Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-09-16 / nr. 2927
CLOPOTUL PAGINA 2 /VIn Am întîlnit, nu rareori, la dispensare, case de naștere, școli sau cămine culturale, în mijlocul unor diverse categorii de oameni — femei, copii și adolescenți — medici preocupau transmiterea unor cunoștințe de și norme de îngrijire a sănătății. Erau așa - zisele lecții de igienă și de educație sanitară pe care noi le cunoaștem, într-un limbaj mai uzual și sugestiv, de sfat al medicului“. Ce ne oferă, din punctul acesta de vedere, recentul raid întreprins prin mai multe circumscripții sanitare din județ ? Concluzia că nu peste tot, pe acolo pe unde am trecut, medicii acordă aceeași atenție acțiunilor prostatice, de promovare a sănătății și a it utilizirea mut delor complete ale educației sanitare cum ar fi cursurile »școala mamei*, și de sanminim alimentar", conferințele și convorbiri'« individuale, poecțiile de filme și diafilme,sfatul gospodinei“ etc., etc. Cauzele . După părerea unor interlocutori — în majoritate, medici Inactivi la capitolul educație sanitară — ar consta in lipsa timpului disponibil, căci pe cel normal el l-ar afecta, în exclusivitate, consultațiilor și tratamentelor bolnavilor, iar, pe de altă parte, ar fi criza de inspirație sau, mai bine zis, presupusa sărăcie a mijloacelor informaționale, a unor tipărituri (broșuri, pliante, afișe) sau pelicule cinematografice și diafilme etc. La o analiză mai atentă însă, asemenea argumente (dacă ele se pot numi așa), nu pot să înșele decit onorantele, încecările unor medici de a-și acoperi niște atitudini re în recista*» sunt nealiente și 1ipstiri neline de educație sanitară. Să luăm, în acest sens, două exemple din multe altele : la circumscripția sanitară Suharău, două pachete cu broșuri pe teme ale îngrijirii sănătății copilului mic, și ale prevenirii intoxicațiilor prin folosirea necorespunzătoare a substanțelor chimice, se aflau uitate, de nu se știe câtă vreme, în magazia cu aparate și instrumentar medical, iar la circumscripția sanitară Ripiceni, dr. Bernard Bendit (de altfel, medic cu rezultate bune în activitatea obștească așa cum afirma secretarul comitetului comunal de partid Constantin Acatrinei) nu avea, la data discuției noastre, nici un fel de evidențe a muncii de educație sanitară. Mai mult decit atît, nici personalul din subordinea sa, printre care sora PE TEME SANITARE de ocrotire Eugenia Podiuc și moașa Elvira Merticaru nu se dau, in afara unei situații pevaccinărilor, caietele de activitaate zilnică în care să se afle consemnate și temele prezentate cu ocazia posibilelor organizări ale cursurilor „școala mamei". Dar, fiindcă am început să vorbim despre evidențele primare ale muncii de educație sanitară, despre registre și diverse caiete, trebuie să arătăm că și fu această activitate informațională cu caracter științific, de difuzare a unor noțiuni elementare de epidemiologie sau profilaxie, își fac loc, tot mai vizibil, formalismul și improvizațiile, acele procedee ce tind să birocratizeze o muncă, prin excelență practică, cum este medicina, în general. Și iată cum se completează registrele sau caietele cu fel de fel de lecții și conferințe care în realitate nu s-au mai ținut; se inițiază activități educative de cultură sanitară dar în schimb nu se urmărește eficiența, finalitatea lor practică. Astfel de exemple am întîlnit la circumscripțiile sanitare din comunele Copălău și Nicolae Bălcescu, unde cadrele medii sanitare și auxiliare, printre care și moașa Alexandrina Ciobanu, au organizat, după propriile lor mărturisiri, câte unul și două cicluri de lecții „școala mamei“, dar rezultatele concrete în teren... nu se văd. Multe mame cu copii mici chiar și unele gravide, chestionate de noi, Maria Apostol, Veronica Colipcă și Teodora Iacob, din localitățile mai sus amintite, nu-și aminteau, oricît au apelat la memorie, de participările lor la lecțiile de educație sanitară. Chiar indicii morbidității și ai mortalității infantile din aceste două circumscripții sanitare( cu mult mai mari decit media pe județ) pledează în favoarea aceluiași argument că personalul medical continuă să lase pe un plan secundar, sau chiar să neglijeze complet activitatea educativă sanitară. Surprinde, de asemenea, faptul constatat de noi că medicii Liliana leleky (Copălău) și Maria Tabacaru (N. Bălcescu), consideră educația sanitară ca o sarcină exclusivă a cadrelor cu pregătire medie sau auxiliară. O spunem aceasta, intrucit în cursul acestui an nici una dintre ele nu a reușit să țină sau să organizeze măcar un curs de igienă și educație sanitară a populației. Ne întrebăm, să nu fi știut acești medici de necesitatea îndeplinirii unei asemenea obligații profesionale ? E de crezut, cu atît mai mult greu cu cit într-o altă circumscripție sanitară vecină, cea din comuna Flăminzi, i-am întîlnit pe medicii Alexandrina și Vasile Isailă preocupați, în aceeași măsură, de rezolvarea sarcinilor curative și profilactice, făcînd nu numai consultații și tratamente la bolnavi, dar și o adevărată școlarizare a oamenilor. Dovadă înseși rezultatele bune pe care ei le-au obținut la faza de concurs a grupelor sanitare din județ (locul I), și in mobilizarea unui număr mare de cetățeni la acțiunile de igienizare și salubrizare a comunei. Ar fi poate cazul să arătăm că medicii, prin natura funcției lor, sunt într-o comună nu numai specialiști, dar și fervenți activiști culturali, desfășurind o amplă activitate de educație sanitară, atît în școli, cit și în cămine culturale. Dat fiindcă școlile, la data investigațiilor noastre erau încă cu ușile închise felevi fiind în vacanță), iar căminele culturale erau încuiate (directorii aflîndu-se la un instructaj la județ), ne rezervăm dreptul pentru a continua această temă cu un alt prilej. Totuși, nu putem încheia aceste cîteva concluzii, din păcate, mai mult negative decit pozitive, fără să subliniem încă o dată că educația sanitară face parte integrantă din ampla și complexa activitate de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor, iar medicii și toate celelalte medii sanitare și auxiliare, cadre sub directa indrumare a specialiștilor de la inspectoratul sanitar al județului, sunt chemați să reconsidere acțiunile profilactice, aplicindu-le in practică în mod prioritar. De ce? E prea lesne de știut: experiența medicinii demonstrează că intensificarea acțiunilor profilactice, printre care și „sfatul medicului", este calea sigură a reducerii numărului de îmbolnăviri. THEODOR UNGUREANU „Sfatul medicului11 — criză de inspirație și de timp RADIO JOI 17 SEPTEMBRIE Programul 15.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— *„ía Muzică și aetuanUiți. 7.00 kan.ojurnal. Buletin meteo-ruter. Sport. 9.50 Oda nuneri romane. 10.10 Curs de limba rusă. C.cluj II, secția a 31-a. 10.30 Caruselul meodilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Donna Bârbulescu. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chirac. 11.45 Statul medicului. Cura da fructe, indicații și contrandații. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda. 12.25 Știința la zi. 12.30 intiln.re cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 C.ne știe ciștigă (reluare). 14.00 — 100 de legende românești. 14.30 Muzică ușoară. 14.40 Publicitate radio. 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu . Jurnalul festivalului. 15.30 Melodiile anotimpurilor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. Brașov — septembrie 1970. 16.50 Tinerețea ne e dragă — program susținut de ansambluri artistice școlare. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 1800 Muzică ușoară interpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont științific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară, de Octavian Fodor. 20.10 Cinta Jean Păunescu. 20.25 Vlaicu Bîrna alege pentru fumn»avoastra muzică ușoară. 21.00 Acasă la... Dan Tărchilă. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 100 BoriloUirnoI. Buletin meteoralgic. 22.70 Snort. 22.30 *tomb i"»e de Alexandra Cudescu și Iosif Pashill. 22.50 Concert de muzică orală. 0.03—500 Estrada nocturnă. VIRSTE.. Cel mai vârstnic și cel mai tânăr interpret de muzică rară, la sărbătorirea școlii popiidin Hudești : Rarița Jacotă și elevul Brumă Georgel Fotografia: I. HELICI Brigada artistică a cooperației meșteșugărești șani, in timpul unui spectacol Boto- PICTOR AL SATULUI 10 ani de la moartea lui NICU ENEA La 16 septembrie 1960, a coborât un veșnicie, răpus de o boală necruțătoare, în vârstă de 63 ani, Nicu Enea, pictorul satului românesc. Am cunoscut artistul și opera (în parte) pe la începutul celui de-al doilea război mondial și ceea ce admiram pe atenei în creația sa era repulsia față de „surogat" și „trac", pe de o parte, și impermeabilitatea sa față de tot ce purta pecetea extravaganței, pe de altă parte. Cîntăreț al motivelor rustice, Nicu Enea compunea interesant, însumînd peisajul rural în compoziția personajelor și desprinzînd din viață doar acele aspecte în care nevoia de echilibru putea fi pe deplin satisfăcută. Demn de remarcat este, de asemenea, și faptul, că abordînd motive asemănătoare cu cele tratate de N. Grigorescu, Nicu Enea a rezistat fascinației exercitată de opera maestrului, în care a admirat marele său talent dar în care n-a găsit acel adevăr semnificativ și crud de care era obsedat și pe care avea să ni-l înfățișeze în lucrările : „La arat" ; „Odihnă la cîmp" ; „Bătrîni avînd". Peisajul citadin l-a interesat mai puțin. Cu toate acestea, în 1934, cînd a fost invitat în Iugoslavia unde l-a cunoscut și pe genialul sculptor Ivan Mestrovici. Nicu Enea a lucrat febril priveliști citadine în Macedonia sîrbească, Montenegro și Dalmația, atras probabil de tonurile calde, aterizate prin amestecul cu cenușiu, pe care le-a așternut pe un fond cu rezonanțe largi de la galben pînă la roșu. Figura umană și mai cu seamă nudul, ocupă un loc deosebit de important în creația sa, fapt subliniat de altfel și de G. Oprescu într-una din cronicile sale în care remarca această latură a operei pictorului băcăuan. Activitatea artistică a pictorului poate fi împărțită în trei etape : 1) 1925—1930, perioada însușirii meșteșugului pictoricesc ; 2) 1931—1947, perioada maturizării și manifestării plenare a talentului său ; 3) perioada căutărilor febrile pentru înnoirea limbajului plastic; 1948—1959. Evident, cele mai valoroase lucrări au fost create de artist în cea de a doua perioadă a activității sale, cînd expozițiile personale au atras luarea aminte a unor scriitori și critici de artă prestigioși ca Victor Ion Popa, Felix Aderca, N. N. Tonitza, G. Oprescu, Tache Soroceanu și alții, ționăm din lucrările sale create Menîn această perioadă „Poezia", „Muzica", „Dansul", „Pictura și sculptura" alături de „Tătăroaice", compoziție care l-a consacrat și de „Portretul soției", distins la o expoziție internațională cu Medalia de argint. Uitat o bună bucată de vreme și repus în circuitul artistic național în 1985 de prima retrospectivă din țară, — care spre marele nostru regret nu a beneficiat de toate lucrările ce i-au dus faima peste hotare — Enea ne-a lăsat o operă bogată Nicu valoroasă. Studierea operei sale, sinși teri siguri. Îl va așeza în scurt timp la locul pe care îl merită În istoria picturii românești alături de Ștefan Popescu, Eustațiu Stoenescu, Verona, Vasile Popescu, Sabin Artur Pop, al căror aport, în arta plastică românească, este de necontestat. GRIGORE V. COBAN Așa și-a intitulat I. C. Sîngeorzan cartea apărută recent in colecția „Orizonturi“ a Editurii Enciclopedice Române. Autorul se întreabă : „A cua oară a încolțit în mintea unora ideea că se apropie „sfirșitul lumii'? întrebarea i-a fost sugerată în urmă cu doi ani, cînd, întimplător, a găsit pe stradă un bilețel in care era scris... „Sărbătoriți duminicile căci s-a apropiat sfirșitul lumii !". Omul de știință și-a dat seama că bilețelul aruncat „la întîmplare“ in calea trecătorilor trebuia să fie legat de tălmăcirea greșită a unui fenomen natural, și așa a fost. In iunie 1968 a trecut pe lingă Pămint mica planetă prevestirea Icarus. Și un „profet" a trecut degrabă la unui „semn al sfirșitului !“. Pe bună dreptate și-a pus întrebarea I. C. Sîngeorzan — „A cita oară ?" Dar omul de știință n-a rămas pasiv față de ignoranță. S-a decis sa-i dea replica și a Note de lectură „INGA . DATA DESPRE SFÎRȘITUL LUMII" scris cartea cu titlul consemnat, sugerat tocmai de întrebarea ce și-a pus-o și la care afirmă că „E greu de spus“. E greu de spus a câta oară s-a spus, s-a profețit că se va „sfirși lumea". Această „profeție" se repetă de circa 2 000 de ani. De cele mai multe ori a fost legată de un fenomen natural — eclipsă de soare sau de lună, „stele cu coadă” etc., etc. Dar lumea nu s-a mai „sfirșit“, dovadă fiind faptul că omenirea continuă să existe, să trăiască, să muncească ș.a.m.d. Și, nu mai puțin de 200 de pagini, I. C. Sîngeorzan explică cititorului originea ideii despre „sfirșitul lumii", condițiile apariției ei, cauzele și scopul acesteia. Cu o mare capacitate de pătrundere și sinteză, face o amplă incursiune in istoriile religiei și ale științei evidențiind cronologic prevestirile „exacte" și unele pretins științifice ale tragicului „sfirșit” care nu s-a mai produs, aducind insă competente argumente fundamentate de știință in explicarea fenomenelor naturii de care au fost legate cel mai adesea profețiile mistice, false și ipocrite, dar care au stimulat sentimente de groază și spaimă in rindurile neștiutorilor. Cartea dă răspunsuri interesante la cele mai esențiale probleme legate de ideile reacționare care, chiar în secolul nostru — al XX-lea — cînd știința pătrunde în cele mai adinci taine ale universului, cînd omul a poposit pe lună și explorează Venusul etc., încearcă să mențină psihoza teribilului „sfirșit al lumii“ Pe cit de științific fundamentată, pe atit de accesibilă este cartea celor mai largi mase de cititori. Este un merit al autorului, al omului de știință — I. C. Sîngeorzan. Această cărțulie de la apariția ei și-a ocupat locul, pe bună dreptate, între mijloacele de bază ale documentării și muncii de propagare a cunoștințelor științifice despre natură, societate și gîndire desfășurată de fiecare activist cultural, M. DOBOȘ 1 rr. J Tribuna „Clopotul“ gogit. ÎN ACEASTĂ STARE“ Posed un număr mare de plicuri interne și externe, ilustrate, format mare și chiar colete pe care salariații oficiilor poștale din Botoșani au scris cu o inadmisibilă ușurință, „Sosite in această are“, adică în stare necorespunzătoare, deteriorate. Nu numai eu, dar și alți cetățeni din municipiul nostru se declară nemulțumiți de un asemenea „sistem de lucru" practicat de unii salariați ai poștei. Pe bună dreptate, mă întreb, de ce nu se introduc și la noi, în gară și oficii poștale, acele benzi rulante și mobile pentru încărcarea și descărcarea rapidă și ordonată a coletelor sacilor poștali ? De ce facuitorii nu folosesc, un loc de acea sfoară cu care leagă și deteriorează corespondența, un distribuitor format din două plăci simple — sistem coperte din P.F.L., placaj sau carton gros — pentru protejarea scrisorilor și ilustratelor ? Ar fi, după părerea mea, nu numai un beneficiu adus cetățenilor, dar și un mijloc modern și civilizat de deservire a populației. Ing. MIRCEA VICOL Botoșani TAXIMETRE DOAR CU NUMELE? S-au introdus — și-s mulți ani de-atunci — și în Botoșani pe taximetre, aparate de taxat , știa omul pe ce dă banii. Au stat un timp, dar astăzi nici un taximetru nu are astfel de aparat Prețul, stă la discreția șoferului, am plătit pentru același drum, de la gară la locuința mea, 13, 15 sau 10 lei. Mă gindesc că banii care se plătesc la taximetre nu prea pot fi controlați. Ar trebui de urgență Instalate aparate de taxat : deși costă, acestea ar aduce desigur certitudine călătorilor și venituri întreprinderii de care aparțin taximetrele. PAVEL GHEORGHE Botoșani L ÎN RITMUL MELCULUI Suntem membri în asociația de cooperare pentru construcția de locuințe proprietate personală Dorohoi, str. Poștei, bloc 12 apartamente. Acest bloc, ce se construiește de către I.J.C.M. Botoșani, șantierul nr. Dorohoi, are un ritm de înaintare mult prea lent față de contract. In 6 luni de zile s-au construit doar parterul și un etaj (din 3 proiectate) iar termenul de dare in folosință este 30 noiembrie, termen care, evident, cu ritmul în care se lucrează, nu va putea fi respectat. Vă rugăm să publicați in ziar scrisoarea noastră, deoarece locuim in condiții necorespunzătoare și am vrea ca iarna să o facem in locuințele noi, pentru care am plătit. Asociația pentru construcția de locuințe proprietate personală. Dorohoi dzHCINEMA 16 SEPTEMBRIE 1970 BOTOȘANI • Luceafărul, orele: 14 , 16,10 ; 18,20 ; 20,30 . Departe de apus. • Melodia, orele : 15 , 17,10; 19,30. Profesorul Infernului, DOROHOI • Cultural, orele : 15,30; 17,30; 19,30; Cu mine nu, madame ! • Tineretului, orele: 15 , 17 ; 19 : Timp pentru a trăi. SAVENI • Patria, orele : 17 . 19 . Afurisitul de bunic. DARABANI • Făclia, orele : 18. Republica fetelor. BUCECEA • Bucecea, orele : 17 . 19 . Eu te-am iubit. ȘTEFANEȘTI • Prutul, orele: 18: Băieții în haine de piele. TRUȘEȘTI • Victoria, orele : 18 : O nuntă cum n-a mai fost. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Pe ecranul cinematografului „Patria“ din Săveni rulează filmul francez „Afurisitul de bunic”. In fotografii, cadre din film Cu aldămaș Constantin Alexandru din Bădiuți — Ștefănești a cumpărat, la iarmarocul Trușeștilor, o vacă. Dar după plată, în loc să meargă la consiliul popular să facă act de vînzare - cumpărare, a plecat cu vînzătorul și au băut amîndoi aldămașul în rom.copere că Ca mai tîrziu să despartenerul de cinstire, Dumitru Crăciun (din comuna M. Eminescu) furase cornuta. Și în ziua de 9 septembrie, adevăratul proprietar, însoțit de organele de miliție, s-a prezentat la nefericitul cumpărător. Pentru furt Crăciun își va primi admonestarea firească. Dar ce va face Alexandru, că hoțul n-are de unde-i restitui suma ? De aici tragem, pentru cumpărători și pentru toți o concluzie paremeologică : prudența (fiscală) e mama înțelepciunii ! Angajamente, realizămi Ce este un angajament nu e cazul să explicăm aici. Precizăm doar că a te angaja nu e o banală formalitate, ci o obligație de caracter și de personalitate. Să vedem însă cum se stă uneori cu această obligație: I.I.L. Flamura roșie s-a angajat să realizeze anual 20 tone de metal economic. Deocamdată „realizările“ nu depășesc 200 kg.l Pentru ca lucrurile să fie mai limpezi împărțiți 20 000 kg. la 200! La altele nu că nu se realizează economii, dar e depășit chiar și consumul normal: la aceeași Flamura roșie, consumul la combustibili a fost depășit cu... 81 mii lei. Iată și cîteva depășiri la consumul de energie electrică: Uzinele textile — depășire 32444 KW ; Fabrica de confecții Botoșani 65532 KW ; Uzina de reparații — 40015 KW. Și toate acestea se fac cu nonșalanta de parcă consumurile acestea depășite n-ar afecta nici beneficiile întreprinderilor, nici prețul de cost al produselor 1 Apropo, în întrepprinderile amintite sunt și economiști ? Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE It iII8IIIIIIIIIIî8iIIII8IIIIIIIIIIIIIIIII J TELEVIZIUNE MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. — Fotbal: Dinamo București — P.A.O.K. Salonic. In cadrul competiției „Cupa Europeană a orașelor tîrguri“. Transmisiune de radionul Dinamo. 17.50 Microavanpremieră. 18.00 Momente folclorice. 18.30 Cabinetul economic Asigurarea și controlul calității produselor. Participă ing V. Antonescu, director în Inspectoratul general pentru calitatea produselor, dr. ing. I. Crișan și conf dr. Fr. Falcon. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski. Teatrul Academic de Operă și Balet „S.Mirov“ — Leningrad. Transmisiune de la Opera Română în cadrul Concursului și Festivalului Internațional „George Enescu“. 20.50 Cronica literară de George Ivașcu. Tudor Arghezi în „Biblioteca pentru toți“. 21.05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebedelor“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al III-lea al baletului „Lacul lebedelor“. 23.00 închiderea emisiunii Sta TV. i In curînd Pentru tineri și virstnici concursul nostru cu premii „CUNOAȘTEȚI JUDEȚUL BOTOȘANI?“!