Constructorul, iunie 1950 (Anul 2, nr. 21-24)

1950-06-05 / nr. 21

Codul A Muncii*armă puternică­ în lupta pentru pace și socialism Marea Adunare Națională a votat legea Codului Muncii. Acest document vine să încunu­neze r­âria și neînfricata luptă pe care clasa muncitoare din țara noa­stră a dus-o zeci de ani pentru a dă­râma nedreptățile regimului de ex­ploatare care transformase pe mun­citor în sclav, într-un om lipsit în mod practic de orice drept. Codul Muncii este, în primul rând, o victorie a Partidului nostru care a condus clasa muncitoare, în ali­anță cu țărănimea muncitoare, la luptă pentru smulgerea puterii po­litice și­­ economice din mâinile bur­gheziei și moșierimii. Intr’adevăr, este de neconceput o justă legisla­ție a muncii atât timp cât puterea nu se află în mâinile celor ce mun­cesc. Am avut și in­ trecut, sub re­gimul bu­rghezo-moșieresc, legi care să reglementeze munca. Dar ce e­­rau aceste legi, decât mijloace de a întări și legaliza­­exploatarea cruntă a oamenilor muncii? Cât de drepte puteau fi ele, când chiar și Codul Civil de la 1864, arăta că „patronul este crezut pe cuvânt“ în privința plății salariului muncitorilor? întreaga legislație a muncii din vremurile burghezo-moșierești, o­­glindea regimul de sângeroasă ex­ploatare a muncitorului. In timp ce patronul „era crezut pe cuvânt“ și cuvântul lui era lege, muncitorul e­ra privit ca un rob căruia legea poate să-i facă anumite pomeni și astea numai pentru a-i arunca în spinare poveri cât mai grele. Sub presiunea avântului revolu­ționar al masselor, burghezia era de multe ori silită să dea înapoi, să recunoască muncitorilor anumite drepturi. Dar la prima ocazie aces­te legi erau călcate în picioare chiar de acei care le făcuseră. Teroarea, temnița și asasinatul înlocuiau ori­ce lege în relațiile pe care patronii le aveau cu muncitorii. Statul era doar al lor, instrument de opresiune și exploatare a ma­jorității în folosul unei clici de in­dustriași și moșieri puși în slujba imperialismului. Când interesele imperialismului au cerut-o, în ve­derea pregătirii criminalului război antisovietic, exploatatorii au renun­țat la orice mască de legalitate. Bâtele și pistoalele bandiților le­gionari, carcerile și plutoanele de execuție ale tiranului Antonescu e­­rau singura lege. Numai alungarea fasciștilor, eli­berarea noastră de către glorioasa Armată Sovietică și cucerirea de către clasa muncitoare a puterii politice și economice a făcut posi­bilă o legislație a muncii ca aceasta pe care o avem astăzi, care regle­mentează drepturile și îndatoririle muncitorului, eliberat de exploatare, stăpân al mijloacelor de producție și al rodului muncii sale. Legea Codului Muncii se inspiră din cea mai înaintată legislație a muncii din lumea într­eagă, legisla­ția sovietică. Ea reflectă în fiecare din articolele sale faptul că astăzi clasa muncitoare ocupă poziția do­minantă în Stat. Ea este în întregi­me o lege făcută de oamenii muncii, pentru oamenii muncii, o consfinți­re a cuceririlor pe care ei le-au obținut în lupta lor p­entru o viață mai bună, de muncă creatoare, paș­nică și liberă. Câte lupte grele au fost nevoiți să susțină oamenii muncii din țara noastră, pentru a obține contracte de muncă colectiv­e, sau indivi­duale. In vremurile trecute munci­torul era la discreția patronului, fi­ind silit să primească orice condiți­­uni de muncă, putând fi aruncat o­­ricând pe drumuri. Codul Muncii, prin capitolele II și III, reglemen­tează amănunțit drepturile munci­torului la contractul colectiv și in­dividual, punând pe primul plan a­­părarea intereselor salariatului, sta­bilind între el și întreprindere re­lații juste și armonioase. Un capitol important este și cel al normelor. Codul Muncii garan­tează stabilirea de norme juste, in­spirate atât de interesele obștești ale producției, cât și de cele parti­cul­are ale muncitorului. Cu tot atâta grijă de om, capita­lul cel mai prețios în orânduirea so­cialistă, sunt întocmite capitolele care vorbesc despre salarizare, tim­pul de lucru și timpul de odihnă, munca tinerilor și femeilor, pro­tecția muncii sau asigurările socia­le. In fiecare articol se întăresc drepturi care au constituit ani de zile revendicările pentru care pro­letariatul țării noastre lupta crân­cen cu Statul burgheziei și moșie­rimii. Pentru astfel de drepturi care ne par nouă, oamenilor liberi, firești, se dau și astăzi luptle grele în țările capitaliste. Pentru a impune patronilor în­­cheerea contractului colectiv, mi­nerii americani au stat anul acesta peste 6 săptămâni în grevă și mulți dintre ei au fost târâți în fața tri­bunalelor, maltratați și răniți pen­tru ca până la urmă trădătorii din conducerea sindicatului să se înțe­leagă dorește cu patronii. Pentru a obține un salariu ome­nesc se luptă cu atâta îndârjire muncitorii francezi apăsați de du­blul jug al capitaliștilor francezi și al trusturilor americane. In Statele Unite asigurările so­ciale nici nu există, în alte țări ca­pitaliste asigurările sociale nu sunt decât o amăgire carie nu rămâne de­cât pe hârtie, așa cum se petreceau lucrurile înainte și în țara noastră. Din lipsă de protecție a muncii sute de mineri francezi plătesc cu viața supraprofitul patronilor. In Statele Unite accidentele de muncă, care au ucis sau schilodit pe mun­citori, fac ravagii mai mari decât războiul. Dreptul la odihnă este deasemeni necunoscut în țările capitaliste. Dimpotrivă, pentru a pregăti un nou război de agresiune, imperialiștii a­­doptă în fiecare zi alte legi anti­­muncitorești, legi care amintesc tot mai mult pe acelea scelerate ale fascismului și hitllerismului. Astea toate se petrec în țările capitaliste, pe care propaganda imperialistă le botează pompos „țări civilizate și democratice“. In țările coloniale termenul de „legislație a muncii“ lipsește din vocabular. Aici domne­ște pe față sclavajul și teroar­ea. Mulțumită eliberării noastre de către Armata Sovietică, mulțumită sprijinului frățesc pe care ni-l a­­cordă Țara Socialismului, noi am putut sub conducerea nostru să ne rupem din Partidului lanțurile sclaviei, noi putem să ne clădim o viață nouă, liberă, mereu mai fru­moasă mai îmbelșugată. Codul Muncii c­ezășuește cuceri­­rile noastre de până acum. Codul Muncii, străbătut în întregime de grija pentru om a Partidului și Gu­vernului, de grija pentru asigurarea dreptului său la o viață mereu mai bună, ar fi un document incomplect dacă nu ar stabili și îndatoririle noastre față de Patrie. Astăzi, oamenii muncii nu pot privi nepăsători problemele produc­ției. Problemele producției sunt as­tăzi problemele întregului popor și ale fiecărui om al muncii în parte. De munca fiecăruia dintre noi, de­pinde desvoltarea planificată a eco­nomiei noastre, ridicarea continuă a nivelului de viață și cultură al celor ce muncesc. Stăpâni pe roadele muncii noas­tre, noi avem interesul vital de a face ca munca să devină mai bună, mai spornică mai­eftină Este vorba de viața noastră mai bună, de în­tărirea Patriei în granițele căreia trăim liberi, apărați de sângeroasa exploatare a trusturilor, de mizeria și haosul lumii capitaliste, întărirea disciplinei socialiste în muncă, grija față de bunurile ob­ștești, sunt îndatoriri de a căror în­deplinire conștiincioasă depinde bu­nă­starea fiecărui om al muncii. Drepturile pe care ni le întărești, și garantează Codul Muncii, trebuie să fie pentru noi tot atâtea îndem­nuri ca să ne facem cu demnitate datoria, ca să dovedim prin munca noastră devotamentul față de Pa­trie, față de interesele clasei noas­tre muncitoare. Pentru muncitorii constructori, ca și pentru toți oamenii muncii din țara noastră, Codul Muncii trebuie să fie un punct de plecare spre noi realizări în munca p­entru pace și socialism. Conștienți de valoarea drepturilor cucerite, muncitorii constructori au datoria să întărească aceste drep­turi prin munca lor de fiecare zi, în spiritul intereselor obștești ale întregului popor muncitor, așa cum ele se desprind din Codul Muncii Legea făcută de noi și p­entru noi, legea Codului Muncii va fi o armă puternică în lupta pentru o viață mai bună, în lupta pentru pace. Ve­ghind la aplicarea ei, păzind și pu­nând în viață litera ei, noi suntem siguri că în felul acesta, ne facem datoria de muncitori conștienți ai unei țări libere și suntem demni de sacrificiile p­e care le-au făcut îna­intașii noștri, de lupta eroică a cla­sei noastre muncitoare și a glorioa­sei sale avantgarde, PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN. Anul II. — No. 21­4 PAGINI 4 LEI Luni 5 Iunie 1950 Confecționarea schelelor demontabile după metoda sovietică pe șantierul fl Filatura"­Iași Pe șantierul „Filatura" Iași, tehnicienii soc. „Suvromconstrucția" au pus în prac­tică metoda sovietică de construire a sche­lelor demontabile. Datorită acestui sistem, după întrebuin­țare schela poate fi ușor demontată, fă­­­cându-se astfel o mare economie de timp și material. Durata de întrebuințare schelei este prelungită pe o perioadă de­­ 4—5 ani. Pe de altă parte se realizează și o eco­­nomie de 35—40 la sută din valoarea chel­­tuelilor de regie la confecționarea sche­­­lelor. Un nou sistem de schele pe șantierul Metalurgia-Bacău Pe șantierul Metalurgia-Bacău s-a proec­­tat și executat, de un colectiv de tehnicieni, un tip nou de schelă pentru zidire și ten­­cueli. Sistemul este foarte avantajos fiind ușor transportabil, economic și rapid de­montat și demontat. Schela are ca element principal piesa pro­priu zisă de rezemare. Aceasta este constru­ită din dulapi de 4 sau 5 cm. grosime prinși cu cuie între 2 scânduri de 2,5 cm. grosime, înălțimea utilă (gabarit de circulație) este de 2 metri, astfel ca să se poată întrebuința schela și la tencueli, întregul sistem nu se îngroapă în pământ ci se reazămă pe sol; fiecare piesă ia parte printr’o talpă făcută dintr’o grindă. Toate caprele de la partea inferioar­ă a schelei au prevăzute o aseme­nea talpă. Elementele principale are schelei se su­prapun prinzându-se între ele cu buloane In dreptul prinderei, scândurile sunt încer­cuite cu balot. Deasemeni contra vânturile sunt prinse cu buloane demontabile având deasemenea balot în dreptul prinderei. Con­tra-vânturile sunt în cruce Sf. Andrei; a­­cestea leagă perfect elementele principale ale schelei asigurând stabilitatea. Podina este gata confecționată pe porțiuni, montajul făcându-se foarte rapid. Parapetul este gata confecționat și se introduce la montaj în glisierile de lemn care-i susțin Durata de montare este montându-se circa foarte redusă, 530 m. p. ma in 6 r.re­ta­dă. Brigada atemistă de la secția de cărămizi a fabricii „Hercules“ din Târnăveni, brigadă fruntașă Zilele trecute, în cadrul unei con­sfătuiri de producție, brigăzile ate­­miste din întreprinderile din Târ­năveni au analizat munca depusă în ultimile luni și in special în întrece­rile in cinstea zilei de 1 Mai. Tova­rășul Șarlea Augustin, membru în Biroul Comitetului Județean U.T.M. Târnava Mică, a arătat intr'o amplă expunere succesele și lipsurile din munca brigăzilor de tineret. In fruntea brigăzilor U.T.M. de producție stă brigada din secția de cărămizi a fabricii „Hercules” care prin cele 139,2 procente realizate peste planul lunei Aprilie, ca și prin calitatea superioară a produselor a cucerit pe merit drapelul de bri­gadă fruntașă. Rezultate dintre cele mai bune a obținut și brigada atemistă de la secția II-a uscătorie a aceleași în­treprinderi, care, realizând 18.850 de țigle în loc de 8.800, și-a depășit programul pe Aprilie cu 106 la sută. Munca brigăzilor atemiste a avut însă de suferit de pe urma unor gre­­șeli izvorite mai ales din lipsa de co­laborare intre organizațiile U.T.M. și sindicate. I. CANTAR corespondent Fabrici­le de ciment din Cernavodă, Turda, Fieni și Comarnic, au îndeplinit planul lunar înainte de termen Antrenați în întrecere socialistă, muncitorii, tehnicienii și inginerii din fabricile de ciment, obțin zi de zi însemnate succese în muncă, conștienți că fiecare tonă de ciment dată în plus, contribue la construi­rea socialismului în scumpa noastră Patrie, la consolidarea lagărului P­ăcii condus de marea și invincibila Uniune Sovietică: , , . Astfel fabrica de ciment din Cernavodă a terminat în ziua de 29 Mai, ora 15, producția de ciment și klinker planificată pe întreaga lună. Deasemeni fabrica de ciment Tur­da, în ziua de 28­ Mai, a terminat planul la klinker, fabrica de ciment Fieni în ziua de 29 Mai, a terminat planul lunar la ciment, iar fabrica de ciment Comarnic, a realizat planul de producție lunar, la ciment, în ziua de 25 Mai. Telegrama Uniunii Constructori, adresată colectivului Fabricii de ciment Cernavodă Comitetul Executiv al Uniunii Salariaților din Industria Construc­ța transmite tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor cele mai călduroase felicitări pentru realizarea planului la ciment și klinker înainte de termen. Suntem convinși că veți obține pe viitor realizări și mai frumoase menite să contribue la înflorirea scumpei noastre Patrii, la întărirea frontului păcii care are în fruntea sa marea și invincibila uniune So­­vietică. Spor la muncă! COMITETUL EXECUTIV „Silozul Băilești va fi gata la 8 Iunie, cu 2 zile înainte de termen“ Angajamentele luate de colectivul de muncă al șantierului Siloz Băișești Datorită uriașei munci de mobili­zare și lămurire dusa de Partidul nostru în rândurile țărănimii mun­citoare, precum și datorită timpu­lui prielnic, s’au creat condițiile pen­tru o recoltă bogată. Asigurând Îm­bunătățirea aprovizionării cu hrană a oamenilor muncii de la orașe și sa­te precum și materiile prime nece­sare industriei noastre socialiste, re­colta din anul acesta va contribui la creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc, la întărirea independenței noastre naționale. Astfel, ea va con­stitui încă o lovitură dată dușmanu­lui de clasă din țară și imperialiș­tilor americani și englezi ațâțători la un nou război. De aceea strângerea recoltei la timp, în bune condițiuni și fără pier­deri, este cea mai importantă sarci­nă actuală în lupta pentru pace, pentru o viață mai bună, pentru so­cialism. Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Con­siliului de Miniștri privind pregăti­rea și executarea la timp a strân­gerii recoltei și executarea planului de colectări pe anul 1950, stabilește cu preciziune sarcinile ce revin în cadrul acestei bătălii uriașe fiecă­rei instituții, fiecărui om al muncii în parte. Acest plan uriaș pune sarcini mari și în fața muncitorilor construc­tori care trebue să asigure construi­rea silozurilor necesare pentru în­­magazinarea grâului colectat, să re­pare magaziile de cereale precum și drumurile de acces la magazii și silozuri. In timpul regimurilor burghezo­­moșierești, paraziții de la cârma ță­rii se preocupau să asigure venituri imense moșierilor, chiaburilor, ne­gustorilor de cereale și nu să îmbu­nătățească nivelul de trai al oame­nilor­ muncii. Urmărind câștiguri u­­șoare fără să facă investiții, bur­ghezia a construit foarte puține si­lozuri și magazii moderne. Cereale­le, strânse prin truda țăranilor muncitori, erau „înmagazinate” în niște bărăci dărăpănate pline de mucegai și șobolani, unde erau ex­puse alterării. Având această jalnică moștenire din partea burghezo-moșierimii, sar­cinile muncitorilor constructori sunt de mare importanță. Una din aceste sarcini importante este terminarea până la data de 10 iunie a silozului Băilești-Dolj precum și a drumuri­lor de acces la acest siloz. PROGRAMAT DE CAPITALIȘTI IN 5 ANI, SILOZUL ESTE TERMI­NAT ACUM INTR’UN AN ȘI 2 LUNI Cu mulți ani în urmă, o societate de con­­strucții din străinătate a început să con­struiască câteva silozuri în Oltenia. Aceste construcții, începute dar neterminate, ne-au costat o avere, căci „specialiștii" apuseni în­hăitați cu capitaliștii din țara noastră erau buni afaceriști Și la Băilești au fost puse fundațiile unui siloz, însă în timp de 7 ani capitaliștii nu au reușit să ajungă cu zidurile decât la o înălțime de 7 metri. Restul construcției, prs­­ectată să aibă o înălțime de 46 metri, tre­buia să fie terminată — după planurile „specialiștilor" străini — în 5 ani. Insă muncitorilor constructori care au scăpat de exploatarea patronilor capitaliști nu le-au trebuit 5 ani pentru construirea silozului, îndrumați de Partid și mobilizați de sindicat, muncitorii și tehnicienii con­structori au ridicat silozul Băilești în numai un an și două luni, fără ajutorul „specia­liștilor“ din apus! Silozul se înalță intr’o regiune bogată in grâne, înconjurată de suprafețe rari unde grâul și orzul au atins aproape înălțimea omului. Cât vezi cu ochiul numai bogăția nicio palmă de pământ nelucrat. E un pă­mânt negru, gras, care va da roade bogate oamenilor muncii de la orașe și sate. De la gară, o linie ferată lungă de 700 me­tri duce până la rampa silozului. In ace­­laș timp o șosea pietruită având o lungime de 500 metri asigură circulația carelor și a mașinilor de la Gospodăriile de Stat, gos­podăriile colective și cele individuale. Cerealele sunt cântărite în niște cântare romane care le descarcă automat în trans­portoarele din subsol. Astfel, grânele încep să circule; cu elevatoarele sunt urcate î­­turn iar de acolo se varsă în celule sau în hambare. Silozul asigură păstrarea cerea­lelor in condiții optime. Aici ele sunt cură­țite de praf și neghină, sunt uscate, aeri­site și ferite de umezeală. încărcarea cerea­lelor în vagoane se face tot automat prin niște tuburi telescopice. MUNCITORII ȘI TEHNICIENII DE PE ȘANTIER AU PRIMIT CU BU­CURIE HOTARAREA PARTIDULUI ȘI A GUVERNULUI După ce au luat cunoștință de Hotărirea C.C. al P.M.R.­­ și a Con­siliului de Miniștri, muncitorii și tehnicienii de pe șantierul Băilești, al întreprinderii Sovromconstrucția Nr. 5, au trecut neîntârziat la în­deplinirea sarcinilor trasate. In ședința plenară ținută în acest scop, tovarășii și-au luat angaja­mente individuale: astfel, tov. E. Craibăr cu echipa lui va termina de­montarea schelelor cu 5 zile înainte de termen, echipa de vopsitori con­dusă de tov. Weiss Andrei va termi­na vopsitul instalației cu 2 zile îna­inte de termen, iar tov. ing. Crețu va face proba in plin (cu cereale) în ziua de 8 Iunie. La sfârșitul ședinței, în urma an­gajamentelor individuale ale munci­torilor și tehnicienilor, întregul co­lectiv s-a angajat să termine silozul până în ziua de 8 Iunie, în loc de 10 Iunie cât era planificat. Pentru a-și îndeplini angajamen­tele luate, echipele au pornit la în­trecere, obținând importante depă­șiri de norme. Astfel, echipa de zi­dari a tov. Fulga Nicolae a realizat la tencuirea fațadei­­ o depășire de 59 la sută. La demontarea schelei se întrec echipele conduse de tov. Crai­băr și Gaciu. Odată cu depășirea normelor ei urmăresc și economiile, astfel ca materialul demontat să ră­mână intact pentru a putea fi folo­sit și la alte silozuri. Mai ales echi­pa­tor. Gaciu s-a evidențiat prin sor­tarea materialului demontat, după dimensiuni și fără pierderi. Vopsitorii au mult de lucru. Insta­lațiile, transportoarele, uriașele țevi prin care circulă aerul sau cerealele reprezintă o suprafață de 3.500 m. p. și trebuiesc toate vopsite în câte­va zile. „N’aveți nici o grijă, — spune zâmbind tov. Gal, din „echipa ful­ger” de vopsitori — vom totul înainte de termen. Nici termina știm foarte bine că muncind pentru ter­minarea silozului, contribuim la îm­bunătățirea traiului nostru și a„ co­piilor­ noștri, contribuind în acelaș timp la măreața luptă pentru pace dusă de oamenii muncii de pretutin­deni”. „Așa este — spune tov. dulgher Gaciu, președintele Comitetului de șantier — muncitorii constructori de pe șantierul nostru își îndeplinesc angajamentele. Silozul Băilești va fi gata în ziua de 8 Iunie, cu 2 zile înainte de ter­men!” Gh. SZERELY Constructorii de silozuri în bătălia pentru o au o sarcină de onoare recoltă îmbelșugată Hotărirea C. C. al P. M. R. și a Consiliu­lui de Miniștri spunea: „Campania de strân­gere a recoltei fără pierderi și prin aceasta, asigurarea îndeplinirii planului de colectări, trebue să devină o datorie și o obligație de cea mai mare importanță pentru toți oamenii muncii din țara noastră“. Bătălia pentru o recoltă bogată, a devenit într’adevăr o bătălie a întregului popor muncitor din Republica noastră Populară. Ea cuprinde nu numai massa mare a țără­­nimii muncitoare și a celor care lucrează în sectorul socialist al agriculturii, dar și pe muncitorii din principalele ramuri industriale ale țării. De pe frontul acestei bătălii, de care depinde nu numai pâinea noastră, dar și succesul întregului nostru Plan de Stat, sosesc zilnic știri care anunță nouile vic­torii, care încununează eforturile însuflețite ale oamenilor muncii. Tot mai multe unelte agricole ies din fa­bricile „Vasile Roaită“, sau „Semănătoarea “, tot mai multe tractoare din uzinele „Sovrom­­tractor“. La S. M. T.-uri lucrările de repa­rare a mașinilor se desfășoară într-un ritm tot mai accelerat. Pretutindeni Hotărîrea Partidului și a Guvernului nostru este pusă in viață. Grija pentru asigurarea unei re­colte bogate a devenit o cauză a masselor largi ale oamenilor muncii din țara noastră. Sarcini importante stau și în fața munci­torilor constructori. Mai sunt câteva zile până la termenul în care trebuesc terminate reparațiile generale la magazii și drumuri de acces spre­ magaziile silozurilor de la Băi­­lești-Dolj și Balaci-Teleorman. La 15 August trebuiesc terminate silozurile din Segarcea și Portărești-Dolj. Recolta cea nouă trebue să ne găsească gata cu aceste lucrări, ca trebue să fie depozitată în cele mai bune condițiuni. Fiecare muncitor con­structor, fiecare conducător administrativ, și tehnician, fiecare organ sindical trebue să știe cât de importantă este îndeplinirea a­­cestor sarcini trasate de Partid și Guvern Partidul și Guvernul nostru ne cer să ne facem datoria și să realizăm în cele mai bune condițiuni aceste lucrări care repre­zintă contribuția noastră la reușita bătăliei pentru o recoltă îmbelșugată. Terminarea h timp a silozurilor în repa­rație sau construcție este o datorie de onoare a muncitorilor constructori și a conducerii șantierelor respective, îndrumați de Partid, mobilizați de sindicate, muncitorii acestor șantiere trebue să dea un nou avânt între­cerilor socialiste. Ei trebue sa fie convinși că de­terminarea la timp a acestor lucrări se leagă o parte din succesul bătăliei re­coltei. Minunatele inițiative pornite din massa trebue să găsească un sprijin larg și nepri­­cupețit atât din partea organelor administra­tive cât și a celor sindicale. Dacă lucrările trebuesc într’adevăr terminate la timp, asta nu înseamnă că ele pot fi efectuate oricum. Spiritul gospodăresc trebue să însuflețească pe muncitorii și tehnicienii șantierelor pentru a da un lucru de bună calitate realizat fără risipă, la un preț de cost cât mai scăzut. Re­zultatele frumoase obținute până acum pe șantierele Hunedoara și Reșița, mulțumită extinderii mișcării brigăzilor de economii, trebue să servească de pildă constructorilor de silozuri. Folosirea chibzuită a materiale­lor trebue să fie ursul din obiectivele prin­cipale din întrecerile de pe aceste șantiere. Orice risipă de material, aduce o pagubă pe care o suportăm cu toții, scumpește pâinea pe care o trudesc muncitorii ogoarelor noa­stre. Lupta pentru combaterea risipei tre­bue să se sprijine în primul rând pe o evi­dență clară pe toate fazele de lucru, evidență fără de care nu poate exista o bună gospo­dărire a șantierelor. O problemă de cătpetenie care trebue sa preocupe pe constructorii silozurilor trebue să fie aceea a creșterii necontenite a productivității prin generalizarea meto­delor fruntașe de muncă și în special a metodelor stahanoviste sovietice. Succe­sele obținute anul trecut de maiștrii zi­dari Strenatti, Apostol și Vjvaroși, prin a­plicarea metodei de zidărie a stahanovistu­­lui sovietic, Orlov, sunt grăitoare. Folosirea și extinderea unor astfel de metode trebue să fie una din preocupările șantierelor de construcție, angrenate în marea bătălie a re­coltei. Creșterea productivității muncii se leaga deasemeni de aplicarea „micii mecanizări" pe șantiere. In acest domeniu cât și In acela al extinderii metodelor fruntașe, trebue dusă o muncă de lămurire intensă și trebuesc create condițiile cele mai bune pentru apli­carea lor. Este, în special, în sarcina orga­nelor sindicale de a lupta în această direcție, de a arăta oamenilor muncii că propriile lor interese se îmbină strâns cu creșterea pro­ductivității muncii lor, cu interesele mari ale întregului popor muncitor, de a asigura o recoltă îmbelșugată. Dar principala sarcină a organelor sindi­­cale de pe șantierele silozurilor este fără în­doială organizarea întrecerii socialiste. De avântul întrecerii socialiste depinde în cea mai mare parte terminarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor, întrecerea tre­bue să cuprindă și să urmărească zi de zi creșterea productivității muncii, îmbunătă­țirea organizării șantierelor și realizarea de economii la întrebuințarea materialelor. Un obiectiv tot atât de important și care trebue să fie o preocupare principală în cadrul în­­trecerii socialiste, este întărirea continuă a disciplinei în muncă. Pe șantierele noastre de construcții mai bântuie încă năravul ab­sențelor, întârzierile, uneltele și materialele distribuite târziu crează timpi morți, dău­nează bunei desfășurări a lucrului. Combate­rea acestor lipsiri, rămășițe ale unor vre­muri pentru totefeuna apuse, și care nu mai au ce căuta astăzi când roadele muncii li­­bere sunt numai ale noastre, trebue intensi­ficată. Pe șantierele silozurilor, acolo unde mun­citorii constructori luptă pentru asigurarea unei recolte îmbelșugate, lipsa de la lucru, întârzierile și orice altă abatere de la disci­­plina muncii sunt piedici serioase pe care sindicatele sunt­ chemate să le înlăture. Organizarea schimburilor de experiență, consfătuirile regulate de producție nu tre­buesc neglijate pe șantierele silozurilor. Prin toate mijloacele, prin mobilizarea tuturor factorilor meniți să asigure terminarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor, or­­ganele administrative­ și sindicale de pe șantierele silozurilor trebue să se străduiască să fie la înălțimea sarcinilor trasate de Par­­tid și Guvern. Este o cinste pentru muncitorii și tehni­cienii din construcție să ia parte la marea bătălie pentru o recoltă îmbelșugată. Con­structorii silozurilor trebue să știe că această cinste este legată de o mare răspundere. Muncind cât mai bine, cât mai chibzuit și mai gospodărește fiecare muncitor și tehni­cian de pe șantierele silozurilor se va face demn de încrederea Partidului și Guvernu­lui, dovedind devotamentul său pentru cauza păcii și a socialismului. Bătălia pentru o recoltă îmbelșugată este în primul rând o bătălie pentru pace și împotriva planurilor dușmănoase ale imperialismului, o bătălie pentru construirea orânduirii socialiste în care fiecare pas înseamnă un pas spre o viață mai ușoară și mai frumoasă. Pâinea pentru care constructorii de silozuri luptă alături de milioane de oameni ai muncii, este pâinea păcii, pâinea vieții noui și mereu mai bune a socialismului.

Next