Constructorul, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 14-15)

1950-04-02 / nr. 14

Ce să citim Eusebiu Camilar NEGURA vol. II (Editura de Stat) In volumul FI al romanului NEGURA, scriitorul Eusebiu Camilar întregește tabloul realist, impresionant, al celui de al doilea război mondial. Negura deasă care împin­se­a primele pagini ale roma­nului începe să se ridice — zările Încep să se profileze mai luminoase. Cumpăna răz­boiului trage de data aceasta de partea dreptății, de partea celor care năzuiesc la viață mai bună, mai omenească. Prăpastia care desparte a­­supritorii de oamenii simpli și buni, de cei exploatați și tâ­rîți intr'un război crâncen, se adâncește tot mai mult, întreaga atmosferă a roma­nului pregătește apariția eve­nimentelor care încep să se precipite, grăbind faza finală a războiului. E momentul re­tragerii armatelor fasciste și apropierii eliberării poporului de către glorioasa Armată So­­vieticä. Constitiiea Sindicatului elevilor școlii profesonale de construcții Nr. 1 Pe șantierul Halele Obor, a avut loc, într’un cadru festiv, ședința plenară de constituire în sindicat a elevilor Școlii Profesionale Nr. 1. După ce tov. Cazacu, directo­rul școlii, deschide ședința, ia cuvântul tov. Boghiu Ștefan, președintele Sindicatului Nr. 1 Construcții, care aduce un sa­lut fierbinte noilor sindicaliști, din partea muncitorilor și func­ționarilor din întreprinderea Nr. 1 Construcții. Mai vorbesc apoi despre im­portanța organizării elevilor în sindicat tovarășii: M. Liviu, se­cretarul Sindicatului Nr. 1 Con­strucții, Virgil Ionescu din par­tea școlii de cadre sindicale și David, secretar al organizației U.T.M. a școlii. Urmează apoi constituirea co­misiei de inițiativă în cadrul școlii, fiind aleși tovarășii: Mara Ion, Dedu Marin, An­drei Paul, Găvan Paraschiva, Dumitrescu Miron, Tudoran Li­dia, Albu Grigore, Marropol Ion, Dragnea Gh. Elevii și elevele își iau apoi angajamentul de a munci tot mai mult pentru a-și însuși cât mai bine meseria și cunoștin­țele teoretice, pentru a deveni muncitori conștienți și mai bi­ne pregătiți. IOSIFESCU M. corespondent Primul curs de Inițiere sanitară pe lângă policlinica Ministerului Construcțiilor la policlinica Ministe­rului Construcțiilor Inaugurat pe ziua de s­ fil 16 Martie primul curs de ini­­țiere sanitară cu elemente muncitorești de pe șantie­­rele noastre. El este frecventat de peste 40 elevi — in afara orelor de producție — și absolvenții vor căpăta o diplomă și insigna G.P.A.S. gata pentru apărarea să­­nătății). — In felul acesta se ridică cadre folositoare de a da primul ajutor a­­tunci când lipsesc cadrele calificate, ținute sub cursurile sunt egida Crucii Roșii din R­P­R. —­ cu per­sonalul și materialul poli­­clinicei ministerului nostru. „COMSTISUCTORUL* Deschiderea celui de al doilea concurs pe țară al echipelor artistice ale sindicatelor Echipele Sindicatelor Constructori au depus eforturi pentru a se prezenta în condițiuni bune în ziua de 26 Martie a avut loc în toată țara deschiderea ce­lui de al doilea concurs pe țară al echipelor de joc și de cor ale sindicatelor. Acest concurs a stârnit un viu interes în rândurile oame­nilor muncii din, sindicatele de desfășurat într'o serie de săli pavoazate in mod sărbătoresc. Ju Rând pe rând s-au prezentat echipele de joc fie l­a Tăbăcăria Națională, Fabrica de confec­­țiuni Gh. Gheorghiu-Dej, R.A.T.A., etc., in minunatele roale că e o echipă nouă, care s'a prezentat pentru prima oară în public, echipa a fost mult aplaudată pentru o serie de frumoase și originale dansuri populare românești. Astfel „Danga“, „Frunza Olte­nească”, „Marioara”, „Hușanca” etc., au fost executate cu multă vioiciune și demnitate care ne­­au demonstrat odată mai mult minunatul tezaur al artei popu­lare. Faptul că nu toți jucătorii au avut aceleași mișcări a făcut ca ritmul să nu fie întotdeauna perfect printr-o muncă sistema­tică, prin cunoașterea mai pro­fundă a figurilor și aceste lip­suri pot fi ușor lichidate. După echipele de joc au ur­mat corurile. Primul s’a tentat „Gospodăria locală“ pre­și „R.A.T.A.“. Urmează corul Mini­sterului Construcțiilor, format din 52 persoane îmbrăcate la fel, care și-a început programul cu „Sirena lui Roaită” și „Cân­tec pentru Planul de Stat”. Cu toate că a dat dovadă de o bună pregătire și disciplină corul s’a prezentat cu o lipsă serioasă prin faptul că compo­nenții corului au cântat după text. Faptul că nu toți tovarășii din cor și-au însușit textul cân­tecelor s’a observat și la „Hai la horă” de Dima, unde s’a ob­servat o oarecare nesiguranță în execuție. Având multe elemente bune, printr’o mai temeinică pregăti­re și însușirea perfectă a texte­lor, corul Ministerului Construc­țiilor poate deveni unul din co­rurile fruntașe. In încheere, corul a executat „Cântec pentru tovarășul Stalin”­ de Vieru și „Cântec pentru pa­ce” de acelaș autor, iar toate corurile și echipele din sală au cântat împreună refrenul, ară­tând în mod strălucit voința lor de neclintit pentru construi­rea unei vieți fericite, pentru apărarea păcii precum și dra­gostea lor pentru dascălul oa­menilor muzicii de pretutindeni, tovarășul Stalin. G. SZEKELY constructori, care s’au pregătit noastre costume naționale, star­­cit entuziasm, înființând nu­­mind aplauze furtunoase,­meroase noui coruri și echipe fa­ ă că apare pe scena edil. de joc- pa de joc a sindicatului Intre­ La București, concursurile s­au prinderii de construcții M. 2. Cu Echipa de cor a Sindicatului Ministerului Construcțiilor. Echipa artistică a Sindicatului Reșița. Cum se desfășoară munca de constituire­ a colectivelor sportive Asociația sportivă „Construc­torul“ în urma sarcinilor pri­mite de la secția sportivă din cadrul C.G.M., a început hotă­­rît munca, cuprinzând în prima etapă 32 sindicate. Majoritatea sindicatelor au dat dovadă că au înțeles impor­tanța sarcinilor ce le revin, dând pentru munca sportivă, ca*­dre dintre cele mai bune. Sindicatele au înțeles că prin practicarea diferitelor sporturi de către massele largi al mun­citorilor, aceștia se desvoltă fi­zicește, devin mai ageri, mai vigilenți, mai hotăriți luptători pentru indeplinirea și depășirea Planului de Stat, pentru pace și socialism. In ședința avută cu președin­ții, secretarii și responsabilii sportivi ai sindicatelor, s’a a­­rătat pe larg importanța mun­cii sportive și s’au trasat sar­cini precise sindicatelor pentru a putea porni cu succes in a­­ceastă muncă. Una din sarcini­le importante trasate sindica­telor la această ședință, a fost pregătirea elementelor necesare pentru consiliile de conducere ale colectivelor sportive pentru ca astfel munca asociaților să poată avea rezultate pozitive. Sindicatele care au înțeles importanța acestei sarani ca: sindicatul „Temelia", Brașov, Timișoara, Jimbolia, Petroșani, Cărpiniș și altele, au dus o mun­că teminică de organizare și mobilizare a muncitorilor la șe­dințele de constituire a colecti­velor sportive. Astfel, aceste ședințe au avut un­ caracter sărbătoresc, munci­torii fiind entuziasmați de a putea și ei practica diferite sporturi. Sindicatele din București, Si­biu și Mediaș au reușit să mo­bilizeze și membrii familiilor muncitorilor, care prin noua formă de organizare a sportu­lui de masă pe linie sindicală pot practica orice sport alături de soții, părinții sau frații lor. Nu tot acelaș lucru se poate spune despre sindicatele Reșița, Oțelul Roșu, Lugoj. Aceste sin­dicate au subapreciat importan­ța muncii sportive, considerân­d-o ca pe o muncă străină, care nu le aparține. Aceste sindica­te nu și-au însușit hotărîrea Partidului nostru, trecând peste ea fără a o analiza mai adânc. Comitetele acestor sindicate vor trebui să-și revizuiască ati­tudinea și să pornească imediat la munca de organizare a spor­tului de mase. In această perioadă, când se indice contractele colective, sec­țiile sportive ale sindicatelor au sarcina de a atrage sportivii în desbaterea lor. Contractul cole­ctiv vorbește la capitolul VIII despre munca sportivă. In desbaterea con­tractelor colective, sportivii vor treb­ui să vină cu propuneri con­crete pentru îmbunătățirea și lărgirea muncii sportive. Deasemeni secțiile sportive ale­ sindicatelor vor trebui să arate sportivilor că cotele prevăzute la capitolul VIII al contractelor­ colective pentru sport provin din fondul directorial și că a­­­­cest fond se mărește cu atât mai mult cu cât productivitatea muncii va crește și prețul de cost va fi micșorat. STOIAN IORDAN A Alegerea colectivului sportiv la fabrica Mondial-Lugoj Muncitorii de la fabrica MON­­DIAL-Lugoj și-au al­es colecti­­­vul asociației sportive „CON­STRUCTORUL“, ce funcțio­nează pe lângă Sindicatul Con­­­­structori din Lugoj, alcătuit din tovarășii: președinte Semian Mi­­­­hai, secretar Pongracz Ernest, învățământ și tehnică sportivă Zold Iosif, organizatoric Frid­­­­man Alexandru, administrativ Ștefănescu Nicolae, agitație și­­ propagandă Futop Ecaterina; co­misia de revizie este formată din următorii tovarăși: Deobald Alexandru, Csapó Elisabeta și Martin Margareta. Tov. Semian, președintele a­­sociației, și-a luat angajamentul în numele întregului colectiv de a activa toate secțiile sportive, de a antrena întregul tineret din ramura de construcție. ILIANA DIACONOVICI corespondent 5 In ziua de 24 Martie, un con­­voi de autocamioane străbătea Amarnicul, îndreptându-se spre Fabrica de Ciment din locali­­ate. Camioane bune, frumoase. In special unul din ele atrăgea a­­enția prin mărimea lui neobiș­nuită. Era un autocamion nou pe toată frumusețea care trăgea după el o remorcă cât trei ca­mioane la un loc. Cetățenii, care se aflau pe șoseaua națională, la ora aceea, au privit cu admirație acest convoiu. Halul de așa mașini,­­punea un tovarăș. Să tot transporți ci­ment cu ele! Dar nu mică a fost surpriza localnicilor, când după vreo 10- 18 minute, camioanele făceau cale întoarsă așa cum veniseră. Adică goale. — Ce s’o fi întâmplat ? se în­trebau oamenii. Au plecat șoferii să se plim­­ e întâmplare cu niște autocamioane de ? Atunci puteau să se suie tocamioane. Și apoi e păcat să cu toții într’un singur camion, plimbi goală așa mândrețe de Au venit să ni le arate nouă? mașină. Secretul Bine, dar noi am mai văzut au­ târziu, l-au deslegat mai — Să vezi ce s’a întâmplat 1] azi, îmi spune un tovarăș dela­ Fabrica de Ciment. Ne-am pomenit cu niște auto-­camioane dela întreprinderea­ de Construcții Nr. 1 din Ploești,­ care au venit să încarce ciment j fără ca să fi fost programate. Oare cei care au trimis ma­­­șinile nu știau acest lucru ? Tovarășul avea dreptate: în­treprinderea Nr. 1 Subunitatea 1 Ploești și coordonatorul secției­ de transporturi ing. Cionga, nu­ știau la ce dată au fost progra­­­mați să ridice cimentul ? Convoiul de mașini trimisei fără rost pe Valea Prahovei în­ acea zi, nu a contribuit cu ni­mic la ridicarea productivității­ muncii și la reducerea prețului­ de cost. Din contră, au adus­ pagube serioase întreprinderii.. Tovarășii de la întreprinderea­ Nr. 1 Ploești au datoria să li-i chideze pe viitor cu asemenea­ lipsuri, care împiedică realiza­rea sarcinilor pe care Planul de­­ Stat nu le pun în față. (După o corespondență­ trimisă de R. MIRCEA)] TRUCTORIÍ VIET­ICI Zidarul P. Davîdov Erou al Muncii Socialiste Dintr’o povară rușinoasă, cum a fost socotită Înainte de Ma­rea Revoluție din Octombrie, munca a devenit în Țara So­cialismului victorios o chestiu­ne de onoare, vitejie și eroism. Cu peste unsprezece ani în urmă, Guvernul U.R.S.S. a în­ființat titlul de Erou al Muncii Socialiste. Acei care s’au dove­dit destoinici de a purta acest titlu, sunt decorați cu ordinul Lenin și medalia de aur „Serp i Molot” (secera și ciocanul). Titlul de Erou al Muncii So­cialiste îl primește acela care printr'o remarcabilă activitate inovatoare a contribuit la ridi­carea nivelului economiei na­ționale, la desvoltarea științei, a culturii, la creșterea puterii Ță­rii Socialiste. Medalia de aur „Serp­i Molot” a devenit sim­bolul muncii creatoare. In anul 1939 titlul de Erou al Muncii Social­ste a fost decer­nat lui Iosif Vissarionovici Stalin. Prin acest act, Guvernul Sovietic, exprimând voința în­tregului popor, a răsplătit mă­rețele merite ale lui I. V. Stalin în organizarea Partidului Bolșevic, în crearea Statului Sovietic, în construirea societă­ții socialiste în U.R.S.S. și con­solidarea prieteniei dintre po­poarele Uniunii Sovietice. Printre cei aproape cinci mii de cetățeni ai Țării Socialismu­lui cărora le-a fost decernat titlu de Erou al Muncii Socia­liste sunt și numeroși construc­tori. Unul din ei e zidarul piotr Davîdov. După ce a luptat timp de pa­tru ani pe fronturile Marelui Război de Apărare a Patriei, zi­darul Davîdov s-a înapoiat în Makeevca, unul din centrele ce­le mai importante ale basmului carbonifer de pe Don. Acolo a locuit și a muncit Davîdov înainte de război — a construit școli, cluburi, spitale, case de locuit, grădinițe de copii, bi­blioteci. El cunoștea acolo fie­care stradă, fiecare clădire. In­­torcându-se însă acasă, după ter­minarea războiului, Davîdov nu a mai recunoscut orașul na­tal : cotropitorii hitleriști au di­strus, au ars și au aruncat în aer mai tot ce era Makeevca. Au trecut câțiva ani de a­­tunci și Makeevca a apărut ia­răși din ruine. Mii de construc­tori au lucrat la reconstruirea ei. In ridicarea noilor case luat parte și brigada condusă­­ de Davîdov. Această brigadă a construit numeroase clădiri și în orașul Statino, în apropierea căruia se află Makeevca. Brigada lui Davîdov aplică ln muncă metode rapide, depă­șește cu sută la sută normele de producție și e o veritabilă școală de muncă socialistă. Sa­lariul fiecăruia din elevii lui Davîdov trece de 2.000 ruble. In 1948, Piotr Davîdov a pri­mit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Zidarul Davîdov se instruește continuu. Iată-1 la clubul in­­ginerilor și tehnicienilor, construit de el la Staiino, studiind în sala de lectură . Unul din apartamentele construite de brigada lui Davîdov a fost atri­buit mecanicului Piotr Guralnic, cu care celebrul zidar este prie­ten. Imediat după ce s-a instalat în noua sa casă, Gurianic l-a­­ chemat pe Davâdov, să-l viziteze, mulțumindu-i pentru munca brigăzii sale Iliotr Davâdov vorbind la consfătuirea cu șeful biroului trustului de construcții de locuințe din Madicevca, asupra metodelor de lu­cru ale brigăzii sale. Publicăm astăzi câteva ima­gini din viața și munca zidaru­­lui-erou. (Text și fotografii după re­vista sovietică „U.R.S.S. in construcție“, Nr. 11—1949). Școala Nr. 13 din Madicevca lucrată de brigada lui Davîdov. Iată cum, cărămidă cu cărămidă, se înalță zidul unei noui clă­diri. In primul plan zidarul Piotr Davîdov, Erou al Muncii Socialiste, lucrând­ Piotr Davîdov, In vizita la școala din Macheevca, este întâmpinat cu multă dragoste de elevele care învață în această școală. Una din locuințele minerilor. Pe șantierele de construcție din U.R.S.S. se aplică pe o scară largă sistemul de muncă în bandă rulantă de I. VM­MCENCO Sistemul benzii rulante se aplică de multă vreme în industrie. Când auzi vorbindu-se de banda rulantă îți imaginezi o bandă ru­lantă în continuă mișcare, dealun­­gul căreia stau muncitorii. Pe ban­dă se mișcă un obiect căruia fie­care din muncitori fie că-i aplică o piesă, fie că ajustează alta. In genere, munca fiecăruia din acești muncitori se reduce la una sau mai multe mișcări simple. Acest sistem imprimă industriei un ritm care n’ar fi fost atins vreodată prin aplicarea sistemului vechi de fabricație. Oamenii sovietici, în dorința lor permanentă de a îmbunătăți și de a imprima un ritm cât mai rapid muncii, pentru a îndeplini cât mai repede prevederile Planului cinci­nal, s’au gândit să aplice sistemul , benzii rulante și la construirea de case. BANDA RULANTA IN CONSTRUCȚIE Se înțelege că noțiunea de ban­dă rulantă în construcție diferă de banda rulantă pe care o cu­noaștem din industrie. In cazul nostru nu poate fi vorba ca o­­biectele să se perinde în fața muncitorilor. Asemănarea e principială. Pe șantierele de construcție, unde se aplică sistemul In bandă rulantă, toate muncile principale sunt îm­părțite într’o serie de operații mai simple, care se execută într’o or­dine bine stabilită. Totodată ceea­­ce constituie încă unul din punc­tele de asemănare cu banda ru­lantă este faptul că toate muncile de pe șantier sunt coordonate în­tr-un ritm unic. ȘANTIERUL DIN STRADA PESCIANAIA Un exemplu ne va face să în­țelegem mai bine cum se aplică sistemul benzii rulante în con­strucție. La Moscova, în apropierea stră­zii Pescianaia între șoseaua care duce spre Leningrad și aceia care duce spre Horoșevscoie — până nu de mult era un loc viran. Acum însă acolo se află un vast șantier de construcție, pe care se construiesc zeci de șgh­ie­touri pentru locuit, a câte treizeci și cinci mii metri cubi fiecare. E interesant de urmărit ordinea în care se succed lucrările pe a­­cest șantier unde se lucrează în bandă rulantă. După ce a făcut săpăturile necesare într-un loc, excavatorul trece la locul urmă­tor. După el, vin zidarii cari au pus temelia și au înălțat zidurile subsolului la o altă clădire, apoi vin zidarii și monteuri care au terminat la clădirea precedentă înălțarea zidurilor și montarea plafoanelor, scărilor de beton, etc. Montarea plafoanelor din beton armat se face paralel cu ridicarea pereților. Fiecare clădire e împăr­țită în două sectoare. Pe când în unul se ridică pereții, în celălalt se execută lucrări de montare. După terminarea muncilor de zi­dărie și montare la fiecare etaj, se înfăptuiesc de către alți mun­citori lucrările de finisaj. Astfel se desfășoară munca pe șantierul Pescianaia. CONDIȚIILE UNEI BUNE EFECTUĂRI A SISTEMULUI BENZII RULANTE înfăptuirea practică cât mai e­­ficace a sistemului benzii rulante în construcție necesită îndeplini­rea a trei condițiuni fundamen­tale: — tipizarea și standardizarea maximală a construcțiilor; — industrializarea construcții­lor; — ridicarea continuă a nivelului muncii, îndeplinind prim­a condițiune — tipizarea și standardizarea — constructorii sovietici reușesc tot­odată să obțină varietatea și bo­găția ansamblului arhitectonic, înălțând clădirile fie ca corpuri aparte, fie unite câte două-trei, în bloc, fie așezându-le în diferite poziții. In ceea ce privește a doua con­dițiune, ea e îndeplinită prin fa­bricarea numeroaselor piese nece­sare construcției pe cale indu­strială, care sunt montate în di­ferite părți ale clădirii. Ele sunt ridicate la etaj cu ajutorul unor macarale care nu numai că le ri­dică, dar le și „distribuie“ în în­treaga clădire. In prezent, industria sovietică de construcții produce diferite ele­mente din beton armat pentru scări și plafoane, blocuri de fere­stre cu geamuri gata puse, armă­tura sanitară, plăci de tencuială solidă, etc. Montându-se piese gata fabri­cate, se obține o economie de brațe de muncă de circa 30 la sută. A treia condiție, e ridicarea cât mai mare a nivelului muncii. Aceasta se obține în primul rând printr-o cât mai bună orga­nizare a muncii. Un al doilea fac­tor esențial îl constituie mecaniza­rea muncii. Un factor esențial pentru ridi­carea nivelului de muncă e îmbi­narea justei organizări a muncii cu formele socialiste de produc­ție. Prin aceasta munca se trans­formă într’un act de creație șter­­gându-se tot mai mult hotarele dintre munca fizică și intelectuală. In același scop se popularizează experiența constructorilor staha­­noviști. O NOUA METODA STAHA­­NOVISTA, CARE A AJUNS UN BUN AE TUTUROR MUNCITORILOR CONSTRUC­TORI DIN UNIUNEA SOVIETICA Conducătorii șantierului de con­strucții din Pescianaia au preluat cu energie inițiativa vestiților zi­dari ai țării, Fedor Savlughin și Vasile Korolev, care au propus o nouă metodă a așezării cărămizi­lor. Metoda obișnuită era acela a u­­nei echipe formate din doi zidari calificați, secondați de un ucenic. Savlughin și Korolev au propus o nouă metodă operativă, rațio­nală, a așezării cărămizilor. In acest caz lucrează cinci munci­tori — doi zidari calificați și trei ajutori. Zidarul cel mai calificat nu îndeplinește decât munca mai complicată și mai de răspundere, înalță partea dinafară, de fațadă a zidului, cu toate ornamentările arhitectonice, după el vine al doi­lea zidar. El înalță partea dinăun­tru a zidului. Două calfe dau zi­darilor calificați cărămizile și mor­tarul, a treia calfă este încheeto­­rul acestei operații. El umple cu cărămizi intervalul dintre rândul interior și exterior al zidului. „Lucrul în cinci“ a sporit pro­ductivitatea muncii la așezarea că­rămizilor de mai bine de cinci ori. Fiecare echipă „în doi“ așeza în mijlociu 2—3 mii cărămizi într-un schimb. O echipă obișnuită „în cinci“ așează 10—20 mii cărămizi. Totodată în munca „în cinci“ muncitorii necalificați se transfor­mă foarte repede în adevărați zi­dari. Așa­dar, o echipă „în cinci" nu­­ numai o „bandă rulantă“ și un sector de muncă stahanovistă co­lectivă, dar e și o școală socia­listă de maiștri. Astfel lucrează constructorii so­vietici care, antrenați într'o muncă creatoare, obțin succese tot mai mari în îndeplinirea prevederilor Planului Cincinal. 8600 case de locuit, proprietate mult dun­ă, construite în Sverdlovsk și regiunea înconjurătoare In ultimii patru ani, muncito­rii din Sverdlovsk și regiunea înconjurătoare au obținut 200 milioane ruble împrumut pentru construirea de case de locuit proprietate individuală. Meta­­lurgiștii, constructorii de mașini și minerii și-au putut astfel clădi peste 8.600 de case. Fie­­care casă are câte 2—3 odăi și o bucătărie. Pe lângă casă se află, de obicei, o grădină de zar­zavat sau o livadă de pomi fruc­­tif­ri. In raionul stațiunii Sverd­lovsk-Sortk rovod­naia s’au ridi­cat cartiere întregi cu case ,proprietate individuală. Aici locuesc conducătorii de locomo­tive. Acest orășel se „Orășelul mecanicilor",numește

Next