Constructorul, februarie 1950 (Anul 2, nr. 10-11)

1950-02-02 / nr. 10

­Vlarirea produce d­­e ament, o datorie patriotică Planul de Stat pe 1950 preve­de creșterea volumului lucrări­lor de construcții cu 60 la sută față de anul 1949. Pentru ca planul de construc­ții să fie cu succes îndeplinit este necesar ca muncitorii din industria materialelor de con­strucții să-și sporească efortu­rile. Muncitorilor și tehnicieni­lor din industria cimentului le revine sarcina de a produce în acest an cu 24 la sută mai mult ciment, față de producția de a­­nul trecut. Muncitorii și tehnicienii din fabricile de ciment, mobilizați de organizațiile de Partid și Sindicale, însușindu-și metode sovietice, folosind din plin re­zervele latente de utilaj și ma­șini, folosind schimbul de ex­periență și cuprinși de entuzias­mul întrecerii socialiste au iz­butit ca în primul an planificat, 1949, să realizeze o producție cu 74 1 sută mai mare decât cea mai ridicată producție de sub regimul burghezo-moșieresc. Productivitatea muncii în in­dustria cimentului a crescut în trimestrul IV cu 50 la sută față de trimestrul I, iar salariul me­diu în cursul anului trecut cu 34 la sută în trimestrul IV față de trimestrul I. In­dumați de Partid, munci­torii și tehnicienii din industria cimentului au muncit cu elan obținând rezultate demne de a fi scoase în evidență. Astfel, la fabricile de ciment din Brăila, Fieni și Cernavodă s’au pus în funcțiune cuptoare care lânce­zeau’de 10—12 ani. Tot în anul trecut s-a început fabricarea ci­mentului metalurgic, prin care zeci de mii de tone de zgură de furnal înalt, nefolosită până în prezent, au fost valorificate. Fabricarea cimentului cu trans și a cimentului cu adaos de zgu­ră, constitue deasemeni realizări importante. In 1949 introducându-se me­toda sovietică de „Reparații în mers, reparații planificate“, s-au obținut la Turda, Brașov și Fieni, pentru prima dată în țara noastră, continuarea fabri­cației cimentului în timpul ier­nii. Acest succes a stimulat mun­citorii și tehnicienii din întrea­ga industrie a cimentului să continue producția cimentului aplicând metoda sovietică de „Reparații planificate". In acest fel producția de ci­ment a primului trimestru al anului 1950, față de primul tri­mestru al anului trecut, va fi cu 31 la sută mai mare. In vederea realizării acestei sarcini grele, cu sprijinul or­ganizațiilor de Partid și al Sin­dicatelor s’a elaborat din timp un plan de lucru amănunțit, prin care : S’a stabilit din vreme planul de abtmvizionare cu materii cri­me, ținându-se seama de randa­mentul scăzut cu cca. 30 la sută al carierelor și de dificultățile de transport pe timpul iernii. Acest plan a fost îndeplinit de toate fabricile. La Fabrica de Ciment din Brăila s’a prevăzut și s’a realizat aprovizionarea pe tot timpul cât Dunărea va fi în­ghețată (15 Decembrie—15 Mar­tie). S’a studiat amănunțit capaci­tățile tuturor agregatelor, starea lor și necesitățile de reparații. S’a studiat pentru fiecare fa­brică necesarul mânei de lucru, stabilindu-se o planificare în acest scop, care să îngădue aju­torul reciproc între fabrici. S’au construit închideri și aco­periri parțiale, menite a feri de îngheț platformele de coacere, bazinele de pastă, precum și punctele deservite de muncitori pentru a-i adăposti de frig. De­­asemenea au fost izolate din timp toate conductele de apă și pastă. S-a studiat amănunțit pentru fiecare fabrică și pentru fiecare mare agregat și anexele sale (cuptoarele, morile de făină bru­tă și morile de ciment), planul de reparații generale, luându-se și toate măsurile de aprovizio­nare cu piesele de schimb res­pective și de organizare a mun­cii. Primele patru sarcini impor­tante au fost îndeplinite cu suc­ces. Sarcina reparațiilor generale este de cea mai mare importan­ță în depășirea Planului de Stat pe 1950. De reducerea timpului de re­parații, precum și de calitatea acestor reparații depinde reali­zarea a mii de tone de ciment în plus. Majoritatea fabricilor în frun­te cu fabricile de ciment din Bu­curești, Turda și Fieni au reușit să facă toate pregătirile cu suc­ces. Pentru a obține o utilizare cât mai bună a cuptoarelor, s-a introdus la fabrica Turda meto­da de lucru cu echipe complexe, care intervin ori de câte ori este nevoie de o reparație ur­gentă, prevenind gâtuirile de producție. In aces­t mod s'a ob­ținut o scădere a timpului de zidire a cuptoarelor de la 7—8 zile la 4 și chiar 3 zile. Această metodă a fost extinsă la toate fabricile. Nu tot acelaș lucru îl putem spune și despre fabricile codașe ca Gura Văii și Brăila. Acestea, pe lângă faptul că n’au trimis la timp desenele pieselor de schimb fabricilor metalurgice, nici nu s’au silit a încheia contractele res­pective cu aceste fabrici. Datorită pregătirilor din vre­me și a sprijinului permanent al Partidului și Sindicatelor, in unele fabrici timpul planificat pentru reparații a și început a fi redus. Astfel, muncitorii și tehnicie­nii fabricii din București, au re­dus timpul planificat al repa­rațiilor generale la 91,5 la sută. Aci s’a remarcat tov. Tudor Bogdan, sudor, care, prin devo­tamentul de care a dat dovadă, a contribuit în largă măsură la succesele obținute de fabrică. Analizând planul de reparații generale sub prizma angajamen­telor cu care muncitorii și teh­nicienii le au in întrecerile so­cialiste cu privire la scurtarea timpului de reparații și la ca­litatea reparațiilor, se poate de pe acum prevedea reduceri im­portante între 10—15 la sută din timpul programat. Și e just să fie așa, căci în urma actului revoluționar al naționalizării dela 11 iunie 1948, poporul mun­citor știe că acum muncește pentru sine și că luptă pentru mărirea producției, pentru îm­bunătățirea calitativă a produ­selor, pentru crearea de între­prinderi noi, este de fapt lupta pentru condiții de viață mai bună, este lupta pentru întări­rea păcii și a progresului. Pentru reușita angajamente­lor noastre, este necesar ca pla­nul de reparații generale să fie cunoscut și frământat larg, atât în cele mai mici u­me­nități de reparații, cât și în grupele sindicale, în așa fel ca acest plan să devină o preocu­pare de fiecare clipă a fiecărui salariat. In timp ce în țările imperia­liste și cele marshallizate indu­striile se închid una după alta, iar oamenii muncii sunt arun­cați în brațele mizeriei, în timp ce imperialiștii se străduesc să iasă din criză pe spinarea țări­lor mici, sau a celor coloniale, agitând la război, în tânăra noa­stră Republică Populară, ajutați de măreața Țară a Socialismu­lui. Planul de Stat pe 1950, pre­vede o creștere a volumului de lucrări de construcții cu 60 la sută față de 1949. In cadrul acestui plan, indu­stria cimentului trebue să pro­ducă cu 24 la sută mai mult de­cât in 1949. Se deschid șantierele noilor fabrici, uzine, școli, localuri de cultură și locuințe muncitorești. Muncitorilor și tehnicienilor din industria cimentului le re­vine sarcina de onoare de a a­­proviziona cu ciment aceste șan­tiere, cu cantitățile necesare la termenele cerute de programe­le de execuție. Sub îndrumarea Partidului, cu ajutorul sindicatelor, cu efor­turi sporite, ei vor ști să-și în­deplinească sarcinile mari ce le stau în față. LA LUPTA PENTRU REDU­CEREA TIMPULUI DE REPA­RAȚII GENERALE, PENTRU REPARAȚII DE CALITATE, PENTRU MAI MULT CIMENT! Ing. R. Ciopoiu Dir. gen. al Dir. Centrale a Materialelor de construcții fa Ul9 [p] PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI JOi 2 FEBRUARie 1950 Echipa tovarășului Știrbu Ion aplică o nouă metodă la inzidirea cuptoarelor Angajamentul luat de tehnicianul Jinga Gheor­­ghe, de a termina repara­rea repede, cuptoarelor cât mai are o importanță deosebită. In ziua de 17 Ianuarie tov. Știrbu Ioan, mae­stru zidar la echipa de noapte, în urma unei scur­te consfătuiri pe care a a­vut-o cu tovarășii săi de muncă, Nicolae Godri Andrei, Beți Traian, Carol, Ghiki Gheorghe și Lasz Ioan, a hotărît să încerce depășirea ultimului record obținut la rizidirea cupto­rului cu cărămizi de blin­­ker, care era de 8 m. în 30 de ore. In Scopul acesta- tansfș- Anul II. — No. 10 Avântați în întrecere socialistă Muncitorii fabricii de ciment „Temelia”-Brașov grăbesc terminarea reparațiilor La înzidirea cuptoarelor s’au obținut importante depășiri de normă Planul de Stat pe 1950, prevede creșterea volumu­lui lucrărilor de construc­ții cu 60 la sută față de a­­nul 1949. Numeroase vor fi construcțiile în anul acesta; noi fabrici și uzine, școli, cămine, locuințe muncito­rești vor fi construite. Ne­numărate vor fi șantierele, care vor crește in toate colțurile țării. Pentru acea­sta insă, este nevoie de mai mult material de construc­ții, din ce în ce mai mult. Muncitorilor și tehnicieni­lor din industria cimentu­lui le revine sarcina de a produce in acest an cu 24 la sută mai mult ciment, față de producția din anul trecut. Fabricile de ciment, au pornit, încă de la începutul anului, la revizuirea utila­jului, la o mai bună orga­nizare a muncii, pentru a putea fi înlăturate dificul­tățile de producție. La fabrica de ciment „Temelia”-Brașov, una din problemele care preocupă in special colectivul de muncă este aceea a repa­rațiilor generale la cuptoa­re. Cu câteva zile în urmă a început repararea cupto­rului 2, reparație care este prevăzută a fi terminată in 45 de zle. Conducerea fa­bricii s-a aprovizionat din timp cu materialul nece­sar reparațiilor și cu pie­sele de schimb. Muncitorii care au primit sarcina de a lucra la repararea cup­torului 2 și-au luat anga­­jamentul de a termina lu­crarea intr-un timp redus, tuindu-se cu tehnicienii fa­bricii, cei șase zidari au pornit la lucru. Încercând o nouă metodă de inzidire. Metoda era acela de a se înzidi pe toată lungimea cuptorului in acelaș timp, punând patru zidari in linie. Prin noua metodă, echipa tov. Știrbu a reușit să reducă cu 60 la sută timpii morți, depășind ve­chiul record cu 35 la sută. Dar în ziua de 20 ianua­rie, echipa tov. Știrbu, a încercat doborîrea și a ace­stui nou record. Lucrând la repararea cuptorului­­, zi­darii și-au organizat mun­ca mai bine, pregătindu-și materialele din timp. In urma experiențelor căpătate, la încercarea din 17 ianuarie, echi­pa tov. Știrbu a depă­șit vechea normă cu 242,8 la sută. Ei au aplicat din nou metoda înzidirii pe toată lungimea cuptorului, reducând timpul mort pier­dut, cu șpreținirea și înche­­erea separată a celor două stoluri. In noul lor succes, zidarii au primit un ajutor prețios din partea mae­strului Jinga Gheorghe cu care s’au sfătuit și care l-a ajutat tot timpul lucrului Noua metodă, este conside­rată drept o importantă ra­ționalizare și constă în faptul că pregătirea mate­­riăților­ și împa­rțirea sar­cinilor, s’a făcut dinainte, iar controlul și urmărirea lucrului s’a făcut cu mare grije. Succesul obținut de echi­pa­ tovarășului Știrbu a fost făcut cunoscut, chiar a a doua zi, întregului colec­tiv de muncă al fabricii. Stimulați de acest succes, echipele­ minerilor Irimre Sándor și Farkaș Vasile de la Cariera de piatră au depășit norma cu aproape 200 l­a sută. Deasemeni, la cariera de piatră, numeroa­se echipe codașe, au reușit in ultimele zile, să-și înde­plinească norma și chiar să o depășească. Pe șantierul „Centrul Ucenicilor“-Brașov s’au asisrat cele mai bune concenii pentru continuarea lucrului în timpul iernii Citiți reportajul Muncitorii de pe șantierul „Textila­ Grivița“ au înțeles importanța economiilor Administrația trebue să se preocupe mai îndeaproape de condițiile de viață ale muncitorilor îndrumați de Partid, muncitorii constructori de­pun eforturi sporite pen­tru ca prin munca lor să realizeze și să depășească Planul de Stat pe anul 1950. Astfel, pe șantierul „Tex­tila Grivița” din București, muncitorii continuând cu avânt sporit întrecerea so­cialistă au reușit să obți­nă importante depășiri Lucrând după metoda sovie­tică, echipa de zidari a tov. Alexandru Truh­an a reușit să depășească norma în prima ju­mătate a lunii ianuarie cu 52 la sută iar echipa tov. Ilie Do­­brică cu 41 la sută. In cadrul brigăzii de dulgheri s'au evidențiat echipa tov. Gheorghe Iosif cu o depășire de normă de 114 la sută și e­­chipa t ov. Stan Mihai cu 92 la sută. Deasemeni au mai obținut realizări frumoase echipa de be­­toniști a tov. S. Rotaru, echipa de normă, deși in ul­timul timp condițiile de lu­cru au fost destul de grele din cauza temperaturii scă­zute. 78 la sută din echipe­le de lucru se găsesc in în­trecere. Datorită unei bune orga­nizări, s’au amenajat sobe speciale la locurile de lucru care au permis atât zidari­lor cât și tencuitorilor să-și continue munca­ de izolatori a tov. Ovidiu Cos­­mescu care a depășit norma cu 171 la sută, echipa de geamgii a tov. Constantin Oanță care a obținut o depășire de 205 la sută și echipa de vopsitori a tov. Vasile Fabian. Planul de lucru zilnic stabilit în ședințele ce au loc în fiecare seară cu participarea tehnicie­nilor și șefilor de echipe, este afișat pe șantier și defalcat pe echipe astfel că fiecare echipă își cunoaște munca ce urmează să o facă în acea zi, având tot­odată pe un panou alăturat graficul realizărilor obținute în ziua precedentă. Deasemeni s-au afișat la locul de muncă tăblițe cu normele lu­­crării respective, prețul unitar precum și prețul pe întreaga lucrare. Pe șantier funcționează o școală de calificare de tip B, cu un­ număr de 63 elevi, care ur­mează regulat cursurile. Condu­cerea șantierului pregătește­ a­­cum deschiderea unei școli de calificare de tip C. Comitetul sindical și conduce­rea șantierului au dus o perma­nentă muncă de lămurire rândul massei muncitorilor pen­în­tru realizarea a cât mai multe economii. „Lădițe de economii In acest sens pe șantier a luat ființă o echipă pentru re­cuperat cuie și s’au instalat în diverse puncte ale șantierului „lădițe de economii pentru cuie“. In aceste lădițe munci­torii pun cuiele pe care le gă­sesc căzute in diferite locuri. Și cât de folositor a fost acest sis­tem se poate vedea din următo­rul exemplu: într’una din zile, din neglijența administrației, șantierul rămăsese fără cuie. Golindu-se „lădițele de eco­nomii“ s’au strâns aproape 100 kgr. cuie, fapt care a permis continuarea lucrului. Campania de economii ar fi putut da rezultate și mai bune dacă cărămizile furnizate de fa­­bricile „Victoria Muncii“ și „Co­­lentina“ ar fi de bună calitate. Echipele de transportori și zi­darii de pe acest șantier arată că un mare procent de cărămizi sosite de la aceste fabrici se sparg în timpul transportului, iar din cele ce sosesc întregi multe se sparg în timpul lucru­lui nefiind bine presate. Muncitorii și tehnicienii de la aceste fabrici, au datoria ca în campania de producție din acest an, să dea o mai mare atenție calității produselor, contribuind astfel la realizarea sarcinilor de Plan. Dar în privința economiei de R. Mihail (Continuare în pag. 3-a) S’au obținut importante depășiri de norme 4 PAGINI 4 LEI Muncitorii își iau angajamentul pentru depășirea programului de producție Muncitorii și tehnicienii fabricii „Temelia“, și-au luat angajamentul că ime­diat după terminarea re­parației celor două cuptoa­re, vor mări planul de pro­ducție a klinkerului. Astfel, ei și-au propus să facă Pla­nul de klinker zilnic în 23 de ore în loc de 24 de ore, iar producția de ciment zilnică în 22 și ore în loc de 24­ jumătate Aceasta înseamnă că programul de klinker va fi terminat la 21 Decembrie, iar produc­ția de ciment la 11 Decem­brie. Deasemeni, colectivul de muncă al fabricii „Teme­lia“ și-a propus mărirea productivității muncii cu 3 la sută pe tona de klinker și cu 6 la sută pe tona de ciment. Tov. Bates Gheorghe, cu­­cător la cuptorul de prăjit klinker, a reușit la 7 Ianua­rie să producă cu 13 la sută mai mult decât media zil­nică a anului 1949. Succese de felul acesta sunt înregistrate aproape în fiecare zi la fabrica de ciment „Temelia“, unde co­lectivul de muncă este ho­tărît să folosească cât mai bine capacitatea utilajului, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile ce îi revin în ca­drul Planului de Stat. M. NICULAE corespondent Peste 15 norme într-un singur schimb Succesele obținute în muncă de tencuitorul sovietic Alexandru Covaliov Printre constructorii din Odesa e bine cunos­cut numele tencuitorului Alexandru Covaliov. Fo­losind procedee și instru­mente stahanoviste, per­­fecțonând tot mai mult metodele de muncă, el acoperă cu tencuială in­­tr-un singur schimb 100 m. p. de tavan sau 150 m. p. de perete, ceea ce constitue 10—12 norme. Sovietul Regional al sindicatelor, împreună cu redacția ziarului „Bolșe­­vitscoe Znamia”, a orga­nizat in luna Decembrie 1949 două întâlniri între constructorii orașului și stahanovistul Alexandru Covaliov. Acesta și-a de­monstrat metodele de muncă. Lucrând fără ajutor, Covaliov a tencuit în de­curs de 7 ore și 20 minu­te 196 m. p. de fațadă îndeplinind norma cu 1520 la sută. In urma acestei întâl­niri, numeroși construc­tori din Odesa au început să aplice metodele de muncă ale lui Covaliov. Tencuind fațada u­­nei case de locuit, Maria Galăncova a acoperit cu tencuială 91 m. p. în 6 ore, îndeplinind astfel aproape 9 norme. Primele rezultate , ale brigăzilor de tineret de la șantierul „Centrul Ucenicilor“­­Brașov Pe șantierul „Centrul Uceni­cilor“ din Brașov, s-a adoptat metoda sovietică în instalațiile de încălzire centrală și sanitare. Brigăzile de tineret, ale to­varășilor Norocel Mihai și Nicu­­lescu Marin, au adoptat pentru prima oară metoda sovietică în instalații. In primele zile ale experien­ței, norma a fost depășită cu 100 la sută, deșeurile au fost reduse cu 70 la sută iar timpii morți au fost eliminați în pro­porție de 70 la sută. Serviciul de instalații al în­treprinderii Nr. 5 de construcții Brașov, studiază acum posibili­tatea înlocuirii plumbului între­buințat pentru coloanele cen­trale de fontă ale instalațiilor. Se încearcă înlocuirea lui cu un amestec de ciment, care la primele experiențe s-a dovedit destul de rezistent. Dacă acea­stă posibilitate va putea fi a­­doptată, atunci se va obține re­ducerea cu 30 la sută a prețului de canalizare. COMUNICAT In zilele de 23 și 24 ia­nuarie 1950 a avut loc a 5-a ședință Plenară a Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român. La Plenară au luat parte și un număr de secretari ai Comitetelor Județene ale Partidului și secretari ai or­ganizațiilor de partid din unele întreprinderi indus­­­triale mari. 1. Plenara a luat în dis­­­cuție raportul Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R. asu­­­pra sarcinilor Partidului în domeniul muncii organiza­torice, prezentat de tov. Alexandru Moghioroș și a adoptat în unanimitate o hotărîre la acest raport. 2. Plenara a aprobat în unanimitate planul de des­fășurare a acțiunii pentru pace, prezentat de tov. Io­sif Chișînevschi, 3. Plenaru a ales Biroul Organizatoric al C. C. al P.M.R., compus din tova­rășii : Apostol Gheorghe, Borilă Petre, Bunaciu A­­­vram, Chișinevschi Iosîf, Cuivu Stoica, Constantine­­scu Miron, Crăciun Con­­­stanța, Drăghici Alexandru, Florescu Gheorghe, Gheor­­ghiu-Dej Gheorghe, Geor­­gescu Teohari, Luca Va­­sile, Moghioroș Alexandru, Pauker Ana, Petrescu Du­mitru, Rădăceanu Lotar, Răutu Leonte. 4. Plenara a hotărît ex­cluderea lui Nicolae Rado­­vanovici din C.C. al P.M.R. pentru că trecutul său poli­tic — pe care l-a ascuns — este incompatibil cu cali­tatea de membru al C.C­ .. P.M.R. 5. Plenara a membrii supleanți , 1 tov. Petrescu Dumb Bughici Simion, ca a plini­at C.C Gerul și vântul nu ne pot o­ să îndeplinim Pionul“ Muncitorii și tehnicienii constructo­ri Canalului Dunărea-Marea Neagn obțin importante depășiri de norme Cin tot gerul și vântul puternic din ulti­mele zile, constructo­rii Canalului Dună­­rea-Marea Neagră »și continuă activi­tatea, înre­f­ist­rând norme, chiar depășiri de­­ La Canalul de refulare Cer­na Vodă, trei brigăzi U.T.M., muncesc cu avânt înfruntând vis­colul zi de zi. Astfel, echipa Preda Vasile, spărgând pămân­tul înghețat bucată cu bucată și cărând cu roabele pe taluzele Canalului, în loc de 2.000 m.c. cât avea prevăzut să execute între 15—25 ianuarie, a realizat 3.000 m.c. Cu acelaș elan lu­crează și echipele Stroe Ștefan, V. Fediuc și N. Catană. Echipa Măslină, de pe șantie­rul Orașul Nou Cerna Vodă, fo­losind metoda sovietică, a tur­nat plăci de beton la o tempe­ratură de 20 grade sub zero. Ci­mentul din betonieră a fost în­călzit cu apă fiartă în cazanele dela bucătării. In felul acesta echipa a realizat în 6 ore, 24,20 m.c. ciment. Muncitorii carierei No. 3, ca­re și-au luat angajamentul ca până la 15 Ianuarie să extragă 2.500 tone blocuri pentru conso­lidarea malului mării, cu toată asprimea iernii, în seara zilei de 14 ianuarie, aveau extrase 2.516 tone blocuri și 823 tone anrocamente, în cadrul acester lucrări echipa formată din mi­nerii Raim­an Asan, Matei Ma­ker, Seliman Muri și mecanicul Osterman Ludovic, a depășit norma cu 279 la sută. Vremea rea nu a stânjenit lu­crările nici la construcția li­niei ferate care leagă Poarta Albă de Tașaul. „Gerul și vân­tul nu ne pot opri să îndepli­nim planul” — spune Alexandru, mai ales de Zamfir când am primit haine de protecție, cojoace și mănuși. La cariera Ovidiu, 160 mun­citori în frunte cu echipa lui Manolescu Dumitru, continuă să încarce fără întrerupere piatră in vagoanele care sunt apoi în­dreptate spre diferitele puncte ale șantierelor, iar la secția I-a fluvială Cerna Vodă echipa de dulgheri de ambarcațiune con­dusă de Vidinel Xenofon, în­fruntând gerul, lucrează cu in­tensitate la cele 5 bacuri pe care și-a luat angajamentul să le termine cu o lună înainte de data prevăzută în plan. L. Furtună Corespondnet Cinci ani de la constituirea Confederației Generale a Muncii mișcarea sub con­ Se împlinesc cinci ani de la constituirea Confede­rației Generale a Muncii din țara noastră. Cei cinci ani parcurși de noastră sindicală ducerea CG.M., reprezin­tă un bilanț de frumoase succese și realizări. Conti­nuând lupta sindicatelor u­­­nitare, Confederația Gene­rală a Muncii a constituit cureaua de transmisie între Partidul clasei muncitoare și marea massă a oamenilor muncii, ducând îndruma­rea Partidului în rândurile tuturor celor ce muncesc. Cu fiecare pas înainte făcut pe linia lichidării exploatării capitaliste și moșierești și apoi a desvol­­tării țării noastre pe dru­mul democrației populare, mișcarea noastră sindicală a jucat un rol deosebit de important. In tot decursul activității sale, mișcarea noastră sin­dicală a dus, atât pe plan intern cât și internațional, o luptă susținută împotri­va tendințelor reformiste și scizioniste ale social-demo­craților de dreapta, lacheii capitalismului internațio­nal. In perioada luptei pentru îngrădirea exploatării ca­pitaliste, Confederația Ge­nerală a Muncii a întocmit primul contract colectiv, menit să apere interesele clasei muncitoare. Odată cu noile condiții create țării noastre prin cuceririle revoluționare ale clasei muncitoare, condusă și îndrumată de Partid, sin­dicatele au căpătat noi și importante sarcini. Ele au dus o susținută muncă de mobilizare în cadrul între­cerilor socialiste. O rodni­că activitate a fost dusă pe linia culturalizării mas­­selor, prin crearea de școli de calificare, biblioteci, cluburi, echipe culturale și artistice, în toate întreprin­derile țării. In vederea ridicării con­­­dițiilor de viață ale oame­nilor muncii, sindicatele au luptat pentru o justă apli­care a noului sistem de sa­larizare, iar prin organiza­rea grupelor sindicale ele au contribuit activ la mo­bilizarea oamenilor muncii în lupta pentru Plan. Sindicatele din țara noa­stră duc o acțiune susținu­tă pentru pace, de mobili­zare a celor ce muncesc în lupta împotriva ațâțători­lor la război, imperialiștii anglo-americani. Aniversarea a cinci ani de la constituirea Confede­rației Generale a Muncii găsește mișcarea noastră sindicală întărită, în plină muncă pentru ducerea și mai departe a succeselor înregistrate până în pre­zent. A bi rA v

Next