Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-08-08 / nr. 2895

) Anul XXVI nr. 2895 simbătă 6 august 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cinstind cu hărnicie marea sărbătoare SUCCESE ÎNSEMNA­TE In producție .Pînă ieri, constructorii botoșăneni au dat în folosință locatarilor un număr de 500 apartamente din cele 734 planificate pentru trimestrele I — III a.c. In prezent eforturile constructorilor sînt concentrate pentru termi­narea a încă 150 apartamente care vor fi predate beneficiarilor până la 23 August. Cele 60 de apartamente din Parcul Tineretului, 20 de pe str. I.C. Frimu și 20 de apartamente la Dorohoi sunt, de pe acum, într-un stadiu avan­sat. Tot până la 23 August vor fi date în folo­sință și două noi capacități de producție (turnătoria I.I.L. „Flamura roșie" și atelierul de tîmplărie al cooperativei meșteșugărești „Progresul") precum și internatul și cantina Liceului pedagogic din Botoșani. • După calculele preliminare făcute de către Direcția județeană de statistică, între­prinderile județului nostru vor îndeplini la data de 19 august planul cincinal la produc­ția globală industrială. Faptul în sine oglin­dește munca rodnică depusă de către colec­tivele din întreprinderi pentru transpunerea în viață a angajamentelor luate — ca răspuns la chemarea partidului — de a-și spori contri­buția la înlăturarea cît mai grabnică a efecte­lor negative suferite de către economia na­țională ca urmare a calamităților naturale din mai . iunie a.c. Primele întreprinderi care au raportat în­deplinirea planului cincinal sînt cele două fabrici de confecții, întreprinderea minieră Miorcani, Uzina de reparații și I.I.L. Dorohoi. Pînă la sfîrșitul anului se scontează pe o producție industrială suplimentară de aproa­pe 500 milioane lei. • Din fonduri centralizate, fonduri proprii și credite bancare se construiesc în acest an la sate zeci de noi spații comerciale. La Tu­dora și Suharău au fost date în funcțiune două moderne magazine universale, iar la Icușeni și N. Bălcescu două ma­gazine sătești. Se află în faza recep­ției definitive magazinul universal cu e­­taj din Darabani (valoarea investiției 1,7 milioane lei ; suprafața comercială — 700 m.p.), depozitul de mărfuri (cu o suprafață utilă de 2900 m.p.), brutăria din Bucecea (cu o capacitate de 2,5 tone pîine în 24 de ore), magazinele universale și cele sătești de la A­­vrămeni, Cracalia și Măldărăști care își vor primi primii cumpărători la raft în preajma zilei de 23 August. • Un colectiv de concepție de la Uzina de reparații din Botoșani a definitivat proiectul unui nou tip de bucătărie furajeră de mare randament, destinată complexelor de porcine. Caracteristicile tehnice superioare ale noii instalații permit ca numai în 20 de minute să fie administrate rațiile de hrană unui nu­măr de 1200 porci. Eficiența sa economică se materializează în creșterea productivității și înlocuirea muncii simțitoare a manuale la deservirea animalelor. I Au realizat planul cincinal „Alături de întregul nos­tru popor, comuniștii, oa­menii muncii din orașul Dorohoi desfășoară o ac­tivitate rodnică pentru în­deplinirea sarcinilor trasa­te de cel de-al X-lea Congres al partidului. Ra­portăm Comitetului jude­țean de partid Botoșani că în cinstea celei de-a 26-a aniversări a eliberă­rii României de sub jugul fascist, planul producției globale industriale pe ac­tualul cincinal a fost rea­lizat integral cu cinci luni mai devreme. Pînă la sfîrșitul acestui an urmea­ză să se obțină o produc­ție suplimentară de 92 milioane lei", grama adresată (Din­tele­Comite­tului județean Botoșani al P. C. R. de către Co­mitetul orășenesc de par­tid Dorohoi). Realizarea planului și angajamentelor cu cîteva luni înainte de sfîrșitul a­­nului de către întreprin­derile industriale ale ora­șului Dorohoi se înscrie pe coordonatele marelui efort cu care oamenii muncii din județul nostru întîmpină măreața sărbă­toare a eliberării patriei. Merită subliniate succe­sele remarcabile ale co­lectivelor de muncitori de la Fabrica de confecții din Dorohoi care s-au anga­jat să producă pînă la sfîrșitul anului, suplimen­tar, confecții în valoare de peste 70 milioane lei, ale celui de la întreprinde­rea de industrie locală — bunuri de consum de cir­ca 17,5 milioane. IN ACESTE ZILE PE OGOARE LA TREIERIȘ DE CE NU SE REALIZEAZĂ VITEZA ZILNICA ? Iată constatările raidului-an­­chetă — privind treierișul — or­ganizat de către redacție, miercuri, prin 15 cooperative a­­gricole : Peste tot, batozele și com­binele erau pe cîmp, sau la alii. O parte lucrau din plin, altele staționau din cauza defecțiuni­lor tehnice sau a slabei deser­viri de către echipele de țărani cooperatori. In majoritatea co­operativelor agricole, nici com­binele și nici batozele nu-și rea­lizează normele zilnice de lucru. Doar cu mici excepții, am gă­sit la cîteva arii de la coopera­tivele agricole Coțușca, Leor­­da, Viișoara etc., munca mai bine organizată și normele reali­zate. Ne-am oprit și la Con­­cești. — Dacă ne referim la faptul că au trecut 8 zile de la înce­putul recoltatului și la viteza zil­nică de lucru planificată, cu cele 6 combine și o batoză trebuia să fi terminat treierișul — ne spunea ing. Ioan Călugăreanu, de la cooperativa agricolă din Concești. Dar, în fiecare zi, în medie, cîte două combine au stat defecte. Cu toate greutățile, am reușit să treierăm griul de pe 200 ha, adică 50 la sută din suprafața recoltată, cu o produc­ție medie de 2000 kg la hectar. Pînă la 12 august, dacă ne vor ajuta și mecanizatorii, vom termina treierișul. Și în alte cooperative agricole ritmul de lucru la treieriș este nesatisfăcător. La Darabani, de exemplu, pînă miercuri seara, griul era treierat de pe numai 28 la sută. Lanuri, cît puteai cu­prinde cu privirea, erau pline cu snopi. E drept că transportul la aici a început de două zile, dar nu se lucra cu toată intensita­tea. A fost de acord și ingine­rul șef Nicolae Chiriac, că tre­buie intensificat ritmul treierișu­­lui. De ce nu se face însă acest lucru ? Pentru că și la Dara­bani o parte din tractoriști, prin­tre care Constantin Ostafi Constantin Cimpoi sunt neprice­și puți în folosirea combinelor. Despre „lipsa de preocupare“ a conducerii I.M.A. Darabani pen­tru asigurarea funcționării com­binelor și celorlalte mașini în actuala campanie, s-a mai scris în coloanele ziarului nostru. Dar critica „n-a prins". Aceasta re­zultă din faptul că nu se iau măsuri concrete pentru înlătura­rea lipsurilor pe care le semna­lăm. Am mai scris că la cele trei cooperative agricole din raza comunei Hudești, meca­nizatorii nu-și fac pe deplin da­toria, o parte din combine și tractoare stau mai mult defecte, dar nu s-a întreprins nimic. Și acum totul merge la întîmplare.­­ In 8 zile, cu 8 combine s-a recoltat 139 tone de grîu, ceea ce revine cîte 17,3 tone pe zi adică în medie cîte 2172 kg de fiecare combină — spunea cu îndreptățită supărare Fa­­tache Lîsliac, președintele co­operativei agricole din Vatra - Hudești. Oricît ne-am strădui noi, cu asemenea ritm de lu­cru, al mecanizatorilor, griul, de pe cele 160 ha ce a mai rămas de recoltat din lan și de treie­rat de pe aproape 500 ha., nu va putea fi în magazii mai de­vreme de 1 septembrie. Incercînd rara situație, să prezinte adevă­președintele a­­cestei cooperative agricole ne-a pus la dispoziție foile zilnice de treieriș. Am notat cîteva exemple pentru a atrage din nou atenția conducerii I.M.A. Da­rabani că reparațiile la combi­ne au fost făcute de mîntuială. Luni, tractoristul Gheorghe Șchiopeț, a recoltat cu combi­na 2448 kg grîu, iar marți — 970 kg ; Gheorghe Aluncei 3043 kg și respectiv 1560 kg și Con­stantin Ciobanu în ziua de 4 august — 360 kg. Aceeași si­tuație am întîlnit și la cooperati­va agricolă din Mlenăuți. Pre­ședintele acestei unități, Mihai Tom­a ne-a vorbit despre hărni­cia cu care au lucrat țăranii co­operatori la recoltat. Griul de pe 220 ha a fost cărat la aici I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) • RECOLTA DE GRIU SA AJUNGĂ GRABNIC IN HAMBARE • BATOZE PE ... POST DE SELEC­TOR • PROBLEMA NR. 1 > COMBINELE SI BATO­ZELE NU-SI REALIZEAZĂ NORMELE DE LUCRU DIN CAUZA DEFECȚIUNILOR TEHNICE Raid-anchetă în 15 cooperative agricole Uzinele textile „Moldova" Botoșani, Instantaneu în laborato­rul de chimie Fotografia: I. NEGREA v 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I întreprinderea minieră Mior­cani. Colectivul de muncă de la această unitate a obținut, in cinstea „Zilei minerului", remar­cabile succese în producție : u­­nitatea și-a îndeplinit, încă de acum o lună, sarcinile prevăzute pentru actualul cincinal. In luna august, minerii de la Miorcani au dat peste plan o producție marfă vindutâ și încasată de 400.000 lei, o cantitate de 1.760 de tone de nisip față de anga­jamentul anual de 1.600 tone. In fotografie, am surprins un as­pect de muncă de la intrarea în mină. Fotografia : I. NEGREA în întîmpinarea „ZILEI MINERULUI" Prognoza Pentru zilele de 9, 10 și 11 au­gust, vremea s­e menține căldu­roasă, dar va deveni ușor insta­bilă. Cerul va fi temporar noros. Se vor semnala ploi însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord­­vest. Minimele vor fi cuprinse între 12 și 16 grade iar maxi­mele între 34 și 38 grade. t Redacția $i administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația “ 12372 ACTUALA EDIȚIE A ADUNĂRILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR S-A ÎNCHEIAT Hotărîtoare e acum munca pentru înfăptui­rea măsurilor stabilite Recent, în întregul județ, s-au încheiat dezbaterile adu­nărilor generale ale salariați­lor, în cadrul cărora s-au a­­nalizat rezultatele obținute pe semestrul I, sarcinile de plan pe semestrul II și planul de stat ce revine colectivelor de muncă pentru anul 1971. Modul cum au fost pregăti­fluența favorabilă prin par­ticiparea maselor de salariați la rezolvarea problemelor ma­jore ale unităților productive. La cele 36 de adunări la care au participat 5408 de sa­lariați, au luat cuvîntul 403 care au făcut 292 propuneri, vizîndu-se prin acestea îm­bunătățirea activității de pro- IN INDUSTRIE De aceste adunări, felul cum s-au desfășurat, concluziile desprinse ne permit să conclu­zionăm că ele au constituit cadrul organizatoric pentru afirmarea plenară optim constructivă a opiniei colecti­­i­ve, în exercitarea controlului salariaților asupra gestiunii în­treprinderilor și activității co­mitetelor de direcție, asupra organizării producției, scoțînd la iveală deficiențele și nea­junsurile, rezervele ce pot du­ce la creșterea eficienței eco­nomice. Putem spune că des­fășurarea celei de-a V-a edi­ții a acestei instituții democra­tice, instaurată în viața eco­nomică de conducere colecti­vă a economiei și-a dovedit o­­dată în plus utilitatea și in­ducție, a condițiilor de muncă și a ridicării eficienței activi­tății întreprinderilor. Prin pro­punerile adoptate de adunări­le generale ale salariaților s-au adus importante îmbună­tățiri planurilor de acțiune pri­vind reducerea consumurilor specifice și a cheltuielilor ma­teriale, creșterea calității pro­ducției, sporirea productivității muncii, pregătirea cadrelor. In condițiile creșterii produc­ției globale industriale a jude­țului în 1971 cu 12,5 la sută, a reducerii cheltuielilor la o mie lei producție marfă cu 17,5 lei și a sporirii benefici­ilor cu aproape 40 milioane lei față de 1970 (cît prevăd ci­(Continuare în pagina a lll-a) MIRCEA MURARU, șeful Bazei de recepție Darabani . — Sîntem în plină campa­nie de preluare a cereale­lor. Avem însă mari greutăți. In zilele de 29, 30 și 31 iulie, 2, 4 și 5 august, s-a întrerupt alimentarea cu energie elec­trică, întreruperi ce totalizează 48 de ore, din care cauză nu au funcționat utilajele. Prin dereglarea fluxului tehnolo­gic, capacitatea de uscare a griului (diminuarea cu 4 pro­cente a umidității) a scăzut cu 192 tone, fiind obligați să întrerupem preluarea de la u­­nele unități. In același timp, s-au defectat și două electro­motoare. Dacă vom mai avea, în continuare, asemenea în­treruperi de alimentare cu energie electrică, zeci de to­ne de grîu vor staționa pe so­larii, în loc să fie curățate și depozitate, la Ing. PETRU JINTA, director Exploatarea electroener­­getică județeană. — Intr-adevăr, pe rețeaua de medie tensiune au apărut de­se defecțiuni, care au constat din ruperea conductorilor și străpungerea a 3 electrozi din zone diferite. In prezent a­­ceste defecțiuni au fost înlă­turate și începînd de azi, noi ne vom strădui să furnizăm continuu energie electrică Ba­zei de recepție Darabani și celorlalte baze de recepție din județ, pentru a nu împiedica preluarea griului. Pe viitor, toate cauzele care provoacă asemenea întreruperi de e­­nergie electrică, ce depind de noi, le vom înlătura urgent. Compoziție LA LOZNA Un inepuizabil zăcămînt: TURBA La întreprinderea de indus­trie locală Dorohoi a de cîteva zile, prelucrarea început, prin măcinare­a unor însemnate can­tități de turbă, zăcămînt ce se extrage din zona turboniferă si­tuată în apropierea satului Loz­­na. In scopul de a face cunos­cut cititorilor noștri însemnăta­tea acestui zăcămînt, ca și va­loarea economică a prelucră­rii sale pentru economia jude­țului nostru, ne-am adresat to­varășului AUREL FRUNZĂ, di­rectorul întreprinderii, cu cî­teva întrebări. — Cînd s-au descoperit re­zervele de turbă de la Lozna și cînd a început exploatarea a­­cestui zăcămînt ? — Zăcămîntul a fost întrebu­ințat drept combustibil de că­tre localnici, încă din timpuri foarte vechi dar la cunoștința fo­rurilor conducătoare locale a fost adus prin anul 1952, cînd un bă­­trîn ne-a declarat că undeva, pe teritoriul satului, se găsește „un fel de pămînt brun“ care arde foarte bine. Cercetările efectua­te ulterior, de către specialiștii care i-am invitat, au scos la i­­veală că la Lozna, în zona sta­bilită, turba se găsește în can­tități inepuizabile. Ceva mai tîr­­ziu, prin 1954, a început exploa­tarea acestui cărbune de pă­mînt, care se desfăcea drept combustibil pentru cetățeni. In anul 1968 a început exploatarea propriu - zisă dar, pînă acum cîteva zile, o desfăceam numai în stare brută. Hotărîrea de măcina turba a fost luată de co­n­lectivul nostru, la sugestiile be­neficiarului, iar avantajele ce le aduce includerea acestui pro­ces de prelucrare sunt foarte mari : de la 268 lei tona turbă brută obținem 600 lei pentru to­na de turbă măcinată.­­ Fără îndoială că S­imultan cu creșterea cerințelor, ați su­plimentat și producția de can­tități aveți comandate pentru a­­nul acesta ca și pentru anii ur­mători ? — Datorită calității de a spo­­ri gradul de fertilitate al so­lului turba măcinată a devenit un produs foarte solicitat. Nu- S. AILENEI (Continuare în pagina q lil-a)

Next