Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-16 / nr. 2927

CLOPOTUL PAGINA 2 /VIn Am întîlnit, nu rareori, la dis­pensare, case de naștere, școli sau cămine culturale, în mijlo­cul unor diverse categorii de oa­meni — femei, copii și adoles­cenți — medici preocupau­ transmiterea unor cunoștințe de și norme de îngrijire a sănătății. Erau așa - zisele lecții de igienă și de educație sanitară pe care noi le cunoaștem, într-un limbaj mai uzual și sugestiv, de­­ sfat al medicului“. Ce ne oferă, din punctul acesta de vedere, recen­tul raid întreprins prin mai mul­te circumscripții sanitare din ju­deț ? Concluzia că nu peste tot, pe acolo pe unde am trecut, me­dicii acordă aceeași atenție ac­țiunilor prosta­tice, de promova­re a sănătății și a i­t utilizirea mu­t­ d­elor com­ple­te ale edu­cației sanitare cum ar fi cursu­rile »școala mamei*, și de san­­minim alimentar", conferințele și convorbiri'« individuale, p­o­ec­­țiile de filme și diafilme,­­sfatul gospodinei“ etc., etc. Cauzele . După părerea unor interlocu­tori — în ma­joritate, medici In­activi la capitolul educație sani­tară — ar consta in lipsa timpu­lui disponibil, căci pe cel nor­mal el l-ar afecta, în exclusivita­te, consultațiilor și tratamentelor bolnavilor, iar, pe de altă parte, ar fi criza de inspirație sau, mai bine zis, presupusa sărăcie a mijloacelor informaționale, a u­­nor tipărituri (broșuri, pliante, a­­fișe) sau pelicule cinematografi­ce și diafilme etc. La o analiză mai atentă însă, asemenea argumente (dacă ele se pot numi așa), nu pot să în­șele decit onorantele, înc­e­cări­­le unor medici de a-și ac­operi niște atitudini re în recis­ta*» sunt neal­iente și 1ipstiri ne­lin­e de educație sanitară. Să luăm, în acest sens, două exemple din multe altele : la circumscripția sanitară Suharău, două pachete cu broșuri pe teme ale îngrijirii sănătății copilului mic, și ale prevenirii intoxicațiilor prin folo­sirea necorespunzătoare a sub­stanțelor chimice, se aflau ui­tate, de nu se știe câtă vreme, în magazia cu aparate și instru­mentar medical, iar la circum­scripția sanitară Ripiceni, dr. Bernard Bendit (de altfel, me­dic cu rezultate bune în activi­tatea obștească așa cum afirma secretarul comitetului comunal de partid Constantin Acatrinei) nu avea, la data discuției noas­tre, nici un fel de evidențe a muncii de educație sanitară. Mai mult decit atît, nici personalul din subordinea sa, printre care sora PE TEME SANITARE de ocrotire Eugenia Podiuc și moașa Elvira Merticaru nu se dau, in afara unei situații pe­vaccinărilor, caietele de activita­a­te zilnică în care să se afle con­semnate și temele prezentate cu ocazia posibilelor organizări ale cursurilor „școala mamei". Dar, fiindcă am început să vorbim despre evidențele prima­re ale muncii de educație sani­tară, despre registre și diverse caiete, trebuie să arătăm că și fu această activitate informa­țională cu caracter științific, de difuzare a unor noțiuni ele­mentare de epidemiologie sau profilaxie, își fac loc, tot mai vizibil, formalismul și impro­vizațiile, acele procedee ce tind să birocratizeze o muncă, prin excelență practică, cum este me­dicina, în general. Și iată cum­­ se completează registrele sau caietele cu fel de fel de lecții și conferințe care în realitate nu s-au mai ținut; se inițiază acti­vități educative de cultură sani­tară dar în schimb nu se urmă­rește eficiența, finalitatea lor practică. Astfel de exemple am întîlnit la circumscripțiile sanita­re din comunele Copălău și Nico­­lae Bălcescu, unde cadrele me­dii sanitare și auxiliare, printre care și moașa Alexandrina Cio­­banu, au organizat, după propri­ile lor mărturisiri, câte unul și două cicluri de lecții „școala mamei“, dar rezultatele concre­te în teren... nu se văd. Multe mame cu copii mici chiar și u­­nele gravide, chestionate de noi, Maria Apostol, Veronica Colip­­că și Teodora Iacob, din locali­tățile mai sus amintite, nu-și a­­minteau, oricît au apelat la me­morie, de participările lor la lec­țiile de educație sanitară. Chiar indicii morbidității și ai mortali­tății infantile din aceste două circumscripții sanitare( cu mult mai mari decit media pe județ) pledează în favoarea aceluiași argument că personalul medical continuă să lase pe un plan se­cundar, sau chiar să neglijeze complet activitatea educativă sanitară. Surprinde, de asemenea, fap­tul constatat de noi că medicii Liliana leleky (Copălău) și Ma­ria Tabacaru (N. Bălcescu), con­sideră educația sanitară ca o sarcină exclusivă a cadrelor cu pregătire medie sau auxiliară. O spunem aceasta, intrucit în cursul acestui an nici una din­tre ele nu a reușit să țină sau să organizeze măcar un curs de i­­gienă și educație sanitară a populației. Ne întrebăm, să nu fi știut acești medici de necesi­tatea îndeplinirii unei asemenea obligații profesionale ? E de crezut, cu atît mai mult greu cu cit într-o altă circumscripție sa­nitară vecină, cea din comuna Flăminzi, i-am întîlnit pe medi­cii Alexandrina și Vasile Isailă preocupați, în aceeași măsură, de rezolvarea sarcinilor curative și profilactice, făcînd nu numai consultații și tratamente la bol­navi, dar și o adevărată școlari­zare a oamenilor. Dovadă­­ în­seși rezultatele bune pe care ei le-au obținut la faza de concurs a grupelor sanitare din județ (locul I), și in mobilizarea unui număr mare de cetățeni la acți­unile de igienizare și salubrizare a comunei. Ar fi poate cazul să arătăm că medicii, prin natura funcției lor, sunt într-o comună nu numai specialiști, dar și fervenți acti­viști culturali, desfășurind o am­plă activitate de educație sani­tară, atît în școli, cit și în că­mine culturale. Dat fiindcă șco­lile, la data investigațiilor noas­tre erau încă cu ușile închise fe­levi­ fiind în vacanță), iar cămi­nele culturale erau încuiate (di­rectorii aflîndu-se la un instruc­taj la județ), ne rezervăm drep­tul pentru a continua această temă cu un alt prilej. Totuși, nu putem încheia aceste cîteva con­cluzii, din păcate, mai mult ne­gative decit pozitive, fără să subliniem încă o dată că edu­cația sanitară face parte inte­grantă din ampla și complexa activitate de prevenire și com­batere a îmbolnăvirilor, iar me­dicii și toate celelalte medii sanitare și auxiliare, cadre sub directa indrumare a specialiști­lor de la inspectoratul sanitar al județului, sunt chemați să re­considere acțiunile profilactice, aplicindu-le in practică în mod prioritar. De ce? E prea lesne de știut: experiența medicinii de­monstrează că intensificarea ac­țiunilor profilactice, printre care și „sfatul medicului", este calea sigură a reducerii numărului de îmbolnăviri. THEODOR UNGUREANU „Sfatul medicului11 — criză de inspirație și de timp RADIO JOI 17 SEPTEMBRIE Programul 1­5.05— 6.00 Muzica dimi­neții. 6.05— *„ía Muzică și ae­­tuanUiți. 7.00 kan.ojurnal. Buletin meteo-rut­er. Sport. 9.50 Oda nuneri romane. 10.10 Curs de limba ru­să. C.cluj II, secția a 31-a. 10.30 Caruselul me­od­ilor. 11.05 Arii din operete in­terpretate de Donna Bârbulescu. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chir­ac. 11.45 Statul medicului. Cura da fructe, indi­cații și contra­nd­­ații. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda. 12.25 Știința la zi. 12.30 intiln.re cu melodia populară și interpre­tul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră co­tidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 C.ne știe ciștigă (re­luare). 14.00 — 100 de legende românești. 14.30 Muzică ușoară. 14.40 Publicitate radio. 14.50 La microfon Rave­­ca Săndulescu. 15.00 Concursul și fes­tivalul internațional „George Enescu . Jur­nalul festivalului. 15.30 Melodiile anotimpu­rilor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.20 Un virtuoz al naiu­lui : Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. Brașov — septembrie 1970. 16.50 Tinerețea ne e dra­gă — program susți­nut de ansambluri artistice școlare. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 1800 Muzică ușoară in­terpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont științific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară, de Octavian Fodor. 20.10 Cinta Jean Păunes­­cu. 20.25 Vlaicu Bîrna alege pentru fumn»avoastra muzică ușoară. 21.00 Acasă la... Dan Tăr­­chilă. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 1­­00 BoriloUirnoI. Buletin meteoral­gic. 22.70 Snort. 22.30 *tomb i"»e de Alexan­dra Cudescu și Iosif Pas­hill. 22.50 Concert de muzică orală. 0.03—5­00 Estrada noctur­nă. VIRSTE.. Cel mai vârstnic și cel mai tâ­­năr interpret de muzică rară, la sărbătorirea școlii popii­din Hudești : Rarița Jacotă și elevul Brumă Georgel Fotografia: I. HELICI Brigada artistică a cooperației meșteșugărești șani, in timpul unui spectacol Boto- PICTOR AL SATULUI 10 ani de la moartea lui NICU ENEA La 16 septembrie 1960, a coborât un veșnicie, răpus de o boală necruță­toare, în vârstă de 63 ani, Nicu Enea, pictorul satului românesc. Am cunoscut artistul și opera (în parte) pe la începutul celui de-al doilea război mondial și ceea ce ad­miram pe atenei în creația sa era repulsia față de „surogat" și „trac", pe de o parte, și impermeabilitatea sa față de tot ce purta pecetea extra­vaganței, pe de altă parte. Cîntăreț al motivelor rustice, Nicu Enea compunea interesant, însumînd peisajul rural în compoziția persona­jelor și desprinzînd din viață doar acele aspecte în care nevoia de echi­libru putea fi pe deplin satisfăcută. Demn de remarcat este, de aseme­nea, și faptul, că abordînd motive a­­semănătoare cu cele tratate de N. Grigorescu, Nicu Enea a rezistat fas­cinației exercitată de opera maestrului, în care a admirat marele său talent dar în care n-a găsit acel adevăr semnificativ și crud de care era ob­sedat și pe care avea să ni-l înfățișe­ze în lucrările : „La arat" ; „Odihnă la cîmp" ; „Bătrîni avînd". Peisajul citadin l-a interesat mai puțin. Cu toate acestea, în 1934, cînd a fost invitat în Iugoslavia unde l-a cunoscut și pe genialul sculptor Ivan Mestrovici. Nicu Enea a lucrat fe­bril priveliști citadine în Macedonia sîrbească, Montenegro și Dalmația, atras probabil de tonurile calde, a­­terizate prin amestecul cu cenușiu, pe care le-a așternut pe un fond cu rezonanțe largi de la galben pînă la roșu. Figura umană și mai cu seamă nu­dul, ocupă un loc deosebit de im­portant în creația sa, fapt subliniat de altfel și de G. Oprescu într-una din cronicile sale în­­ care remarca a­­ceastă latură a operei pictorului bă­­căuan. Activitatea artistică a pictorului poate fi împărțită în trei etape : 1) 1925—1930, perioada însușirii meșteșu­gului pictoricesc ; 2) 1931—1947, pe­rioada maturizării și manifestării ple­nare a talentului său ; 3) perioada căutărilor febrile pentru înnoirea lim­bajului plastic; 1948—1959. Evident, cele mai valoroase lucrări au fost create de artist în cea de a doua perioadă a activității sale, cînd expozițiile personale au atras luarea aminte a unor scriitori și critici de ar­­tă prestigioși ca Victor Ion Popa, Fe­lix Aderca, N. N. Tonitza, G. Opres­cu, Tache Soroceanu și alții, ționăm din lucrările sale create Men­în această perioadă „Poezia", „Muzica", „Dansul", „Pictura și sculptura" a­­lături de „Tătăroaice", compoziție care l-a consacrat și de „Portretul soției", distins la o expoziție inter­națională cu Medalia de argint. Uitat o bună bucată de vreme și repus în circuitul artistic național în 1985 de prima retrospectivă din ța­ră, — care spre marele nostru regret nu a beneficiat de toate lucrările ce i-au dus faima peste hotare — Enea ne-a lăsat o operă bogată Nicu valoroasă. Studierea operei sale, sin­și teri siguri. Îl va așeza în scurt timp la locul pe care îl merită În istoria picturii românești alături de Ștefan Popescu, Eustațiu Stoenescu, Verona, Vasile Popescu, Sabin Artur Pop, al căror aport, în arta plastică ro­mânească, este de necontestat. GRIGORE V. COBAN Așa și-a intitulat I. C. Sîngeorzan cartea apă­rută recent in colecția „Orizonturi“ a Editurii Enci­clopedice Române. Autorul se întreabă : „A cu­a oară a încolțit în mintea unora ideea că se apro­pie „sfirșitul lumii'? întrebarea i-a fost sugerată în urmă cu doi ani, cînd, întimplător, a găsit pe stra­dă un bilețel in care era scris... „Sărbătoriți dumi­nicile căci s-a apropiat sfirșitul lumii !". Omul de știință și-a dat seama că bilețelul aruncat „la întîm­­plare“ in calea trecătorilor trebuia să fie legat de tălmăcirea greșită a unui fenomen natural, și așa a fost. In iunie 1968 a trecut pe lingă Pămint mica planetă prevestirea Icarus. Și un „profet" a trecut degrabă la unui „semn al sfirșitului !“. Pe bună dreptate și-a pus întrebarea I. C. Sîngeorzan — „A cita oară ?" Dar omul de știință n-a rămas pasiv față de ignoranță. S-a decis sa-i dea replica și a Note de lectură „INGA . DATA DESPRE SFÎRȘITUL LUMII" scris cartea cu titlul consemnat, sugerat tocmai de întrebarea ce și-a pus-o și la care afirmă că „E greu de spus“. E greu de spus a câta oară s-a spus, s-a profețit că se va „sfirși lumea". Această „profeție" se repetă de circa 2 000 de ani. De cele mai multe ori a fost legată de un fenomen natural — eclipsă de soare sau de lună, „stele cu coadă” etc., etc. Dar lumea nu s-a mai „sfirșit“, dovadă fiind faptul că omenirea continuă să existe, să trăiască, să muncească ș.a.m.d. Și, nu mai puțin de 200 de pagini, I. C. Sîn­georzan explică cititorului originea ideii despre „sfirșitul lumii", condițiile apariției ei, cauzele și scopul acesteia. Cu o mare capacitate de pătrunde­re și sinteză, face o amplă incursiune in istoriile re­ligiei și ale științei evidențiind cronologic prevestirile „exacte" și unele pretins științifice ale tragicului „sfirșit” care nu s-a mai produs, aducind insă com­petente argumente fundamentate de știință in ex­plicarea fenomenelor naturii de care au fost legate cel mai adesea profețiile mistice, false și ipocrite, dar care au stimulat sentimente de groază și spai­mă in rindurile neștiutorilor. Cartea dă răspunsuri interesante la cele mai esențiale probleme legate de ideile reacționare care, chiar în secolul nostru — al XX-lea — cînd știința pătrunde în cele mai adinci taine ale univer­sului, cînd omul a poposit pe lună și explorează Venusul etc., încearcă să mențină psihoza teribilu­lui „sfirșit al lumii“ Pe cit de științific fundamentată, pe atit de ac­cesibilă este cartea celor mai largi mase de citi­tori. Este un merit al autorului, al omului de știin­ță — I. C. Sîngeorzan. Această cărțulie de la apa­riția ei și-a ocupat locul, pe bună dreptate, între mijloacele de bază ale documentării și muncii de propagare a cunoștințelor științifice despre natură, societate și gîndire desfășurată de fiecare activist cultural, M. DOBOȘ 1 rr. J Tribuna „Clopotul“ gogit. ÎN ACEASTĂ STARE“ Posed un număr mare de plicuri interne și externe, i­­lustrate, format mare și chiar colete pe care sala­riații oficiilor poștale din Bo­toșani au scris cu o inadmi­sibilă ușurință, „Sosite in această­­­ are“, adică în sta­re necorespunzătoare, dete­riorate. Nu numai eu, dar și alți cetățeni din munici­piul nostru se declară ne­mulțumiți de un asemenea „sistem de lucru" practicat de unii salariați ai poștei. Pe bună dreptate, mă în­treb, de ce nu se introduc și la noi, în gară și oficii poștale, acele benzi rulan­te și mobile pentru încărca­rea și descărcarea rapidă și ordonată a coletelor sacilor poștali ? De ce fac­ui­torii nu folosesc, un loc de acea sfoară cu care leagă și deteriorează corespon­dența, un distribuitor format din două plăci simple — sis­tem coperte din P.F.L., pla­caj sau carton gros — pen­tru protejarea scrisorilor și ilustratelor ? Ar fi, după părerea mea, nu numai un beneficiu a­­dus cetățenilor, dar și un mijloc modern și civilizat de deservire a populației. Ing. MIRCEA VICOL Botoșani TAXIMETRE DOAR CU NUMELE? S-au introdus — și-s mulți ani de-atunci — și în Botoșani pe taximetre, aparate de taxat , știa omul pe ce dă banii. Au stat un timp, dar astăzi nici un taxime­tru nu are astfel de aparat Prețul, stă la discreția șoferului, am plătit pentru a­­celași drum, de la gară la locuința mea, 13, 15 sau 10 lei. Mă gindesc că banii care se plătesc la taximetre nu prea pot fi controlați. Ar trebui de urgență Insta­late aparate de taxat : deși costă, aces­tea ar aduce desigur certitudine călă­torilor și venituri întreprinderii de care a­­parțin taximetrele. PAVEL GHEORGHE Botoșani L ÎN RITMUL MELCULUI Suntem­ membri în asocia­ția de cooperare pentru con­strucția de locuințe pro­prietate personală Dorohoi, str. Poștei, bloc 12 aparta­mente. Acest bloc, ce se construiește de către I.J.C.M. Botoșani, șantierul nr. Dorohoi, are un ritm de îna­­­intare mult prea lent față de contract. In 6 luni de zile s-au construit doar parterul și un etaj (din 3 proiectate) iar termenul de dare in fo­losință este 30 noiembrie, termen care, evident, cu ritmul în care se lucrează, nu va putea fi respectat. Vă rugăm să publicați in ziar scrisoarea noastră, de­oarece locuim in condiții ne­­corespunzătoare și am vrea ca iarna să o facem in locuințele noi, pentru care am plătit. Asociația pentru construcția de locuințe proprietate per­sonală. Dorohoi dzHCINEMA 16 SEPTEMBRIE 1970 BOTOȘANI • Luceafărul, orele: 14 , 16,10 ; 18,20 ; 20,30 . Departe de apus. • Melodia, orele : 15 , 17,10; 19,30. Profesorul Infernului, DOROHOI • Cultural, orele : 15,30; 17,30; 19,30; Cu mine nu, madame ! • Tineretului, orele: 15 , 17 ; 19 : Timp pentru a trăi. SAVENI • Patria, orele : 17 . 19 . Afurisitul de bunic. DARABANI • Făclia, orele : 18. Republica fetelor. BUCECEA • Bucecea, orele : 17 . 19 . Eu te-am iubit. ȘTEFANEȘTI • Prutul, orele: 18: Băieții în haine de piele. TRUȘEȘTI • Victoria, orele : 18 : O nuntă cum n-a mai fost. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Pe ecranul cinematografului „Patria“ din Săveni rulează fil­mul francez „Afurisitul de bunic”. In fotografii, cadre din film Cu aldămaș Constantin Alexandru din Bădiuți — Ștefănești a cumpă­rat, la iarmarocul Trușeștilor, o vacă. Dar după plată, în loc să meargă la consiliul popular să facă act de vînzare - cum­părare, a plecat cu vînzătorul și au băut amîndoi aldămașul în rom.­copere că Ca mai tîrziu să des­partenerul de cin­stire, Dumitru Crăciun (din comuna M. E­mine­scu) furase cornuta. Și în ziua de 9 sep­tembrie, adevăratul proprietar, însoțit de organele de miliție, s-a prezentat la nefericitul cumpărător. Pentru furt Cră­ciun își va primi admonesta­rea firească. Dar ce va face Alexandru, că hoțul n-are de unde-i restitui suma ? De aici tragem, pentru cumpărători și pentru toți o concluzie pare­­meologică : prudența (fiscală) e mama înțelepciunii ! Angajamente, realizămi Ce este un angajament nu e cazul să explicăm aici. Preci­zăm doar că a te angaja nu e o banală formalitate, ci o obligație de caracter și de personalitate. Să vedem însă cum se stă uneori cu această obligație: I.I.L. Flamura roșie s-a angajat să realizeze anual 20 tone de metal economic. Deocamdată „realizările“ nu depășesc 200 kg.l Pentru ca lucrurile să fie mai limpezi împărțiți 20 000 kg. la 200! La altele nu că nu se realizează economii, dar e depășit chiar și consumul normal: la ace­eași Flamura roșie, consumul la combustibili a fost depășit cu... 81 mii lei. Iată și cîteva depășiri la consumul de energie electrică: Uzinele textile — depășire 32444 KW ; Fabrica de confec­ții Botoșani 65532 KW ; Uzina de reparații — 40015 KW. Și toate acestea se fac cu nonșalanta de parcă consumu­rile acestea depășite n-ar afec­ta nici beneficiile întreprinde­rilor, nici prețul de cost al produselor 1 Apropo, în întrep­­prinderile amintite sunt și e­­conomiști ? Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE It iII8IIIIIIIIIIî8iIIII8IIIIIIIIIIIIIIIII J TELEVIZIUNE MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. — Fotbal: Dinamo Bucu­rești — P.A.O.K. Salonic. In cadrul competiției „Cupa Europeană a ora­șelor tîrguri“. Transmisiune de ra­dionul Dinamo. 17.50 Microavanpremieră. 18.00 Momente folclorice. 18.30 Cabinetul economic Asigurarea și controlul calității produselor. Participă ing V. Anto­­nescu, director în Inspec­toratul general pentru calitatea produselor, dr. ing. I. Crișan și conf dr. Fr. Falcon. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski. Tea­trul Academic de Operă și Balet „S.M­­irov“ — Leningrad. Transmi­siune de la Opera Româ­nă în cadrul Concursu­lui și Festivalului Inter­național „George Enes­cu“. 20.50 Cronica literară de George Ivașcu. Tudor Arghezi în „Biblio­teca pentru toți“. 21.05 Actul al II-lea al baletu­lui „Lacul lebedelor“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al III-lea al baletu­lui „Lacul lebedelor“. 23.00 închiderea emisiunii­ Sta­ TV. i In curînd Pentru tineri și virstnici concursul nostru cu premii „CUNOAȘTEȚI JUDEȚUL BOTOȘANI?“!

Next