Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-05-23 / nr. 2829
Anul XXVI nr. 2829 sîmbătă 23 mai 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești - sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, in vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele - oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate in plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m. altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există uriașă rază de verdeață, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. în urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg. porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim - secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă in fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m., unde apele au ajuns la 50—60 cm. de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60-70 cm. de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție - imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea - soarelui, pe 600 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de ofiimale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației în caz de nevoie. ter Din nou la bordul unui elicopușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăilei. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“, împărăție a apelor ți sălciilor plingătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea - soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sínt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură insula,au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea - soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflând că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul". . . De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul", una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7.000 de salariați - muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul” este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu zbor, excavatoarele pro (Continuare în pagina a III-a) Tovarășul NICOLE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați OAMENI SĂRITORI, INIMOȘI. Pe adresa comitetului județean de partid și a redacției ziarului nostru, continuă să sosească, într-un număr impresionant, noi vești din județ, despre fapte minunate, despre oameni săritori, inimoși, tovarăși buni care, din toată inima, participă, alături de țara întreagă, la durerea celor greu loviți de calamități, înzecindu-și eforturile în producție, donînd, la ghișeele C.E.C. sau la centrele de colectare, însemnate sume de bani, produse, obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte. Este o dovadă a marii solidarități a națiunii noastre socialiste hotărîtă ca, sub conducerea partidului, să depășească aceste momente grele care s-au abătut asupra țării noastre. Telegrame, telefoane, scrisori... „In aceste momente de grea încercare — se spune în telegrama C.A.P. Zlătunoaia — Lunca, adresată Comitetului județean de partid — cînd o parte însemnată a populației din unele județe ale țării înfruntă greutățile cauzate de calamitățile naturale, adunarea generală luînd cunoștință de chemarea Comitetului Executiv al U.N.C.A.P. cu privire la ajutorarea zonelor sinistrate, își exprimă hotărîrea unanimă de a-și aduce contribuția materială la ajutorarea sinistraților. In acest scop, am hotărît să oferim 3.000 kg. porumb boabe, 2000 kg. legume, 300 kg. fasole, 100 kg. caș, 2 perechi de cai cu tot cu căruțe, 10 juninci, 5 porci grași, și 30 de oi. De asemenea, formăm o echipă de 15 meșteri care să lucreze, într-un județ calamitat, timp de 15 zile la refacerea construcțiilor distruse. Toți membrii cooperatori s-au angajat să doneze contravaloarea unei norme convenționale iar personalul de conducere, clte 5 norme. In acest fel, contribuția cooperativei agricole și a membrilor cooperatori din Zlătunoaia se va ridica la peste 100.000 lei. Sîntem hotărîți ca în această perioadă, cînd se asigură soarta producției, să ne înzecim eforturile pentru executarea lucrărilor agricole în termen pentru a compensa deficitele din alte zone“. Sîntem sunați la telefon de Dersca. Din veniturile lor, cooperatorii au predat centrului de colectare, pînă acum, 1 200 kg. grîu, 1 700 kg porumb, 3 000 kg cartofi, 2500 ouă, însemnate cantități de făină și alte produse alimentare. De asemenea, s-a strîns suma de 11.000 lei. Salariații comunei s-au angajat să cedeze cîte o zi din salariu, în fiecare lună pînă la sfîrșitul anului. Pensionarii din localitate au hotărît să doneze 1 500 lei și numeroase obiecte de îmbrăcăminte. De la Dobîrceni, ni se comunică : locuitorii donat, în favoarea comunei au sinistraților, 2 800 kg. porumb, o însemnată cantitate de ouă. Pionierii din Burlești și Unțeni au depus la contul C.E.C. 2000, suma de 1 500 lei. Din datele centralizate pînă acum, reiese că, în folosul sinistraților, cooperativele agricole au donat 50 de porci grași și 200 de miei. Populația de la sate a oferit, pînă acum, 27 tone grîu, 97 tone porumb, 4 tone fasole, 17 tone cartofi, 3 tone făină de grîu, 9 tone făină porumb, aproape 30.000 ouă, 393 păsări, și alte produse. De asemenea, în contul 49803 al Băncii Naționale a intrat, pînă acum, suma de 1.377.118 lei, subscrisă de salariații județului nostru. Din știrile sosite aflăm că Teatrul „Mihai Eminescu", Teatrul de păpuși „Cravata roșie”, Filarmonica de stat din Botoșani, vor organiza — în orașele și comunele județului — o serie de spectacole, iar fondurile ce se vor încasa, estimate la peste 20.000 lei, vor fi depuse în contul populației sinistrate. ... Am poposit, alaltăieri, la un centru de colectare și la agenția C.E.C. din Botoșani, culegînd noi mărturii ale solidarității oamenilor din județul nostru cu populația greu lovită de stihiile naturii. Centrul de colectare nr. 2 își are sediul în localul Liceului de muzică și arte plastice Botoșani, Calea Unirii. Rînd pe rînd, cetățeni de toate vîrstele intră în localul centrului și aduc cu ei pachete de toate mărimile, învelite în hîrtie sau în pungi de plastic. E ora prînzului, joi 21 mai. In fruntea unui grup numeros de elevi , directorul școlii generale nr. 7, profesorul Dumitru Ciuclea, pășește pragul centrului. Copiii, donează colegilor, din regiunile grav lovite de calamități, uniforme școlare. GH. JAUCA (Continuare în pag. a III-a) TOVARĂȘI BUNI Emoționante acțiuni de solidaritate cu populația sinistrată De la Comandamentul județean Deși de proporții mai mici și în județul Botoșani, inundațiile au provocat pierderi datorită revărsării apelor Prutului și Siretului. Distrugerile identificate pînă acum, după calculele preliminare, se ridică la 3 617.000 lei din care 3.517.000 lei culturi agricole și 100.000 lei, valoarea clădirilor distruse și a animalelor înnecate. Apele au dărîmat două case și, au avariat 50. Au pierit 40 de oi. Au fost inundate, parțial, localitățile B’rinca, Hudești, Rădăuți - Prut și Românești. * BlÄUC CENTRALA UNIVISONAR* CM. EMINESCU“ IAȘI k PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA I Contul 2 000 După datele comunicate de și pînă în dimineața zilei de Direcția județeană a Casei de 22 mai 1970, la ora 10, cetă- E‘°"- n c~t«. * S? sir'i Ä z £ la deschiderea contului 2 000 pas care : Municipiul Botoșani 13 559 lei orașul Dorohoi 3 348 lei Săveni 3 286 lei Celelalte localități 11 246 lei Mesaj din „casa vieții“ Omului căruia i-a fost dat să vadă cotidian nenumărate înfățișări ale omeniei i-a vibrat glasul cînd — ieri dimineață — ne-a relatat telefonic episodul petrecut la Centrul de recoltare și conservare a sîngelui din Botoșani. Numele lui este Nicolae Galeriu, și cuvintele doctorului Galeriu, directorul centrului, înseamnă nimic altceva decit esența a tineretului educației patriotice nostru : „De la Școala de mecanici agricoli s-au prezentat doisprezece elevi - maiștri, printre care Marian Diaconu și Ștefan Coțovanu, exprimîndu-și dorința de a dona singe pentru cei care au nevoie de această plasmă a vieții, în zonele calamitate de inundații. In aceeași zi, de la liceul din Săveni, s-au prezentat zece eleve din clasa a Xl-a, manifestîndu-și aceeași fierbinte dorință. Au donat numai nouă dintre ele, printre care Elena Damian, Cornelia Munteanu și Lucica Cobuz. Cea de a zecea din grup, neavînd decît 16 ani, nu a putut fi acceptată ca donatoare. Și fata a plîns în clipa în care am refuzat-o, nevoind să se împace cu gîndul că o refuzăm tocmai pe ea, tocmai pe inițiatoarea acestui gest de profundă respirație umană. Pe fața aceea care plîngea în fața noastră o cheamă Viorica Rotari". Lacrimile Vioricăi ni se par de neprețuit, de neuitat. Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația - 12372 VOLUMUL SPORIT DE CONSTRUCȚII ÎN PERIOADA URMĂTOARE RECLAMĂ: INVESTIȚIILE MICI ÎN REGIE PROPRIE „De asemenea, în ce privește investițiile, noile organisme economice trebuie să-și asume sarcini tot mai importante în acest domeniu. discutării pianului s-a în cadrul stabilit ca centralele și unele întreprinderi să preia executarea în regie proprie a unor investiții mici de dezvoltare... In viitor chiar și construirea unor obiective noi va trebui să cadă în sarcina centralelor, combinatelor și grupurilor industriale“. (Nicolae Ceaușescu — Cuvîntare la Plenara C. C. al P.C.R. din 10 — 13 decembrie 1969). In cincinalul următor producția industrială a unităților Combinatului alimentar cunoaște o creștere Botoșani va rapidă : în 1975 — față de 1970 — volumul producției globale se va dubla. Sporul material al acestui salt cantitativ îl constituie posibilitățile reale de extindere a activităților de industrializare a cărnii, a laptelui, a vina- Convorbire cu ing. TEODOR ILAȘ, directorul tehnic al Combinatului alimentar Botoșani lui, legumelor și fructelor — deci a materiilor prime de care agricultura județului dispune din abundență. Valorificarea pe cale industrială a acestor materii prime agricole presupune extinderea și modernizarea actualelor capacități de prelucrare, construirea de noi obiective productive, eforturi deosebite din partea financiare statului. Fondurile de investiții alocate combinatului, în cincinalul următor, sunt de peste 4 ori mai mari decît cele utilizate în actualul cincinal. Aceasta presupune ca, alături de întreprinderile de construcții specializate care vor executa pentru combinat, din fonduri de investiții, obiective de importanță deosebită, să se execute în regia proprie a combinatului o seamă de lucrări de construcții de volum mai mic și care reclamă un grad de specializare mai puțin ridicat. — ESTE PREGĂTIT COMBINATUL ALIMENTAR SA DESCONGESTIONEZE DE CONSTRUCȚII ORGANIZAȚIILE TE DE ASEMENEA SPECIALIZALUCRĂRI ? — Intr-adevăr, fondurile de investiții ce le vom utiliza în cincinalul următor sunt mari. E și normal. Unitățile noastre — îndeosebi cele de vinificație și industrializare a cărnii — deși suntem plasați într-o zonă bogată în materii prime agricole de acest fel, au încă o dotare insuficientă : aparatură și utilaj învechit, instalații necorespunzâtoare. Dacă pînă în 1969 fabricile noastre executau toate lucrările de construcții - montaj în antrepriză, incepînd cu acest an, o bună parte din acestea (o valoare de aproape un milion lei) le executăm în regie proprie. E vorba, aici, nu numai de reparațiile capitale pe care le executăm în regie (la fabrica de cașcaval din Săveni, construcțiile oficiilor din Ungureni, Dorohoi, Botoșani) ci și de unele lucrări pe care le facem din credite de mică mecanizare sau chiar din fonduri de investiții. Avem, în prezent, terminată documentația pentru amenajarea — din fonduri de investiții — a unui centru de reparații și întreținerea autobazei combinatului (dispunem de peste 120 mijloace auto pentru transport) pe care o vom executa în regie proprie, încă în acest an. Pe lângă atelierul mecanic central, am organizat o formațiune de lucru (zidari, sudori, lăcătuși, electricieni etc.) care execută aceste lucrări. O altă echipă, formată din 5 muncitori cu calificare de categorie superioară și un maistru metrolog efectuează toate lucrările de reparații și verificări metrologice a aparatelor de măsură și control pentru temperatură, presiune, debite, PH—metrie, electrice etc., atît pentru unitățile noastre cit și la întreprinderile din afara combinatului, contra cost, bineînțeles. — Din volumul mare de investiții ce-l veți utiliza în anii următori, o bună parte se referă la obiective mai mărunte, dispersate în multe localități ale județului. Angajarea în aceste lucrări a întreprinderilor de construcții - montaj ar însemna o fărîmițare neeconomicoasă a mîinii de lucru și a mijloacelor tehnice ceea ce ar distrage, credem noi, forțele de pe șantierele altor obiective de importanță majoră pentru economia județului. In ce măsură poate prelua compartimentul dv. de investiții asemenea lucrări ? — Intenționăm să completăm nucleul de constructori existent în cadrul combinatului, în așa măsură, incit, în primii ani ai cincinalului următor, să executa in regia noastră putem propune toate lucrările de investiții de pînă la 5 milioane lei, în afară de reparațiile capitale și lucrările de credite de mică mecanizare, inclusiv întocmirea documentațiilor tehnice. In prima urgență vom lua în execuție proprie obiectivele amplasate în locuri unde întreprinderea de construcții nu are pînă acum organizate șantiere de construcții. Pentru a răspunde unei acute necesități cerute de specificul producției noastre vom organiza o echipă pentru construcția și reparația instalațiilor de ridicat și a recipienților sub presiune care va lucra atît pentru noi cit și pentru alte întreprinderi dacă vor avea nevoie. Combinatul — această nouă formă de conducere a producției — ne crează vaste posibilități de a răspunde operativ anumitor cerințe pe care le ridică viața economică a întreprinderilor noastre, să ne meri, cu ușurință, adaptăm din noilor situații ce se ivesc de la o perioadă la alta. Și dezvoltarea sectorului nostru de construcții mi se pare una din cerințele stringente de a cărei rezolvare depinde în bună măsură realizarea celorlalte de înfăptuit sarcini ce le avem în acest an și în perioada noului cincinal în care vom intra peste cîteva luni. VICTOR MAFTEI Botoșani. Spre centrul de colectare nr. 2 se îndreaptă elevii Școlii generale Fotografia nr. 7, în frunte cu directorul școlii, profesorul Dumitru Ciuclea IOAN NEGREA PROGNOZA In penultimele 24 de ore, vremea s-a menținut in general frumoasă, cu excepția zonei de vest a județului, unde izolat s-au semnalat averse însoțite de grindină și descărcări electrice. La Tudora, aversa de ploaie a avut o intensitate deosebită, cantitatea de apă înregistrată fiind de 42 l/m2, în mai puțin de o oră. In zilele de 23, 24 și 25 mai, vremea se ameliorează, iar cerul va fi variabil. Vor cădea ploi slabe locale. t