Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-02-26 / nr. 3065

Anul XXVII nr 3065 vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRATORILOR din Întreprinderile AGRICOLE DE STAT A LUAT SEIRSIT Joi, în sala Palatului Repu­blicii, s-au desfășurat în con­tinuare lucrările primei Con­sfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tova­rășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mă­­nescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, munci­tori, tehnicieni, ingineri, agro­nomi și zootehniști, medici ve­terinari și economiști din în­treprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organi­zare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a a­­portului întreprinderilor agri­cole de stat, la dezvoltarea a­­griculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, con­sfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne, ovine ; porcine ; păsări și ani­male mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare conti­nuă a activității în toate sec­toarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agricultu­rii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participan­ții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dia­logul fructuos asupra proble­melor ce se cer soluționate în acest sector al economiei na­ționale. Luînd cuvîntul în deschide­rea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agricultu­rii, industriei alimentare, sil­viculturii și apelor, a subli­niat că această reuniune se înscrie pe linia practicii con­secvente a conducerii par­tidului și statului nostru de consultare largă a lucră­torilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analiză­rii temeinice a activității des­fășurate în diferite comparti­mente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mij­loacelor de valorificare a re­zervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat con­vingerea că dezbaterile consfă­tuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie a­­nul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din a­­gricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plena­ră a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importan­te pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între în­treprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de pro­ducție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel în­­cît fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndepli­nească pe viitor cu cinste sar­cinile de mare răspundere tra­sate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Micules­­cu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conduce­rii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile ne­cesare pentru realizarea sar­cinilor de viitor. Totodată, au fost prezenta­te concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cu­vîntul 160 de delegați și in­vitați care, pe fundalul reali­zărilor obținute în unitățile a­­gricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare, în spirit critic și autocritic, a deficiențelor care mai există p­e linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut pro­puneri în vederea stabilirii ce­lor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndepli­nirea și depășirea prevederi­lor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea în­tregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ri­dicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majori­tatea participanților sunt măr­turii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bo­gate ale lucrătorilor din agri­cultura de stat, expresia preo­cupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judi­cioasă a capacităților de pro­ducție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspun­dere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfă­tuirii a avut loc apoi solemni­tatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și meda­liei de aur „Secera și Cioca­nul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socia­liste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost în­­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi acla­mații, a luat apoi cuvîntul tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit , interes și sub­liniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor partici­panților la consfătuire, tova­rășul Iosif Banc a adresat to­varășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, ex­primând sentimente de recu­noștință pentru aprecierea po­zitivă, pentru criticile îndrep­tățite, pentru indicațiile deo­sebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune, tovarășe se­cretar general — a spus vor­bitorul — toate eforturile, stră­duința și priceperea de care dispunem pentru a traduce in viață aceste valoroase indica­ții și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija parti­dului și statului nostru, prin grija permanentă a dumnea­voastră. Indicațiile date de dum­neavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui călăuză permanentă și de ma­­­re preț pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile a­­gricole de stat, pentru toți lu­crătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noas­tre. Avem posibilitatea și sîntem ferm hotărîți să în­deplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresu­lui al X-lea al partidului, de a spori producția și producti­vitatea muncii la nivelul ce­lor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dez­voltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămân­tului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea crea­toare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și prac­tica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cinci­nalului un milion tone cerea­le, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000­ tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, pro­duse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globa­lă. Aceste angajamente nu în­sumează însă tot ceea ce poa­te da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată uni­tate cu unitate, cultură cu cul­tură și produs cu produs, ast­fel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile a­­gricole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revin în­treprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii a­­griculturi, vom produce canti­tăți sporite de semințe, în fer­me specializate, vom genera­liza încă din acest an coope­rarea cu unitățile cooperatiste în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și ovine și în alte do­menii în care trebuie să a­­cordăm sprijinul necesar coo­perativelor agricole de pro­ducție. Ne exprimăm ,— a spus în încheiere vorbitorul — depli­na adeziune pentru politica in­ternă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pen­tru transformările profund în­noitoare care au loc în viața economică și socială a țării și sîntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru reali­zarea sarcinilor trasate de Di­rectivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lu­crătorilor din unitățile agrico­le de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderilor a­­gricole de stat, pentru dezvol­tarea întregii noastre agricul­turi, pentru progresul și pro­pășirea României socialiste, într-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o che­mare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile a­­gricole de stat, prin care adre­sează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noas­tre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P. C. R. — Ceapșoșeu­", "C. R. —­­Ceaușescu". Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă con­ducerii de partid, a recunoș­tinței lor pentru măsurile per­manente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însufleți­rea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progre­sul patriei noastre socialiste. (Agerpres). In pagina 2: Raportul tovarășului ANGELO MICULESCU SOLEMNITATEA MARII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA In cadrul lucrărilor Consfă­tuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmî­nării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, pre­cum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ri­dicarea continuă a productivi­tății muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomi­ța, Marin Dobre — mecanic a­­gricol la I.A.S. Hîrșova, jude­țul Constanța, Gheorghe Lun­gu­ — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, jude­țul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la I.A.S. Turda, ju­dețul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor: Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și mi­nistru al agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu, — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­rii și Apelor, Nicolae Giosan, — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și­ e­­conomico - financiară a între­­prin­erilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Mun­cii" clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, di­rector la I.A.S. Segarcea, ju­dețul Dolj, Gheorghe St. Cos­­tache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Co­­dlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești- Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la I.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Eristofi — mais­tru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță — inginer a­­gronom, director la I.A.S. Ba­cău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, județul Con­stanța, Stan M. Țîrlea — in­giner zootehnist, director ge­neral la Trustul pentru pro­ducția avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. Însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarășilor , Urania Ste­la Alexandrescu — medic ve­terinar, șef de fermă la I.A.S. Buzău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — în­grijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, județul Timiș, Du­mitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, jude­țul Teleorman, Alexandru M. Cocoșilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urzi­­ceni, județul Ilfov, Vasile Cos­­muța — inginer zootehnist, di­rector general al Trustului pentru îngrășarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zoo­tehnist, director la I.A.S. Avi­cola Mureș, județul Mureș, Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. O­­grada, județul Ialomița, Gheor­ghe N. Heluța — mulgător la I.A.S. Bîrlad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecaniza­tor la I.A.S. Sibiu, județul Si­biu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, județul Con­stanța, Gheorghe Manu — in­giner agronom, director gene­ral al direcției agricole, jude­țul Vaslui, Ion Moldovan — șeful Departamentului Indus­tria Alimentare din Ministe­rul Agriculturii, Industriei A­ 1 Continuare in pagina a ll-a) r * Plenara Comitetului municipal de partid Miercuri, 24 februarie a.c. a avut loc municipal plenara Comitetului Botoșani al P.C.R. care a analizat activitatea or­ganului desfășurată în ultimii doi ani. Au participat membrii și membrii supleanți ai comi­tetului, iar ca invitați — secre­tarii comitetelor și organizați­ilor de partid din întreprinderi și instituții, activiști de partid și ai organizațiilor de masă din municipiu. La lucrările plenarei a par­ticipat tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comi­tetului județean Botoșani al P.C.R. Darea de seamă, prezentată de tovarășul Constantin Iurea, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, cît și dis­cuțiile ce au avut loc, au sub­liniat realizările obținute în direcția îmbunătățirii stilului și metodelor de muncă, crește­rii capacității politice și orga­nizatorice a organelor și orga­nizațiilor de partid, preocupă­rile tot mai accentuate pentru diversificarea producției și ri­dicarea pe o treaptă superioară a calității produselor, precum și lipsurile ce s-au manifestat în domeniile amintite. In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Ghinea, care a pre­zentat succint obiectivele actu­alului cincinal ce vor fi rea­lizate pe teritoriul județului nostru și măsurile ce se impun, la nivelul organizației munici­pale de partid, în vederea par­ticipării tuturor oamenilor muncii la realizarea sarcinilor ce revin fiecărei unități econo­mice. Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 ÍN REALIZAREA PROGRAMULUI PE DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI GÎNDIRE DE PERSPECTIVĂ, ACȚIUNI BINE CORELATE Zootehnia este o ramură ce reflectă — în mare parte — gradul de dezvoltare pe care l-a atins însăși agricultura, fi­ind, într-un fel, o unitate de măsură a progresului acesteia, atît sub raport cantitativ și calitativ cît și din punct de vedere al eficienței. In mod constant, conducerea partidu­lui și statului s-a ocupat și a acordat atenție­ acestei ramuri, lucru concretizat și în pro­gramul național de dezvoltare a zootehniei și creștere a pro­ducției animaliere, examinat și adoptat în anul trecut, pro­gram din care revin și județu­lui nostru sarcini importante, substanțial îmbunătățite în ul­tima vreme. Pentru a se orienta ferm spre dezvoltarea zootehniei, ju­dețul nostru întrunește con­diții atît de ordin natural cît și tehnico - organizatorice : există o tradiție în creșterea animalelor, avem întinse su­prafețe de pășune, posibilități de intensificare a producției de furaje ; statul a acordat im­portante credite bănești iar cooperativele agricole au re­partizat o parte din venituri­le proprii pentru dezvoltarea bazei materiale a creșterii a­­nimalelor. Au fost organizate primele complexe intercoope­­ratiste, ceea ce reprezintă, în­tr-o anumită măsură, o zestre de experiență în aplicarea noi­lor tehnologii de creștere a animalelor. Pentru sarcinile ce ne revin în cincinalul pe care l-am în­ceput anul acesta avem o bu­nă bază de pornire și în ceea ce privește efectivul, luat ca număr , dispunem, potrivit da­telor ianuarie recensămîntului din­­ 1971, de o încărcătu­ră la suta de hectare de 43,8 bovine (23,1 vaci și juninci), 38,1 porcine și 111,6 oi, re­zultate superioare mediei pe țară. Biroul comitetului județean de partid și comitetul executiv al consiliului popular județ Ing. OCTAVIAN CRATCHI prim - vicepreședinte al Con­siliului popular județean Jean au exprimat și aprobat cu cîtva timp în urmă măsuri pri­vind îmbunătățirea zilor planului cincinal indicat:­1971 — 1975 în zootehnie, în corelație cu amplasarea noilor obiective, cu acumulările, irigațiile și cu reeșalonarea investițiilor a­­ferente. Indicatorii de crește­re ai șeptelului în cooperative­le agricole din județ, prezintă un tablou foarte dinamic . Indicatori sporiți se pre­văd și în ceea ce privește pro­ducția de carne (de peste 2,9 ori în 1975 față de realizările anului 1970), lapte, lună, piel­­rele etc. O condiție fundamentală a realizării planului cincinal la efective cît și la producție este îndeplinirea în mod ritmic și chiar devansarea unor obiec­tive ale planului de investiții. In cincinal, pentru realizarea obiectivelor stabilite în zoo­tehnia județului, se prevede un volum de investiții de 549,7 milioane lei, din care 247,1 milioane lei construcții - montaj, ponderea acestor su­me fiind destinată realizării de complexe intercooperatiste moderne pentru creșterea și îngrășarea animalelor. Sub­liniem importanța determi­nantă, hotărîtoare a realiză­rii lor, deoarece orice în­­tîrziere în execuție conduce la perturbații în îndeplinirea planului cu consecințele eco­nomice știute, pe cînd rea­lizarea înainte de termen a u­­nor obiective se poate sol­da cu producții suplimentare de carne și lapte. O primă chestiune la care vreau să mă refer în legătură cu realizarea acestor inves­tiții privește stabilirea ju­dicioasă a amplasamentelor noilor obiective, respectiv a complexelor zootehnice in­tercooperatiste. La studiul variantelor de amplasament s-a avut în vedere o serie de elemente fundamentale pentru a garanta o eficiență econo­mică ridicată, cum sunt: asigu­rarea bazei furajere, micro­climatul, condițiile de ali­mentare cu apă, energie elec­trică, drumuri de acces și alte utilități. S-a ținut seama de necesitățile concentrării pro­ducției, a profilării și specia­lizării unităților cît și de con­secințele sociale ce le determi­nă amplasarea lor într-un loc sau altul. Din examinarea va­riantelor propuse a fost a­­leasă localitatea Bucecea, pen­tru dezvoltarea în continuare a complexului intercooperatist aflat­ în construcție, astfel ca în 1974 să ajungă la o capaci­tate de îngrășare de 90.000 porci. La Ionășeni — Vîrfu Cîmpului se vor construi complexe de îngrășare cu cîte 2­5000 tăurași fiecare ; de a­­semenea, avem în vedere con­struirea complexului de la Cătămărășt­i — de 36.000 păsări ouătoare, cu o dezvoltare ul­terioară de pînă la 600.000 pă­sări pentru carne, a unui com­plex de 30.000 berbecuți la îngrășat, în zona comunei Le­­orda. Cele 10 complexe de 1300 vaci cu lapte fiecare și 25 plombe la grajdurile existente se vor construi în cooperati­vele agricole care asigură pro­ducerea bazei furajere în con­diții de irigare. S-a avut în vedere o bună corelație între­­ actorii de producție și eficiența economi­că, astfel ca să obținem pro­(Continuare in pagina a ll-a) Specia Creșterea efec­tivelor în 1975 la­­_________________tă de 1970 % Taurine 43,1 — vaci și juninci 39,6 Porcine 152,0 Ovine 26,0 Păsări 131,0 i~ ÎN PAGINA III TRANSPORTURI ȘI TELECOMUNICAȚII Sem­­ficativ pentru cincinalul în privința 1966 — 1970, transportu­rilor și telecomunicați­ilor, este marele volum de investiții acordat, ceea ce a permis conti­nua modernizare și per­fecționare a acestor sec­toare. Succint, iată cîte­­va din succesele înre­gistrate­­ • cu mijloacele de transport ale celor trei autobaze din județ s-au transportat 15,3 milioa­ne călători și 11 milioa­ne tone marfă; • s-au modernizat 189 km de drum național și 91 km de drumuri jude­țene și comunale ; • s-au construit o auto­bază la Săveni și o autogară la Dorohoi; în , la Botoșani s-a dat folosință centrala telefonică automată. *

Next