Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-07-15 / nr. 53
Amilii 111. Nr. 53. 200. ■--------------------viiT Mercuri, 3./15. Julin, 1863. Ese de trei ori in septemana Mercuria , Vineria si Domincca. Iretiul pentru Austria pre anu întregii . . 14 fl. v. a. ,, jumelate de anu 7 ,, ,, ,, trei lune . . . 3 „ .10 cr. pentru Romani’a si Strainetate pre anui întregii . 20 ti. v. a. ,, jumetate . . 10 ,, ,, „ trei lune . . 5 ,, ,, Prenumeratiunea se face la Nedactiunea dininanulni S t r a t’a Sicarului iVr. 9. unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespundîntre anonime nu se primeseu. Scriptele nepublicate se arda. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. ---------—im i----------------------- On. I D. cetitori, a carora teuipui de prenumeratiune au espirati, sunt rogati a ne incunoscintia de tempuriu despre reînnoirea prenumeratiunii, pentru ca se se pota delatura orice neregularitate in spediuirea diurnalului. Totodată avemu se incunoscintiamu cetitoriloru noștri, ca sub totu decursul dietei Transilvanice, Concordia va primi de a dreptul de la bureaul stenografiei tote actele dietali si deodata cu celelalte diurnale, afara de acést’a. Redactiunea s’au ingrijitu a avé d’irismul dietei unu reportatoriu despre tote momintele cele mai insemnate ale dietei prin urmare implinindu astfelu detorinti’a sa catra onor. publicu cetitoriu speréza ca va fi spriginita si ea amesuratu staruintieloru sale. Pretiul de pren. pren anu 7 îl. preț/4 de anu 3 fl. 50 cr. v. a. P e s t’a 14./2. Juliu. De nu se va mai amana deschiderea dietei transilvane, mane e diu’a cea memorabile in carea se voru adună părinţii patriei spre a incepe consfatuirile loru asupr’a unoru cestiuni decâtu cari mai ponderose n’au avutu a desbate dîet’a acestei Here. Acum prim’a data stau fatia cele trei naţiuni ale Transilvaniei representate tote trei cam asemene atâtu prin deputaţii loru, câtu si prin regalistii guvernului. Asta-di cele doua naţiuni, pana acum privilegiate, singure demne ale tierei, au ocasîunea de a sterge Crimea cu carea se petase si a dovedi lumei ca voru se fie drepte in privinti’a natiunii romane, urmandu pre calea ce au binevoita a li areta parintesc’a bunetate a Monarcului, si implinindu acele detorintie ce li impune mam’a comune: patri’a, spre consolidarea fratietatii intre toti fiii sei, cari trebue se fie egali in drepturi, daca voru fericirea loru propria, carea e identica cu prosperarea si fericirea patriei, câ ce intru adeveru patri’a sunt cele trei naţiuni impreuna, cara nu munţii si vâlile Transilvaniei. — Acum representantii tierei treble se fie petrunsi de innalt’a misiune cu carea i-au insarcinatu patri’a prin poporulu ce li-au depusu in mana mandatele, spre asecurarea intereseloru specifice nationali si spre aperarea autonomiei si nedependîntiei patriei, carea trebue se le păstreze nevatemate spre a le trece nepotiloru ca eredietate nestirbita. Totodată trebue, ca luandu in socotîntia intetitoriele esîgintie ale statului, a caruia parte intregitoria e si Transilvania, se intempine cu iubire fiesca pre Monarculu si cu aceeasi încredere, cu care acestia s’au apropiata de densii chiamandu-i la consfatuire si cerendu-le colucrarea spre intarirea unitatii statului prin asiediarea intrelepta si cuviinciosa a afaceriloru comuni, ajutandu asfeliu a se deslega cestiunea carea aprope de trei ani desparte monarcia in doua castre, desbinandu si asorbindu poterile cele vitali nu numai ale totului ci si ale pârtiloru lui. — Representantii natiunii romane, cu tote ca la numeru nu stau in proportiune cu multimea comitentiloru, voru ave totusi parte decidetoria in cestiunile cele mari, ce are se le deslege diet’a Transilvaniei, cu ce ei representandu o mulţime de locuitori de trei ori mai numerosa, decâtu representantii celoru doua naţiuni d’impreuna, voru trage cumpen’a in acea parte, unde va cade numerulu celu compacta alu voturiloru romane, dicemu compactii cu ce nu ii vine neci macaru a presupune ca representantii natiunii romane se-si impartia voturile scadiendu insemnetatea loru seu chiaru reducandu-o spre a nu mai ave cumpenetatea decisiva, d’in contra crédemu ca tragandu-si socotela asupr’a pasiloru ce voru se urmeze in cestiunile principali, voru tiené un’a ca ferulu, spre a da semne de maturitate politica si spre a insuflă respetu celoru ce li place a se indoi despre acést’a. — Representantii natiunei romane, trebue in fine, se cugete si se recugete câtu se pote de seriosu asupr’a cumplitei responsabilitati ce diace pre umerii loru. Nu numai comitenții loru de a dreptulu, ci trei m ii ione de Romani privescu la densii asceptandu cu nei’abdare a fi asiediati la drepturile de cari tusera lipsiți atâtea secte, a-sitede asecurate libertatile acele cari sunt temeiulu flesvoltârii si a prosperarii poporeloru innaintatei jg pre calea civilisatiunii. —r^.privesce patri’a Jasceptandu cu neastemperu a-si vedé aperata si pastrata autonomi’a si nepedendînti’a sapericlitata in 48, prin fusîune, amenintiata asta-di prin centralisare; — privesce pre bunulu Monarcu care ascepta fâra indoela de la credinciosii sei jRomani, cari prin logic’a cea neesorabile a fapteloru si a impregiurâriloru, asta-di sunt unu factoru forte însemnata spre a se decide sortea imperatiei in drept’a ori in stang’a, — ascepta, dicu, a vedé credînti’a cea tradîtionale a loru unita cu intieleptiunea politica. Noi doriim, ca fratii nostri, pastrandu neînfrânta credînti’a câtra Monarculu, diir credînti’a omului ce are consciintia de libertatea si demnitatea sa, ear nu credîntip, servile ce neci M. S. imperatulu nu pretinde, se adeveresca cumca suferintiele seculari, impregiurarile prin cari trecură mai vertosu de unu tempu in coce, lii-au otielitu peptulu, li-au intaritu sufletulu si l-au urcatu la culmea ce se numesce maturitate pelitîca. Provedînti’a divina, care au scutita pururea natiunea romana, se îndrepte pre representantii ei la calea ace’a pre care se gasésca ei mediulocele impacarii diferintieloru! Aruncandu o privire preste cursulu alegeriloru d’in Transîlvani’a avemu se ne descoperimu multiumirea si bucuri’a asupr’a solidarității ce au domnita intre alegatorii romani pretotîndene, onore conducatoriloru preoti si mireni! caii au invetiatu poporulu, onore bunului nests’ poporul care..as,sculta totdeaun’a de intreleginti’a sa, si mai vertosu atunci candu scie ca acést’a lucra pentru binele lui. Impresîunea dar, ce făcură asupra-ne alegerile si resultatulu loru, socotita preste totu, e plăcută, nu potemu inse reface parerea de reu, la intristarea ce ni-au causatu doua impregiurari destulu de insemnate spre a le inregestra ca se ne servesca de invetiti in viitorime. Intru uine locuri, pătîmele cele neinfrenate ale confesîonalismului au turburatu pacea intre fraţi. Nu cercetamu originea loru, trebue inse ca se infruntamu pre acei imparechiatori cari se dejosescu a servi de instruminte orbe in manile unoru rafinati, carora scopurile loru parteculari li sunt mai presusu decâtu interesele cele sânte ale națiunii romane. — Alta impregiurare dorerosa ce avemu a inregestrâ e, câ trecandu preste list’a deputatiloru aleși, bine ca gasîramu si vreo doua alégeri duplici prin cari poporulu seu mai dreptu conducătorii lui prin elu, voira a documentă stim’a si recunoscintia loru câtra unii barbati binemeritati, — nicairea nu aflaramu numele celu stimata alu Dlui Gr. Baritiu! Se fie ast’a pre o nepăsare, séu resultatulu unoru intrige meschine? Totu atât’a, fie cum va fi, lucrulu pe numele seu celu adeveratu nu se pote boteză altmintrea decâtu nerecunoscintia d’in partea fiiloru națiunii cari asta data se păru a fi abnegatu un’a d’in cele mai frumose insusiri ale Romanului care daca „tiene minte“ injuriele făcute in contr’a demnitatii sale omenesci, de a pururea inse e recunoscatoriu pentru binefacerile primite. Nerecunoscinti’a e unu pecatu negru, ce adese ori se espieza amaru. Fratiloru Transilvani! nu ati avutu unu cercu in patri’a cea mare, care se se fie onoratu pre sine? nu câteva sute de anime cari aprinse de foculu celu sacru alu sentieminteloru natiunali se fie adusu tributulu ce fraţii sunt detori fratelui celui mai bunu si fiiului celui mai credînciosu alu mamei comuni? Daca at potutu uită ostenele de 25 de ani, se vefiti adusu aminte celu putinu de câteva episode mai insemnate d’in vieti’a cea pline de lupte ale acestui O’Conel romanu, care in anulu 1842, catediase a combate (vedi Gazeta Transilvaniei Romanii si Magiarisnulu) uneltîturele cele machiavelistice ale dietei boieresci transilvane d’in acelu anu, pre candu multi dintre voi dormiu somnulu nepăsării. Asta di e usioru a figură ca Romani inflacarati, atunci inse eră „rari nantes in gurgite vasto.“ Asémene după desfiintiarea constitutiunii d’in Martiu numai D. Baritiu si-a innaliiatu graiulu, pre candu alţii si anume beamterăsii noştri facea ca pescele pretîndiendu a fi mari romani daca catediu a nu se abenegâ sub sîstemulu alu caruia scula eră si domni’a loru. Ni se va spune, pote, ca, D. Baritiu fiindu numita de regalista, eră de prisosii alu mai si alege, — dar daca nu eră denumitu ? apoi Santi’a sa părintele eppu Siagun’a iaca fu denumitu si nu eră indoela ca va fi denumitu, totusi unu cercu alegatorii! vru se-si arete stim’a câtra ardereulu seu silu alese; dar in fine pre pentru guvernulu antemeritiale seu pentru celu Bachianu s’au luptatu D. B ... in tota viéti’asa? si nu pentru interesele cele mari ale națiunii romane. Ore de ce tréba ni mai e istori’a? de ce tréba ni e su esemplele d’in giurulu nostru? pote spre a închide ochii d’inaintea loru. Numele lui Deacu si a lui Eötvös a potutu electrisu pre putinii locutori magiari d’in Buda-Pest’a spre a-si încorda tote poterile, ca aceste orasie mai multa nemtiésci decâtu magiare, se alega de representanti ai capitalei pre cei doi corifei ai magiarismului, ear unu milionu de Romai n’au avutu unu cercu intru adeveru romanescu care sé se fie insufletitu de numele celu mai populare intre Romanii d’in Austria. Rusinea fratiloru Ardeleni, o acopere cu velulu politicei, guvernulu, ce au mersu a se închină talentului nepretiuitu d’in partea respetîviloru. Ce se dicemu despre laudele publice, adrese etc.? Acele, a consequent^ au fostu vorbe gole, demintite prin fapta ce de a, buna sama nu ni va rediea stim’a nostra in antea strainiloru, cari voru insimnS câini ne Hîmamu "fi3i"TiisT n8.' —" Nli potir" inebiâ fara ca se amintescu acea impregiurare, ca Ilustr. Sa D. vice-presiedînte alu Guvernului tr. după ce i se fece onorea dea fi alesu in doua cercuri,faceâ pre bine daca primiâ mandatata acelui cercu, unde realegerea unui romanu eră dubia, ear nu d’in contra, precum s’au intemplatu, câ ce unu representante cu votulu seu face multu, mai vertosu candu acelua nu e menita numai a numera ci si a cumpeni; nu potemu presupune ca N. sa ar fi trasu mare sperare la fratietatea sasesca, de a buna sama o sexe ca si noi cu fratele nostru Sasulu, numai candu are trebuintia de Romanu i-dice „frate Dodore“ ear altmintrea si bate jocu de Blodiu. Bata-ve foculu Ciocoi Cum ve bateti jocu de noi, Va veni tempulu d’apoi Ni-’om bate si noi de voi. Asie dice canteculu celu vechiu, dar profeti’a lui se va implini numai atunci candu diplomaţii nostri voru fi si ei mai mari diplomaţi si mai putini sentiementali, câ ce pana acum dîplomati’a e lucrulu altor’a. Facuramu acéste observatiuni d’in deforinti’a ce avemu catra publiculu nostru ca diurnalisti romani, si vomu face asemene de câte ori vomu intempina lucruri nu numai de inregestratu ci si de censuratu. Catone Censoriul. Corespund intia. De pre bâile de auru de langa Deva , 9. Juliu 1863. Domnule Redactorul Alegerile deputatiloru la Dieta, in Comitatulu nostru Huniadu se intemplare in la Juliu a cur. acelea reesira asia, după cum amu dorita noi; — toate faimele, presupositiile si profețiile latîte inpublicu preste intreleginti’a romana d’inacestu Cottu, mai alesu in diuarele romane Gaz. Tran, si Teleg. Rom. in objetulu alegeriloru remasera neîntemeiate, ba minciunose; — publiculu cetitoriu alu diuareloru amentite dara acum si va fi recastigatu presentia s’a abandonata prin nesce corespondinti cu insusiri profetice dara departe de a se împlini, ■— diuarele amentite, care si de altu mintrea si au masima de a publică — „numai fapte complinite“