Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-07-15 / nr. 2874
COLECTAREA METALELOR Necesitatea acțiunii de colectare și valorificare a deșeurilor — metal, hîrtie, textile etc. — rezidă din următoarele două considerente : mai intîi, dezvoltarea continuă și ascendentă a economiei și în primul rînd a industriei ce solicită cantități tot mai mari de materii prime și materiale, iar apoi cantitățile de deșeuri rezultate cresc în raport aproape direct cu creșterea producției și a consumului populației. Cu toate că de la an la an cantitățile de deșeuri colectate au crescut, trebuie să spunem că acestei activități nu numai că nu i s-a acordat atenția ce i se cuvenea, mai mult chiar, în acest domeniu, lucrurile au fost lăsate să se desfășoare aproape în virtutea inerției. Exemplele ce le vom folosi privind activitatea de colectare a metalelor din județul nostru vin să confirme tocmai o asemenea stare de lucruri. In semestrul I a.c., Centrul de colectare a metalelor din Botoșani a raportat depășirea sarcinilor de plan cu peste 230 tone metal. Desigur, un lucru bun. Dacă însă avem în vedere că la cupru, alamă, bronz, plumb și aluminiu, planul nu a fost realizat, că la majoritatea unităților economice colectarea și depozitarea deșeurilor metalice este lăsată pe ultimul plan și că predarea cantităților de metal se asigură in mare măsură nu datorită străduinței aparatului de la centrul I.C.M., ci a unor furnizori care în dorința de a degaja unele spații le transportă cu mijloace proprii, (obligația de transport revine I.C.M.) imaginea formată în funcție de îndeplinirea globală a planului se schimbă. Planul a fost îndeplinit și depășit în condițiile în care de la o serie de unități nu s-au ridicat zeci și zeci de tone de metal, deși acestea în mare parte existau. De exemplu, de la I.M.A. Coțușca, față de un plan de 48 tone s-au preluat doar 12,5 tone, de la combinatul alimentar din 100 tone s-au ridicat numai 22,7 tone, iar la U.J.C.C. Botoșani minusul se cifrează la 115 tone. In vederea cunoașterii preocupării pentru valorificarea deșeurilor, zilele trecute am vizitat cîteva unități din industrie, agricultură, comerț — și deși uneori am văzut și lucruri bune, trebuie să spun că in această direcție avem o situație total necorespunzătoare. Mai întîi se cuvin cîteva cuvinte despre activitatea centrului I.C.M. unde fără a greși cu nimic, putem o acțiune la care trebuie să contribuie mai mult I.C.M. Botoșani spune că există o doză mare de comoditate. Numai așa se pot explica cantitățile mari de metal găsite în stoc la I.M.A. Coțușca — 40 tone, I.M.A. Dorohoi — 30 tone, I.G.C.L Dorohoi — 15 tone, I.I.L. Dorohoi — 20 tone, I.I.L. „Flamura roșie" — 10 tone, Uzinele textile „Moldova“ — 10 tone, Fabrica de zahăr Bucecea — 30 tone, I.M.A. Bucecea — 25 tone. Această listă ar putea continua, decît atît, conducerile Mai mult unităților furnizoare s-au plîns — pe bună dreptate — că nu de puține ori salariații de la I.C.M. au condiționat primirea spânului de aducere și a altor sortimente metalice. S-a mers pînă acolo încît întreprinderii de mecanizarea agriculturii din Săveni care a adus un camion de span, să i se refuze descărcarea, iar mașina respectivă a fost nevoită să plimbe din nou șpațiul de la Botoșani la Săveni. Desigur că numai cînd ai un plan care se realizează mai mult de la sine îți poți permite așa ceva. Nu de puține ori cînd preluarea metalului se face cu mijloace de transport I.C.M. se încarcă piesele grele iar cele mici, în special deșeurile nu sunt ridicate. metalice (tablă) Este adevărat că e greu să pretinzi centrului I.C.M. Botoșani să contribuie la folosirea rațională a mijloacelor de transport a unităților furnizoare, cînd mijloacele de transport proprii nu sînt folosite eficient. In semestrul I a.c., coeficientul de utilizare a mijloacelor de transport, a oscilat între 30 și 40 la sută iar parcursul mediu zilnic în toate cele șase luni a fost sub plan cu 4—35 la sută. O altă obligație a centrului de colectare a metalelor, ce nu se respectă, este și aceea privitoare la dezmembrarea unor mașini și utilaje, ce nu pot fi transportate în forma în care au fost casate. Partea rea este însă că nu s-a reușit să avem o opinie largă de masă, atît în rîndul salariaților, cît și a restului populației pentru a se strînge și valorifica fiecare bucățică de metal. In prezent, în multe unități și în numeroase gospodării, resturile de metale, cele rezultate din casări sau devenite inutilizabile sunt aruncate peste tot și nu se are în vedere că pentru a satisface nevoile economiei noastre importăm cantități tot mai mari de minereu de fier de IONAȘ VLAICEANU (Continuare in pagina a lll-a) ți ' L PROGNOZA Pentru zilele de 16, 17 și 18 iulie a.c. vreme în general instabilă, mai ales in a doua parte a intervalului. Cerul va fi temporar noros și vor cădea averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit, cu intensificări trecătoare. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 10 și 14 grade, iar cea maximă intre 23 și 28 grade. CENTRALA ,M. EMINESCU* IAȘi Mecanicii Roman Dumitru și Aioanei Constantin de la I. M. A. Bucecea lucrînd la reglarea unui ambreiaj de la tractorul U-650 Fotografia : I. HELICI Cronica municipală NE LINIȘTE.. Există locuri și situații care nu suportă zgomotele, în care noțiunea de liniște nu a ș ceva abstract ci se cere încorporată în ființa circumstanței. De altfel, un elementar bun-simț se adaugă nevoii de funcționalitate care reclamă drept un imperativ absolut — silențiozitatea. Și iată un loc din acesta — numim instituția telefoane — unde oamenii așteaptă convorbiri cu parteneri de la distanță, unde timpul se plătește și unde o frază prost auzită poate genera prejudicii de natură diferită. Holul telefoanelor are două inscripții care prevăd interzicerea fumatului dar nici una care să invite la păstrarea liniștii. Copii care aleargă în voia lor, domnișoare care-și dau întîlniri, prilej de a sta pe un scaun și a continua o discuție, pentru alții — acesta e holul telefoanelor. Cei ce așteaptă realmente o convorbire stau ciorchine lungă telefonista de serviciu, altfel n-ar auzi chemarea. Asta pentru că nici amplificatorul funcționează, sau doar nu nu e folosit. Apel, așadar, către toți, către bunul-simț și către spiritul de înțelegere care să asigure buna funcționalitate a instituției in speță. RED. Zile de seceriș Fotografia : IOAN NEGREA MODERNIZAREA UNOR DRUMURI JUDEȚENE Direcția de drumuri și poduri a Consiliului popular județean efectuează, în prezent, lucrări de modernizare prin asfaltarea unor drumuri județene. Pe drumul județean 298 ce leagă localitățile Vorniceni, Dumeni, George Enescu și Dragalina s-au asfaltat, în semestrul I al anului în curs, 1.370 km, urmind a se asfalta în lunile următoare, inca 1 km. De asemenea, pe drumul județean 293, care face legătura între ferma „Progresul" și localitățile Dumeni, Havîrna s-a asfaltat, pînă în prezent, o porțiune de 1 km. Pînă la 15 august se vor termina lucrările de modernizare și pe drumul județean 291 — Cucorăni — Bucecea — Mihaileni (3 km), precum și o bună parte a drumului 297 care unește localitățile Blîndești — Sulița și Todireni. ÎNSEMNĂRI DE REPORTER SECERIȘUL In primăvara aceasta nu am mai căutat „rodul pămintului" prin păduri, metaforă sublimă ce anticipă, deși nu am crezut-o niciodată, recolta de peste an. Regretul că nu am căutat această buruiană m-a încercat cînd am văzut frumosul lan de griu așternut în dreapta șoselei ce duce spre Stăuceni, imediat lingă pădurea Rediu. Oare ii va fi șoptit mănosul lan in primăvară buruienii din pădure cit de mare și cit de frumos avea să se facă ? „Rodul pămîntului" va fi prezis belșug de griu ? Am lăsat această splendoare de aur să-și Împlinească somnul sub razele fierbinți de soare și mi-am continuat drumul. Banda de asfalt a șoselei, cicatrice imensă pe pieptul pămîntului, alerga nebună spre oraș, gonită parcă de lanurile de porumb, de griu, de orz, ori de floarea-soarelui. La Sulița m-am oprit la medicul stomatolog Ilie Bălteanu să-i ofer o floare de ziua lui. Printre cuvintele tocite de asemenea prilejuri și întrebările complezente, medicul îmi spune : „Astăzi am avut doar două paciente, o zi frumoasă și oamenii s-or dus la munca cîmpului". Șoseaua se întinde leneșă pe văi ori se cațără pe dealuri, însoțită de cîmpuri frumoase, pline de rod. Viitorul apropiat al secerișului, la ora cînd vor apare aceste rinduri, va fi însemnat cu cifre sobre la timpul trecut, înainte de a ajunge în comuna Lunca, în stingă șoselei, grupuri mari de oameni începuseră seceratul. Ajuns la consiliul popular aflăm de la președintele Mihai Damiian, că în ziua de 8 iulie la orele 4 după-amiază, brigada întîi condusă de secretarul comitetului de partid, Ilie Bălan, a început seceratul orzului. „In cîmpi ne spune președintele, lucrează peste 250 de brațe. Eu am sosit cu zece minute în urmă. Treaba merge bine. Cred că în această seară (9 iulie) vom termina seceratul și vom avea, după părerea noastră, o producție bună. Eliberăm imediat terenul și pînă duminică, 12 iulie, sperăm să-l terminăm și de arat, și apoi l-om însămînța îndată cu culturi duble". In drumul pe care l-am străbătut pînă la Santa Mare, Lunca a rămas singura comună unde se începuse secerișul. Dar peste tot lanurile așteaptă. Mai așteaptă o zi, două, trei și oamenii și lanurile așteaptă marele moment al secerișului. La întoarcere îmi propusesem să string din lanul de grîu al C.A.P. Stăuceni un buchet de spice. Cînd ne apropiam de oraș, soarele se rostogolea de partea cealaltă a pămîntului și lanul era greu și prețios ca un metal ce-și măsoară calitățile în carate. Am uitat, sau m-a copleșit lanul de griu, nu mai știu, știu doar că nu am mai rupt spice, tot ce am adunat din drum sunt fândurile de față. A. M. AGRIPA VIZITA IN ROMANIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ, GENERAL JEAN BEDEL BOKASSA Trimișii Agerpres, Mircea Ionescu și Nicolae Crețu, transmit : In cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerarului - orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție, prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații in legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care și sulful prin procedee originale din extras petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii - complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare : combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează combinatul de exploatare și industrializare lemnului, unde oaspeții iau cunnoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țâri ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung - Rucăr - Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost cordial de președintele salutați Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Există o nostalgie a anilor de școală, un fel de regret adine omenesc, pentru despărțirea de colectiv, de colegi, de profesori. Aceste despărțiri punctează ciclic viața oamenilor, în care-și găsesc loc deopotrivă bucurii și necazuri. O dată cu absolvirea unei școli se încheie o etapă a copilăriei cu ochii mari de întrebări, a adolescenței, a tinereții cu încrederea nemărginită in forțele proprii) și începe alta, aceea pentru care generații succesive s-au pregătit rostuindu-și viața. Există un romantism specific tineretului în care culminant coincide cu momentul absolvirea facultății și poate cu regretul tardiv nemǎrturisit pentru dragostea colegei de grupă. Există un romantism al zilelor noastre în care eroul principal, tînărul absolvent, se simte minat de o forță interioară în vasta cîmpie a muncii. Anul acesta, mai mult ca oricînd, orașul și județul nostru a fost cerut ca loc de muncă de tinerii absolvenți ai institutelor de învățămînt superior. Ei știu că în anii ce urmează Botoșaniul va îmbrăca salopeta de lucru pentru a construi, pentru a construi. Ei au citit cuvintele secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, rostite cu prilejul vizitei de lucru din luna mai în județul nostru : „In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, ridicarea nivelului de viață alelocuitorilor județului". Ei vin cu elanul specific tinereții, cu o puternică de afirmare, vin pentru a dorință spori producția de bunuri materiale sau spirituale. Patruzeci și patru de absolvenți, din care 19 ingineri (acoperă 10 specialități), 5 arhitecți, 12 economiști, 4 absolvenți facultății de științe juridice, ai absolvenți ai Institutului de artă teatrală și cinematografică, vor lucra în Botoșani. Pînă la data de 15—20 iulie acești tineri își vor ocupa locurile de muncă. In zilele următoare va fi cunoscut și numărul profesorilor, iar ceva mai tîrziu vom prezenta cititorilor noștri amănunte în legătură cu numărul medicilor și inginerilor agronomi care au optat la repartiție pentru județul nostru. Respectindu-le ambițiile de afirmare, ne alăturăm conducerii de partid a județului care se îngrijește în mod deosebit de condițiile în care vor lucra și le urăm un călduros BUN VENIT ! * In septembrie, școlile și grădinițele din județul nostru vor primi 160 de tineri învățători și 34 de educatoare. O parte dintre ei sunt absolvenți ai Institutului pedagogic de doi ani din Botoșani. Este prima promoție de învățători ieșiți de pe băncile institutului postliceal înființat cu doi ani în urmă în municipiul nostru, o dată cu liceul pedagogic. Această promoție deschide o filă nouă în istoria invățâmîntului pedagogic botoșănean. Zilele trecute primisem invitația amabilă a unor învățători, aflați în pragul pensionării, de a participa la întîlnirea lor după 40 de ani de la absolvirea școlii normale „Mihai Eminescu" din Botoșani. Atunci m-am gîndit la prima promoție de tineri învățători ieșită anul acesta și m-am bucurat că s-a reînnodat firul tradiției bunelor școli de învățători pe care le-a Botoșanii. Școlile normale avut din Botoșani, supravegheate de dascăli devotați, dintre care nu-i pot trece niciodată cu vederea pe regretatul Tiberiu Crudu și pe venerabilul profesor N. N. Răutu, au dat țării sute de învățători de nădejde. N-avem nici o îndoială că și actualul liceu pedagogic își va îndeplini menirea cu prisosință. Aflat într-un local modern, utilat cu toate cele de trebuință pentru desfășurarea unui proces instructiv - educativ la înălțimea cultural - științifică a vremii noastre, Liceul pedagogic din Botoșani își va aduce contribuția la progresul cultural al patriei. Absolvenții săi, la catedră și în mijlocul oamenilor, vor purta mai departe și tot mai sus făclia spirituală preluată de la înaintași. A. MOCANU D. FETESCU BUN VENIT PROMOȚIEI 70 i------CITIȚI ! . ----------- I IN PAGINAL A III-A j I \ SZ \ = l - \ .________*