de cultură și învățămînt ale județului RĂUTU BOTOȘANI nostru la care au luat parte tovarăși din conducerea comitetului județean pentru cultură și artă, a inspectoratului școlar județean, a comitetului județean U.T.C., a consiliului județean al organizației pionierilor și a consiliului județean pentru educație fizică și sport. Au fost discutate urforic CiSpeCic din CiCoSÍc SeCtoare de activitate, a avut loc un schimb de păreri asupra rezolvării sarcinilor din aceste domenii. In încheierea vizitei sale de lucru, tovarășul Leonte Răutu s-a întîlnit cu secretariatul comitetului județean de partid și biroul permanent al comitetului executiv al consiliului popular județean. Informîndu-se asupra principalelor probleme pe care le pune actuala dezvoltare a județului Botoșani, tovarășul Leonte Răutu a discutat cu cei prezenți perspectivele de viitor în domeniul vieții economice și social-culturale. Însămînțările de primăvară In săptămina trecută, insămînțarile de primăvară au început în majoritatea cooperativelor agricole din județ situate intre Prut și Sitna. Au fost insămînțate in total peste 1800 de ha. Cea mai întinsă suprafață a fost insămînțată cu mac — 1254 ha. Urmează apoi ovăzul — 153 ha, orzul — 96 ha, lucerna, ceapa și culturile legumicole pentru verdețuri. In raport de evoluția timpului, în săptămina aceasta insămîntârile vor cunoaște un ritm mult mai intens. ADRESA CU ADRESA CU ADRE..2 Pe teme de economie — Priviți cît material a risipit tov. Popescu, ca prosop ! CRĂIȚĂ MINDRA VASILE La uzinele textile „Moldova," acțiunea de reducere a consumurilor specifice de materii prime și materiale vizează cîteva elemente cu pondere importantă în structura prețului de cost. Pe de altă parte însă, risipal, este la ea acasă. Zilnic se ard în crematoriu zeci de metri pătrați de țesături, deșeuri de bumbac, tuburi din carton, canele care ar putea fi valorificate. In naTA a II a • CUM TRANSMITEM CUVINTUL in pagina a II-a• partidului in mase? O INTERESANTĂ DEZBATERE ORGANIZATĂ DE ZIARUL „CLOPOTUL” LA MANOLEASA Continuîndu-se șirul dezbaterilor Inițiate de ziarul „Clopotul”, la Manoleasa a fost organizată recent o masă rotundă, la care au participat, alături de redactori ai ziarului, cîțiva locțiitori de secretari ai comitetelor comunale de partid, directori de cămine culturale. S-au pus în dezbatere, cu acest prilej modalitățile cele mai eficiente de propagare în mase a cuvîntului partidului, accentul principal căzînd pe metodologia în munca politică. Avînd și un caracter de popularizare a experienței înaintate, dezbaterea a căutat să scoată în relief, să sublinieze caracterul activ a mijloacelor politice de influențare, necesitatea ca acestea să slujească mai prompt, cu rezultate mai bune, viața economică a comunelor județului nostru.