Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-16 / nr. 2927

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 2927 miercuri 16 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Orașul Dorohoi deține o pro­porție deloc neglijabilă în vo­lumul investițiilor productive ale județului. Tocmai acest lucru ne-a determinat la un scurt pe­riplu prin ceea ce vom numi cî­­teva obiective de investiții pro­ductive dorohoiene. Primul popas — FABRICA DE PRODUSE LACTATE. Ne adre­săm șefului acesteia, Constantin Flutur. NI întrebăm : „Producția actuală a fabricii se ridică la nivelul celei scontate ?“. — Nu tocmai ! Apreciați dv. : fabrica, conform parametri­și­lor proiectați, ar fi trebuit să pre­lucreze zilnic 34.000 litri lapte — 24.000 litri în sectorul brînzeturi și 10.000 litri în sectorul produse lactate proaspete , iar în pre­zent nu prelucrează decît 28.000 litri. Este drept, la darea în fo­losință a unității s-a stabilit că va lucra cu toată capacitatea a­­bia peste 18 luni. Zece au trecut deja și așa cum merg treburile în momentul de față, nu văd ca cele opt care au mai rămas să îmbunătățească în mod radical situația. Dintre cauzele care ge­nerează această stare de lucruri voi aminti doar cîteva mai im­portante. Prin procesul-verbal de recep­ție provizorie, încheiat la 8 iulie 1970, se consemnează un număr de 84 lucrări prevăzute în pro­iect dar neexecutate. Nu toate afectează procesul de producție, dar există cîteva care-l pertur­­bează în mod serios. Faptul că rezervorul — turn de apă nu este încă terminat, face ca orice defecțiune în sistemul de ali­mentare cu apă a orașului — la care suntem­ racordați — să se reflecte în mod negativ activitatea de producție a fabri­ci­cii. De cel puțin două ori pe lună, din cauza lipsei de apă, sîntem nevoiți să trimitem lapte­le spre prelucrare la fabrica din Botoșani. In aceste cazuri, uni­tatea noastră stă în gol de pro­ducție, iar laptele transportat, pierzînd din caracteristicile ce­rute de stat, nu mai asigură o prelucrare superioară ; transpor­tul, de asemenea, costă. Tot prin procesul-verbal amintit se con­stată și proasta execuție a ba­zinului de apă recuperată. Se prevede etanșarea și punerea lui în funcțiune cu întreaga instala­ție hidrofor. I.J.C.M. Botoșani tre­buia să remedieze aceste defec­țiuni pînă la 20 iulie 1970, dar pină astăzi lucrările nu au fost incă executate. Spălatul depozi­telor — deși acestea sunt prevă­zute cu instalații care să folo­sească apa recuperată — se face prin transportul apei cu bidoane­le de la rețeaua de apă potabi­lă. Acest lucru angrenează într-o activitate neeconomicoasă un nu­măr mare de muncitori și con­sumă foarte mult timp. Instalația electrică exterioară este, de ase­menea, ineficientă, îngreuind cir­culația de noapte a mașinilor. E ceea ce revine în sarcina con­structorului. — Mai aveți greutăți și de al­tă natură ? — Da. Nu avem suficiente mijloace de transport. Din a­­ceastă cauză nu putem colecta întreaga cantitate de lapte pusă la dispoziție de furnizori. Fapt cu repercusiuni negative, cont și de situația că nu ținînd tot laptele livrat este prelucrabil. Mari cantități sînt refuzate ne­îndeplinind caracteristicile im­puse de stat. Organizarea unei noi rute de colectare a laptelui ar asigura posibilități în plus pentru aprovizionarea perma­nentă a fabricii cu materie pri­mă de calitate. Și mai e ceva. In studiul teh­nico - economic care a prece­dat proiectul de execuție, proiec­tantul nu a sondat bine posibi­litățile pieței noastre de a ab­sorbi produsele lactate proaspe­te. A rezultat o supraestimare a acestora, din care motiv capaci­tatea proiectată pentru acest gen de produse nu poate fi in­tegral folosită. In perioadele de vîrf, posibilitățile de desfacere a­­ting 2 500 litri pe zi, pe cînd ca­pacitatea instalată este de 10.000 litri pe zi. Răspunsul tovarășului C. Flu­tur este cît se poate de edifica­tor. Ne vedem nevoiți să atra­gem din nou atenția I.J.C.M. să-și respecte obligațiile con­tractuale. C.I.A. Botoșani să ia măsuri imediate pentru asigura­rea fabricii cu capacitatea de transport necesară. Nu poate fi lăsată la voia soartei producția acestei unități care asigură o bună parte din populația jude­ Ing. ALEX. SIMIONOVICI (Continuare în pagina a lll-a) INVESTIȚII SĂ INTRĂM ÎN CINCINALUL URMĂTOR CU NICI UN OBIECTIV RESTANT CONTRASTE PE EȘICHIERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE La Dorohoi ... I.I.L. Dorohoi— fabrica de cărămizi. Imagine parțială Fotografia : I. NEGREA nu numai identitate de nume ci și de rezultate TREI UNITĂȚI. TREI FELURI DE MUNCĂ Uneori ni s-a reproșat că fa­cem comparații la această ru­brică între ferme de stat și co­operatiste, care, în mod axio­matic, s-ar deosebi. Fără să îm­­partâșim asemenea păreri pe de-a-ntregul, pentru ca­­ de fie­­care dată am formulat rezervele de cuviință, vom continua să le alăturăm pentru că, nu mai în­cape nici o discuție, odată și o­­dată — și aceasta trebuie să fie într-un timp cît mai aproape de noi — fermele din cooperativele agricole se vor înscrie cu rezultatele lor, evident și cu con­dițiile de lucru, pe aceleași di­mensiuni cu fermele de stat. Deci, fără a abdica de la un a­­semenea principiu, ne permitem de data aceasta o comparație între 3 ferme cooperatiste, toate vecine între ele : Datele de mai sus spun puți­ne și foarte multe în același timp. Puține lucruri pentru că nu reflectă condițiile de producție pe care n-am ținut să le mai evidențiem, fiind aceleași. Foar­te mult, pentru că vorbesc de la sine despre deosebirea dintre calitatea muncii unora și altora. Fără ca la Cucorăni realizările de pînă acum să reflecte o va­lorificare deplină a posibilități­lor, ele arată că s-a depus muncă în plus față de cea de la o unitățile vecine. Am discutat la Cucorăni cu președintele și in­ginerul șef. Era evident că sînt nemulțumiți de realizări. Au fă­cut unele eforturi, au strîns fu­raje dar și ei se simt, la rîndul lor, mult inferiori celor de la ferma de stat din Călinești. Și aceasta nu numai în privința producției, ci și a nivelului de gospodărire. Un singur exemplu, pe care ni l-a dat însuși președintele C.A.P., Pe­tru Ailoaie , la ferma de stat se recolta acum a lll-a coasă la lucernă, la ei abia a ll-a. Sigur că simpla recunoaștere a unei situații slabe nu ne satisface , dar cel puțin reflectă o gîndire dinamică, reprezintă pe un om care nu-i învățat și nici nu se mulțumește cu puțin, aspiră spre mai bine. O reflectă preocupa­rea pentru a avea mai multe fu­raje pentru iarnă (900 tone fîn, Ing. ION MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Fermele Specificate C.A.P. C.A.P. C.A.P. Cucorani____Leorda____Brăești ■ efective de vaci 443 240 305 producția anuală planifi­cată (litri) 1825 1200 1800 producția medie realizată pe 8 luni (litri) 1023 742 690 media actuală pe zi (litri) 4,1­4­4 Pentru zilele de 17, 18 și 19 septembrie a.c., se prevede vreme frumoasă în prima parte a interva­lului, apoi va deveni in­stabilă. Cerul va fi varia­bil, favorabil averselor de ploaie la sfirșitul inter­valului. Vint potrivit. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între 10 și 14 grade, iar cele maxime în­tre 20 și 24 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 5,55 și va apune la ora 18,25. Prognoza DIN NOU IA ȘCOALA Din nou se poartă albastru ! Din nou se poartă ghiozdan și servietă cu cărți și caiete ! Mulțimea elevilor gravi și veseli in acelaș timp, senini și totodată emoționați, se îndreaptă spre școală. Chiar cei care au uitat de filele calendarului își dau acum seama : a început școala I Liceul pedagogic — ora 8. Un careu se formează sub pinii din curtea școlii. Un careu de elevi și de învățători și învățătoare în devenire ! Trăiesc emoția începutului de an școlar, emoție de elev cu aspirație de cadru didactic, emoția unui an nou în școală nouă. „E o școală pe cinste", aud șop­tind un elev. Liniște mare, directorul liceului citește SALUTUL. La toa­te școlile din municipiu, din județ, din țară, în momentul a­­cesta se aud aceleași cuvinte : „îndreptățiți marile speranțe ce se pun în voi și sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în școli condiții cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguință, învățînd temeinic“. La toate școlile careurile de elevi răspund furtunos și hotărît angajîndu-se prin aplauze. Aici, la liceul pedagogic, se aud de la școala gene­rală nr. 2, școala vecină, cum răsună aplauzele însuflețite ale colegilor mai mici. Se răspunde și aici la fel, mulțumindu-se pentru școala nouă, pentru ferestrele mari, pentru lumină, pentru tot. La școala nr. 4 din municipiu holul mare e plin de flori, cancelaria e plină de buchete, toți sunt în haine de sărbătoa­re. Festivitatea s-a încheiat, elevii trec cu rîndul în clase. Nu­mai la clasa I se mai adaptă, se fac primele cunoștințe. „Cum ți se pare la școală", am întrebat o proaspătă șco­lăriță ? „Frumos“, a apăsat ea pe „r“ ca să mă convingă­m că are șase ani. Fetița mi-era cunoscută. O văzusem de atîtea ori în dimineața aceasta mergînd cu mămica de mînă la școală. Și mi-am amintit de atîtea alte mame care ieșind pînă la poartă îndreaptă panglica de pe cap sau moțul de pe frunte zicînd „să fii cuminte și să înveți". Amintindu-mi, din nou mi-au răsunat în auz cuvîntul marelui părinte trans­mis prin vocea crainicului de la radio către toți fiii săi : „Do­vediți, în toate împrejurările, — în școală, în familie, în via­ța socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul și viitorul națiunii noastre socialiste“ . Pe holuri e liniște, elevii sunt în clase, s-au așezați în bănci ... Bună ziua, școală dragă ! EUGEN HRUȘCA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI VA I Redactia și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactar șef - 11328 Redactar țef adjunct - 11728 Secretariatul de redacție - 12078 Secțiile economică ți culturală - 12487 Secțiile viată de partid ți construcții de stat - 11106 Secțiile informații ți scrisori - 11217 Administrația - 12375 C.A.P. Ripiceni. La recoltatul sfeclei de zahăr Fotografia : I. HELICI Despre martori și mărturiile lor vine vorba destul de des, am spune în mod curent, în rapor­turile dintre oameni, în practica vieții sociale. Asemenea subiec­te se discută mai ales în fața organelor de stat și, îndeosebi, a celor judiciare. Prin diferite organisme se perindă zilnic un însemnat număr de cetățeni, de afirmațiile cărora atîrnă, dese­­­­ori, soarta unor oameni, liberta­tea, onoarea sau avutul lor ori al unităților socialiste, ca și alte însemnate interese și valori pub­lice. Depoziția unui martor este, de aceea, de o deosebită însem­nătate, privită mai ales prin pris­ma consecințelor ce le produce (sau le poate produce), deoare­ce ea devine suportul unor mă­suri și acte administrative sau judiciare. Ce trebuie să înțelegem prin noțiunea de „martor" ? Răspun­sul este dat nu numai de defi­niția din dicționarele de specia­litate ci și de lege. Astfel, ar­ticolul 78 din Codul de proce­dură penală glăsuiește : „Per­soana care are cunoștință des­pre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului, poate fi ascultată în calitate de martor“. Trebuie să adăugăm că, printr-un alt text (articolul 83 din același cod), legea pre­vede obligația martorului de a spune adevărul. Nerespectarea acestei obligații constituie in­fracțiunea de mărturie mincinoa­să și este sancționată de lege foarte sever (cu închisoare de la 1 la 5 ani). Dar această îndatorire a mar­torului, de a spune adevărul, nu este numai legală, ci și una ce­tățenească, morală. Ea face par­te din aria mai cuprinzătoare a datoriei, categorie etică dintre cele mai importante a moralei socialiste, legată nemijlocit de ideea de progres, de echitate și­ justiție socială. Din activitatea zilnică a organelor de stat și în special a celor judiciare, re­zultă că cea mai mare parte a cetățenilor chemați să depună mărturii dau curs acestui coman­dament moral, își înțeleg me­nirea de a contribui la stabilirea și dezlegarea faptelor, ajutînd în acest fel organele judiciare la opera de înfăptuire a justiției. Există însă, din păcate, și un număr — este drept din ce în ce mai mic — de cetățeni care încalcă această obligație, oco­lind adevărul, atunci cînd sunt chemați să-l dezvăluie. Unii, în­demnați de interese personale egoiste, sau influențați de îm­pricinați ori de rudele acestora, neagă existența anumitor fapte, uneori împotriva evidenței, pu­­nînd astfel piedici instanțelor sau altor organe, în stabilirea adevărului și luarea măsurilor legale. Din această categorie fac par­te și cetățenii Dumitru Ghiorghi­țanu și Mihai Rusu, din Dîngeni, martori principali în procesul lui Gheorghe Hălăucă (din aceeași comună), trimis în judecată, în stare de arest, în dauna avutului pentru tîlhărie obștesc (a sustras cantitatea rumb de la baza de 20 kg pe­de recepție Dîngeni, iar atunci cînd a fost prins pămînt, de paznic, l-a trîntit la încercînd să înlăture urmele faptei și ridicarea corpu­lui delict). Iată ce au declarat cei doi martori inițial­­ că l-au văzut pe inculpat sustrăgînd porumbul, pe care l-a pus într-un sac, pes­te care a așezat apoi ciucălăi de porumb. Ei au mai relatat că paznicul Victor Volovăț, sesizat chiar de D. Ghiorghițanu, a des­coperit imediat fapta și atunci inculpatul l-a trîntit la pămînt, smulgîndu-i sacul și deșertîn­­du-l­ jos pentru a împiedica ri­dicarea și conservarea bunului sustras, drept corp delict. Aces­te relatări aveau loc în luna iu­nie, în fața organelor de urmă­rire penală. La numai cîteva săp­­tămîni, respectiv la începutul lu­nii august, cei doi martori nu-și mai mențin declarațiile inițiale, susținînd în fața Tribunalului ju­dețean Botoșani că n-au văzut cînd făptuitorul a sustras porum­bul și nici cînd acesta a lovit paznicul. Atunci tras atenția asupra cînd li s-a a­­consecințe­lor, atît D. Ghiorghițanu, cît și M. Rusu au stăruit în afirmațiile lor mincinoase, dînd fel de fel de explicații pentru justificarea atitudinii lor. Culmea este că cel care s-a alăturat inculpatu­lui într-un efort disperat de a-l scăpa de rigorile legii sau de a-i ușura situația este tocmai cel care îl sesizase pe paznic despre comiterea infracțiunii. Aceasta VLADIMIR MOGÎRZAN procuror (Continuare în pagina a lll-a) PREȚUL ADEVĂRULUI i» Despre martori și mărturiile lor De pe planșetele proiec­tanților . Recent, s-a terminat proiectarea lucrărilor de artă de pe traseul drumu­lui județean Săveni — Co­­țușca 282. Soluțiile adop­tate folosesc betonul pre­­comprimat, prezentînd a­­vantajele unui consum mi­nim de materiale deficita­re (oțel, beton, lemn) pre­cum și scurtarea timpului de execuție a lucrărilor. • Este în curs de elabo­rare schița de sistemati­zare a municipiului Bo­toșani și a localităților subordonate (Răchiți, Curtești, Stăuceni). • Se vor întocmi, pînă la sfîrșitul anului, proiec­tele de execuție pentru sediile circumscripțiilor veterinare din comunele Ștefănești, Răuseni și Santa Mare. ASTĂZI, ÎN PAGINA A lll-A SPORT . SPORT FOTBAL Campionatul județean HANDBAL LA UZINA DE REPARAȚII Injector pentru mase plastice Ideea economisirii metalului continuă să preocupe intens co­lectivul de muncă al Uzinei de reparații din Botoșani. In urma propunerilor făcute în cadrul adunărilor generale ale salariați­lor a început, de curînd, construirea în cadrul secției de scule, dispozitive și verificatoare, a unui utilaj complex pentru injecta­rea maselor plastice, în vederea confecționării unui număr ma­re de repere (piese de schimb) din mase plastice care vor în­locui metalul, dar care vor păstra caracteristicile tehnice și funcționale ale acestuia. Colectivul care-l execută — lăcătușii Tudor și Constantin Ioan — cu ajutorul specialistului Pam­­fil Gabor, s-au angajat ca pînă la sfîrșitul lunii septembrie a.c­ utilvjul să fie terminat și dat în folosință.

Next