Clopotul, octombrie-decembrie 1973 (Anul 29, nr. 3959-4036)
1973-11-08 / nr. 3991
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANII AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 3991 ]d 8 noiembrie 1973 In afara de executarea ogoarelor, pregatirea productiei agricole viitoare presupune FERTILIZAREA TERENULUI I ingrasamintele organice imediat incorporate sub brazda I Superfosfatul — din statiile C.F.R. direct pe cimp Griul semenat in aceasta toamna a primit doze substantiate de ingrasaminte chimice si organice, mai mult ca oricir.d. Practic nu a ramas suprafata cu griu semanat pe care sa nu fi fost aplicate ingrasaminte chimice sau organice. Aceeasi raspundere se cere acum si la fertilizarea ogoarelor de toamna ce se executa pentru sfecla, cartofi, porumb si celelalte culturi ce le vom semana la primavara. In general se observa un interes mai bun la conducerile cooperativelor agricole pentru fertilizarea terenului. In ogoarele de toamna au fost incorporate pina acum 110.780 tone gunoi de grajd, peste 1 150 tone de simerfosfat si 112 tone ingrasaminte complexe. La ferma vegetala din satul Tudor Vladimirescu a C.A.P. Avrameni, dupa cum ne declara seful de ferma Mihai Halit, s-au transportat in aceasta toamna pe cimp peste 5000 tone gunoi. Rezultate bune au si alte unitati. Totusi, suprafetele propuse spre fertilizare cu gunoi n-au fost realizate. Mai trebuie transportate si incorporate brazda peste 20 000 tone sub de gunoi pe aproape 1000 ha. Daca analizam realizarile pe culturi, fata de planul de fertilizare propus, reiese ca sunt de indeplinit sarcini si mai mari. De exemplu, la sfecla de zahar s-a fertilizat cu gunoi de grajd abia 51 la suta din suprafata planificata. E adevarat ca specialista au aplicat pe suprafete restranse doze mai mari fata de cele planificate initial s i acesta este un fapt bun. Dar in incinta fermelor zootehnice mai loan MAXIMIUC (Continuare in pag. a III-a) CAMPANIA AGRICOLA Ogoare Au fost arate de toamna, la cooperativele agricole din judet, aproape 90.000 ha, cu 40.000 ha mai mult decit pina la aceeasi data in anul trecut. Cooperativa agricola din Teioasa, dupa cum ne informeaza tovarasul C. Bobu, primarul orasului Darabani, a incheiat aruturile. In raza aceluiasi oras, bune realizari are si C.A.P. Baiura, iar la C.A.P. Darabani au mai ramas de atat 200 ha, care, datorita concentrarii de forte, vor fi efectuate in citeva zile. Avansate cu araturile de toamna sint si cooperativele agricole din Pomirla, Avrameni, Hudesti, Mlenauti, Suharau, Oroftiana, Todireni, Cernesti, Socrujeni, Tru?esti, Bobiceni, Podeni si Saucenița. W PROLETARI DIN TOATE NOI UNITATI AGRICOLE Au terminat desfocatul Pina acum, porumbul de pe 71 la suta din suprafata cultivata a fost desfocat. Aceasta realizare este superioara celei din perioada corespunzatoare a anului trecut cu 6 la suta. Dupa cooperativa agricola din Prajeni, care a incheiat aceasta lucrare mai demult, au anuntat terminarea desfacatului alte 17 unitati : Ripiceni, Borolea, Flaminzi, Copula, Copalau, Vorona, Draxini, Oneaga, Iacobeni, Crasnaleuca, Nichiteni, Petricani, Stiubieni, Tragesti, Drislea, Leorda s i Brae$li. De asemenea, toate intreprinderile agricole de stat din județ au anunțat terminarea desfocatului porumbului. fmR SIAFA — Ai auzit ? Pe X il scoate din munca. Da, $fiu in mod sigur, am aflat de la soferul lui care $tie $iei de la... In locul lui il pune pe Y. De aceea l-au $i chemat azi dimineata la cadre. Gata, il avanseaza. Nu mai incape nici o indoiala ! Abia $optita in coltul buzelor, „autentica, suta la suta“, $tirea „verificata“ de ceea ce poporul a numit cu un robust umor „radio-sant“, face imediat ocolul tirgului, poposind in iarmaroace §i frizerii, in cancelaria nn $tiu carei Scoli sau pur si simplu galopind buimaca pe strazi in cautarea de urechi receptoare. E suficient un mic indiciu, sau uneori cind acest indiciu lipseste il inventeaza colportorul, ca dintr-un director sa faca peste noapte un om de rind sau dintr-un tip obscur sau cel mult nevinovat, un prezumtiv §ef. Bursa avansarii si a scoaterii din munca functioneaza dupa un tipic arhicunoscut si are la origine lipsa de ocupatie, de educatie sau mai $tin ce alte lipsuri ale protagonistilor. Ciudate ca astfel de stiri „autentice suta la suta“ prind $i la oameni care nu pot fi suspectati de naivitate. Intilne$ti in cite un birou tipica scind plictisiti sau rasfoind reviste uzate de-acum de-atita folosinta §imirindu-te ca-i vezi inactivi, iti raspund cu multa siguranta, bine pun i la punct, cu ultimele noutati in materie de miscarea cadrelor : _ Ce, nu stii ? Serviciul asta se va reorganiza si din cinci oameni vor ramine dós. Ce rost are sa mä omor cu lucrul? De unde rezulta ca birfa nu e numai ridicola, dar are, adeseori, efecte paralizante pentru viata noastra socialä, cotidiana. §i trebuie incriminatä ca atare. Nicolae CINTEC La hala de forja a U.M.A.I.A. lucrarile de constructie sunt in ultima faza WWWwf.APWmwPwfJWWNJm^Mm*l In pagina a lll-a Plantarile de toamna Clopotul la Dorohoi Circulatia Posta redactiei Vesti din Tudora IsliSUI fST«» r-9- PU R-s«- •• m..*- •• «UM“ > ......•n-.’... . mrr« T Ritm intens la executarea araturilor de toamna, pe tarlalele C.A.P. Gorbaneș ti FERMIER LA 23 DE ANI Conduce ferma a II-a zootehnica Petricani chiar de la infiintarea asociatiei intercooperatiste pentru cresterea si exploatarea vacilor cu lapte Säveni (ianuarie 1972). L-am gasit pe Dumitru Murarasu, zilele trecute, in mijlocul muncitorilor din ferme, sa tot fi fost ora 5 dimineata. Urmarea cu foarte multa atentie munca la grajduri, se consulta cu mulgatorii si ceilalti ingrijitori prezenti acolo cum trebuie organizata mai bine treaba in cadrul fermei. — Ferma pe care o conduc — ne-a spus el — are 575 bovine din care 245 vaci cu lapte si 41 juninci. De la aceste animale avem de livrat statului, conform planului pe acest an, 2 850 hl lapte vaca si 20,6 tone carne in vin. Este o mindune pentru noi cu pina la 1 noiembrie a.c. ferma a livrat cu 38 hl lapte peste prevederile planului anual si continuam sa predam in ritm (lestul de intens in dorinta de a livra peste planul anual cel putin 300 kl lapte de vaca. De asemenea, la carne, am livrat 17,6 tone pina la 1 noiembrie, urmind ca in viitoarele zile sa achitam intreaga cantitate prevazuta in planul anual si inca doua tone carne pe deasupra. Ne-am asigurat numarul de animale stabilit prin plan, parte din prasila proprie, parte din cumparuri din sectorul particular din zona Sävenilor. Balanta furajera cuprinde 231 tone fin de lucerna, 77 tone fin borceag, 1000 tone siloz, 232 tone sfeclä furajera, 125 tone gulii, 18 tone fin natural, in afara de mari cantitati de coconi de porumb pe care-i transportam la feraa. , Frant IAM$EC (din subredactia voluntara din veni a ziarului nostru) (Continuare in pag a IV-a) Sä In pagina a ll-a I Cronica de Botosani I Patronarea e „in fasa“, dar „parintii“ sint... vitregi I in sprijinul celor ce studiaza in invatamintul de partid Pe șantierul Fabricii „Electrocontact“ din municipiu ■ H UN IMPERATIV AL ACESTOR ZILE Investitiile Pregatirea documentatiilor tehnice pentru anul viitor Ne aflam cind se depun intr-o perioada eforturi sustinute pentru indeplinirea planului economic pe anul in curs. In acelasi timp in intreprinderi si unitati economice, se fac pregatiri intense pentru asigurarea conditiilor tehnico - materiale si organizatorice necesare realizarii ritmice a productiei anului viitor. In cadrul acestor preocupari, un loc aparte il ocupa, la Consiliul popular judetean, Intocmirea din timp a studiilor tehnico-economice si a proiectelor de executie a investitiilor pe anul 1974. In legatura cu acest ultim aspect, iata ce ne-a spus, dintr-un inceput, tovarasul Sami Michel, sef al serviciului planificare : — In anul 1974, avem de realizat un plan de investitii in valoare de peste 90 milioane lei, din care lucrari de constructii - montaj in valoare de aproape 70 milioane lei. Pentru aceste investitii, studiile tehnico-economice sunt asigurate in proportie de suta la suta. La fel ne prezentam si cu proiectele de executie, unde avem totusi doua exceptii. .La sectia de covoare Darabani si la extinderea sectorului metalurgic al Intreprinderii de industrie locala Botosani, proiectele de executie vor fi gata in primul trimestru al anului viitor. Cauza amintirii intocmirii acestor proiecte e, intr-un fel, obiectivu : comitetul executiv al Consiliului popular judetean a cerut, pe buna dreptate, imbunatatirea unor parametri tehnico- economici care sa fie mai corespunzator unor cerinte de viitor (diversificarea productiei, cresterea competitivitatii produselor pe piata, o eficienta economica sporita etc.). Dotarile, utilajele independente pentru obiectivele anului viitor au fost in majoritate contractate. In ce stadiu se afla pregatirea pentru documentatiilor tehnice investitiile destinate gospodaririi comunale ? — In anul viitor, din fonduri centralizate se vor construi 650 apartamente, la care se vor adauga inca 340 de apartamente proprietate personala. aici avem asigurata intreaga documentatie tehnica, mai putin cea destinata constructiilor din fonduri de la populate unde e asigurata numai pentru 110 apartamente. Clarificarea situatiei juridice a terenului pentru 240 deWW^.V.VW.J^W.W.VW^WW.V.W.V.VWV^V^V..^VWVW| apartamente s i contractarea locuintelor cu populatia romin deziderate de prim - ordin. Interviu consemnat de Teodor I. UNGUREANU (Continuare in pag. a IV-a) Cine face casa buna cu risipa ? Actiunile de control intreprinse de furnizorul de energie electrica asupra modului cum prind viata masurile de rationalizare a consumului de energie scot in evidena ca, in citeva unitati din orasul Dorohoi, gospodarii ramin deficitari la capitolul economisire. Vom consemna, in rindurile de fata, rezultatele unui raid intreprins nu demult la Dorohoi. Complexul comercial inchis, iluminatul — deschis .. . Pe strada Olinescu, complexul comercial era inchis de citeva ore (ora ora 23), dar, pentru iluminat, programul era identic cu cel din timpul cind unitatea era deschisa. Erau aprinse fara rost 12 lampi a 40 w fiecare. $i in magazii lampile continuau sa functioneze. Risipa se simte ca la ea acasa in acest complex.. O lista cu risipitorii s i alte spatii comerciale din Dorohoi mentin in functiune intregul iluminat de care dispun, aceasta pe toata durata unei nopti. Iata unitatile care incarca cheltuielile de circulate s i care pagubesc statul prin risipa in consumul de ECONOMISIRI energie electrica: Magazinul galanterie - mercerie : 9 lampi X 40 w ; Cofetaria „Tosca“ : 12 lampi X 100 w ; Magazinul „Electrometal“ (str. Trandafirilor): 8 lampi X 20 w ; Unitatea legume - fructe (str. Trandafirilor) : 4 lampi X 40 ș i 2 lampi x 100 w ; Complexul comercial (str. Trandafirilor) : 14 lampi x 40 w ; Magazinul foto - muzica (str. Grigore Ghica): 6 lampi X 40 w; Unitatea de parfumerie (str. Grigore Ghica) : 3 lampi X 40 w ; Magazinul artizanal: 2 lampi X 40 w; TOTAL : 3 080 w. Pe ecran panoramic : risipa „Filmul“ este o productie proprie a cinematografului „Tineretului“. Lipsa sonorizarii este compensata de efec-Ing. Paul IORDACHE, Sectia judeteana de distribute a energiei electrice Botosani (Continuare in pag. a III-a) E D 'nilimiiiiiiiiiiiiiiiii Hiimivini Hm uiimiiiiiiiit UNDE $1 DE CE VA PIERDETI TIMPUL ? Ne propunem $i infaptuim cu succes o Serie intreaga de indicatori ?i parametri. La sfirsitul lunii, al trimestrului, al anului, putem privi rezultatele s i sa constatam , atita am facut, asta nu am realizat s i asta mai trebuie sa facem. Sunt insa, in viata de toate zilele, cantitati mai greu de masurat asupra carora e mai greu sa facem medii si calcule dar, la fel de importante. Sa ne intrebam, de pilda, cit timp pierde o muncitoare pentru a face aprovizionarea cu cele trebuincioase pentru casa. Aceasta, luat in medie, intr-o zi obisnuita, cu cele obisnuite, sa exemplificam: Florica Arama, muncitoare la Intreprinderea de confectii din Botosani iese de la lucru la ora 14,30 si ajunge acasa in jurul orei 17,30. Evident, 3 ore este prea mult. Insuma si timpul pierdut la piine, la hala,pentru ca la alimentarele din centru nu se gasesc produse de carne si „Gospodina“ nu ofera mare lucru), la lactate, la piata (pentru ca unitatile de legume s i fructe nu dispun de toate sortimentele necesare), adauga si deservirea deficitara prin transportul ln comun si vesi ajunge cu siguranta la acest rezultat. Unde $i de ce va pierde si timpul !. Ce necazuri in timpi? vafi o data iesita pe poarta intreprinderii ? Am adresat aceste intrebari si altor confecționere (Jana Melniciuc, Rodica Beldea, Adela Lupu, Lidia Tomaciuc etc.). Iata ce am putut constata, se pierde inca mult timp la carne. Cauzele : aprovizionare neritmica, numar insuficient de puncte de desfacere si amplasarea lor necorespunzatoare, deservire neoperativa. La pline, la butelii, de asemenea. Cele mai multe dintre muncitoarele cu care am discutat sunt mame, a doi sau mai multi copii. Pe linga faptul ca neajunsurile semnalate mai sus se repercuteaza asupra educatiei copiilor mai sint de adaugat si aici citeva lucruri. Lipsesc din magazine marfuri de prima necesitate pentru cei mici : grif ul, ciorapii cu chilot de bumbac, maieurile, treningurile, tenis ii, categorii de pantofi, anumite Dar in familie mai sint s i alte obligatii. Lidia Tomaciuc (strada Alexandru cel Bun, nr. 19) mama a 4 copii (intre 1 si 6 ani) ne spunea : Radu CAJVANEANU Teodor CIOBICA (Continuare in pag. a IV-a) Textiliste si confectionere isi spun parerea despre deservirea populatiei in municipiu • Constructia primei fabrici de fulgi de cartofi din tara, al carei amplasament a fost stabilit in zona industriala a orasului Fagara, se afla intr-un stadiu avansat. Ea va fi aprovizionata cu cartofi de unitati agricole socialiste din satele si comunele cuprinse pe o raza de 70 de kilometri. Noua intreprindere urmeaza sa intre in functiune la inceputul anului viitor cu o capacitate anuala de 3 500 tone de fulgi de cartofi. • Lucrarile de constructie a primului mineralier de 55 000 tone se desfasoara la santierul naval din Constanta intr-un ritm intens. Pina in prezent, constructori navali au introdus in docul uscat 17 bloc - sece dintre care trei aui fost cuplate. PIATA ieri, la ora 10 — la varza, ia cartofii ! Orice s-ar spune, piata botosaneana e tonica. Culoare, strigate, lume, lume, belsug de legume $i fructe ?i de calitate buna. Ieri, la 10, era si peste. Cine a zis ca la Botosani pestele nu se vinde ? ! Dar, pe indelete. Cita moneda nu s-a batut pentru a nu se face aprovizionarea in timpul vinzarii ! In zadar. Masina 31 - BT - 701, la 10 fara cinci, plina cu produse din carne, a tras in fata halei. Mai Gheorghe JAUCA (Continuare in pag. a III-a)