Constructorul, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 14-15)
1950-04-02 / nr. 14
Ce să citim Eusebiu Camilar NEGURA vol. II (Editura de Stat) In volumul FI al romanului NEGURA, scriitorul Eusebiu Camilar întregește tabloul realist, impresionant, al celui de al doilea război mondial. Negura deasă care împinsea primele pagini ale romanului începe să se ridice — zările Încep să se profileze mai luminoase. Cumpăna războiului trage de data aceasta de partea dreptății, de partea celor care năzuiesc la viață mai bună, mai omenească. Prăpastia care desparte asupritorii de oamenii simpli și buni, de cei exploatați și târîți intr'un război crâncen, se adâncește tot mai mult, întreaga atmosferă a romanului pregătește apariția evenimentelor care încep să se precipite, grăbind faza finală a războiului. E momentul retragerii armatelor fasciste și apropierii eliberării poporului de către glorioasa Armată Sovieticä. Constitiiea Sindicatului elevilor școlii profesonale de construcții Nr. 1 Pe șantierul Halele Obor, a avut loc, într’un cadru festiv, ședința plenară de constituire în sindicat a elevilor Școlii Profesionale Nr. 1. După ce tov. Cazacu, directorul școlii, deschide ședința, ia cuvântul tov. Boghiu Ștefan, președintele Sindicatului Nr. 1 Construcții, care aduce un salut fierbinte noilor sindicaliști, din partea muncitorilor și funcționarilor din întreprinderea Nr. 1 Construcții. Mai vorbesc apoi despre importanța organizării elevilor în sindicat tovarășii: M. Liviu, secretarul Sindicatului Nr. 1 Construcții, Virgil Ionescu din partea școlii de cadre sindicale și David, secretar al organizației U.T.M. a școlii. Urmează apoi constituirea comisiei de inițiativă în cadrul școlii, fiind aleși tovarășii: Mara Ion, Dedu Marin, Andrei Paul, Găvan Paraschiva, Dumitrescu Miron, Tudoran Lidia, Albu Grigore, Marropol Ion, Dragnea Gh. Elevii și elevele își iau apoi angajamentul de a munci tot mai mult pentru a-și însuși cât mai bine meseria și cunoștințele teoretice, pentru a deveni muncitori conștienți și mai bine pregătiți. IOSIFESCU M. corespondent Primul curs de Inițiere sanitară pe lângă policlinica Ministerului Construcțiilor la policlinica Ministerului Construcțiilor Inaugurat pe ziua de s fil 16 Martie primul curs de inițiere sanitară cu elemente muncitorești de pe șantierele noastre. El este frecventat de peste 40 elevi — in afara orelor de producție — și absolvenții vor căpăta o diplomă și insigna G.P.A.S. gata pentru apărarea sănătății). — In felul acesta se ridică cadre folositoare de a da primul ajutor atunci când lipsesc cadrele calificate, ținute sub cursurile sunt egida Crucii Roșii din RPR. — cu personalul și materialul policlinicei ministerului nostru. „COMSTISUCTORUL* Deschiderea celui de al doilea concurs pe țară al echipelor artistice ale sindicatelor Echipele Sindicatelor Constructori au depus eforturi pentru a se prezenta în condițiuni bune în ziua de 26 Martie a avut loc în toată țara deschiderea celui de al doilea concurs pe țară al echipelor de joc și de cor ale sindicatelor. Acest concurs a stârnit un viu interes în rândurile oamenilor muncii din, sindicatele de desfășurat într'o serie de săli pavoazate in mod sărbătoresc. Ju Rând pe rând s-au prezentat echipele de joc fie la Tăbăcăria Națională, Fabrica de confecțiuni Gh. Gheorghiu-Dej, R.A.T.A., etc., in minunatele roale că e o echipă nouă, care s'a prezentat pentru prima oară în public, echipa a fost mult aplaudată pentru o serie de frumoase și originale dansuri populare românești. Astfel „Danga“, „Frunza Oltenească”, „Marioara”, „Hușanca” etc., au fost executate cu multă vioiciune și demnitate care neau demonstrat odată mai mult minunatul tezaur al artei populare. Faptul că nu toți jucătorii au avut aceleași mișcări a făcut ca ritmul să nu fie întotdeauna perfect printr-o muncă sistematică, prin cunoașterea mai profundă a figurilor și aceste lipsuri pot fi ușor lichidate. După echipele de joc au urmat corurile. Primul s’a tentat „Gospodăria locală“ preși „R.A.T.A.“. Urmează corul Ministerului Construcțiilor, format din 52 persoane îmbrăcate la fel, care și-a început programul cu „Sirena lui Roaită” și „Cântec pentru Planul de Stat”. Cu toate că a dat dovadă de o bună pregătire și disciplină corul s’a prezentat cu o lipsă serioasă prin faptul că componenții corului au cântat după text. Faptul că nu toți tovarășii din cor și-au însușit textul cântecelor s’a observat și la „Hai la horă” de Dima, unde s’a observat o oarecare nesiguranță în execuție. Având multe elemente bune, printr’o mai temeinică pregătire și însușirea perfectă a textelor, corul Ministerului Construcțiilor poate deveni unul din corurile fruntașe. In încheere, corul a executat „Cântec pentru tovarășul Stalin” de Vieru și „Cântec pentru pace” de acelaș autor, iar toate corurile și echipele din sală au cântat împreună refrenul, arătând în mod strălucit voința lor de neclintit pentru construirea unei vieți fericite, pentru apărarea păcii precum și dragostea lor pentru dascălul oamenilor muzicii de pretutindeni, tovarășul Stalin. G. SZEKELY constructori, care s’au pregătit noastre costume naționale, starcit entuziasm, înființând numind aplauze furtunoase,meroase noui coruri și echipe fa ă că apare pe scena edil. de joc- pa de joc a sindicatului Intre La București, concursurile sau prinderii de construcții M. 2. Cu Echipa de cor a Sindicatului Ministerului Construcțiilor. Echipa artistică a Sindicatului Reșița. Cum se desfășoară munca de constituire a colectivelor sportive Asociația sportivă „Constructorul“ în urma sarcinilor primite de la secția sportivă din cadrul C.G.M., a început hotărît munca, cuprinzând în prima etapă 32 sindicate. Majoritatea sindicatelor au dat dovadă că au înțeles importanța sarcinilor ce le revin, dând pentru munca sportivă, ca*dre dintre cele mai bune. Sindicatele au înțeles că prin practicarea diferitelor sporturi de către massele largi al muncitorilor, aceștia se desvoltă fizicește, devin mai ageri, mai vigilenți, mai hotăriți luptători pentru indeplinirea și depășirea Planului de Stat, pentru pace și socialism. In ședința avută cu președinții, secretarii și responsabilii sportivi ai sindicatelor, s’a arătat pe larg importanța muncii sportive și s’au trasat sarcini precise sindicatelor pentru a putea porni cu succes in această muncă. Una din sarcinile importante trasate sindicatelor la această ședință, a fost pregătirea elementelor necesare pentru consiliile de conducere ale colectivelor sportive pentru ca astfel munca asociaților să poată avea rezultate pozitive. Sindicatele care au înțeles importanța acestei sarani ca: sindicatul „Temelia", Brașov, Timișoara, Jimbolia, Petroșani, Cărpiniș și altele, au dus o muncă teminică de organizare și mobilizare a muncitorilor la ședințele de constituire a colectivelor sportive. Astfel, aceste ședințe au avut un caracter sărbătoresc, muncitorii fiind entuziasmați de a putea și ei practica diferite sporturi. Sindicatele din București, Sibiu și Mediaș au reușit să mobilizeze și membrii familiilor muncitorilor, care prin noua formă de organizare a sportului de masă pe linie sindicală pot practica orice sport alături de soții, părinții sau frații lor. Nu tot acelaș lucru se poate spune despre sindicatele Reșița, Oțelul Roșu, Lugoj. Aceste sindicate au subapreciat importanța muncii sportive, considerând-o ca pe o muncă străină, care nu le aparține. Aceste sindicate nu și-au însușit hotărîrea Partidului nostru, trecând peste ea fără a o analiza mai adânc. Comitetele acestor sindicate vor trebui să-și revizuiască atitudinea și să pornească imediat la munca de organizare a sportului de mase. In această perioadă, când se indice contractele colective, secțiile sportive ale sindicatelor au sarcina de a atrage sportivii în desbaterea lor. Contractul colectiv vorbește la capitolul VIII despre munca sportivă. In desbaterea contractelor colective, sportivii vor trebui să vină cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea și lărgirea muncii sportive. Deasemeni secțiile sportive ale sindicatelor vor trebui să arate sportivilor că cotele prevăzute la capitolul VIII al contractelor colective pentru sport provin din fondul directorial și că acest fond se mărește cu atât mai mult cu cât productivitatea muncii va crește și prețul de cost va fi micșorat. STOIAN IORDAN A Alegerea colectivului sportiv la fabrica Mondial-Lugoj Muncitorii de la fabrica MONDIAL-Lugoj și-au ales colectivul asociației sportive „CONSTRUCTORUL“, ce funcționează pe lângă Sindicatul Constructori din Lugoj, alcătuit din tovarășii: președinte Semian Mihai, secretar Pongracz Ernest, învățământ și tehnică sportivă Zold Iosif, organizatoric Fridman Alexandru, administrativ Ștefănescu Nicolae, agitație și propagandă Futop Ecaterina; comisia de revizie este formată din următorii tovarăși: Deobald Alexandru, Csapó Elisabeta și Martin Margareta. Tov. Semian, președintele asociației, și-a luat angajamentul în numele întregului colectiv de a activa toate secțiile sportive, de a antrena întregul tineret din ramura de construcție. ILIANA DIACONOVICI corespondent 5 In ziua de 24 Martie, un convoi de autocamioane străbătea Amarnicul, îndreptându-se spre Fabrica de Ciment din localiate. Camioane bune, frumoase. In special unul din ele atrăgea aenția prin mărimea lui neobișnuită. Era un autocamion nou pe toată frumusețea care trăgea după el o remorcă cât trei camioane la un loc. Cetățenii, care se aflau pe șoseaua națională, la ora aceea, au privit cu admirație acest convoiu. Halul de așa mașini,punea un tovarăș. Să tot transporți ciment cu ele! Dar nu mică a fost surpriza localnicilor, când după vreo 10- 18 minute, camioanele făceau cale întoarsă așa cum veniseră. Adică goale. — Ce s’o fi întâmplat ? se întrebau oamenii. Au plecat șoferii să se plim e întâmplare cu niște autocamioane de ? Atunci puteau să se suie tocamioane. Și apoi e păcat să cu toții într’un singur camion, plimbi goală așa mândrețe de Au venit să ni le arate nouă? mașină. Secretul Bine, dar noi am mai văzut au târziu, l-au deslegat mai — Să vezi ce s’a întâmplat 1] azi, îmi spune un tovarăș dela Fabrica de Ciment. Ne-am pomenit cu niște auto-camioane dela întreprinderea de Construcții Nr. 1 din Ploești, care au venit să încarce ciment j fără ca să fi fost programate. Oare cei care au trimis mașinile nu știau acest lucru ? Tovarășul avea dreptate: întreprinderea Nr. 1 Subunitatea 1 Ploești și coordonatorul secției de transporturi ing. Cionga, nu știau la ce dată au fost programați să ridice cimentul ? Convoiul de mașini trimisei fără rost pe Valea Prahovei în acea zi, nu a contribuit cu nimic la ridicarea productivității muncii și la reducerea prețului de cost. Din contră, au adus pagube serioase întreprinderii.. Tovarășii de la întreprinderea Nr. 1 Ploești au datoria să li-i chideze pe viitor cu asemenea lipsuri, care împiedică realizarea sarcinilor pe care Planul de Stat nu le pun în față. (După o corespondență trimisă de R. MIRCEA)] TRUCTORIÍ VIETICI Zidarul P. Davîdov Erou al Muncii Socialiste Dintr’o povară rușinoasă, cum a fost socotită Înainte de Marea Revoluție din Octombrie, munca a devenit în Țara Socialismului victorios o chestiune de onoare, vitejie și eroism. Cu peste unsprezece ani în urmă, Guvernul U.R.S.S. a înființat titlul de Erou al Muncii Socialiste. Acei care s’au dovedit destoinici de a purta acest titlu, sunt decorați cu ordinul Lenin și medalia de aur „Serp i Molot” (secera și ciocanul). Titlul de Erou al Muncii Socialiste îl primește acela care printr'o remarcabilă activitate inovatoare a contribuit la ridicarea nivelului economiei naționale, la desvoltarea științei, a culturii, la creșterea puterii Țării Socialiste. Medalia de aur „Serpi Molot” a devenit simbolul muncii creatoare. In anul 1939 titlul de Erou al Muncii Socialste a fost decernat lui Iosif Vissarionovici Stalin. Prin acest act, Guvernul Sovietic, exprimând voința întregului popor, a răsplătit mărețele merite ale lui I. V. Stalin în organizarea Partidului Bolșevic, în crearea Statului Sovietic, în construirea societății socialiste în U.R.S.S. și consolidarea prieteniei dintre popoarele Uniunii Sovietice. Printre cei aproape cinci mii de cetățeni ai Țării Socialismului cărora le-a fost decernat titlu de Erou al Muncii Socialiste sunt și numeroși constructori. Unul din ei e zidarul piotr Davîdov. După ce a luptat timp de patru ani pe fronturile Marelui Război de Apărare a Patriei, zidarul Davîdov s-a înapoiat în Makeevca, unul din centrele cele mai importante ale basmului carbonifer de pe Don. Acolo a locuit și a muncit Davîdov înainte de război — a construit școli, cluburi, spitale, case de locuit, grădinițe de copii, biblioteci. El cunoștea acolo fiecare stradă, fiecare clădire. Intorcându-se însă acasă, după terminarea războiului, Davîdov nu a mai recunoscut orașul natal : cotropitorii hitleriști au distrus, au ars și au aruncat în aer mai tot ce era Makeevca. Au trecut câțiva ani de atunci și Makeevca a apărut iarăși din ruine. Mii de constructori au lucrat la reconstruirea ei. In ridicarea noilor case luat parte și brigada condusă de Davîdov. Această brigadă a construit numeroase clădiri și în orașul Statino, în apropierea căruia se află Makeevca. Brigada lui Davîdov aplică ln muncă metode rapide, depășește cu sută la sută normele de producție și e o veritabilă școală de muncă socialistă. Salariul fiecăruia din elevii lui Davîdov trece de 2.000 ruble. In 1948, Piotr Davîdov a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Zidarul Davîdov se instruește continuu. Iată-1 la clubul inginerilor și tehnicienilor, construit de el la Staiino, studiind în sala de lectură . Unul din apartamentele construite de brigada lui Davîdov a fost atribuit mecanicului Piotr Guralnic, cu care celebrul zidar este prieten. Imediat după ce s-a instalat în noua sa casă, Gurianic l-a chemat pe Davâdov, să-l viziteze, mulțumindu-i pentru munca brigăzii sale Iliotr Davâdov vorbind la consfătuirea cu șeful biroului trustului de construcții de locuințe din Madicevca, asupra metodelor de lucru ale brigăzii sale. Publicăm astăzi câteva imagini din viața și munca zidarului-erou. (Text și fotografii după revista sovietică „U.R.S.S. in construcție“, Nr. 11—1949). Școala Nr. 13 din Madicevca lucrată de brigada lui Davîdov. Iată cum, cărămidă cu cărămidă, se înalță zidul unei noui clădiri. In primul plan zidarul Piotr Davîdov, Erou al Muncii Socialiste, lucrând Piotr Davîdov, In vizita la școala din Macheevca, este întâmpinat cu multă dragoste de elevele care învață în această școală. Una din locuințele minerilor. Pe șantierele de construcție din U.R.S.S. se aplică pe o scară largă sistemul de muncă în bandă rulantă de I. VMMCENCO Sistemul benzii rulante se aplică de multă vreme în industrie. Când auzi vorbindu-se de banda rulantă îți imaginezi o bandă rulantă în continuă mișcare, dealungul căreia stau muncitorii. Pe bandă se mișcă un obiect căruia fiecare din muncitori fie că-i aplică o piesă, fie că ajustează alta. In genere, munca fiecăruia din acești muncitori se reduce la una sau mai multe mișcări simple. Acest sistem imprimă industriei un ritm care n’ar fi fost atins vreodată prin aplicarea sistemului vechi de fabricație. Oamenii sovietici, în dorința lor permanentă de a îmbunătăți și de a imprima un ritm cât mai rapid muncii, pentru a îndeplini cât mai repede prevederile Planului cincinal, s’au gândit să aplice sistemul , benzii rulante și la construirea de case. BANDA RULANTA IN CONSTRUCȚIE Se înțelege că noțiunea de bandă rulantă în construcție diferă de banda rulantă pe care o cunoaștem din industrie. In cazul nostru nu poate fi vorba ca obiectele să se perinde în fața muncitorilor. Asemănarea e principială. Pe șantierele de construcție, unde se aplică sistemul In bandă rulantă, toate muncile principale sunt împărțite într’o serie de operații mai simple, care se execută într’o ordine bine stabilită. Totodată ceeace constituie încă unul din punctele de asemănare cu banda rulantă este faptul că toate muncile de pe șantier sunt coordonate într-un ritm unic. ȘANTIERUL DIN STRADA PESCIANAIA Un exemplu ne va face să înțelegem mai bine cum se aplică sistemul benzii rulante în construcție. La Moscova, în apropierea străzii Pescianaia între șoseaua care duce spre Leningrad și aceia care duce spre Horoșevscoie — până nu de mult era un loc viran. Acum însă acolo se află un vast șantier de construcție, pe care se construiesc zeci de șghietouri pentru locuit, a câte treizeci și cinci mii metri cubi fiecare. E interesant de urmărit ordinea în care se succed lucrările pe acest șantier unde se lucrează în bandă rulantă. După ce a făcut săpăturile necesare într-un loc, excavatorul trece la locul următor. După el, vin zidarii cari au pus temelia și au înălțat zidurile subsolului la o altă clădire, apoi vin zidarii și monteuri care au terminat la clădirea precedentă înălțarea zidurilor și montarea plafoanelor, scărilor de beton, etc. Montarea plafoanelor din beton armat se face paralel cu ridicarea pereților. Fiecare clădire e împărțită în două sectoare. Pe când în unul se ridică pereții, în celălalt se execută lucrări de montare. După terminarea muncilor de zidărie și montare la fiecare etaj, se înfăptuiesc de către alți muncitori lucrările de finisaj. Astfel se desfășoară munca pe șantierul Pescianaia. CONDIȚIILE UNEI BUNE EFECTUĂRI A SISTEMULUI BENZII RULANTE înfăptuirea practică cât mai eficace a sistemului benzii rulante în construcție necesită îndeplinirea a trei condițiuni fundamentale: — tipizarea și standardizarea maximală a construcțiilor; — industrializarea construcțiilor; — ridicarea continuă a nivelului muncii, îndeplinind prima condițiune — tipizarea și standardizarea — constructorii sovietici reușesc totodată să obțină varietatea și bogăția ansamblului arhitectonic, înălțând clădirile fie ca corpuri aparte, fie unite câte două-trei, în bloc, fie așezându-le în diferite poziții. In ceea ce privește a doua condițiune, ea e îndeplinită prin fabricarea numeroaselor piese necesare construcției pe cale industrială, care sunt montate în diferite părți ale clădirii. Ele sunt ridicate la etaj cu ajutorul unor macarale care nu numai că le ridică, dar le și „distribuie“ în întreaga clădire. In prezent, industria sovietică de construcții produce diferite elemente din beton armat pentru scări și plafoane, blocuri de ferestre cu geamuri gata puse, armătura sanitară, plăci de tencuială solidă, etc. Montându-se piese gata fabricate, se obține o economie de brațe de muncă de circa 30 la sută. A treia condiție, e ridicarea cât mai mare a nivelului muncii. Aceasta se obține în primul rând printr-o cât mai bună organizare a muncii. Un al doilea factor esențial îl constituie mecanizarea muncii. Un factor esențial pentru ridicarea nivelului de muncă e îmbinarea justei organizări a muncii cu formele socialiste de producție. Prin aceasta munca se transformă într’un act de creație ștergându-se tot mai mult hotarele dintre munca fizică și intelectuală. In același scop se popularizează experiența constructorilor stahanoviști. O NOUA METODA STAHANOVISTA, CARE A AJUNS UN BUN AE TUTUROR MUNCITORILOR CONSTRUCTORI DIN UNIUNEA SOVIETICA Conducătorii șantierului de construcții din Pescianaia au preluat cu energie inițiativa vestiților zidari ai țării, Fedor Savlughin și Vasile Korolev, care au propus o nouă metodă a așezării cărămizilor. Metoda obișnuită era acela a unei echipe formate din doi zidari calificați, secondați de un ucenic. Savlughin și Korolev au propus o nouă metodă operativă, rațională, a așezării cărămizilor. In acest caz lucrează cinci muncitori — doi zidari calificați și trei ajutori. Zidarul cel mai calificat nu îndeplinește decât munca mai complicată și mai de răspundere, înalță partea dinafară, de fațadă a zidului, cu toate ornamentările arhitectonice, după el vine al doilea zidar. El înalță partea dinăuntru a zidului. Două calfe dau zidarilor calificați cărămizile și mortarul, a treia calfă este încheetorul acestei operații. El umple cu cărămizi intervalul dintre rândul interior și exterior al zidului. „Lucrul în cinci“ a sporit productivitatea muncii la așezarea cărămizilor de mai bine de cinci ori. Fiecare echipă „în doi“ așeza în mijlociu 2—3 mii cărămizi într-un schimb. O echipă obișnuită „în cinci“ așează 10—20 mii cărămizi. Totodată în munca „în cinci“ muncitorii necalificați se transformă foarte repede în adevărați zidari. Așadar, o echipă „în cinci" nu numai o „bandă rulantă“ și un sector de muncă stahanovistă colectivă, dar e și o școală socialistă de maiștri. Astfel lucrează constructorii sovietici care, antrenați într'o muncă creatoare, obțin succese tot mai mari în îndeplinirea prevederilor Planului Cincinal. 8600 case de locuit, proprietate mult dună, construite în Sverdlovsk și regiunea înconjurătoare In ultimii patru ani, muncitorii din Sverdlovsk și regiunea înconjurătoare au obținut 200 milioane ruble împrumut pentru construirea de case de locuit proprietate individuală. Metalurgiștii, constructorii de mașini și minerii și-au putut astfel clădi peste 8.600 de case. Fiecare casă are câte 2—3 odăi și o bucătărie. Pe lângă casă se află, de obicei, o grădină de zarzavat sau o livadă de pomi fructifri. In raionul stațiunii Sverdlovsk-Sortk rovodnaia s’au ridicat cartiere întregi cu case ,proprietate individuală. Aici locuesc conducătorii de locomotive. Acest orășel se „Orășelul mecanicilor",numește