Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-07-15 / nr. 2874

COLECTAREA METALELOR Necesitatea acțiunii de colecta­re și valorificare a deșeurilor — metal, hîrtie, textile etc. — re­zidă din următoarele două con­siderente : mai intîi, dezvolta­rea continuă și ascendentă a economiei și în primul rînd a in­dustriei ce solicită cantități tot mai mari de materii prime și materiale, iar apoi cantitățile de deșeuri rezultate cresc în ra­port aproape direct cu creșterea producției și a consumului popu­lației. Cu toate că de la an la an cantitățile de deșeuri colectate au crescut, trebuie să spunem că acestei activități nu numai că nu i s-a acordat atenția ce i se cuvenea, mai mult chiar, în acest domeniu, lucrurile au fost lăsate să se desfășoare aproape în virtutea inerției. Exemplele ce le vom folosi privind activi­tatea de colectare a metalelor din județul nostru vin să confir­me tocmai o asemenea stare de lucruri. In semestrul I a.c., Centrul de colectare a metalelor din Boto­șani a raportat depășirea sar­cinilor de plan cu peste 230 tone metal. Desigur, un lucru bun. Dacă însă avem în vedere că la cupru, alamă, bronz, plumb și aluminiu, planul nu a fost realizat, că la majoritatea unită­ților economice colectarea și de­pozitarea deșeurilor metalice este lăsată pe ultimul plan și că predarea cantităților de metal se asigură in mare măsură nu datorită străduinței aparatului de la centrul I.C.M., ci a unor furnizori care în dorința de a de­gaja unele spații le transportă cu mijloace proprii, (obligația de transport revine I.C.M.) ima­ginea formată în funcție de îndeplinirea globală a planu­lui se schimbă. Planul a fost în­deplinit și depășit în condițiile în care de la o serie de unități nu s-au ridicat zeci și zeci de tone de metal, deși acestea în mare parte existau. De exemplu, de la I.M.A. Coțușca, față de un plan de 48 tone s-au preluat doar 12,5 tone, de la combinatul alimentar din 100 tone s-au ri­dicat numai 22,7 tone, iar la U.J.C.C. Botoșani minusul se ci­frează la 115 tone. In vederea cunoașterii preo­cupării pentru valorificarea de­șeurilor, zilele trecute am vizitat cîteva unități din industrie, a­­gricultură, comerț — și deși u­­neori am văzut și lucruri bune, trebuie să spun că in această direcție avem o situație total necorespunzătoare. Mai întîi se cuvin cîteva cuvinte despre ac­tivitatea centrului I.C.M. unde fără a greși cu nimic, putem o acțiune la care trebuie să contribuie mai mult I.C.M. Botoșani spune că există o doză mare de comoditate. Numai așa se pot explica cantitățile mari de me­tal găsite în stoc la I.M.A. Co­­țușca — 40 tone, I.M.A. Doro­hoi — 30 tone, I.G.C.L Dorohoi — 15 tone, I.I.L. Dorohoi — 20 tone, I.I.L. „Flamura roșie" — 10 tone, Uzinele textile „Moldo­va“ — 10 tone, Fabrica de zahăr Bucecea — 30 tone, I.M.A. Bu­­cecea — 25 tone. Această listă ar putea continua, decît atît, conducerile Mai mult unităților furnizoare s-au plîns — pe bu­nă dreptate — că nu de puține ori salariații de la I.C.M. au condiționat primirea spânului de aducere și a altor sortimente me­talice. S-a mers pînă acolo încît în­treprinderii de mecanizarea a­­griculturii din Săveni care a adus un camion de span, să i se re­fuze descărcarea, iar mașina respectivă a fost nevoită să plimbe din nou șpațiul de la Bo­toșani la Săveni. Desigur că numai cînd ai un plan care se realizează mai mult de la sine îți poți permite așa ceva. Nu de puține ori cînd preluarea me­talului se face cu mijloace de transport I.C.M. se încarcă pie­sele grele iar cele mici, în spe­cial deșeurile nu sunt ridicate. metalice (tablă) Este adevărat că e greu să pretinzi centrului I.C.M. Botoșani să contribuie la folosirea rațională a mijloace­lor de transport a unităților fur­nizoare, cînd mijloacele de trans­port proprii nu sînt folosite efi­cient. In semestrul I a.c., coefi­cientul de utilizare a mijloacelor de transport, a oscilat între 30 și 40 la sută iar parcursul me­diu zilnic în toate cele șase luni a fost sub plan cu 4—35 la su­tă. O altă obligație a centrului de colectare a metalelor, ce nu se respectă, este și aceea pri­vitoare la dezmembrarea unor mașini și utilaje, ce nu pot fi transportate în forma în care au fost casate. Partea rea este însă că nu s-a reușit să avem o opi­nie largă de masă, atît în rîndul salariaților, cît și a restului populației pentru a se strînge și valorifica fiecare bucățică de metal. In prezent, în multe uni­tăți și în numeroase gospodării, resturile de metale, cele rezulta­te din casări sau devenite inu­tilizabile sunt aruncate peste tot și nu se are în vedere că pentru a satisface nevoile economiei noastre importăm cantități tot mai mari de minereu de fier de IONAȘ VLAICEANU (Continuare in pagina a lll-a) ți ' L PROGNOZA Pentru zilele de 16, 17 și 18 iulie a.c. vreme în general instabilă, mai ales in a doua parte a inter­valului. Cerul va fi tempo­rar noros și vor cădea a­­verse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit, cu intensifi­cări trecătoare. Tempera­tura minimă a aerului va fi cuprinsă între 10 și 14 grade, iar cea maximă in­tre 23 și 28 grade. CENTRALA ,M. EMINESCU* IAȘi Mecanicii Roman Dumitru și Aioanei Constantin de la I. M. A. Bucecea lucrînd la reglarea unui ambreiaj de la tractorul U-650 Fotografia : I. HELICI Cronica municipală NE­ LINIȘTE.. Există locuri și situații care nu suportă zgomotele, în ca­re noțiunea de liniște nu a ș ceva abstract ci se cere în­corporată în ființa circumstan­ței. De altfel, un elementar bun-simț se adaugă nevoii de funcționalitate care reclamă drept un imperativ absolut — silențiozitatea. Și iată un loc din acesta — numim instituția telefoane — unde oamenii așteaptă con­vorbiri cu parteneri de la dis­tanță, unde timpul se plăteș­te și unde o frază prost au­zită poate genera prejudicii de natură diferită. Holul telefoanelor are do­uă inscripții care prevăd in­terzicerea fumatului dar nici una care să invite la păstra­rea liniștii. Copii care alear­gă în voia lor, domnișoare ca­­re-și dau întîlniri, prilej de a sta pe un scaun și a continua o discuție, pentru alții — a­cesta e holul telefoanelor. Cei ce așteaptă realmente o con­vorbire stau ciorchine lungă telefonista de serviciu, altfel n-ar auzi chemarea. Asta pen­tru că nici amplificatorul funcționează, sau doar nu nu e folosit. Apel, așadar, către toți, către bunul-simț și către spiritul de înțelegere care să asigure buna funcționalitate a instituției in speță. RED. Zile de seceriș Fotografia : IOAN NEGREA MODERNIZAREA UNOR DRUMURI JUDEȚENE Direcția de drumuri și poduri a Consiliului popular județean efectuează, în prezent, lucrări de modernizare prin asfaltare­a u­­nor drumuri județene. Pe drumul județean 298 ce leagă localită­­­­țile Vorniceni, Dumeni, George Enescu și Dragalina s-au asfal­tat, în semestrul I al anului în curs, 1.370 km, urmind a se as­falta în lunile următoare, inca 1 km. De asemenea, pe drumul județean 293, care face legătu­ra între ferma „Progresul" și lo­­­­calitățile Dumeni, Havîrna s-a asfaltat, pînă în prezent, o por­țiune de 1 km. Pînă la 15 au­gust se vor termina lucrările de modernizare și pe drumul jude­­­­țean 291 — Cucorăni — Buce­cea — Mihaileni (3 km), precum și o bună parte a drumului 297 care unește localitățile Blîndești — Sulița și Todireni. ÎNSEMNĂRI DE REPORTER SECERIȘUL In primăvara aceasta nu am mai căutat „rodul pămintu­­lui" prin păduri, metaforă sublimă ce anticipă, deși nu am crezut-o niciodată, recolta de peste an. Regretul că nu am căutat această buruiană m-a încercat cînd am văzut frumosul lan de griu așternut în dreapta șoselei ce duce spre Stăuceni, imediat lingă pădurea Rediu. Oare ii va fi șoptit mănosul lan in primăvară buruienii din pădure cit de mare și cit de f­rumos avea să se facă ? „Rodul pămîntului" va fi prezis belșug de griu ? Am lăsat această splendoare de aur să-și Împlinească somnul sub razele fierbinți de soare și mi-am continuat dru­mul. Banda de asfalt a șoselei, cicatrice imensă pe pieptul pămîntului, alerga nebună spre oraș, gonită par­că de lanurile de porumb, de griu, de orz, ori de floarea-soa­­relui. La Sulița m-am oprit la medicul stomatolog Ilie Băltea­­nu să-i ofer o floare de ziua lui. Printre cuvintele tocite de a­­semenea prilejuri și întrebările complezente, medicul îmi spu­ne : „Astăzi am avut doar două paciente, o zi frumoasă și oa­menii s-or dus la munca cîmpului". Șoseaua se întinde leneșă pe văi ori se cațără pe dea­luri, însoțită de cîmpuri frumoase, pline de rod. Viitorul apro­piat al secerișului, la ora cînd vor apare aceste rinduri, va fi însemnat cu cifre sobre la timpul trecut, înainte de a ajunge în comuna Lunca, în stingă șoselei, grupuri mari de oameni începuseră seceratul. Ajuns la con­siliul popular aflăm de la președintele Mihai Damiian, că în ziua de 8 iulie la orele 4 după-amiază, brigada întîi condusă de secretarul comitetului de partid, Ilie Bălan, a început sece­ratul orzului. „In cîmpi ne spune președintele, lucrează peste 250 de brațe. Eu am sosit cu zece minute în urmă. Treaba mer­ge bine. Cred că în această seară (9 iulie) vom termina sece­ratul și vom avea, după părerea noastră, o producție bună. E­­liberăm imediat terenul și pînă duminică, 12 iulie, sperăm să-l terminăm și de arat, și apoi l-om însămînța îndată cu culturi duble".­­ In drumul pe care l-am străbătut pînă la Santa Mare, Lunca a rămas singura comună unde se începuse secerișul. Dar peste tot lanurile așteaptă. Mai așteaptă o zi, două, trei și oamenii și lanurile așteaptă marele moment al secerișului. La întoarcere îmi propusesem să string din lanul de grîu al C.A.P. Stăuceni un buchet de spice. Cînd ne apropiam de oraș, soarele se rostogolea de partea cealaltă a pămîntului și lanul era greu și prețios ca un metal ce-și măsoară calitățile în carate. Am uitat, sau m-a copleșit lanul de griu, nu mai știu, știu doar că nu am mai rupt spice, tot ce am adunat din drum sunt fândurile de față. A. M. AGRIPA VIZITA IN ROMANIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ, GENERAL JEAN BEDEL BOKASSA Trimișii Agerpres, Mircea Ionescu și Nicolae Crețu, trans­­­­mit : In cea de-a patra zi a vi­zitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoa­nele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consi­liului de Stat, Constantin Stătes­­cu, de general locotenent Con­stantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afa­cerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerarului - orașul Pitești. Pe platforma unde se află am­plasate un modern combinat pe­trochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năsta­­se, președintele Consiliului popu­lar județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului tre­cut, însoțiți de Gheorghe Pa­coste, adjunct al ministrului in­dustriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafi­năriei, oaspeții vizitează princi­palele instalații. La tabloul de comandă al complexului de re­formare catalitică, de extracție, prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații in legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafină­riei. Sunt prezentate apoi produ­sele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate su­­perioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimi­că, printre care și sulful prin procedee originale din extras pe­­trolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legă­tură cu noile obiective ce ur­mează a fi construite aici în eta­pa a doua de dezvoltare a în­treprinderii - complexul de cra­care catalitică ale cărei instala­ții vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petroli­fere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteș­­tiului, oaspeții ajung în zona in­dustrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroa­se unități ale industriei ușoare : combinatul de exploatare și in­dustrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează combinatul de exploatare și industrializare lemnului, unde oaspeții iau cu­n­noștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și au­tomatizate. Aici, materialul lem­nos provenit din exploatările fo­restiere ale județului este trans­format în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibro­­lemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combi­natului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de coope­rare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul pre­lucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continen­tului african. Produsele combinatului piteș­­tean sunt cunoscute în peste 100 de țâri ale lumii. Tot în această zonă industri­ală a Piteștiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Ur­mează o degustare a deliciosu­lui produs, realizat în 5 sorti­mente. După vizitarea platformei in­dustriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, președin­tele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pen­tru dezvoltarea relațiilor de prie­tenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca șo­sea națională Cîmpulung - Ru­­căr - Bran, oaspeții s-au îndrep­tat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poa­lele Tîmpei, ei au fost cordial de președintele salutați Consi­liului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți re­prezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Brașov, pretutindeni în localită­țile și unitățile economice vizi­tate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Există o nostalgie a anilor de școală, un fel de regret adine omenesc, pentru despărțirea de colectiv, de colegi, de profesori. Aceste despărțiri punctează ci­clic viața oamenilor, în care-și găsesc loc deopotrivă bucurii și necazuri. O dată cu absolvirea unei școli se încheie o etapă­­ a copilăriei cu ochii mari de în­trebări, a adolescenței, a tinere­ții cu încrederea nemărginită in forțele proprii) și începe alta, aceea pentru care generații suc­cesive s-au pregătit rostuindu-și viața. Există un romantism specific tineretului în care culminant coincide cu momentul absolvi­rea facultății și poate cu regre­tul tardiv nemǎrturisit pentru dragostea colegei de grupă. E­­xistă un romantism al zilelor noastre în care eroul principal, tînărul absolvent, se simte mi­nat de o forță interioară în vas­ta cîmpie a muncii. Anul acesta, mai mult ca ori­­cînd, orașul și județul nostru a fost cerut ca loc de muncă de tinerii absolvenți ai institutelor de învățămînt superior. Ei știu că în anii ce urmează Botoșaniul va îmbrăca salopeta de lucru pentru a construi, pen­tru a construi. Ei au citit cuvin­tele secretarului general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, rostite cu prilejul vi­zitei de lucru din luna mai în județul nostru : „In cincinalul următor se vor mai construi mul­te alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, ridicarea nivelului de viață a­le­lo­cuitorilor județului". Ei vin cu elanul specific ti­nereții, cu o puternică de afirmare, vin pentru a dorință spori producția de bunuri materiale sau spirituale. Patruzeci și patru de absol­venți, din care 19 ingineri (aco­peră 10 specialități), 5 arhitecți, 12 economiști, 4 absolvenți facultății de științe juridice, ai absolvenți ai Institutului de ar­­­tă teatrală și cinematografică, vor lucra în Botoșani. Pînă la data de 15—20 iulie acești tineri își vor ocupa locu­rile de muncă. In zilele următoare va fi cu­noscut și numărul profesorilor, iar ceva mai tîrziu vom prezen­ta cititorilor noștri amănunte în legătură cu numărul medicilor și inginerilor agronomi care au optat la repartiție pentru jude­țul nostru. Respectindu-le ambițiile de afirmare, ne alăturăm conduce­rii de partid a județului care se îngrijește în mod deosebit de condițiile în care vor lucra și le urăm un călduros BUN VENIT ! * In septembrie, școlile și gră­dinițele din județul nostru vor primi 160 de tineri învățători și 34 de educatoare. O parte din­tre ei sunt absolvenți ai Institu­tului pedagogic de doi ani din Botoșani. Este prima promoție de învățători ieșiți de pe bănci­le institutului postliceal înființat cu doi ani în urmă în munici­piul nostru, o dată cu liceul pe­dagogic. Această promoție des­chide o filă nouă în istoria in­­vățâmîntului pedagogic botoșă­­nean. Zilele trecute primisem invita­ția amabilă a unor învățători, aflați în pragul pensionării, de a participa la întîlnirea lor du­pă 40 de ani de la absolvirea școlii normale „Mihai Eminescu" din Botoșani. Atunci m-am gîn­­dit la prima promoție de tineri învățători ieșită anul acesta și m-am bucurat că s-a reînnodat firul tradiției bunelor școli de învățători pe care le-a Botoșanii. Școlile normale avut din Botoșani, supravegheate de das­căli devotați, dintre care nu-i pot trece niciodată cu vederea pe regretatul Tiberiu Crudu și pe venerabilul profesor N. N. Răutu, au dat țării sute de în­vățători de nădejde. N-avem nici o îndoială că și actualul liceu pedagogic își va îndeplini menirea cu prisosin­ță. Aflat într-un local modern, utilat cu toate cele de trebuin­ță pentru desfășurarea unui pro­ces instructiv - educativ la înăl­țimea cultural - științifică a vre­mii noastre, Liceul pedagogic din Botoșani își va aduce contribuția la progresul cultural al patriei. Absolvenții săi, la catedră și în mijlocul oamenilor, vor purta mai departe și tot mai sus fă­clia spirituală preluată de la înaintași. A. MOCANU D. FETESCU BUN VENIT PROMOȚIEI 70 i------­CITIȚI ! . ----------- I IN PAGINA­L A III-A j­ I \­ ­SZ \ = l - \ .________*

Next