Constructorul, iulie 1950 (Anul 2, nr. 25-29)
1950-07-03 / nr. 25
1\-/ Tîl- 3 û 2 Ir" Brigăzile de economii factor important în lupta pentru reducerea prețului de cost nici când în trecutul burghez omeșieresc nu s’a dus pe șantierele de construcții o luptă, pentru realizarea de economii. Dimpotrivă, risipa domnea pretutindeni. Antreprenorul capitalist știa că el își scoate paguba încărcând prețul de cost al lucrării, iar risipa favoriza și acoperea hoția conducătorilor și furnizorilor. Dar nici muncitorii nu aveau interesul de a cruța materialele. Exploatarea la care era supus îl îndemna dimpotrivă să distrugă sau să risipească bunurile acelora care îi furau munca. Numai într’o orânduire socială în care proprietatea mijloacelor de producție a trecut în mâna poporului poate exista o preocupare permanentă și generală pentru realizarea de economii. Oamenii muncii se conving tot mai mult că fiecare economie, cât de neînsemnată ar părea ea, contribue la creșterea acumulării socialiste și deci la creșterea bunei stări obștești, dar în acelaș timp, pătrunde în conștiința oamenilor muncii din țara noastră convingerea că lupta pentru economii este de fapt o formă a luptei politice întrucât duce la înflorirea economiei noastre, la grăbirea construirii socialismului, la întărirea lagărului păcii. Lupta pentru economii găsește minunate exemple în Uniunea Sovietică unde ea a căpătat o extindere deosebit de mare ajungând să capete caracterul unei largi mișcări de masfă. Numai în cursul anului 1948, muncitorii regiunii Moscova au realizat 2 miliarde ruble economii peste plan. De atunci lupta pentru economii a luat formele cele mai variate și au dat rezultate tot mai importante. Anul trecut muncitorii sovietici din construcții, urmând inițiativa brigăzii lui Alexandru Olșanov, de la întreprinderea de construcții civile „Mossilstroi“ din Moscova, au desfășurat o largă campanie de economii prin raționalizarea proceselor de muncă și introducerea unor metode noi industriale. O nouă formă de luptă pentru economii a luat naștere anul acesta în Uniunea Sovietică, datorită inițiativei comsomolistei Lidia Corabelnicova, muncitoare la fabrica de încălțăminte „Comuna din Paris“. Urmărind realizarea de economii la materiile prime, colectivul Lidiei Corabelnicova a hotărît ca la fiecare 25 zile de lucru să lucreze o zi din materialul economisit. Această inițiativa patriotică a găsit un puternic ecou în rândul muncitorilor sovietici și a dat pretutindeni excelente rezultate. Ea a servit de exemplu și muncitorilor constructori din țara noastră. La 24 Mai, brigăzile de economii ale șantierului „Orașul Muncitoresc“ din Hunedoara s-au angajat să lucreze o zi pe lună numai cu materialele economisite. La 24 Iunie, cele 5 brigăzi de etonomii ale șantierului au lucrat toată ziua cu materialele economisite timp de o lună. Prin manipularea atentă și întrebuințarea spărturilor, brigăzile lui Moacă Stelian și Farkas Iosif au economisit peste 9.000 de cărămizi în interval de o lună. In acelaș timp prin introducerea pietrei la fundamentele de beton s’au economisit 3.600 kg. ciment. Brigada lui Deneș Ghida a economisit peste 13 m.c grinzi la șarpantă și 11 m.c. scândură la cofraj. Deasemeni brigada lui Doboly Alexandru a făcut mari economii la grinzi, scânduri și cuie. In total brigăzile au economisit în timp de o lună materiale în valoare de 366.000 lei. Succesul obținut de brigăzile de economii ale întreprinderii de Construcții Nr. 12, din Hunedoara sunt un exemplu grăitor pentru toate șantierele noastre. In lupta pentru scăderea prețului de cost cu 18 la sută, așa cum prevede Planul pe anul în curs, brigăzile de economii au un rol de primă importanță. Primele brigăzi de economii care au luat naștere încă de la sfârșitul anului trecut, au ajuns astăzi să capete o mai mare extindere și o mai bună organizare. Patriotismul muncitorilor constructori, dorința lor de a contribui la lupta pentru pace și socialism a asigurat extinderea acestei mișcări, care a înregistrat succese importante. Inițiative tot mai numeroase au isvorât din rândul muncitorilor constructori. Economiile realizate de dulgherul Holzinger din Hunedoara, „cutiuțele de strâns cuie“, inițiate de zidarul Apostol Ilin Galați, introducerea fișelor la stivele de material propusă de Ion Darenco, au folosit brigăzilor de economii în lupta lor pentru scăderea prețului de cost. Având în vedere importantul rol al brigăzilor de economii pe șantiere, sindicatele au stimulat în general constituirea lor și conducerile șantierelor le-au sprijinit. Brigăzile de economii împărțite pe echipe specializate într-o anumită operație, cu muncitori care cunosc normele de producție și cantitățile de material necesare la fiecare lucrare au obținut rezultate bune în cadrul întrecerii socialiste. Preocuparea muncitorilor pentru economisirea materialelor poate aduce fiecărui șantier succese ca acelea dobândite de muncitorii constructori de la Hunedoara. Pe șantierele noastre de construcții, există posibilități larg deschise pentru activitatea brigăzilor. Sunt încă multe șantierele unde domnește dezordinea, unde nici materialele, nici sculele nu sunt cruțate, fie din nepăsare, fie din lipsă de control din partea conducerii întreprinderii sau a organelor sindicale. Organele sindicale, care ar trebui să pună pe primul plan al întrecerii socialiste lupta pentru economii, privesc uneori problema formal și nu înțeleg să sprijine formarea brigăzilor de economii. S’a observat uneori că și atunci când brigăzile de economie sunt constituite, nimeni nu se mai interesează de munca lor și astfel de inițiative patriotice sunt lăsate să se stingă, fiind considerate ca ceva ocazional și nu ca o metodă permanentă de organizare a muncii. In jurul brigăzilor de economii trebue creată o largă acțiune de popularizare. Trebue ținută o evidență precisă a realizărilor obținute de aceste brigăzi, activitatea lor trebue urmărită și evidențiată. Prin munca susținută de agitație și lămurire, trebue făcut astfel încât fiecare muncitor constructor să-și dea seama că scândura sau cărămida economisită contribue la creșterea acumulării socialiste, la creșterea propriului său nivel de trai. Lupta pentru economii trebue să fie o probă de încercare de felul în care oamenii muncii și-au însușit o nouă atitudine față de muncă, de felul cum au reușit să se comporte ca buni gospodari ai bunurilor obștești. Brigăzile de economii ale șantierelor slujesc tocmai acestui înalt țel de a contribui la noua educație economică socialistă a oamenilor muncii. Nu există șantiere de construcții unde brigăzile de economii să nu găsească rostul lor în lupta împotriva risipei de materiale. Sunt oare întotdeauna îndeajuns folosite scândurile la cofraje? Mai există încă dulgheri care găsesc că este mai comod să strice o scândură întreagă pentru a tăia dimensiuni mici. Câte cărămizi nu sunt sparte prin manipularea lor neatentă? De câte ori zidarii grăbiți preferă să spargă o cărămidă întreagă, deși la colțuri și goluri ei ar putea întrebuința cu folos și spărturi? De multe ori, din neglijența mai ales a tehnicienilor care nu fac studiul granulometric pentru a determina proporția de ciment, se obțin betoane de o rezistență superioară celei prevăzute in deviz risipindu-se astfel inutil cimentul. Aceeași risipă se produce la fierul pentru beton. Nenumărate sunt posibilitățile de a economisi materialele. Brigăzile de economii trebue să pornească la muncă cu entuziasm și seriozitate, cu conștiința că întreprinde o acțiune de adevărat patriotism. Urmând exemplu dat de brigăzile de economii din Hunedoara, lucrând o zi pe lună din materiale economisite, muncitorii fiecărui șantier vor da țării posibilitatea de a progresa mai repede pe drumul socialismului și al bunei stări, pe drumul întăririi lagărului păcii. Brigăzile de economii sunt un exemplu puternic al felului în care muncitorii liberi ai unei țări libere știu să lupte pentru păstrarea drepturilor lor, pentru viitorul luminos al întregului popor. PROLETARUDINiTOATE .ȚĂRILE, UNIȚI-VAf I wmz.: !«lléliWI:liriii'liftri i.iSliiilH íII.ílEIiilliiJLÜÍ:mm Anul II — No. 25 Luni 3 Iulie 1950 Un an de la moartea lui Gheorghi Dimitrov luptător de frunte al oamenilor muncii de pretutindeni La 2 iulie 1949 a încetat din viață Gheorghi Dimitrov, învățătorul și conducătorul mult iubit al poporului bulgar, președintele Consiliului de miniștri al R.P. Bulgaria, marele luptător antifascist, al oamenilor muncii de pretutindeni. Moartea lui Gheorghi Dimitrov a îndurerat adânc nu numai poporul bulgar, ci și pe oamenii muncii din toate țările lumii, care au pierdut astfel un vajnic luptător pentru cauza păcii, democrației și socialismului. In cursul ultimilor 50 de ani, viața și activitatea lui Gheorghi Dimitrov au fost strâns legate de istoria eroică a clasei muncitoare din Bulgaria. Fiu de muncitor, el însuși muncitor, Gheorghi Dimitrov a intrat în rândurile mișcării muncitorești internaționale chiar din primele momente ale afirmării acesteia, spre sfârșitul secolului trecut. El și-a consacrat toate forțele sale și nesfârșita sa energie organizării luptei dusă de clasa muncitoare. Gheorghi Dimitrov a fost un neobosit luptător pentru pace; el a denunțat în repetate rânduri pe ațâțătorii la război din afară și pe uneltele lor din interiorul țării; el a afirmat cu nestrămutată convingere că „masele populare antiimperialiste din toate țările, in fruntea cărora se găsesc popoarele Uniunii Sovietice și Partidele Comuniste de pretutindeni, vor ști să zădărnicească uneltirile războinice ale imperialismului agresiv și să asigure în felul acesta o pace democratică, trainică în lumea întreagă"". Moartea lui Gheorghi Dimitrov a constituit o grea pierdere pentru poporul bulgar, ca și pentru oamenii muncii din celelalte țări. Funeraliile care au avut loc anul trecut au constituit o uriașă demonstrație internațională în numele marilor idei cărora Dimitrov le-a consacrat toată viața. Poporul bulgar rămâne credincios ideilor pentru care a luptat Dimitrov; el strânge tot mai mult rândurile in jurul Partidului Comunist Bulgar, alături de Marea Uniune Sovietică, chezășia păcii și independenței popoarelor. întrecere între salariații întreprinderii Nr. 24 Tg.Mureș pentru depuneri la CEC Conducerea întreprinderii Nr. 24 de construcții din Tg. Mureș a lansat un apel către toți muncitorii constructori de pe cele 12 șantiere din Tg. Mureș, prin care-i îndeamnă ca fiecare șantier să formeze comisie de depuneri la C.E.C. compusă din o trei persoane. In cinstea zilei de 23 August aceste comisii — pe baza unor puncte bine stabilite — vor organiza întreceri. Comisiile vor duce o largă muncă de lămurire în rândul muncitorilor, ca în interesul lor propriu să se alăture în număr cât mai mare acestei mișcări pentru realizarea de economii prin depuneri la CEC. prin aceasta vor putea asigura — fără nici un efort — sumele necesare aprovizionării de iarnă (lemne, încălțăminte, îmbrăcăminte, etc.). Partidul nostru și Guvernul se îngrijește în mod continuu de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc, dând posibilitate, ca prin depuneri la C.E.C. fiecare să-și poată economisi bani și să ridice sumele în orice colț al țării, atunci când are cea mai mare nevoe. In cadrul întreprinderii Nr. 24 de construcții din Tg Mureș, acel șantier, care va mobiliza cei mai mulți muncitori pentru sprijinirea acestei acțiuni, va fi distins cu un drapel roșu. FEKETE MIHAIL corespondent Fabricii de ciment Turda, Comarnic Azuga au îndeplinit planul de producție pe semestrul I înainte de termen Realizarea și depășirea Planului de Stat reprezintă sarcina de frunte a oamenilor muncii din țara noastră. In fața acestei sarcini colectivele de muncă ale fabricilor din sectorul materialelor de construcții, au depus tot efortul pentru realizarea și depășirea Planului. La data de 26 iunie fabricile de ciment TURDA și COMARNIC au îndeplinit planul semestrial și anume: fabrica de ciment Turda cu 100,12 la sută iar fabrica Comarnic cu 100,59 la sută. Acelaș efort l-au depus și muncitorii din fabricile de cărămizi. Astfel, fabrica de cărămizi Cărpiniș a îndeplinit planul pe semestrul I la data de 1 Iunie; fabrica Mureșeni la 5 Iunie; fabrica Ghiriș-Arieș la 10 Iunie; fabrica Lovrin la 11 Iunie; fabrica Sângheorghe la 12 Iunie; fabrica Flamura Roșie de 10 Iunie fabricile București II și La data de 27 Iunie a indeplinit planul semestrial și fabrica de ciment AZUGA cu 100,22 la sută. De la această dată fabricile susmenționate produc ciment în contul semestrului II. Aceste rezultate au la baza lor munca și efortul de zi de zi al oamenilor muncii din aceste fabrici care prin întreceri socialiste și având în față mărețele realizări ale Uniunii Sovietice, au realizat și depășit sarcinile de Plan București III la 17 Iunie; fabrica Trăinicia 20 Iunie; fabrica Hercules Târnăveni 122 Iunie; și fabrica Urziceni la 23 Iunie. Fabrici de țigle: Ghiriș Arieș la 1 Iunie; 7 Noembrie Sighișoara la 5 Iunie; Hercules Târnăveni la 12 Iunie; Urziceni la 15 Iunie. Fabrici de var: Bihor, Alesd și Vadul-Crișului la 25 Iunie. Fabrici de tuburi de ciment: Granitul București la 1 Aprilie; Oradea la 18 Aprilie; Trainica la 28 Aprilie; Timișoara la 27 Mai ; Eterna la 5 Iunie; Fabrici de ipsos: Turda la 5 Mai; Rapid Ighieș la 15 Iunie. Fabrici de plăci de mozaic: Oradea la 26 Aprilie; Granitul București la 5 Mai; Eterna a 28 Mai și Timișoara la 24 Iunie. Fabricile de cahle de teracotă: fabrica Mofleni-Dolj la 1 Aprilie; Sobe Bistrița la 11 Aprilie; Sobe Timișoara la 23 Aprilie; Record Sibiu la 4 Mai; Sobe București la 25 Mai și Sobe Deva la 28 Mai. Fabrici de produse izolatoare: Izolatorul la Aprilie. Cariere de piatră, nisip, criblură și marmoră: Doaga-Tecuci la 9 Mai; Arad la 28 Mai; Malnaș la 4 Iunie; Constanța la 11 Iunie; Toplița Ciuc la 15 Iunie și Racoș Târnava-Mare la 19 Iunie. Numeroase alte fabrici de materiale de construcții lucrează în contul semestrului II 4 PAGINI 4 LEI Pe zi ce trece, tot mai mult crește avântul muncitorilor și tehnicienilor de pe șantiere antrenați în întrecere socialistă în lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, în luptă pentru pace. Principalul obiectiv în cadrul întrecerii este întărirea spiritului gospodăresc pe șantiere printr-un regim sever de economii. La Hunedoara colectivul muncitorilor și tehnicienilor întreprinderii No. 12 au măreața sarcină de a realiza în timpul cel mai scurt și în cele mai bune condițiuni Orașul Muncitoresc, unde vor locui muncitorii Combinatului Siderurgic. Pe șantier, Organizația de Partid și SinAceastă inițiativă a pornit în ziua de 25 Mai, în cadrul unei ședințe săptămânale de producție. In această ședință, la care au participat secretarul organizației de Partid, comitetul sindical, șefii celor cinci brigăzi de economii și conducerea șantierului s’a arătat importanța realizării de cât mai mari economii, pentru îndeplinirea sarcinilor de Plan. Șefii brigăzilor de economii și-au luat angajamentul că vor intensifica lupta pentru economii, în așa fel, incât după o lună de zile să poată lucra o zi cu materialele economisite. Din aceea zi șefii de brigăzi au pornit la organizarea mai temeinică a muncii și numai după 24 zile lucrătoare ei și-au putut îndeplini angajamentele. dhcat sprijină pe muncitori ca aceștia să-și organizeze din ce în ce mai bine munca luându-se măsuri ca aprovizionarea cu materiale să nu mai întâmpine dificultăți ca în trecut. Deasemeni, o problemă care a fost cu succes rezolvată este acela privind intensificarea luptei pentru economiile de materiale. Prin organizarea celor 5 brigăzi de economii, pe șantierul Orașul Muncitoresc, s’au realizat într’un timp destul de scurt economii foarte importante. Iar în ziua de 28 Iunie brigăzile au putut lucra în tot timpul celor 8 ore cu materialele economisite *e timpi unei luni. in Echipa dulgherului Ghido Deneș, care a lucrat la șarpanta blocului de garsoniere, în loc să întrebuințeze — conform consumului specific — 43,880 m. c. grinzi, la o lucrare de 728 m. p., printr’o mai bună organizare a muncii, întrebuințând toate deșeurile, el a folosit numai 30,483 m. c., grinzi, realizând o economie de 13,197 m. c. grinzi. Deasemeni, prin folosirea de câte 5 ori a scândurilor de la cofrajele pentru beton, echipa tovarășului Ghida a realizat o economie de 11,135 m. c. scânduri. Folosind cuiele recuperate, brigada a realizat în timp de 24 zile o economie de 65 kg. cuie. Cealaltă brigadă de dulgheri, a tovarășului Doboli Alexandru a realizat la executarea unei șarpante o economie de 123 m. c. trinzi. întrebuințând de un număr sporit M ori scândurile dela cofrajele de beton, brigada a economisit 2.340 m. c. scânduri. Aceiași brigadă a mai economisit 120 kg. de și 2 m. c. șipci și brigada de fierari a or. Karancsi Alexandru a realizat o economie de 956 kg. fier și 52 kg. sârmă arsă. Cele 2oi brigăzi de economii recent înființate, conduse de zidarii Moacă Stelian și Farcaș Iosif, au reușit să obțină succese însemnate chiar din primele zile a organizării lor. Astfel, in ultimile trei săptămâni, brigada tovarășului Moacă a realizat economie de 4901 cărămizi, iar cea a lui Farkaș a economisit 4216 cărămizi. Pe de altă parte brigada tovarășului Moacă a făcut o economie de 3.600 kg. ciment, prin introducerea unei cantități de 24 m. c. piatră spartă (deșeuri) in betonul de la fundație. Succesele obținute se datoresc unei clare evidențe a consumului de materiale Toate aceste rezultate ale brigăzilor de economii au putut fi realizate datorita organizării unei stricte evidențe a consumului de (Continuare în pag. 4-a) Urmând exemplul stahanovistei Lidia Corabeinicova In lupta pentru pace, pe șantierul Orașul Muncitoresc, din Hunedoara, 5 brigăzi au lucrat o zi cu materialele economisite — Inițiativa acestor brigăzi s’a extins și pe alte șantiere — Economiile realizate de cele 5 brigăzi în decurs de 24 zile Prelucrând Codul Muncii, constructorii își exprimă dragostea fața de Partid și Guvern Pe șantierul „Casa Scânteii" s’a prelucrat, zilele trecute, Codul Muncii cu muncitorii secției descărcare de vagoane. Tovarășul Mircea Bici, președintele Sindicatului „Casa Scânteii", a arătat importanța Codului Muncii, desbătând fiecare capitol în parte. „Codul Muncii — a spus tovarășul Mircea Buci — legiferează toate cuceririle de până acum ale clasei muncitoare și este încă un pas înainte spre o viață mai bună”.. Au urmat apoi discuțiile la care au parte cu însuflețire un mare număr luat de muncitori. „Roadele muncii în trecut mergeau la folosul burgheziei, a spus tovarășul Constantin Marinache, iar noi eram considerați niște robi. Legile făcute de burghezie, erau făcute contra noastră și fără ca noi să le cunoaștem. Astăzi legile — Codul Muncii — sunt făcute pentru noi, sunt votate muncitorii și sunt publicate în toate de noi ziarele pentru a le cunoaște fiecare muncitor". „Am muncit de mic copil la boemi, spune tovarășul Gheorghe Ilean, care m’au exploatat la sânge. Când îmi ceream și eu salariul primeam bătăi și ocări, ba chemau și poliția care era în slujba lor. Așa că până la sfârșit mă trezeam dat afară și scos și dator față de beer. Mă băgăm slugă la alții, crezând că voi găsi unul mai bun, dar toți erau la fel. Nu avea cine să mă apere,nu aveam o lege care să stabilească drepturile muncitorilor. Astăzi Codul Muncii ne asigură toate drepturile, fiind o lege a noastră, a muncitorilor". „Și eu am slugărit pe la boeri, spune tovarășul Gheorghe Balcu. Mi-am irosit toată tinerețea muncind din greu pentru ei, că eu cu nimic nu m’am ales. Acum am 51 de ani nici să mă iscălesc măcar nu știu. Vreau însi să să învăț carte și chiar și o meserie. Sunt destul de voinic ca să mai pot fi folositor scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română, care are atâta grijă de noi, oamenii muncii. Au mai luat cuvântul și alți muncitori care și-au arătat cu toții hotărîrea de a munci din toate puterile lor pentru a întări tot mai mult Republica noastră Populară, Patria celor ce muncesc. P. CONSTANTIN „Codul Muncii ne dă dreptul și ne ajută să învățăm meserie“. Zilele trecute la Sindicatul Sovromconstrucție s’a ținut ședința de prelucrare a Codului Muncii cu comitetele de întreprindere și de șantiere. Prelucrarea a fost făcută de tovarășul Popovici, secretarul Sindicatului, care a arătat importanța Codului Muncii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor se revin din Planul de Stat muncitorilor constructori, subliniind diferența dintre vechea legislație burgheză și noua legiuire socialistă. După prelucrare au luat cuvântul numeroși tovarăși care au arătat că noul Cod al Muncii este o lege care a întărit drepturile cucerite de clasa muncitoare: „Partidul și Guvernul, a spus tovarășul Chira, se îngrijesc de cei ce muncesc punându-le la îndemână toate mijloacele pentru îmbunătățirea vieții lor". „In trecut, spune tovarășul Mirică, capitaliștii își bateau joc de muncitori, știind că legile erau de partea lor. Nici meseria nu ne lăsau măcar să o învățăm, întrebuințându-ne la tot felul de munci, numai la meseria în care intram nu eram folosiți. Astăzi, Codul Muncii ne dă dreptul și ne ajută să învățăm meseria în cele mai bune condițiuni . In continuare au mai luat cuvântul și alți tovarăși care au arătat dragostea cu care au primit noul Cod al Muncii. C. ȘTEFANESCU : corespondent Asistența în timpul prelucrării Codului Muncii la Sindicatul Sovromconstrucție. Sâmbătă dimineața a avut loc ședința Comitetului Executiv al Confederației Generale a Muncii pentru examinarea condițiilor de organizare a concursului pe țară al cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor. Comitetul Executiv al C.G.M. a adoptat în această ședință următoarea hotărire: In vederea îmbunătățirii muncii de educație și a muncii culturale de masă în rândurile muncitorilor și funcționarilor, în vederea ridicării nivelului activității cluburilor, bibliotecilor și colțurilor roșii ale sindicatelor, Comitetul Executiv al Confederației Generale a Muncii hotărăște: 1. Organizarea concursului pe țară al cluburilor, bibliotecilor, colțurilor roșii, cinematografelor, cu începere dela 10 Iulie 1950 până la 1 Martie 1951. 2. Aprobarea condițiilor de participare la concurs a cluburilor, bibliotecilor, colțurilor roșii și cinematografelor. 3. Acordarea unui fond de lei 15.000.000 din fondul cultural al Confederației Generale a Muncii pentru premierea participanților la concurs și pentru cheltueli organizatorice. 4. Alcătuirea Comisei Centrale de conducere a concursului compusă din următorii tovarăși: Nicolschi Vanda, membru în Biroul Comitetului Executiv C.G.M., președinte al Comisiei; Gherman Mircea, responsabilul secției de Educație și Cultură C.G.M., vicepreședinte al Comisiei; Groza Ion, responsabilul adjunct al secției Educație și Cultură C.G.M., secretarul Comisiei, ponsabil Nastovici Petre, resadjunct al secției Propagandă și Agitație a C.C. al U.T.M.; Țibuleac Ion, directorul Căminelor culturale din Comitetul pentru Așezămintele Culturale de pe lângă Consiliul de Miniștri; Lăzărescu Andrei, director g.ral adjunct al Direcției Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice, Difuzării Cărții și Presei de pe lângă Consiliul de Miniștri; Armașu Silvia, membru în Comitetul Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniștri; Sorescu Ion, secretar general adjunct al Consiliului General de Conducere ARLUS; Moldovan Vasile, directorul teatrelor din Ministerul Artelor ; Alexandru Ion, membru în Biroul Comitetului Executiv C.G.M. și președinte al Uniunii Mine Petrol și Gaz Metan; Covaci Francisc, președintele Uniunii Metalo-Chimice; Coman Dascălu, președintele Uniunii Sindicatelor din Transporturi și Comunicații; Stoia Elena, președintele Uniunii Textile, Pielărie și Confecții ; Rusu Ichim, președintele Uniunii Sindicatelor de Salariați Agricoli; Roman Gheorghe, președintele Uniunii Constructori; Panait Vanghele, președintele Uniunii Lenin-Forestier; Anton Emilian, președintele Uniunii Sindicatelor din Instituțiile Administrative de Stat: Bratu Gheorghe, președintele Sindicatului Canalului Dunăre-Marea Neagră ; Niculescu Alexandru, președintele Uniunii Sindicatelor din Industria Poligrafică, Presă și Instituții de Cultură , Constantinescu Andrei, președintele Uniunii Sindicatelor din Industria Alimentară, Tutun și Salariații Casnici; Nanu Mihail, președintele Uniunii Sindicatelor I Salariaților din învățământ ; Radu Gheorghe, președintele Uniunii Sindicatelor din Comerț și Cooperație; Teodorescu Nicolae, mecanic de loocomotivă, Depoul B.C.; Șahi-rghian Alexandru, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R.; Jean Tudose, din partea Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii; Popovici/ Vasile, din partea Uniunii] Compozitorilor; Paul Ioniță, responsabilul secției culturale a „Vieții Sindicale“; Moraru ( Asen, responsabila comisiei artistice din secția de Educație și Cultură C.G.M.; Macri^ Silviu, responsabilul resortului de cluburi din secția de Educație și Cultură C.G.M. Brit Nahman, responsabilul resortului de biblioteci din* secția de Educație și Cultură C.G.M. ; Catrina Filip, responsabil adjunct al resortului cluburi din secția de Educație și Cultură C.G.M. HOTARIREA Comitetului Executiv al Confederației Generale a Muncii din 24 iunie 1950 asupra organizării concursului pe țară al cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor I