Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-02-26 / nr. 3065
Anul XXVII nr 3065 vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRATORILOR din Întreprinderile AGRICOLE DE STAT A LUAT SEIRSIT Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne, ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare, în spirit critic și autocritic, a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și medaliei de aur „Secera și Ciocanul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit , interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor participanților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimând sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune, tovarășe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a traduce in viață aceste valoroase indicații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui călăuză permanentă și de mare preț pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și sîntem ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pământului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revin întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantități sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și ovine și în alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție. Ne exprimăm ,— a spus în încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și sîntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul și propășirea României socialiste, într-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P. C. R. — Ceapșoșeu", "C. R. —Ceaușescu". Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres). In pagina 2: Raportul tovarășului ANGELO MICULESCU SOLEMNITATEA MARII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor: Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu, — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan, — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și economico - financiară a întreprinerilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești- Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la I.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Eristofi — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, județul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producția avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. Însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarășilor , Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, șef de fermă la I.A.S. Buzău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, județul Teleorman, Alexandru M. Cocoșilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrășarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureș, județul Mureș, Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, județul Ialomița, Gheorghe N. Heluța — mulgător la I.A.S. Bîrlad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, județul Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, județul Constanța, Gheorghe Manu — inginer agronom, director general al direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan — șeful Departamentului Industria Alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei A 1 Continuare in pagina a ll-a) r * Plenara Comitetului municipal de partid Miercuri, 24 februarie a.c. a avut loc municipal plenara Comitetului Botoșani al P.C.R. care a analizat activitatea organului desfășurată în ultimii doi ani. Au participat membrii și membrii supleanți ai comitetului, iar ca invitați — secretarii comitetelor și organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții, activiști de partid și ai organizațiilor de masă din municipiu. La lucrările plenarei a participat tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. Darea de seamă, prezentată de tovarășul Constantin Iurea, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, cît și discuțiile ce au avut loc, au subliniat realizările obținute în direcția îmbunătățirii stilului și metodelor de muncă, creșterii capacității politice și organizatorice a organelor și organizațiilor de partid, preocupările tot mai accentuate pentru diversificarea producției și ridicarea pe o treaptă superioară a calității produselor, precum și lipsurile ce s-au manifestat în domeniile amintite. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Ghinea, care a prezentat succint obiectivele actualului cincinal ce vor fi realizate pe teritoriul județului nostru și măsurile ce se impun, la nivelul organizației municipale de partid, în vederea participării tuturor oamenilor muncii la realizarea sarcinilor ce revin fiecărei unități economice. Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 ÍN REALIZAREA PROGRAMULUI PE DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI GÎNDIRE DE PERSPECTIVĂ, ACȚIUNI BINE CORELATE Zootehnia este o ramură ce reflectă — în mare parte — gradul de dezvoltare pe care l-a atins însăși agricultura, fiind, într-un fel, o unitate de măsură a progresului acesteia, atît sub raport cantitativ și calitativ cît și din punct de vedere al eficienței. In mod constant, conducerea partidului și statului s-a ocupat și a acordat atenție acestei ramuri, lucru concretizat și în programul național de dezvoltare a zootehniei și creștere a producției animaliere, examinat și adoptat în anul trecut, program din care revin și județului nostru sarcini importante, substanțial îmbunătățite în ultima vreme. Pentru a se orienta ferm spre dezvoltarea zootehniei, județul nostru întrunește condiții atît de ordin natural cît și tehnico - organizatorice : există o tradiție în creșterea animalelor, avem întinse suprafețe de pășune, posibilități de intensificare a producției de furaje ; statul a acordat importante credite bănești iar cooperativele agricole au repartizat o parte din veniturile proprii pentru dezvoltarea bazei materiale a creșterii animalelor. Au fost organizate primele complexe intercooperatiste, ceea ce reprezintă, într-o anumită măsură, o zestre de experiență în aplicarea noilor tehnologii de creștere a animalelor. Pentru sarcinile ce ne revin în cincinalul pe care l-am început anul acesta avem o bună bază de pornire și în ceea ce privește efectivul, luat ca număr , dispunem, potrivit datelor ianuarie recensămîntului din 1971, de o încărcătură la suta de hectare de 43,8 bovine (23,1 vaci și juninci), 38,1 porcine și 111,6 oi, rezultate superioare mediei pe țară. Biroul comitetului județean de partid și comitetul executiv al consiliului popular județ Ing. OCTAVIAN CRATCHI prim - vicepreședinte al Consiliului popular județean Jean au exprimat și aprobat cu cîtva timp în urmă măsuri privind îmbunătățirea zilor planului cincinal indicat:1971 — 1975 în zootehnie, în corelație cu amplasarea noilor obiective, cu acumulările, irigațiile și cu reeșalonarea investițiilor aferente. Indicatorii de creștere ai șeptelului în cooperativele agricole din județ, prezintă un tablou foarte dinamic . Indicatori sporiți se prevăd și în ceea ce privește producția de carne (de peste 2,9 ori în 1975 față de realizările anului 1970), lapte, lună, pielrele etc. O condiție fundamentală a realizării planului cincinal la efective cît și la producție este îndeplinirea în mod ritmic și chiar devansarea unor obiective ale planului de investiții. In cincinal, pentru realizarea obiectivelor stabilite în zootehnia județului, se prevede un volum de investiții de 549,7 milioane lei, din care 247,1 milioane lei construcții - montaj, ponderea acestor sume fiind destinată realizării de complexe intercooperatiste moderne pentru creșterea și îngrășarea animalelor. Subliniem importanța determinantă, hotărîtoare a realizării lor, deoarece orice întîrziere în execuție conduce la perturbații în îndeplinirea planului cu consecințele economice știute, pe cînd realizarea înainte de termen a unor obiective se poate solda cu producții suplimentare de carne și lapte. O primă chestiune la care vreau să mă refer în legătură cu realizarea acestor investiții privește stabilirea judicioasă a amplasamentelor noilor obiective, respectiv a complexelor zootehnice intercooperatiste. La studiul variantelor de amplasament s-a avut în vedere o serie de elemente fundamentale pentru a garanta o eficiență economică ridicată, cum sunt: asigurarea bazei furajere, microclimatul, condițiile de alimentare cu apă, energie electrică, drumuri de acces și alte utilități. S-a ținut seama de necesitățile concentrării producției, a profilării și specializării unităților cît și de consecințele sociale ce le determină amplasarea lor într-un loc sau altul. Din examinarea variantelor propuse a fost aleasă localitatea Bucecea, pentru dezvoltarea în continuare a complexului intercooperatist aflat în construcție, astfel ca în 1974 să ajungă la o capacitate de îngrășare de 90.000 porci. La Ionășeni — Vîrfu Cîmpului se vor construi complexe de îngrășare cu cîte 25000 tăurași fiecare ; de asemenea, avem în vedere construirea complexului de la Cătămărăști — de 36.000 păsări ouătoare, cu o dezvoltare ulterioară de pînă la 600.000 păsări pentru carne, a unui complex de 30.000 berbecuți la îngrășat, în zona comunei Leorda. Cele 10 complexe de 1300 vaci cu lapte fiecare și 25 plombe la grajdurile existente se vor construi în cooperativele agricole care asigură producerea bazei furajere în condiții de irigare. S-a avut în vedere o bună corelație între actorii de producție și eficiența economică, astfel ca să obținem pro(Continuare in pagina a ll-a) Specia Creșterea efectivelor în 1975 la_________________tă de 1970 % Taurine 43,1 — vaci și juninci 39,6 Porcine 152,0 Ovine 26,0 Păsări 131,0 i~ ÎN PAGINA III TRANSPORTURI ȘI TELECOMUNICAȚII Semficativ pentru cincinalul în privința 1966 — 1970, transporturilor și telecomunicațiilor, este marele volum de investiții acordat, ceea ce a permis continua modernizare și perfecționare a acestor sectoare. Succint, iată cîteva din succesele înregistrate • cu mijloacele de transport ale celor trei autobaze din județ s-au transportat 15,3 milioane călători și 11 milioane tone marfă; • s-au modernizat 189 km de drum național și 91 km de drumuri județene și comunale ; • s-au construit o autobază la Săveni și o autogară la Dorohoi; în , la Botoșani s-a dat folosință centrala telefonică automată. *