Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-05-23 / nr. 2829

Anul XXVI nr. 2829 sîmbătă 23 mai 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dă­­nălache, Dumitru Popescu, a fă­cut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inun­dațiile abătute asupra unor așe­zări omenești - sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transil­vania și iată că, din nou, con­tinuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zo­ne geografice, afectînd sate, o­­goare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, in vreme ce în localitățile greu lo­vite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iu­­lia, Mediaș, Sighișoara și mul­te altele - oamenii muncii, răs­­punzînd cu un înalt simț patrio­tic chemării partidului, vibran­tului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru rea­ducerea vieții, a activității eco­nomice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inunda­țiilor. Pe tot parcursul drumului stră­bătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de mi­nute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combi­natului de celuloză și hîrtie Chișcani, fabricile și întreprinde­­­rile din zona industrială a Brăi­lei aflate in plină activitate. Aparatul de zbor se îndreap­tă spre Dunăre. De la numai 100 m. altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lin­­gînd cheiul portului Brăila. Eli­copterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, pînă în apropierea orașului cu ace­lași nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît co­roanele arborilor și case invada­te sau înconjurate pînă la pris­pă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există uriașă rază de verdeață, netul­­­burată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împără­ție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor princi­pale, secundare și terțiare, să­pate cu ajutorul mijloacelor mo­derne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sis­teme mari de desecare a bălți­lor, cu 13 stații de pompare. în urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabi­lă a ajuns la 56.000 hectare. In­­cepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg. po­rumb la hectar. Numai cantita­tea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii a­­cestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum con­tinuă cu tenacitate să apere a­­cest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul o­­ficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim - secretar al Comitetului județean­­ Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silvi­culturii. In fața unei hărți a insu­lei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, a­­cest zid întărit cu pămînt și fasci­ne a rezistat și rezistă in fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m., unde apele au ajuns la 50—60 cm. de coronamentul digului, este primejduită în aceste mo­mente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ri­dică pînă la 60-70 cm. de cota digului, este, de asemenea, în pe­ricol. In aceste locuri se con­centrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de lo­calnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fasci­ne și alte materiale de con­strucție - imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătă­lia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, cul­turile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea - soarelui, pe 600 hectare, sînt mai frumoa­se în acest an ca oricînd. Hotă­­rîți să apere cu dîrzenie aceas­tă mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ri­dicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a eli­mina orice risc, peste 30.000 de ofiimale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și eva­cuarea populației în caz de nevoie. ter Din nou la bordul unui elicop­ușor de recunoaștere... To­varășul Nicolae Ceaușescu ur­mărește atent lucrările ce se des­fășoară în zona de amonte a in­cintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenin­țătoare, atingînd o cotă cu a­­proape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru re­comandă să se ia cele mai e­­nergice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru econo­mia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Bră­ilei. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fasci­nant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“, împără­ție a apelor ți sălciilor plingă­­toare, astăzi Insula Mare a Brăi­lei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă nor­mal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă pe­tecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoa­se și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeș­te cu ușurință culturile de po­rumb de cele de floarea - soa­relui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină des­fășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele proble­me ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sínt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care în­cing ca o centură insula,au re­zistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea - soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al orașului, aflat în­tr-un înaintat stadiu de construc­ție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflând că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi im­portant centru al industriei con­structoare de mașini grele, al in­dustriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ie­șit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte în­demnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Con­stantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul". . . De o parte și de alta a stră­zilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul", una din principa­lele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construc­ții, numără aproape 7.000 de sa­lariați - muncitori, ingineri, teh­nicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcțio­nari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se ci­frează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul” este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoa­­rele cu zb­or, excavatoarele pro­ (Continuare în pagina a III-a) Tovarășul NICOLE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați OAMENI SĂRITORI, INIMOȘI. Pe adresa comitetului jude­țean de partid și a redacției zia­rului nostru, continuă să soseas­că, într-un număr impresionant, noi vești din județ, despre fapte minunate, despre oameni sări­tori, inimoși, tovarăși buni care, din toată inima, participă, ală­turi de țara întreagă, la durerea celor greu loviți de calamități, înzecindu-și eforturile în produc­ție, donînd, la ghișeele C.E.C. sau la centrele de colectare, în­semnate sume de bani, produse, obiecte de îmbrăcăminte, încăl­țăminte. Este o dovadă a marii solidarități a națiunii noastre so­cialiste hotărîtă ca, sub condu­cerea partidului, să depășească aceste momente grele care s-au abătut asupra țării noastre. Te­legrame, telefoane, scrisori... „In aceste momente de grea încercare — se spune în tele­grama C.A.P. Zlătunoaia — Lun­ca, adresată Comitetului jude­țean de partid — cînd o parte însemnată a populației din une­le județe ale țării înfruntă greu­­­tățile cauzate de calamitățile na­turale, adunarea generală luînd cunoștință de chemarea Comite­tului Executiv al U.N.C.A.P. cu privire la ajutorarea zonelor si­nistrate, își exprimă hotărîrea unanimă de a-și aduce contri­buția materială la ajutora­rea s­i­n­i­s­t­r­a­ț­i­l­o­r. In acest scop, am hotărît să ofe­rim 3.000 kg. porumb boabe, 2­000 kg. legume, 300 kg. fasole, 100 kg. caș, 2 perechi de cai cu tot cu căruțe, 10 juninci, 5 porci grași, și 30 de oi. De aseme­nea, formăm o echipă de 15 meșteri care să lucreze, într-un județ calamitat, timp de 15 zile la refacerea construcțiilor distru­se. Toți membrii cooperatori s-au angajat să doneze contravaloa­rea unei norme convenționale iar personalul de conducere, clte 5 norme. In acest fel, con­tribuția cooperativei agricole și a membrilor cooperatori din Zlătunoaia se va ridica la peste 100.000 lei. Sîntem hotărîți ca în această perioadă, cînd se asi­gură soarta producției, să ne în­zecim eforturile pentru executa­rea lucrărilor agricole în termen pentru a compensa deficitele din alte zone“. Sîntem sunați la telefon de Dersca. Din veniturile lor, co­operatorii au predat centrului de colectare, pînă acum, 1 200 kg. grîu, 1 700 kg porumb, 3 000 kg cartofi, 2500 ouă, însemnate can­tități de făină și alte produse alimentare. De asemenea, s-a strîns suma de 11.000 lei. Sala­riații comunei s-au angajat să cedeze cîte o zi din salariu, în fiecare lună pînă la sfîrșitul a­­nului. Pensionarii din localitate au hotărît să doneze 1 500 lei și numeroase obiecte de îmbrăcă­minte. De la Dobîrceni, ni se co­munică : locuitorii donat, în favoarea comunei au sinistraților, 2 800 kg. porumb, o însemnată cantitate de ouă. Pionierii din Burlești și Unțeni au depus la contul C.E.C. 2­000, suma de 1 500 lei. Din datele centralizate pînă a­­cum, reiese că, în folosul sinis­traților, cooperativele agricole au donat 50 de porci grași și 200 de miei. Populația de la sate a oferit, pînă acum, 27 tone grîu, 97 tone porumb, 4 tone fasole, 17 tone cartofi, 3 tone făină de grîu, 9 tone făină porumb, a­­proape 30.000 ouă, 393 păsări, și alte produse. De asemenea, în contul 49803 al Băncii Națio­nale a intrat, pînă acum, suma de 1.377.118 lei, subscrisă de salariații județului nostru. Din știrile sosite aflăm că Tea­trul „Mihai Eminescu", Teatrul de păpuși „Cravata roșie”, Filar­monica de stat din Botoșani, vor organiza — în orașele și comu­nele județului — o serie de spec­tacole, iar fondurile ce se vor încasa, estimate la peste 20.000 lei, vor fi depuse în contul populației sinistrate. ... Am poposit, alaltăieri, la un centru de colectare și la a­­genția C.E.C. din Botoșani, cu­­legînd noi mărturii ale solidari­tății oamenilor din județul nos­tru cu populația greu lovită de stihiile naturii. Centrul de colectare nr. 2 își are sediul în localul Liceului de muzică și arte plastice Botoșani, Calea Unirii. Rînd pe rînd, ce­tățeni de toate vîrstele intră în localul centrului și aduc cu ei pachete de toate mărimile, în­velite în hîrtie sau în pungi de plastic. E ora prînzului, joi 21 mai. In fruntea unui grup nume­ros de elevi , directorul școlii generale nr. 7, profesorul Du­mitru Ciuclea, pășește pragul centrului. Copiii, donează colegi­lor, din regiunile grav lovite de calamități, uniforme școlare. GH. JAUCA (Continuare în pag. a III-a) TOVARĂȘI BUNI Emoționante acțiuni de solidaritate cu populația sinistrată De la Comandamentul județean Deși de proporții mai mici și în județul Botoșani, inundațiile au provocat pierderi datorită revărsării apelor Prutului și Si­retului. Distrugerile identificate pînă acum, după calculele preliminare, se ridică la 3 617.000 lei din care 3.517.000 lei culturi agricole și 100.000 lei, valoarea clădirilor distruse și a animalelor înnecate. Apele au dărîmat două case și, au ava­riat 50. Au pierit 40 de oi. Au fost inundate, parțial, localită­țile B’r­inca, Hudești, Rădăuți - Prut și Românești. * BlÄUC­ CENTRALA UNIVISON­AR* CM. EMINESCU“ IAȘI k PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I Contul 2 000 După datele comunicate de și pînă în dimineața zilei de Direcția județeană a Casei de 22 mai 1970, la ora 10, cetă- E‘°"- n c~t«. * S? sir'i Ä z £ la deschiderea contului 2 000 pas care : Municipiul Botoșani 13 559 lei orașul Dorohoi 3 348 lei Săveni 3 286 lei Celelalte localități 11 246 lei Mesaj din „casa vieții“ Omului căruia i-a fost dat să vadă cotidian nenumărate înfă­țișări ale omeniei i-a vibrat gla­sul cînd — ieri dimineață — ne-a relatat telefonic episodul petrecut la Centrul de recolta­re și conservare a sîngelui din Botoșani. Numele lui este Nico­lae Galeriu, și cuvintele docto­rului Galeriu, directorul centru­lui, înseamnă nimic altceva de­cit esența a tineretului educației patriotice nostru : „De la Școala de mecanici agricoli s-au prezentat­ doisprezece e­­levi - maiștri, printre care Ma­rian Diaconu și Ștefan Coțovanu, exprimîndu-și dorința de a do­na singe pentru cei care au ne­voie de această plasmă a vie­ții, în zonele calamitate de i­nundații. In aceeași zi, de la li­ceul din Săveni, s-au prezentat zece eleve din clasa a Xl-a, ma­­nifestîndu-și aceeași fierbinte dorință. Au donat numai nouă dintre ele, printre care Elena Damian, Cornelia Munteanu și Lucica Cobuz. Cea de a zecea din grup, neavînd decît 16 ani, nu a putut fi acceptată ca do­natoare. Și fata a plîns în cli­pa în care am refuzat-o, ne­voind să se împace cu gîndul că o refuzăm tocmai pe ea, tocmai pe inițiatoarea acestui gest de profundă respirație umană. Pe fața aceea care plîngea în fața noastră o cheamă Viorica Ro­tari". Lacrimile Vioricăi ni se par de neprețuit, de neuitat. Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația - 12372 VOLUMUL SPORIT DE CONSTRUCȚII ÎN PERIOADA URMĂTOARE RECLAMĂ: INVESTIȚIILE MICI­­ ÎN REGIE PROPRIE „De asemenea, în ce privește investițiile, noile organisme economice trebuie să-și asu­me sarcini tot mai importante în acest domeniu. discutării pianului s-a în cadrul stabi­lit ca centralele și unele în­treprinderi să preia execu­tarea în regie proprie a unor investiții mici de dezvoltare... In viitor chiar și construirea unor obiective noi va trebui să cadă în sarcina centrale­lor, combinatelor și grupurilor industriale“. (Nicolae Ceaușescu — Cu­­vîntare la Plenara C. C. al P.C.R. din 10 — 13 decembrie 1969). In cincinalul următor produc­ția industrială a unităților Com­binatului alimentar cunoaște o creștere Botoșani va rapidă : în 1975 — față de 1970 — volu­mul producției globale se va dubla. Sporul material al aces­tui salt cantitativ îl constituie posibilitățile reale de extinde­re a activităților de industriali­zare a cărnii, a laptelui, a vina- Convorbire cu ing. TEODOR ILAȘ, directorul tehnic al Combinatului alimentar Botoșani­ lui, legumelor și fructelor — deci a materiilor prime de care agricultura județului dispune din abundență. Valorificarea pe cale industrială a acestor ma­terii prime agricole presupune extinderea și modernizarea ac­tualelor capacități de prelucrare, construirea de noi obiective productive, eforturi deosebite din partea financiare statului. Fondurile de investiții alocate combinatului, în cincinalul ur­mător, sunt de peste 4 ori mai mari decît cele utilizate în ac­tualul cincinal. Aceasta presu­pune ca, alături de întreprin­derile de construcții specializa­te care vor executa pentru com­binat, din fonduri de investiții, obiective de importanță deose­bită, să se execute în regia pro­prie a combinatului o seamă de lucrări de construcții de volum mai mic și care reclamă un grad de specializare mai puțin ridicat. — ESTE PREGĂTIT COMBINA­TUL ALIMENTAR SA DESCON­GESTIONEZE DE CONSTRUCȚII ORGANIZAȚIILE TE DE ASEMENEA SPECIALIZA­LUCRĂRI ? — Intr-adevăr, fondurile de investiții ce le vom utiliza în cin­cinalul următor sunt mari. E și normal. Unitățile noastre — în­deosebi cele de vinificație și in­dustrializare a cărnii — deși sun­tem­ plasați într-o zonă bogată în materii prime agricole de a­­cest fel, au încă o dotare in­suficientă : aparatură și utilaj învechit, instalații necorespunzâ­­toare. Dacă pînă în 1969 fabri­cile noastre executau toate lu­crările de construcții - montaj în antrepriză, incepînd cu acest an, o bună parte din acestea (o valoare de aproape un mili­on lei) le executăm în regie pro­prie. E vorba, aici, nu numai de reparațiile capitale pe care le executăm în regie (la fabrica de cașcaval din Săveni, construc­țiile oficiilor din Ungureni, Do­rohoi, Botoșani) ci și de unele lucrări pe care le facem din cre­dite de mică mecanizare sau chiar din fonduri de investiții. A­­vem, în prezent, terminată do­cumentația pentru amenaja­rea — din fonduri de investiții — a unui centru de reparații și întreținere­a autobazei combi­natului (dispunem de peste 120 mijloace auto pentru transport) pe care o vom executa în regie proprie, încă în acest an. Pe lângă atelierul mecanic central, am organizat o formațiune de lucru (zidari, sudori, lăcătuși, e­­lectricieni etc.) care execută a­­ceste lucrări. O altă echipă, for­mată din 5 muncitori cu califi­care de categorie superioară și un maistru metrolog efectuează toate lucrările de reparații și verificări metrologice a apara­telor de măsură și control pen­tru temperatură, presiune, de­bite, PH—metrie, electrice etc., atît pentru unitățile noastre cit și la întreprinderile din afara combinatului, contra cost, bi­neînțeles. — Din volumul mare de in­vestiții ce-l veți utiliza în anii următori, o bună parte se refe­ră la obiective mai mărunte, dispersate în multe localități ale județului. Angajarea în aceste lucrări a întreprinderilor de con­strucții - montaj ar însemna o fărîmițare neeconomicoasă a mîinii de lucru și a mijloacelor tehnice ceea ce ar distrage, cre­dem noi, forțele de pe șantie­rele altor obiective de impor­tanță majoră pentru economia județului. In ce măsură poate prelua compartimentul dv. de investiții asemenea lucrări ? — Intenționăm să completăm nucleul de constructori existent în cadrul combinatului, în așa măsură, incit, în primii ani ai cincinalului următor, să executa in regia noastră putem pro­pune toate lucrările de investiții de pînă la 5 milioane lei, în a­­fară de reparațiile capitale și lucrările de credite de mică mecanizare, inclusiv întocmirea documentațiilor tehnice. In pri­ma urgență vom lua în execuție proprie obiectivele amplasate în locuri unde întreprinderea de construcții nu are pînă acum organizate șantiere de construc­ții. Pentru a răspunde unei a­­cute necesități cerute de speci­ficul producției noastre vom or­ganiza o echipă pentru construc­ția și reparația instalațiilor de ridicat și a recipienților sub pre­siune care va lucra atît pentru noi cit și pentru alte întreprin­deri dacă vor avea nevoie. Com­binatul — această nouă formă de conducere a producției — ne crează vaste posibilități de a răspunde operativ anumitor cerințe pe care le ridică viața economică a întreprinderilor noastre, să ne meri, cu ușurință, adaptăm din noilor situa­ții ce se ivesc de la o perioa­dă la alta. Și dezvoltarea secto­rului nostru de construcții mi se pare una din cerințele strin­gente de a cărei rezolvare de­pinde în bună măsură realizarea celorlalte de înfăptuit sarcini ce le avem în acest an și în perioada noului cincinal în care vom intra peste cîteva luni. VICTOR MAFTEI Botoșani. Spre centrul de colectare nr. 2 se îndreaptă elevii Școlii generale Fotografia­­ nr. 7, în frunte cu direc­torul școlii, profesorul Du­mitru Ciuclea IOAN NEGREA PROGNOZA In penultimele 24 de o­­re, vremea s-a menținut in general frumoasă, cu excepția zonei de vest a județului, unde izolat s-au semnalat averse însoțite de grindină și descărcări electrice. La Tudora, aver­sa de ploaie a avut o in­tensitate deosebită, can­titatea de apă înregistrată fiind de 42 l/m2, în mai puțin de o oră. In zilele de 23, 24 și 25 mai, vre­mea se ameliorează, iar cerul va fi variabil. Vor cădea ploi slabe locale. t

Next