Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)

1972-11-08 / nr. 3593

PROLETARI DIN TOATE TARILE. INITI­VAJ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3593 I miercuri 8 noiembrie 1972 I 4 pagini 30 bani a ? £ ? V 2 * Teatrul de ama­ \ í . v­tori în întrecere \­­it ? \ \ \ * Știința la zi 2 \ * Arca lui Noe DOSARUL misiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimisinii ECONOMISIRII 24 de ore din 24 Pepiniere propriiNU. RISIPEI I Exemplul bun Prin actualul sistem de organizare, producerea pu­­ieților din specii forestiere este concentrată în mari pe­piniere, în care se asigură un grad ridicat de mecani­zare a muncii și, evident, multe alte avantaje. Potri­vit acestui sistem, ocoalele silvice din județul nostru trebuiau să se aprovizioneze cu material săditor de la Salcea — Suceava. Așa am și procedat în anii din ur­mă. Datorită însă diferen­țelor climatice care există între o zonă și cealaltă, se întîmpla frecvent, în cazul Împăduririlor de primăva­ră, ca in timp ce la noi s-ar fi putut lucra din plin la plantat, la Salcea să nu­ se poată încă intra pe te­ren pentru a prelua puieții. Pentru a elimina acest in­convenient, pădurarii noș­tri, încă de acum 2 ani în urmă, au început să-și pro­ducă, în perimetre restrîn­­se, materialul săditor nece­sar . In momentul de față avem în județ 88 mici pe­piniere proprii, totalizînd aproape 6 ha, care produc aproape 2 milioane puieți, pepiniere care sînt întreți­nute prin efortul pădurari­lor și a familiilor acestora. La nivelul unui an de pro­ducție, economiile ce se rea­lizează pe această cale de­ VICTOR CORDUNEANU directorul Inspectoratului silvic județean Botoșani (Continuare in pag. a III-a) In secția finisaj a Uzi­nelor textile „Moldova", se acordă atenție gospo­dăririi materialelor Fotografia : I. NEGREA AZI ÎNTREBAM: Tovarășe director, Eugen Dăringă, de la I.J.C.M. Botoșani 1. Peste cîți ani veți da în folosință alimentarea cu apă de la S.M.A. Dîngeni ? SEMNAL DE ALARMĂ Cu suma pierdută prin rebuturi și remanierea produselor la U.F.R.Q/I.A. I.I.L. „Flamura în primele trei trimestre ale anului, se putea construi o grădiniță pentru copiii salariaților în papina a lll-a Mina gospodarului­­peste tot! Mai sînt două luni pînă la încheierea anului 1972, dată la care se împlinesc 3 ani de cînd I.J.C.M. Boto­șani nu a reușit să dea în funcțiune obiectivul „ali­mentare cu apă“, în valoare de 1 500 000 lei, la S.M.A. Dîngeni. Este cu totul și cu totul de neînțeles, cum con­ducerea acestei întreprin­deri poate manifesta o ast­fel de neglijență față de o obligație contractuală. Ter­menul pentru darea în func­țiune era 30 decembrie 1970. Beneficiarul a înțeles ,parțial a acceptat greutăți­și le constructorului în pri­mul an, dar ne întrebăm: în anii 1971 și 1972 mai poate fi tolerată o astfel de atitudine ? Este adevărat, canaliza­rea pentru aducțiunea apei potabile este parțial termi­nată și apa a ajuns la S.M.A. Dîngeni, dar ne întrebăm, cum se va revolta reziduală, în primul cu apa rînd cu cea de la atelierul meca­nic care prezintă pericolul de poluare a apei freatice ? Cînd se vor termina sepa­ratorul de grăsimi și uleiuri și bazinul de contact pentru neutralizarea apelor acide și alcaline ? Conducerea sta­țiunii îl invită pe tovarășul Dăringă, personal, Ia fața locului spre a se convinge (dacă e nevoie) de restanțe­le existente la acest obiec­tiv. CAMPANIA AGRICOLĂ Două probleme de stringentă actualitate 1. PRODUCȚIA VIITOARE DE GRIU 2. EXECUTAREA OGOARELOR DE TOAMNĂ Condițiile climaterice mai puțin favorabile din luna octombrie au determinat ca griul să fie însămînțat în perioada optimă (pînă la 20 oct. a.e.), pe numai 73 la sută din suprafața planifi­cată, diferența fiind însă­­mînțată mai tîrziu și în con­diții agrotehnice mai corespunzătoare. Această puțin si­tuație, impune ca în fiecare unitate agricolă aceste zile măsuri să se ia în deosebire, diferențiate de la o tarla la alta, pentru a îmbunătăți condițiile de germinație și dezvoltare a culturii griului. Din verificările făcute în teren, rezultă că la unele cooperative agricole cum sînt cele din Hilișeu, Șendri­­ceni, Hănești, Copălău, Su­lița, Blîndești, Bălușeni, Po­iana, Ungureni, Trușești, Ho­­rodiștea și altele, însămîn­­țarea s-a făcut pe teren u­­med, din care cauză 10—15 la sută din sămânța bun­ă n-a fost suficient distic­în­corporată în sol. Pentru a asigura și acestor semințe, condiții bune de germinație, este necesar ca specialiștii din unități să ve­rifice în cel mai scurt timp, fiecare din tarlalele cu a­­semenea situații și acolo unde terenul s-a zvîntat să folosească tăvălugul inelar sau Kroschelette — perpen­dicular, sau în diagonală pe direcția de semănat. In urma acestei lucrări tăcută la timp, prin nivelarea și fărâ­mițarea bolovanilor, semințele vor fi acoperite cu un de sol și puse mai bine strat în contact cu acesta, ceea ce va determina o răsărire și o densitate mai bună, cu in­fluență favorabilă directă asupra producției de grîu. Ca o consecință obiectivă a modificării amplasării griului în vederea urgentării semănatului, suprafețe im­portante au fost însămînțate după grîu în anul II și III, fiind posibilă apariția unor atacuri de gîndac ghebos și a unor carențe în elemente nutritive. Pentru a evita u­­nele pagube determinate de atacul unor dăunători, se im­ Ing. V. ALUNGULESEI director adjunct, Ing. S. GLASBERG șef serviciu, Direcția generală județeană pentru agricultură (Continuare în pag. a III -a) Noi prestări de servicii la cooperativa „ÎNFRĂȚIREA“ Ca urmare a diversificării acțiunilor de prestațiuni de servicii către populație, la cooperativa meșteșugăreas­că „înfrățirea“ a luat ființă o secție de înrămări tablouri, în cadrul complexului de pe Calea Națională. Tot aici se află și expoziția de mobilă. De asemenea, cooperativa, începînd de la această dată, dispune de un specialist au­torizat pentru verificarea și repararea aragazelor. In curînd, în cadrul complexului de pe Calea Națională va funcționa și un dispecerat unde se vor putea primi co­menzi telefonice în vederea reparării mobilierului și ar­ticolelor electrice de uz casnic. a­t­a a 21 In pagina a ll-a 1 ^ • Așezămintele de ^ ^ cultură si tineretul 2 ^ V <, t ? £ í ' vV^XXXXNXX^NXXXV^XXVOVXXXXXXXXXXXXXX^ ÎN ÍNTÍMP1NAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII PERFORMANȚELE ȚESĂTOARELOR Harnicul colectiv de țesătoare al Uzinelor textile „Moldova“ a încheiat cea de a zecea lună a anului cu noi succese în muncă, înregistrîndu-se și în octombrie în­semnate depășiri de plan, întrecerea țesătoarelor, desfă­șurată sub genericul „Zilnic de la fiecare război cîte 3 metri de țesături peste plan“ a contribuit la depășirea planului uzinei la țesături cu peste 29 mii m.l. pe luna octombrie, succes dedicat celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Iată numele primelor zece clasate și cantitatea de țe­sături cu care și-au depășit planul : 1. Verona Acatrinei — 2 588 m.l. 2. Teodora Moisa — 2 520 m.l. 3. Ortansa Luca — 2 047 m.l. 4. Maria Chelaru — 1 781 m.l. 5. Maria Ciobanu — 1 740 m.l. 6. Maria Moroșanu — 1 691 m.l. 7. Elena Văleanu — 1 397 m.l. 8. Adela Burlacu — 1 365 m.l. 9. Iulia Ivan — 1 252 m.l. 10. Elena Belcescu — 1 122 m.l. După cum se vede pe lingă unele „vedete" ale aces­tei întreceri a căror nume ne-am obișnuit să le întîlnim lună de lună în plutonul fruntașelor ca Maria Chelaru, Teodora Moisa, Maria Ciobanu, Elena Văleanu au apărut nume noi care aspiră spre un titlu de onoare în această competițe care capătă pe zi ce trece un caracter de masă. Demn de menționat este faptul că în luna octombrie s-au înregistrat însemnate depășiri de plan la țesături cu o valoare mare cum ar fi de pildă, gradel atlas, tercot „Andrei", tercot „Vucova“, tercot „Flora“, țesături din bumbac pentru prosoape etc., acesta contribuind în mai mare măsură la depășirea indicatorilor planificați. Recent, în Piața Republicii din municipiu a fost dat în folosință noul și modernul hotel „Rapsodia“. După cum am fost informați de către Gheorghe Chirilă, directorul Oficiului județean de turism Botoșani, hotelul dispune de 174 locuri în 94 camere. Se fac ultimele pre­gătiri în vederea dării în folosință la parter a unui bar de zi cu 24 locuri, un restaurant modern cu 122 locuri și un restaurant-autoservire care va dispune de 100 locuri. ZILNIC PESTE PLAN, CÂTE 3 METRI DE ȚESĂTURI DE LA FIECARE RĂZBOI! De la Darabani, șoseaua asfaltată ne conduce la Păl­tiniș. Comuna cu satul ei cel mai mare, Horodiștea, se află în cel mai nordic punct de pe harta țării. A­­ceastă coordonată geografi­că însă e departe de a ne lăsa impresia că Păltinișu e undeva, departe, izolat du restul localităților din ju­deț. Ca pretutindeni, în toa­te colțurile patriei, și aici, în comuna de pe malul Pru­tului s-au petrecut, în ulti­mul sfert de veac, impor­tanțe­nomică, mutații în viața eco­socială și spiritua­lă. Suflul noului, al trans­formărilor cotidiene se sim­te pregnant, la fiecare pas. Viața pulsează din plin și, ca intr-o inimă prea gene­­­roasă, simțim ritmul dina­­­­mic al dezvoltării comunei­­ pe toate planurile. . Agricultura constituie și • aici, în Păltiniș, principalul­­ izvor al bunăstării și ferici­­rii țărănimii. Cele două co­operative agricole de pro­ducție, una la Horodiște, și alta la Păltiniș, merg din an în an spre rezultate e­­conomice tot mai bune. A­­verea lor obștească a cres­cut de la înființare, cînd era de 4,7 milioane lei, la peste 13 milioane lei, în prezent. Producția agricolă a atins :ore nebănuite în trecut. Un exemplu ce numai cu cîțiva ani în urmă părea de do­­meniul imposibilului i pe tarlalele „Țarnă“ și „Fînaț“, s-au obținut, în această toamnă, cîte 10.000 kg de porumb știuleți la ha. Cum s-ar zice, hectarul și vago­nul ! Toader V. Antonesei, om în vîrstă de 73 ani, e a­­desea la lucru pe cîmp. NI întrebăm de ce nu-și res­pectă bătrînețele, că doar are pensie și alte venituri din cooperativa agricolă ? „Nu mă lasă inima să stau acasă cînd văd așa mîndre­­țe de recoltă pe cîmp“, ne răspunde el, bătrînul septua­genar. „Muncesc și eu ală­turi de ceilalți din coopera­tivă pentru că numai așa vom avea mai multe din ce­le necesare casei“. La oamenii din Păltiniș munca e într-adevăr, mai mult decît un cult. E o ne­cesitate izvorîtă din conști-Prof. VASILE COȚOFREI corespondent voluntar TH. I. UNGUREANU (Continuare in pag. a IV-a) O aritmetică a împlinirilor DIN CRONICA UNUI SFERT DE VEAC C­UM JUSTIFICAT! BU­NUBI­LE BORI UNITE? însemnări pe marginea aplicării Legii nr. 18/1968 tanța socială a muncii, statul nostru socialist nu numai că proclamă dreptul de proprie­tate personală, dar creează și garanțiile corespunzătoare pentru ocrotirea ei. Există u­­nele persoane, bineînțeles pu­ține la număr care, datorită unor rămășițe burgheze, a vechilor moravuri, a influen­țelor pe care le mai exercită concepțiile străine societății noastre, manifestă tendințe de înavuțire sau de acumulări de bunuri, prin alte mijloace decît prin muncă cinstită. Ori, tocmai astfel de mijloace, astfel de fel de viață, vin în contradicție flagrantă cu prin­cipiile morale ale societății noastre, motiv pentru care, a­­cestea neputînd fi tolerate, a impus din partea statului luarea unor măsuri în conse­cință. Pe această linie se înscrie apariția Legii nr. 18 din 24 iunie 1968 (cu modificările a­­duse prin Decretul nr. 311 din 15 septembrie 1971) privind controlul provenienței unor procuror VASILE CĂRARE Procuratura locală Botoșani C. FILIP (Continuare în pag. a IlI-a) Avînd la bază principiul so­cialist al repartiției după cantitatea, calitatea și impor- DPI ȚA­RĂ • La Uzina metalurgică ieșeană, în urma introdu­cerii unor procedee tehno­logice moderne și a unor tehnici noi — s-a ajuns să se înregistreze indici teh­nologici privind consumul de metal și comparabili cu manoperă ai celor mai moderne unități din țări cu tradiție în acest do­meniu. Astfel, consumul de metal pe tona de pro­duse finite este de 1098 kg, egal cu cel din industria siderurgică din Marea Bri­­tanie și cu 3 kg mai ma­re decît în cea japoneză,

Next