Constructorul, iunie 1950 (Anul 2, nr. 21-24)

1950-06-05 / nr. 21

Fagina 2-a Ce să citim „întărirea vigilenței, sarcină de cinste a fiecărui om al muncii di­n Republica Populară Română“ Colecția „In ajutorul agitatorului” Editura Partidului Muncitoresc Român Dascălii proletariatului, Marx, Engels, Lenin și Stalin ne învață că în perioada de trecere de la capitalism la socialism lupta de clasă se ascute și ia formele cele mai diferite. Aceasta se datorește pe de-o parte creșterii forțelor socialismului, iar pe de altă parte creșterii împotrivirii burgheziei, care pe măsură ce pierde pu­terea își apără cu tot mai multă înverșu­nare ultimele poziții. Țara noastră se găsește acum în peri­oada de trecere de la capitalism la socia­lism. In această broșură se arată cum lupta de clasă se ascute din ce în ce mai mult și la noi. Foștii fabricanți și moșieri nu pot uita vremurile când se îmbogățeau pe spina­rea omului muncitor, iar capitaliștii străini nu pot renunța la bogățiile țării noastre care se scurgeau în­ buzunarele lor fără fund. Toți aceștia, cu o ură mereu cres­cândă, încearcă pe toate căile să lovească în puterea populară, încearcă să reîntro­­neze vremurile de jaf și exploatate prin dezlănțuirea unui nou război. Pentru a-și atinge scopurile lor crimi­nale, ei își strecoară in țara noastră ca și in celelalte țări de democrație populară, spionii și agenții lor plătiți. Procesul gru­pului de spioni al lui Rajk din Ungaria și al lui Traicio Costov în Bulgaria dove­desc cu prisosință acest lucru. In fruntea tuturor complotiștilor, asasi­nilor și spionilor din țările de democra­ție populară, imperialiștii americani au așezat clica fascisto-teroristă a lui Tito. Dar, după cum arată broșura, tuturor a­­cestor uneltiri mârșave massele largi populare conduse de partidele lor comu­niste și muncitorești le răspund cu strân­gerea rândurilor lor, cu întețirea vigilen­ței revoluționare. Broșura ne arată toate sectoarele de activitate în care clasa mun­citoare trebue să-și extindă vigilența re­voluționară. Astfel, fiecare om al muncii membru și nemembru de Partid trebue să vegheze zi de zi ca uneltirile burgheziei să fie preîntâmpinate și demascate la timp. Oa­menii muncii trebue să-și întărească și să-și ascută vigilența în apărarea avutului obștesc, în îndeplinirea și depășirea Pla­nului de Stat, în lupta pentru întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țără­nimea muncitoare, împotriva dușmanului de clasă — chiaburul. întărirea vigilenței revoluționare este deasemeni o sarcină de frunte în munca de Partid. Prin explicațiile și exemplele concrete pe care ni le dă, broșura ne face să înțe­legem just necesitatea și însemnătatea vi­gilenței revoluționare. In încheiere, broșura arată că desvol­­tând în fiecare om al muncii spiritul vi­gilenței revoluționare față de dușmanii dinlăuntrul și din afara țării, Partidul nostru își va îndeplini cu succes toate sarcinile construcției socialiste, iar țara noastră va putea da un aport real și con­cret în lupta pentru pace a oamenilor muncii din lumea întreagă. ,<WNStraU € TOm?L* Sindicatul Constructori București trebue să-și organizeze mai bine biblioteca La biblioteca Sindicatului Constructori din București, o mare fierbere. Au sosit încă 460 volume noi și cei doi tovarăși care au răspunderea bibliotecii, muncesc de zor să le claseze și să le înregistreze, pentru a le putea trimite celor 47 comitete de între­prindere ce aparțin acestui sindicat și care au biblioteci proprii. Munca de difuzare a cărților dusă de sin­dicat ia o amploare din ce în ce mai largă. In întâmpinarea zilei de 1 Mai, biblioteca a distribuit 3.500 volume, iar până la 1 Iu­nie a fost realizat planul de difuzare a 3.000 volume, prevăzut pentru întreg se­mestrul 1 al acestui an. Astfel totalul cărților pe care biblioteci­le celor 47 comitete de întreprinderi le pun la îndemâna salariaților atinge acum cifra de 30.000. Cărțile, noi sosite, se rânduiesc in teancuri pe lângă perete, acoperă mesele și o parte din podea. E greu de lucrat astfel, nu se poate tine ordine, încurcăturile sunt ine­vitabile. Pentru îmbunătățirea muncii de di­fuzare s'au luat măsuri de planificare a a­­cestei munci, astfel ca responsabilii cultu­rali din comitetele de întreprinderi să nu mai fie nevoiți să se deplaseze pentru a ridica volumele: ele vor fi împachetate vor fi trimise cu tabele în dublu exemplar și la întreprinderile respective, ușurând ast­fel atât munca celor ce le Împart cât și a celor ce le primesc. d­ar atât nu-i de ajuns. Comitetul sindical trebue să se îngrijească, să pună la dispo­ziția bibliotecii o cameră pentru depozitarea cărților ce așteaptă să fie expediate. Mai mult, ar trebui să se creieze condițiile pen­tru ca biblioteca să nu fie numai un cen­tru de difuzare, c­i să și îndeplinească și cealaltă menire, acela de a pune cele 5000 volume ale sale la îndemâna cititorilor ce vin la sindicat să Împrumute cârți. In prezent biblioteca împrumută destul de puține cărți muncitorilor (circa 130 în luna Mai). Tovarășii care frecventează biblio­teca citesc lucrări din cele mai variate do­menii; tovarășul Apostol Aurel, a împrumu­tat „Economia politică a socialismului“ de Leonov, „Pământ desțelenit" a lui Șolohov; tovarășa Paula Bogdan citește „Când se fa­ce lumină“ de Vanda Vasilevski „Poemul Pedagogic” de A. S. Makarenko; tovarășul Preda Constantin studiază „Istoria Români­lor“ de acad. M. Roller, tovarășul Petrovici capătă un nou avânt in Valeriu muncă citind „Povestea unui om adevărat“ de Boris Polevoi, tovarășul Neumann Alexan­dru ?­ alții găsesc lucrările care-i interesea­ză în limba maghiară. Muncitorii dovedesc dragoste de carte. Dar sindicatul nu ia toate masurile pentru a-i a­­juta. Biblioteca este deschisă numai de trei ori pe săptămână, câte două ceasuri (7—9) seara, ceea ce nu este suficient. Dea­semeni trebuie amenajată o sală de lectură și trebue înzestrată biblioteca cu dulapurile fișierelor, mesele și scaunele ce lipsesc. A­­tunci se va putea lichida cu situația din prezent când mulți din tovarășii ce vin la sediul Sindicatului nu știu când este des­chisă biblioteca, ori, dacă știu, se tem să nu stânjenească lucrările de difuzare. Lipsa de spațiu, motivată, de conducerea sindicatului ar putea fi rezolvată printr’o mai bună Împărțire a încăperilor existente. Astfel, in camera unde se află în­­ prezent biblioteca s’ar putea amenaja o sală de lec­tură, iar depozitul de cărți ce urmează a fi repartizate, poate fi mutat într’o cameră de la etajul I, care acum nu este folosită. Printr’o mai bună organizare a bibliotecii, Sindicatul Constructori din București, va putea întări și lărgi acțiunea cultural edu­cativă, își va putea îndeplini sarcinile ce-i revin in această direcție. C. DORIN ­ Pe șantierul Halele Obor Elevii Centrului Școlar Profesional­ București se străduesc să învețe cât mai bine meseria De mult a trecut prima zi de când am intrat pe acest șantier. Unii din zidarii bătrâni ne priveau cu neîncredere „câți din acești șco­­lari. Îmbrăcați curat, nu ca ucenicii, vor ieși zidari"? Căci ei erau Învățați ca pe vremea lor, pe vremea aceia de neagră mizerie, când patronii­­ țineau să Învețe meseria desbrăcați și flămânzi. Când am fost­­ împărțiți pe echipe, pe la meșteri, comitetul sindical a dus o intensă muncă de lămurire pentru a le arăta cum și de ce trebue să ne învețe meseria. Meșterii noștri au înțeles și au Început să ne arate incet,­ cu răbdare, cum se mânuie fiecare sculă, cum se așează fiecare cărămidă. Au trecut aproape trei luni de zile. Iată-i acum cum vin elevii vo­ioși spre șantier. Acum parcă sunt mai dârji, mai căliți. Șantierul se vede de departe, cu păienjenișul de schele, cu acoperișul de tablă ce sclipește atât de puter­nic în bătaia soarelui. După masă fiecare se îndreaptă spre meșterul său, spre locul său de muncă și ia­­tă-i cum se apucă voioși de lucru mănuind mistria cu îndemânare. Iată, de exemplu, printre miile de scânduri ale schelelor câțiva elevi cu cei doi meșteri. Este echipa lui Nina Grigore care lucrează la placaj-fațadă. Peste tot pe unde te vei uita­ la betonieră unde lucrează Nicolae Na­­ghel și Răducanu Ion, ia echipa lui Prună Ștefan, care lucrează la fa­țadă, a lui Lighici Vasile la placa­, te va surprinde avântul lor și drago­stea față de muncă. Ei sunt con­­știenți că fiecare cărămidă, fiecare metru patrat de tencuială ajută Re­publicii, ajută oamenilor muncii să meargă cu pași repezi spre construi­rea socialismului. DOVLEAC DUMITRU Elev al Centrului Școlar Profesional­ București Reguli importante pentru evitarea unor accidente pe șantier Intr’unul din numerele tre­cute am publicat o serie de gre­șeli ce se pot întâmpla la exe­cutările de schelă. Continuăm, enumerând câteva greșeli de ordin general. Golurile ascensoarelor trebu­esc barate (fig. 11). Neglijarea acestei măsuri a produs foarte dese accidente. In timpul executării, unele con­strucții fiind prost luminate, nu se pot vedea golurile ascensoa­­relor și în repetate rânduri au căzut lucrători în ele (fig. 11 a) provocându-se accidente, ce amețeală și nesiguranță în lucru. Dacă suntem nevoiți a lucra în aceste condițiuni vom micșora pe cât posibil golul cu ajutorul unor dulapi, lăsând loc liber numai atât cât este strict necesar. Se va da o deosebită aten­ție la felul cum sunt așezate scân­durile pe care se circulă. Ele trebue să fie lungi și bine fixa­te, și nu se va lăsa capul scândurei liber. Nefixarea lor avut grijă ca materialele să nu cadă în stradă (fig. 14). De aceia se vor monta balcoane provizorii „A” foarte bine înche­iate și cu parapete „p“ puterni­ce ; este o măsură absolut ne­cesară în asemenea cazuri. In săpături trebue avută o grijă deosebită la sprijinirea malurilor, ele se pot surpa pro­ducând accidente. Pentru acea­sta trebue îndepărtați toți fac­torii care ar putea produce­­ asemenea surpări (fig. 15). 1gg La executarea de săpături tre­buesc evitate și drenate apele de orice natură. Apa produce surpări de maluri. Se va da mare atenție la apele de infil­trație de la hasnale sau de la țevile sparte din apropierea să­păturilor (fig. 16 și 17). Tot la săpături, pe movilele martor, care se lasă de obicei, nu trebue să punem pietre de marcație, să depozităm sau să rezemăm piese grele. Ele pot ceda, răsturnându-se peste la­naștere la multe accidente sunt demolările. Demolările de zidărie trebuesc făcute cu precauțiuni și multă atenție, sub supravegherea a­­tentă a unui tehnician versat Când se dărâmă ziduri întregi prin tragerea zidurilor cu ca­ble (fig. 19) trebue avut în ve­dere locul unde va cădea, alt­fel, prin cădere, poate produce accidente grave. . In general se va da o mare atenție la lucrările ce se exe­cută la stradă. Se vor lua mă­suri ca materialele să nu cadă de pe schelă. Deasemeni după terminarea lucrării, din când în când aceasta trebue contra­se va avea deasemenea grijă produce adesea accidente (fig. să nu se lucreze deasupra unor 13). goluri mari. Golul mare produ­­ca­supra zidiri de etaje trebue to­ts­­u­ crătorii care continuă săpătura (fig. 18). Un alt gen de lucrări, care dă lată în special fațadele care au placaje sau stucături. E bine să se împiedice utili­zarea scărilor improvizate care sunt utilizate mai ales de dul­gheri (fig. 20). Se vor monta ra­pid scările de schelă solide, pentru a nu mai fi nevoie de aceste scări mobile, care alune­că provocând accidente. Iig. L. LOEWENTON In prima lună a celui de al doilea tri­mestru, fabrica de ciment Turda nu și-a îndeplinit planul decât în proporție de 98,5 la sută. Defecțiunea se datora fap­tului că unul din cuptoare nu a funcțio­nat în luna Aprilie decât 23 de zile deoa­rece cărămizile cu care a fost vizibit cuptorul s’au deteriorat în zona de ar­dere. Faptul acesta a preocupat mult pe mun­citorii și tehnicienii fabricii de ciment de la Turda, care , consfătuirile de producție și-au propus înlăturarea lipsurilor și tre­cerea de urgență la o mai bună organizare a muncii, în scopul de a recupera chiar în cursul lunei Mai restanța programului din prima lună. De altfel, într’una din aceste consfă­tuiri de producție la care au participat secretarul Organizației de Partid, res­ponsabilul cu întrecerea socialistă, mun­citorii fruntași și tehnicienii fabric«, a­­nalizându-se modalitățile de înlăturare a deficiențelor ivite, colectivul de muncă s-a angajat să îndeplinească planul pe se­mestrul I cu 8 zile înainte de termen la klinker și cu 5 zile înainte de termen la ciment. Pentru îndeplinirea acestui an­gajament muncitorii cimenti­ști de l­a Tur­da și-au mărit eforturile și în cursul lunii Mai planul la ciment a fost îndeplinit in proporție de 103 la sută, iar la klinker lîi la sută. In cursul lunii Mai toate cele 4 cup­toare ale fabricei au funcționat neîntre­rupt. Arzătorii Farcaș Ion și Podaru An­drei nu au precupețit niciun efort pentru ca cuptoarele să nu sufere defecțiuni. Cei 2 muncitori arzători au îngrijit uti­lajul interesându-se îndeaproape și de fe­lul cum îngrijeau utilajul celelalte schim­buri. In realizarea acestui succes un deose­bit aport au adus muncitorii de la morile de ciment și de la morile de pastă, care au furnizat la timp și în bune «condiiuni materia primă necesară procesului de fa­bricație. Dealtfel, la moara de ciment 4 se ivise în cursul acestei luni un defect la unul din pinioane care n’a mai putut fi reparat. Dela fabrica de ciment Cerna­vodă s’a primit un pinion, iar mecanicii fabricii lucrând două zile încontinuu l-au putut adapta repunând astfel in func­țiune moara de ciment. DIRECȚIUNEA generala a ma­terialelor DE CONSTRUCȚII trebue sa-și planifice mai BInE PROGRAMUL DE LIVRĂRI Se pune însă o altă problemă de care suferă fabrica de ciment de la Turda. Și de această problemă trebue arătat că nu numai fabrica este de vină, ci și Direcția Generală a materialelor de construcții. Este vorba despre necesitatea unei mai bune organizări a corelației ce ar tre­bui să existe, intre planul de producție al fabricii și planurile de livrări. Se în­tâmplă câteodată că Direcția Generală a materialelor de construcții intervine, schimbând planul de livrări al fabricii în funcție, bine înțeles, de necesitățile ime­diate ivite pe unele șantiere. Dar se întâmplă alte­ori, când aceste schimbări ale planului de livrări intervin in mod nejustificat datorită, probabil, unor forme greoaie și birocratice. M­­ae arăta astfel, spre exemplu, că în ziua de 30 Aprilie fabrica a fost chemată la tele­fon de către 3 funcționari ai direcției care le comunicau planul de livrări pe 5 zile. Planurile erau diferite și deși conducerea fabricii a semnalat imediat acest fapt, problema a fost rezolvată câteva zile mai târziu. Cert este că acest lucru a produs în a­cea zi o deosebită perturbație la bi­roul de comenzi, iar fabrica a păgubit cu suma de 62.000­ lei, reprezentând schim­barea scrisorilor de trăsură pentru alte destinații. Desigur că aceste lipsuri trebuesc ne­întârziat înlăturate dându-se astfel posi­bilitatea colectivului de muncă al fabricii de ciment Turda să-și poată duce munca în cele mai bune condițiuni. . Pentru că așa cum ne arătau tovarășii de la biroul tehnic, ei își pot rezolva pro­blemele care depind de ei. Și pe această linie poate fi privită și ultima realizare pe care acest birou a înfăptuit-o prin pu­nerea în funcțiune a unei noi mașini de ins­cuit cimentul. Punerea în funcțiune a acestei mașini, înlătură o defecțiune interioară a fabricii care stânjenea executarea rapidă a pla­nului de livrări indicat de Direcția Ge­nerală a materialelor de construcții. Ori, tocmai pentru aceasta, funcționarii Di­recțiunii Generale ar trebui să fie mai atenți în ceea ce privește o serie de co­municări care ar putea stânjeni bunul mers al planului de livrări. FABRICA DE CIMENT TURDA ÎȘI MĂREȘTE CAPACITATEA DE PRODUCȚIE O altă principală preocupare a condu­cerii fabricii este fără îndoială executarea la timp a lucrărilor unei noi linii de fa­bricație în interiorul fabricii. Pe locul unde se depozita în trecut piatra de cal­car au fost ridicate schelele pentru mon­tarea noului cuptor de blinker. Lucrările pregătitoare pentru montare au fost ter­minate, iar o parte din utilajul necesar, fabricat pentru prima oară la noi în țară, a și sosit. Deasemeni, muncitorii întreprin­derilor de construcții au terminat turna­rea fundațiilor cuptorului și halei de ma­terii prime intensificând săpăturile pen­tru fundația sdrobitoarelor și a morii de ciment. Echipa de muncitori a tov. Nae Tudor, care a început lucrările de montare a uti­lajului, și-a luat angajamentul să-și în­deplinească sarcinile până în ziua de 23 August. Avântul pe care l-a luat întrecerea so­cialistă în cadrul fabricii și care are ca principal obiectiv îndeplinirea programu­lui la blinker și ciment înainte de ter­men, a cuprins și pe muncitorii secției de gips. Ei au îndeplinit programul de pro­ducție al lunii Mai încă din ziua de 15 In ziua de 31 Mai muncitorii de la secția gips au început să lucreze, în contul lunii Iulie. Muncitorii fabricii fie ciment se stră­duesc, zi de zi să dea șantierelor de con­strucții de pe tot cuprinsul țării ciment din ce în ce mai mult și de mai bună ca­litate. Ei folosesc cu succes întrecerea so­cialistă luptând continuu pentru ridicarea productivității muncii, pentru eliminarea timpilor morți, pentru efectuarea a cât mai multe economii la energie electrică și consumuri specifice. Așa înțeleg muncitorii cimentiști dela Turda, să lupte pentru întărirea Patriei noastre, pentru pace. M. NICULAE Mai mult ciment pentru scumpa noastră Patrie Avântați în întrecere socialistă, muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment Turda luptă pentru întărirea Patriei, pentru pace. Programul de producție pe luna Mai a fost depășit Muncitorii constructori din Bacău își îndeplinesc angajamentele luate la semnarea Apelului pentru Pace Muncitorii de pe șantierele „Sovromcon­­strucția” din Bacău, muncesc cu elan pen­tru realizarea angajamentelor luate la sem­narea Apelului pentru pace. Astfel, la șantierul „Proletarul" o echipă de ziduri compusă din 4 tovarăși a reușit să depășească norma cu 155,8 la sută, ten­­cuind un planșeu de beton programat cu 892 ore, în numai 349 ore. La acelaș șantier, o echipă de betoniști formată din­ 17 tovarăși a reușit să toarne un planșeu de beton­ la 4 m­ înălțime, în 490 ore în loc de 574 ore cât era norma, de­pășind-o astfel cu 17 la sută. IMBUN­AT­AȚI­RE­A CONDIȚIILOR DE TRAI ALE MUNCITORILOR Pentru a creia muncitorilor de pe șantier condițiuni de trai cât mai bune, conducerea întreprinderii Nr. 4 „Sovromconstrucție“, a luat măsuri pentru amenajarea unui dormi­­tor și a unei cantine, care au fost inaugu­rat­e zilele trecute. Dormitorul are 4 săli spațioase, cu pa­turi individuale înzestrate cu saltele, cear­ceafuri, perne și pături. Cantina a fost reorganizată și servește o masă îndestulătoare și în condițiuni higie­­nice. Pentru ridicarea nivelului politic și cultu­ral al muncitorilor, Comitetul de șantier, cu sprijinul Sindicatului Constructori din loca­litate, a înființat o bibliotecă, care a în­ceput să fie frecventată de multi munci­­tori I -CIOBOTARU corespondent încheierea primului curs de normatori de pe lângă Sovromconstrucție Nr. 2 Regionala Arad Zilele trecute, in cadrul unei ședințe fe­stive ținută în sala sindicatului construc­tori, a avut loc încheierea primului curs de normatori de pe lângă întreprinderea „Sovromconstrucție“ Nr. 2, regionala Arad, în prezența unui mare număr de munci, toți, tehnicieni și funcționari. Din partea întreprinderii a vorbit tov. Tărăbuța, care a arătat printre altele im­portanța pe care a avut-o această școală și sarcinile pe care noii normatori le vor avea în lupta pentru realizarea Planului. Tov. Tărăbuță a trecut apoi la clasificarea elevilor, arătând totodată și locul corespun­zător pe care-l vor putea ocupa în câmpul muncii. Au urmat apoi discuții în cadrul cărora noii normatori și-au manifestat mulțumirea pentru grija deosebită pe care întreprin­derea a avut-o față de ei, dându-le posi­bilitatea să-și însușească noui cunoștințe și și-au luat angajamente pentru viitor în lupta pentru Plan și apărarea păcii. Șe­dința festivă s’a încheiat, cu un frumos pro­­gram artistic prezentat de către noii noi­ matori. ENACHE CONSTANTIN corespondent Stahanoviștii sovietici țin conferințe la școlile superioare la institutul industrial „Azizbecov“ din R.S.S. Azerbaidjan a avut loc o întâlnire a studenților cu stahanoviștii de la carierele de piatră. Mecanicul Alahverdiev de la cariera me­canizată din Bi­egadinsc a povestit amă­nunțit studenților despre metodele stahano­viste pe care le aplică lucrând cu mașina de tăiat piatră de sistemul Stoliarov. Mașina e deservită deobicei de doi oa­meni. Tov. Aiahverdier lucrează singur la această mașină și depășește sistematic nor­mele de muncă. E interesantă biografia acestui stahano­­vist. El a absolvit o școală medie, fără a părăsi producția, învățând seara în școala tineretului muncitoresc și acum e student la facultatea de filologie din institutul pedago­gic „Lenin“ din Azerbaidjan. Normarea tehnică a lucrărilor de construcții II Am publicat principiile instrucțiunilor elaborate de Ministerul Construcțiilor in legătură cu organizarea normării tehnice în construcții. Astăzi publicăm sarcinile concrete ale tuturor acelora care trebue să contribue la munca de normare. 1. CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII: (Director, Director adjunct, Ing. Șef). 1. Crearea cadrelor necesare normării. Conducerea întreprinderii trebue să aibe ca preocupare permanentă și di­rectă crearea cadrelor necesare normării (normatori-tehnologi, tehnicieni auxiliari, calculatori, tarificatori, etc.). Aceste cadre se recrutează dintre mun­citorii și tehnicienii din construcții și se perfecționează în școlile de normatori. 2. Urmărirea realizării condițiilor nece­sare pentru aplicarea muncii în acord. In acest scop se va acorda o permanen­tă atenție următoarelor elemente de bază: — încadrarea șantierelor cu muncitori calificați în număr suficient care să co­respundă indicatorilor tarifari. — Asigurarea aprovizionării șantierelor cu materiale suficiente și de bună cali­tate. — Asigurarea funcționării nestânjenite a sculelor și utilajului mecanic. Controlul organizării raționale a șantierelor și locurilor de lucru. —­­ înlesnirea schimbului de experiență între șantiere pentru aplicarea diverselor metode noui de lucru. 3. Urmărirea întocmirii și comunicării programelor lunare de activitate a șantie­relor. 4. Urmărirea întocmirii programelor săp­tămânale de normare. Conducerea întreprinderii va îngriji de întocmirea programelor săptămânale­ de normare pe șantierele respective și de comunicarea acestora la Minister, arătân­­du-se: șantierul, data, articolul ce se normează și compunerea nominală a co­lectivului care face normarea. 5 Controlul muncii de normare. Conducerea întreprinderii va urmări cu prilejul controalelor făcute pe șantiere felul cum se desfășoară munca de nor­mare. 6. întocmirea normelor tehnice. Pe baza studiilor făcute pe teren de colectivele de normare și a rezultatelor medii statistice obținute de Secția Muncă și Salarii, întreprinderea face propuneri concrete de modificare — pe baze tehni­ce — a articolelor programate. Aceste pro­puneri vor fi însoțite, pentru fiecare ar­ticol în parte, de dosarul complect al lu­crării, conținând toată documentația ne­cesară. Conducerea întreprinderii poartă inte­gral răspunderea de justa întocmire a do­sarelor și de exactitatea datelor ce con­țin. II. ȘEFUL SECȚIEI DE MUNCA ȘI SALARII. 1. Are conducerea generală a operațiilor de normare tehnică. 2. Colaborează, direct sau prin delegați, la școlarizarea normatorilor și tehnicie­nilor necesari în munca de normare. 3. Indrumează întocmirea programelor săptămânale de normare și se îngrijește de comunicarea lor la timp la Minister. 4. Controlează pe teren și indrumează continuu activitatea colectivelor de nor­mare. 5. Verifică proectele de norme la arti­colele normate sau propuneri de norme no­i la lucrările nenormate și le supune conducerii întreprinderii spre avizare și semnare, îngrijește de trimiterea lor la Minister. III. RESPONSABILUL CU NORMAREA DE ÎNTREPRINDERE. 1. Conduce pe teren studiile de norma­re, asistând la măsurători și controlând rezultatele obținute. 2. Ține evidența cadrelor tehnice care activează în normare și face propuneri pentru complectarea lor în scopul bunei desfășurări a muncii de normare. 3. întocmește programe săptămânale de normare pe diverse șantiere. 4. Centralizează rezultatele de la dife­rite șantiere și ține la zi studiul statistic al valorilor medii obținute pentru diver­sele elemente necesare normării. 5. întocmește proecte de norme și pro­puneri de norme noui și le dă Șefului Secției Muncă și Salarii spre verificare. iv. șeful de șantier (sau delega­ții săi). 1. Participă, împreună cu responsabilul cu normarea al întreprinderii, la condu­cerea pe teren a operațiilor de normare, trasând sarcini colectivului de normare, verificând executarea lor și intervenind pe loc pentru înlăturarea dificultăților de orice natură. 2. îngrijește și controlează realizarea pe șantierul său a tuturor măsurilor tehni­­­co-organizatorice necesare aplicării juste a muncii în acord și normării pe baze tehnice a lucrărilor. 3. Controlează întocmirea tablourilor de evidență săptămânală a rezultatelor ob­ținute în munca de normare pe șantier și se îngrijește să fie comunicate de în­dată întreprinderii, semnând pentru exac­titatea documentelor întocmite. 4. Se îngrijește în permanență de buna calitate a execuției, astfel ca să se poa­tă trage concluziuni valabile la îndeplini­rea cantitativă a normelor. 5. îngrijește ca să fie comunicate în­treprinderii datele necesare (lucrări ce se vor executa, cantități) în vederea stabilirii programului lunar și săptămânal de nor­mare. V. COLECTIVUL DE NORMARE DE­PE ȘANTIER (Responsabilul biroului de Muncă și Salarii de pe șantier, normato­­rii șantierului respectiv sau ai altor șan­tiere, meșterii, lucrătorii fruntași). 1. Participă efectiv la munca de norma­re ,stabilind sub conducerea șefului de șantier toate detaliile de organizare ale locurilor de lucru, unde se execută arti­colele ce se normează — și îngrijește în­deaproape la­­ aducerea la îndeplinire a măsurilor hotărîte. 2. Execută măsurătorile de timpi, ma­teriale, energie, combustibil și lubrefia ruți consumate, lucrul executat, etc., și întoc­mește fișele respective pe care le supune Șefului de șantier spre certificare. 3. Veghează îndeaproape asupra bunei calități a execuției și­­ atunci când e ne­voie intervine în activitatea lucrători­lor pentru a preîntâmpina greșelile, sau pentru a remedia deîndată defectele de execuție. 4. Ține la zi evidența rezultatelor ob­ținute la fiecare articol ce se normează și îngrijește de comunicarea lor regulată la sfârșitul s­ăptămânii către întreprin­dere. _ 5. Introduce toate modificările și ame­liorările posibile în munca ce se normea­ză (formații de lucru modificate, metode noui de muncă, etc.) și întocmește me­morii în care descrie în detaliu necesi­tatea acestor modificări și avantagiile obținute. Aceste memorii, certificate de Șeful Șantierului vor fi comunicate de îndată întreprinderii, spre examinare și aviz. 6. Execută studiile și măsurătorile ne­cesare pentru propuneri de norme noui Și — certificarea șefului de șantier îngrijește de expedierea lor urgentă la întreprindere, astfel ca norma propusă să poată fi avizată și aprobată în timp util. II­. N. TUCMAN

Next