Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-02-23 / nr. 3062

i "V y Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm ti­neresc, au luat sfîrșit lu­crările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tutu­ror categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanțul activității des­fășurate de la ultimul Con­gres, a dezbătut aprofun­dat obiectivele de viitor, toate laturile muncii și vieții, învățăturii și pre­gătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătățirea stilului de muncă și perfecționarea structurii organizatorice, la adîncirea democrației in­terne a organizațiilor UTC, corespunzător sarcinilor actuale ale construcției în România a societății socia­liste multilateral dezvolta­te, la In ultima zi a lucrărilor, deschiderea ședinței. Congresul a fost informat despre dezbaterile din co­misii care au adoptat re­comandări privind activi­tatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Con­gresul a hotărît ca aceste recomandări să fie trans­mise noului Comitet Cen­tral ca documente ale Congresului, care primeș­te mandat să soluționeze și să concretizeze în acti­vitatea practică propuneri­le și observațiile făcute în comisii cu privire la îmbu­nătățirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri și în toate do­meniile de activitate. Congresul a fost infor­mat despre desfășurarea lucrărilor Conferinței VIII-a a Uniunii Asociații­a­lor Studențești din Româ­nia și despre hotărîrile a­­doptate. (Continuare în pag. a ll-a) Componența Biroului C.C. al U.T.C. ÎN PAGINA 2 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CELUI DE - AL IX - LEA CONGRES AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și a Conferinței a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Desfășurîndu-și lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonan­te în destinul și istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și Conferința a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești se fac mesagere ale gîndu­­rilor și sentimentelor nobile care animă tînăra generație și transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, expresia dragostei și devotamentului nemărginit, a atașamentului profund al tine­retului față de politica marxist-leninistă a partidului, hotă­­rârea fermă de a-și închina întreagă sa capacitate, elanul și cutezanța înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propășirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarășe secretar general, un sentiment de pro­fundă mîndrie patriotică, de venerație și adine respect pen­tru activitatea laborioasă desfășurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile și consecvența pilduitoare cu care dumneavoastră înșivă acționați în slujba progresului și civi­lizației României socialiste, abordînd nu o dată, cu înțelege­re și realism, în întreaga lor complexitate, și problemele tine­retului, locul și rolul său în dezvoltarea societății contem­porane. Cuvintele de caldă apreciere și îndemn ce le-au­ adresat Congresului, tinerilor din industrie și agricul­tură, Intelectualilor, elevilor și studenților, vor însoți, pururi proaspete, faptele de muncă și viață ale tinerei generații, vor fi un îndreptar al perfecționării generale a întregii activități a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuții și răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viață social-politică și economică a țării, Uniunea Tineretu­lui Comunist s-a manifestat la o prezență vie, dinamică, an­­gajind energiile și aptitudinile tinerilor, forța și talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în acești ani. Sintetizînd experi­ența dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfășurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizației noastre și Conferința Uniunii Asociațiilor Stu­dențești, au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini și obiective ale actualului plan cincinal, și direcțiile de viitor ale muncii și preocupărilor tineretului, în scopul creșterii res­ponsabilității și angajării sale, a prezenței active, nemijlo­cite, în toate domeniile vieții materiale și spirituale. Uniți prin aceleași idealuri, gânduri și sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrățită, tineri români, ma­ghiari, germani și de alte naționalități, ne angajăm solemn să nu precupețim nici un efort pentru a aplica și promova nea­bătut normele și principiile politicii partidului nostru, să ac­ționăm fără preget, demni și responsabili, pentru triumful spi­ritului muncii, al dreptății și echității socialiste, al conștiinței militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe șantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile șco­lilor și facultăților, fructificîndu-ne pe deplin elanul și vir­tuțile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, științei și culturii românești. Aceasta va fi și dovada cea mai elocventă a capacității moral-politice și sociale a organizației noastre, mărturia fi­delă a spiritului în care suntem­ crescuți și formați ca mili­tanți devotați partidului, tineri revoluționari înarmați cu conștiința responsabilității, a înaltei datorii față de patrie, partid și popor, promotori consecvenți ai noului, intransigenți față de orice idei străine ideologiei și convingerilor noastre comuniste, științifice despre lume și viață. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere și colaborare pe bază de egali­tate cu toate statele lumii, susținând consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfășoară conducerea partidului pen­tru lărgirea colaborării frățești cu toate statele socialiste, pentru întărirea unității partidelor comuniste și muncitorești, a consolidării frontului antiimperialist, organizația noastră, întregul tineret al patriei își vor manifesta și pe mai departe solidaritatea activă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații de pe toate continentele, va dezvolta legă­turi multiple cu tineretul și organizațiile din întreaga lume, își va aduce propria sa contribuție la mișcarea mondială a tineretului și studenților pentru pace, democrație și progres social. Patriotismul și spiritul internaționalist profund, știința de a munci și învăța, de a ne integra cu toate forțele mersu­lui ascendent al societății, așa cum ni se insuflă, prin exem­plul și activitatea sa, partidul comuniștilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuși crezului și apartenenței noastre la cauza progresului și civi­lizației, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului și comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociațiilor Stu­dențești, toți tinerii și tinerele țării, aducem prinosul dragos­tei și recunoștinței noastre fierbinți Partidului Comunist Ro­mân — care de o jumătate de secol ține sus, neînfricat, stea­gul de luptă, de jertfă și biruință pentru libertatea și fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber și stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă și înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile și cugetele, în fața partidului, în fața dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, și ne angajăm solemn că vom munci și învăța cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăște partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune țara, pentru ca poporul român să se înalțe tot mai demn și prosper intre popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propășirii și civilizației socialiste. Bata FORMAȚIA PERMANENTĂ DE LUCRU DIN COOPERATORI ȘI MECANIZATORI Red.: Intenția discuției de față e de a releva experiențe, puncte de vedere în aplicarea măsurilor cuprinse în expune­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu din 23 noiembrie a­­nul trecut. Bineînțeles, cu re­feriri exprese la mecanizare, la faptul că primăvara se apro­pie și fiecare trebuie să știe ce are de făcut. Gh. Mureșan . Esențial este să repartizăm echitabil meca­nizatorii pe brigăzi, avînd în vedere să existe la fiecare for­mațiune oameni cu aceeași ca­lificare. Apoi, pornind de la faptul că retribuția lor e lega­tă de îndeplinirea planului de producție, e absolut necesar să se facă o diferențiere corectă a sarcinilor pe tarlale și forma­țiuni de lucru , altfel riscăm ca unii să fie remunerați bine fără să muncească iar alții dimpo­trivă. I. Juncanaru: E bine să ți­nem seama — noi am făcut a­­cest lucru — la repartizarea oamenilor pe brigăzi și de lo­cul unde lucrează familiile lor; la Stăuceni, tractoriștii au fost­ repartizați să lucreze în brigă­zile din satele lor, ceea ce le mărește responsabilitatea. C. Amarghioalei. Pentru a le întări responsabilitatea, la Răchiți au încheiat cu brigada un proces - verbal, o conven­ție prin care mecanizatorii au luat cunoștință de sarcinile de plan și de lucrările ce trebuie să le execute. I. Ursu : Se ridică însă o pro­blemă : se poate ca mecaniza­torii să nu îndeplinească pla­­n­­ independent de voința lor. Eu cred că în acest, caz e mai bine să le raportăm rezultatele numai la îndeplinirea anumitor lucrări... M. Blănuță: Așa este : eu am cîțiva tractoriști ce se pricep foarte bine să execute semă­natul și prășitul. La lucrările respective, pe ei contez și deci... V. Mustață : Lucrurile sînt ceva mai complicate. Acum cînd repartizăm tractoriștii pe brigăzi am observat că toți ar fi vrut să lucreze cu brigadie­rul cel mai bun. De ce, se în­țelege. Ca atare e foarte înte­meiată observația că se poate ca independent de voia tracto­ristului să nu se facă planul. De aceea cred că retribuția trac­toristului să se facă numai în raport de îndeplinirea planului pe terenul mecanizabil și nu­mai la acele culturi unde acest lucru ține de el în aceeași pro­porție sau chiar mai mult de­cât de cooperator. Aceasta e una. Alta se referă la discuția pe cine contăm și pe cine nu. Fără îndoială că trebuie să con­tăm pe toți. Noi cultivăm 600 ha floarea - soarelui. Pot să contez la semănat, prășit și re­coltat numai pe 3 — 4 mecani­zatori foarte buni ? M. Boro: E o optică greșită aceasta cu folosirea numai a oamenilor cu experiență înde­lungată. Sigur că-i bine să pro­fităm cu­ mai mult de îndemî­­narea și priceperea deosebită a unor oameni. Dar de la aceas­ta și pînă a ne bizui numai pe ei e o distanță ! La Săveni, a­­nul trecut am folosit la prășit un mecanizator sosit atunci din școală. S-a descurcat bine. A­­nul acesta se va descurca și mai bine. Să-i pregătim deci pe toți să se priceapă să facă toa­te lucrările. Dotarea cu mașini este însă insuficientă iar în u­­nele cazuri e nerentabil să a­­ i. MAXIMIUC (Continuare în pagina a ll-a) MASA ROTUNDĂ Prezenți : ing. Dumitru Bucovanu și Gh. Cojocaru, di­rector și, respectiv, economist șef la I.M.A., Gh. Mureșan, Marcel Nemțuc, Mihai Silveanu și Gr. Zainea, directori la S.M.A. Săveni, Botoșani, Albești și Zăicești, Petru Manea, Vasile Mustață și Gh. Alexa, președinți la C.A.P. Frumuși­ca, Hlipiceni și Bucecea, Ion Ursu, Marcel Boro și Mihai Blănuță, ingineri șefi la C.A.P. Botoșani, Săveni și Todireni, Vasile Petrușcă, contabil șef la C.A.P. Sîrbi, C. Amarghioalei, I. Juncanaru, G. Cojocaru și Ilie Honciuc, șefii secțiilor de mecanizare și sectoarelor mecanice din C.A.P. Răchiți, Stău­ceni, Sîrbi și Știubieni și Mișu Agafiței, dispecer la I.M.A. Obiectul discuției : formația permanentă de lucru din cooperatori și mecanizatori. A Lucrări de desecare La Frumușica, zilnic, cir­ca 120 cooperatori participă la executarea unor canale de desecare în perimetrul u­­nei mlaștini de pe teritoriul cooperativei agricole. Lu­crarea, care a început încă în luna ianuarie, după ce specialiștii de la Oficiul de îmbunătățiri funciare au am­plasat proiectul de execuție la teren, se află intr-un sta­diu avansat: s-au executat săpături pe o lungime de circa 1200 m.l., fiind depla­sat un volum de peste 4500 m.c. pământ. Prin desecările ce se fac, se va asigura po­sibilitatea executării mai de timpuriu a lucrărilor agrico­le și creșterea productivi­tății pe 120 ha. Lucrarea face parte din­­tr-un proiect mai amplu, ce are în vedere desecarea a peste 300 ha, aflate în parte și pe teritoriul cooperativei agricole din comuna Nicolae Bălcescu. » . CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ȘI AI CELORLALTE UNITĂȚI CU STATUT DE CENTRALĂ Luni dimineața s-au deschis lucrările Consfătuirii de lu­cru a conducătorilor centrale­lor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au în­ceput în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănula­­che, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan. La lucrări participă conducă­tori ai centralelor industriale și ai celorlalte unități cu sta­tut de centrală, miniștri și ca­dre de conducere din ministe­re, directori de întreprinderi, secretari cu probleme econo­mice ai comitetelor județene de partid, secretari de partid și specialiști din întreprinderi, președinții Uniunilor sindica­telor pe ramuri de producție și președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialiști din institutele de cercetări și proiectări, cadre didactice din învățămîntul su­perior, tehnic și economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lu­crările Consfătuirii s-au des­fășurat pe ministere și ramuri de producție, urmînd ca marți să fie reluate în ședință ple­nară. (Agerpres) ÎN PAGINA 3 INDUSTRIA LOCALĂ IN IMAGINI ȘI CIFRE In cincinalul încheiat,­­ industria locală a județului­­ Botoșani a cunoscut o am­­­­plă dezvoltare, prin intra­­­­rea în funcțiune a noi ca­­­­pacități de producție, a­­ sporit gama de produse, a­­­­jungînd la peste 300. Din­­ fondurile de investiții (pu­­­­se la dispoziție, în perioa­­­­da 1966 — 1970, celor pa­­­­tru întreprinderi de indus­­­­trie locală) au fost con­­­­struite, puse în funcțiune­­ Ig 1 Și dezvoltate noi capacități­­ I§ de producție, care asigură­­ un grad superior de prelu­­­­crare a materiei prime din­­ județ. I In pagina a II-a 1921 1971 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. 1 I I I ^ } s r­I­I - REPER MAȘINA .NOASTRĂ" Ne-am întîlnit chiar în prima zi cînd instituția sa primise mașina (pînă atunci, fusese deservit la gră­madă, din parcul comun și el, om simțitor, dar mai ales protocolar, suferise evident de pe urma situației­ „anormale"). Radia de bucurie, era exploziv, gălăgios chiar și ca întotdeauna, preocupat de exterioare. — Știi, o să putem pleca acuma la București cu mași­na noastră, mi-a spus bucuros că se realiza un lucru pe care, bănuiesc că-l visase de mult. Avea o notă de satis­facție glasul său și impresiona mai ales acel plural plin de distincție care, desigur, se referea numai la el. Nu mi-a plăcut, cu tot regretul trebuie s-o spun, că mai intîi s-a gindit la București în loc să se gîndească la Santa Mare și Oroftiana, la Vorona și Mihăileni unde-1 re­clamă zilnic treburile lui județene, dar el nu-și chinuie­ mintea cu astfel de lucruri terestre. Tot in prima zi l-am mai întîlnit cu un grup de prie­teni invitați de el la o plimbare pentru a-și da seama ce bine merge mașina „noastră", apoi zilnic am văzut mași­­na aștepîndu-l lingă ușa instituției sale sau umblînd pe o stradă în lung și-n lat (prin Botoșani, desigur). Totul e minunat, e­ neîntător, (cum zice o melodie de muzică ușoară), singurul lucru neplăcut (dar nu pentru el) e că deși mașina „noastră“ e bună, e nouă, are viteză etc., etc. nu se observă nici o îmbunătățire a muncii în secto­­­­rul său de activitate. Dar important e că „vom putea pleca la București", restul nu contează 1 • N. CINTEC

Next