Constructorul, iulie 1950 (Anul 2, nr. 25-29)

1950-07-03 / nr. 25

1\-/ Tîl- 3 û 2 I­r" Brigăzile de economii factor important în lupta pentru reducerea prețului de cost nici când în trecutul burghez o­­meșieresc nu s’a dus pe șantierele de construcții o luptă, pentru rea­lizarea de economii. Dimpotrivă, ri­sipa domnea pretutindeni. Antrepre­norul capitalist știa că el își scoate paguba încărcând prețul de cost al lucrării, iar risipa favoriza și acope­rea hoția conducătorilor și furni­zorilor. Dar nici muncitorii nu aveau interesul de a cruța materialele. Ex­ploatarea la care era supus îl în­demna dimpotrivă să distrugă sau să risipească bunurile acelora care îi furau munca. Numai într’o orându­ire socială în care proprietatea mij­loacelor de producție a trecut în mâna poporului poate exista o pre­ocupare permanentă și generală pentru realizarea de economii. Oa­menii muncii se conving tot mai mult că fiecare economie, cât de neînsemnată ar părea ea, contribue la creșterea acumulării socialiste și deci la creșterea bunei stări obștești, dar în acelaș timp, pătrunde în con­știința oamenilor muncii din țara noastră convingerea că lupta pen­tru economii este de fapt o formă a luptei politice întrucât duce la în­florirea economiei noastre, la gră­birea construirii socialismului, la în­tărirea lagărului păcii. Lupta pentru economii găsește mi­nunate exemple în Uniunea Sovie­tică unde ea a căpătat o extindere deosebit de mare ajungând să cape­te caracterul unei largi mișcări de masfă. Numai în cursul anului 1948, muncitorii regiunii Moscova au rea­lizat 2 miliarde ruble economii peste plan. De atunci lupta pentru eco­nomii a luat formele cele mai va­riate și au dat rezultate tot mai im­portante. Anul trecut muncitorii so­vietici din construcții, urmând ini­țiativa brigăzii lui Alexandru Olșa­­nov, de l­a întreprinderea de cons­trucții civile „Mossilstroi“ din Mos­cova, au desfășurat o largă campa­­nie de economii prin raționalizarea proceselor de muncă și introducerea unor metode noi industriale. O nouă formă de luptă pentru e­­conomii a luat naștere anul acesta în Uniunea Sovietică, datorită ini­țiativei comsomolistei Lidia Cora­­belnicova, muncitoare la fabrica de încălțăminte „Comuna din Paris“. Urmărind realizarea de economii la materiile prime, colectivul Lidiei Corabelnicova a hotărît ca la fieca­re 25 zile de lucru să lucreze o zi din materialul economisit. Această inițiativa patriotică a găsit un pu­ternic ecou în rândul muncitorilor sovietici și a dat pretutindeni ex­celente rezultate. Ea a servit de ex­emplu și muncitorilor constructori din țara noastră. La 24 Mai, brigăzile de economii ale șantierului „Orașul Muncitoresc“ din Hunedoara s-a­u angajat să lucreze o zi pe lună nu­mai cu materialele economisite. La 24 Iunie, cele 5 brigăzi de e­­tonomii ale șantierului au lucrat toată ziua cu materialele economi­site timp de o lună. Prin manipu­larea atentă și întrebuințarea spăr­turilor, brigăzile lui Moacă Stelian și Farkas Iosif au economisit peste 9.000 de cărămizi în interval de o lună. In acelaș timp prin introdu­cerea pietrei la fundamentele de be­ton s’au economisit 3.600 kg. ciment. Brigada lui Deneș Ghida a econo­misit peste 13 m.c grinzi la șarpan­tă și 11 m.c. scândură la cofraj. De­asemeni brigada lui Doboly Alexan­dru a făcut mari econ­omii la grinzi, scânduri și cuie. In total brigăzile au economisit în timp de o lună materiale în valoare de 366.000 lei. Succesul obținut de brigăzile de economii ale întreprinderii de Cons­trucții Nr. 12, din Hunedoara sunt un exemplu grăitor pentru toate șantierele noastre. In lupta pentru scăderea prețului de cost cu 18 la sută, așa cum prevede Planul pe anul în curs, brigăzile de economii au un rol de primă importanță. Primele brigăzi de economii care au luat naștere încă de la sfârșitul anului trecut, au ajuns astăzi să ca­pete o mai mare extindere și o mai bună organizare. Patriotismul muncitorilor cons­tructori, dorința lor de a contribui la lupta pentru pace și socialism a asigurat extinderea acestei mișcări, care a înregistrat succese importan­te. Inițiative tot mai numeroase au isvorât din rândul muncitorilor con­structori. Economiile realizate de dulgherul Holzinger din Hunedoara, „cutiuțele de strâns cuie“, inițiate de zidarul Apostol Ilin Galați, intro­ducerea fișelor la stivele de mate­rial propusă de Ion Darenco, au folosit brigăzilor de economii în lup­ta lor pentru scăderea prețului de cost. Având în vedere importantul rol al brigăzilor de economii pe șantie­re, sindicatele au stimulat în ge­neral constituirea lor și conducerile șantierelor le-au sprijinit. Brigăzile de economii împărțite pe echipe spe­cializate într-o anumită operație, cu muncitori care cunosc normele de producție și cantitățile de material necesare la fiecare lucrare au ob­ținut rezultate bune în cadrul între­cerii socialiste. Preocuparea muncitorilor pentru economisirea materialelor poate a­­duce fiecărui șantier succese ca a­­cele­a dobândite de muncitorii cons­tructori de la Hunedoara. Pe șantie­rele noastre de construcții, există posibilități larg deschise pentru ac­tivitatea brigăzilor. Sunt încă multe șantierele unde domnește dezordi­nea, unde nici materialele, nici scu­lele nu sunt cruțate, fie din nepă­sare, fie din lipsă de control din par­tea conducerii întreprinderii sau a organelor sindicale. Organele sin­dicale, care ar trebui să pună pe primul plan al întrecerii socialiste lupta pentru economii, privesc une­ori problema formal și nu în­țeleg să sprijine formarea brigă­zilor de economii. S’a observat une­ori că și atunci când brigăzile de economie sunt constituite, nimeni nu se mai interesează de munca lor și astfel de inițiative patriotice sunt lăsate să se stingă, fiind considera­te ca ceva ocazional și nu ca o me­todă permanentă de organizare a muncii. In jurul brigăzilor de eco­nomii trebue creată o largă acțiune de popularizare. Trebue ținută o e­­vidență precisă a realizărilor obținu­te de aceste brigăzi, activitatea lor trebue urmărită și evidențiată. Prin munca susținută de agitație și lă­murire, trebue făcut astfel încât fiecare muncitor constructor să-și dea seama că scândura sau cără­mida economisită contribue la creș­terea acumulării socialiste, la creș­terea propriului său nivel de trai. Lupta pentru economii trebue să fie o probă de încercare de felul în care oamenii muncii și-au însușit o nouă atitudine față de muncă, de felul cum au reușit să se comporte ca buni gospodari ai bunurilor ob­ștești. Brigăzile de economii ale șantierelor slujesc tocmai acestui înalt țel de a contribui la noua e­­ducație economică socialistă a oa­menilor muncii. Nu există șantier­e de construcții unde brigăzile de economii să nu găsească rostul lor în lupta împo­triva risipei de materiale. Sunt oare întotdeauna îndeajuns folosite scân­durile la cofraje? Mai există încă dulgheri care găsesc că este mai comod să strice o scândură întreagă pentru a tăia dimensiuni mici. Câte cărămizi nu sunt sparte prin ma­nipularea lor neatentă? De câte ori zidarii grăbiți preferă să spargă o cărămidă întreagă, deși la colțuri și goluri ei ar putea întrebuința cu folos și spărturi? De multe ori, din neglijența mai ales a tehnicienilor care nu fac stu­diul granulometric pentru a deter­mina proporția de ciment, se obțin betoane de o rezistență superioară celei prevăzute in deviz risipindu-se astfel inutil cimentul. Aceeași risipă se produce la fierul pentru beton. Nenumărate sunt posibilitățile de a economisi materialele. Brigăzile de economii trebue să pornească la muncă cu entuziasm și seriozitate, cu conștiința că întreprinde o ac­țiune de adevărat patriotism. Ur­mând exemplu dat de brigăzile de economii din Hunedoara, lucrând o zi pe lună din materiale economi­site, muncitorii fiecărui șantier vor da țării posibilitatea de a progresa mai repede pe drumul socialismului și al bunei stări, pe drumul întăririi lagărului păcii. Brigăzile de econo­mii sunt un exemplu puternic al fe­lului în care muncitorii liberi ai unei țări libere știu să lupte pentru păs­trarea drepturilor lor, pentru viito­rul luminos al întregului popor. PROLETARUDINiTOATE .ȚĂRILE, UNIȚI-VAf I wmz.: !«lléliWI:liriii'liftri i.iSliiilH íII.ílEIiilliiJLÜÍ:mm Anul II — No. 25 Luni 3 Iulie 1950 Un an de la moartea lui Gheorghi Dimitrov luptător de frunte al oamenilor muncii de pretutindeni La 2 iulie 1949 a încetat din viață Gheorghi Dimitrov, învățătorul și con­ducătorul mult iubit al poporului bul­gar, președintele Consiliului de miniștri al R.P. Bulgaria, marele luptător anti­fascist, al oamenilor muncii de pretutin­deni. Moartea lui Gheorghi Dimitrov a îndurerat adânc nu numai poporul bul­gar, ci și pe oamenii muncii din toate țările lumii, care au pierdut astfel un vajnic luptător pentru cauza păcii, de­mocrației și socialismului. In cursul ultimilor 50 de ani, viața și activitatea lui Gheorghi Dimitrov au fost strâns legate de istoria eroică a clasei muncitoare din Bulgaria. Fiu de muncitor, el însuși muncitor, Gheorghi Dimitrov a intrat în rândurile mișcării muncitorești internaționale chiar din primele momente ale afirmării acesteia, spre sfârșitul secolului trecut. El și-a consacrat toate forțele sale și nesfârșita sa energie organizării luptei dusă de clasa muncitoare. Gheorghi Dimitrov a fost un neobo­sit luptător pentru pace; el a denunțat în repetate rânduri pe ațâțătorii la răz­boi din afară și pe uneltele lor din in­teriorul țării; el a afirmat cu nestră­mutată convingere că „masele populare antiimperialiste din toate țările, in fruntea cărora se găsesc popoarele U­­niunii Sovietice și Partidele Comuniste de pretutindeni, vor ști să zădărniceas­că uneltirile războinice ale imperialis­mului agresiv și să asigure în felul a­­cesta o pace democratică, trainică în lu­mea întreagă"". Moartea lui Gheorghi Dimitrov a con­stituit o grea pierdere pentru poporul bulgar, ca și pentru oamenii muncii din celelalte țări. Funeraliile care au avut loc anul trecut au constituit o uriașă demonstrație internațională în numele marilor idei cărora Dimitrov le-a con­sacrat toată viața. Poporul bulgar ră­mâne credincios ideilor pentru care a luptat Dimitrov; el strânge tot mai mult rândurile in jurul Partidului Co­munist Bulgar, alături de Marea Uniu­ne Sovietică, chezășia păcii și indepen­denței popoarelor. întrecere între salariații întreprinderii Nr. 24 Tg.­Mureș pentru depuneri la CEC Conducerea întreprinderii Nr. 24 de construcții din Tg. Mureș a lansat un apel către toți muncitorii constructori de pe cele 12 șantiere din Tg. Mureș, prin care-i în­deamnă­­ ca fiecare șantier să formeze comisie de depuneri la C.E.C. compusă din o trei persoane. In cinstea zilei de 23 August aceste comisii — pe baza unor puncte bine stabilite — vor organiza întreceri. Comisiile vor duce o largă muncă de lămurire în rândul muncitorilor, ca în in­teresul lor propriu să se alăture în număr cât mai mare acestei mișcări pentru reali­zarea­ de economii prin depuneri la CEC. prin aceasta vor putea asigura — fără nici un efort — sumele necesare aprovizionării de iarnă (lemne, încălțăminte, îmbrăcă­minte, etc.). Partidul nostru și Guvernul se îngri­jește în mod continuu de ridicare a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc, dând posi­bilitate, ca prin depuneri la C.E.C. fiecare să-și poată economisi bani și să ridice sumele în orice colț al țării, atunci când are cea mai mare nevoe. In cadrul întreprinderii Nr. 24 de con­strucții din Tg Mureș, acel șantier, care va mobiliza cei mai mulți muncitori pen­tru sprijinirea acestei acțiuni, va fi distins cu un drapel roșu. FEKETE MIHAIL corespondent Fabrici­i de ciment Turda, Comarnic Azuga au îndeplinit planul de producție pe semestrul I înainte de termen Realizar­ea și depășirea Planului de Stat reprezintă sarcina de frunte a oamenilor muncii din țara noastră. In fața acestei sarcini colectivele de mun­că ale fabricilor din sectorul materialelor de construcții, au depus tot efortul pentru rea­lizarea și depășirea Planului. La data de 26 iunie fabricile de ciment TURDA și COMARNIC au îndeplinit planul semestrial și anume: fabrica de ciment Turda cu 100,12 la sută iar fabrica Comarnic cu 100,59 la sută. Acelaș efort l-au depus și muncitorii din fabricile de cărămizi. Astfel, fabrica de cărămizi Cărpiniș a îndeplinit planul pe semestrul I la data de 1 Iunie; fabrica Mureșeni la 5 Iunie; fabrica Ghiriș-Arieș la 10 Iunie; fabrica Lovrin la 11 Iunie; fabrica Sângheorghe la 12 Iunie; fabrica Flamura Roșie de 10 Iunie­­­ fabricile București II și La data de 27 Iunie a indeplinit planul semestrial și fabrica de ciment AZUGA cu 100,22 la sută. De la această dată fabricile susmenționate produc ciment în contul semestrului II. Aceste rezultate au la baza lor munca și efortul de zi de zi al oamenilor muncii din aceste fabrici care prin întreceri socia­liste și având în față mărețele realizări ale Uniunii Sovietice, au realizat și depășit sar­cinile de Plan­ București III la 17 Iunie; fabrica Trăinic­ia 20 Iunie; fabrica Hercules Târnăveni 1­22 Iunie; și fabrica Urziceni la 23 Iunie. Fabrici de țigle: Ghiriș Arieș la 1 Iunie; 7 Noembrie Sighișoara la 5 Iunie; Hercules Târnăveni la 12 Iunie; Urziceni la 15 Iunie. Fabrici de var: Bihor, Alesd și Vadul-Cri­­șului la 25 Iunie. Fabrici de tuburi de ciment: Granitul Bu­curești la 1 Aprilie; Oradea la 18 Aprilie; Trainica la 28 Aprilie; Timișoara la 27 Mai ; Eterna la 5 Iunie; Fabrici de ipsos: Turda la 5 Mai; Rapid Ighieș la 15 Iunie. Fabrici de plăci de mozaic: Oradea la 26 A­prilie; Granitul București la 5 Mai; Eterna a 28 Mai și Timișoara la 24 Iunie. Fabricile de cahle de teracotă: fabrica Mofleni-Dolj la 1 Aprilie; Sobe Bistrița la 11 Aprilie; Sobe Timișoara la 23 Aprilie; Record Sibiu la 4 Mai; Sobe București la 25 Mai și Sobe Deva la 28 Mai. Fabrici de produse izolatoare: Izolatorul la Aprilie. Cariere de piatră, nisip, criblură și mar­moră: Doaga-Tecuci la 9 Mai; Arad la 28 Mai; Malnaș la 4 Iunie; Constanța la 11 Iu­nie; Toplița Ciuc la 15 Iunie și Racoș Târ­­nava-Mare la 19 Iunie. Numeroase alte fabrici de materiale de construcții lucrează în contul semestrului II 4 PAGINI 4 LEI Pe zi ce trece, tot mai mult crește avân­tul muncitorilor și tehnicienilor de pe șantiere antrenați în întrecere socialistă în lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, în luptă pentru pace. Principalul obiectiv în cadrul întrecerii este întărirea spiritului gospodăresc pe șan­tiere printr-un regim sever de economii. La Hunedoara colectivul muncitorilor și tehni­cienilor întreprinderii No. 12 au măreața sarcină de a realiza în timpul cel mai scurt și în cele mai bune condițiuni Orașul Mun­citoresc, unde vor locui muncitorii Combi­natului Siderurgic. Pe șantier, Organizația de Partid și Sin­Această inițiativă a pornit în ziua de 25 Mai, în cadrul unei ședințe săptămâ­nale de producție. In această ședință, la care au participat secretarul organizației de Partid, comitetul sindical, șefii celor cinci brigăzi de economii și conducerea șantierului s’a arătat importanța reali­zării de cât mai mari economii, pentru îndeplinirea sarcinilor de Plan. Șefii brigăzilor de economii și-au luat angajamentul că vor intensifica lupta pentru economii, în așa fel, incât după o lună de zile să poată lucra o zi cu ma­terialele economisite. Din aceea zi șefii de brigăzi au pornit la organizarea mai temeinică a muncii și numai după 24 zile lucrătoare ei și-au putut îndeplini angajamentele. dhcat sprijină pe muncitori ca aceștia să-și organizeze din ce în ce mai bine munca luându-se măsuri ca aprovizionarea cu ma­teriale să nu mai întâmpine dificultăți ca în trecut. Deasemeni, o problemă care a fost cu suc­ces rezolvată este acela privind intensifica­rea luptei pentru economiile de materiale. Prin organizarea celor 5 brigăzi de econo­mii, pe șantierul Orașul Muncitoresc, s’au realizat într’un timp destul de scurt econo­mii foarte importante. Iar în ziua­ de 28 Iu­nie brigăzile au putut lucra în tot timpul celor 8 ore cu materialele economisite *e timpi unei luni. in Echipa dulgherului Ghido Deneș, care a lucrat la șarpanta blocului de garso­niere, în loc să întrebuințeze — conform consumului specific — 43,880 m. c. grinzi, la o lucrare de 728 m. p., printr’o mai bună organizare a muncii, întrebuin­țând toate deșeurile, el a folosit numai 30,483 m. c., grinzi, realizând o economie de 13,197 m. c. grinzi. Deasemeni, prin folosirea de câte 5 ori a scândurilor de la cofrajele pentru beton, echipa tovarășului Ghida a reali­zat o economie de 11,135 m. c. scân­duri.­­ Folosind cuiele recuperate, bri­gada a realizat în timp de 24 zile o eco­nomie de 65 kg. cuie. Cealaltă brigadă de dulgheri, a tova­rășului Doboli Alexandru a realizat la executarea unei șarpante o economie de 1­23 m. c. t­rinzi. întrebuințând de un număr sporit M ori scândurile dela cofrajele de beton, brigada a economisit 2.340 m. c. scân­­duri. Acei­ași brigadă a mai economisit 120 kg. d­­e și 2 m. c. șipci și brigada de fierari a or. Karancsi Alexandru a rea­lizat o eco­nomie de 956 kg. fier și 52 kg. sârmă arsă. Cele 2­oi brigăzi de economii recent înființate, conduse de zidarii Moacă Ste­lian și Farcaș Iosif, au reușit să obțină succese însemnate chiar din primele zile a organizării lor. Astfel, in ultimile trei săptămâni, bri­­gada tovarășului Moacă a realizat economie de 4901 cărămizi, iar cea a lui­­ Farkaș a economisit 4216 cărămizi. Pe de altă parte brigada tovarășului Moacă a făcut o economie de 3.600 kg. ciment, prin introducerea unei cantități de 24 m. c. piatră spartă (deșeuri) in betonul de la fundație.­­ Succesele obținute se datoresc unei clare evidențe a consumului de materiale Toate aceste rezultate ale brigăzilor de economii au putut fi realizate datorita orga­nizării unei stricte evidențe a consumului de (Continuare în pag. 4-a) Urmând exemplul stahanovistei Lidia Corabeinicova In lupta pentru pace, pe șantierul Orașul Muncitoresc, din Hunedoara, 5 brigăzi au lucrat o zi cu materialele economisite — Inițiativa acestor brigăzi s’a extins și pe alte șantiere — Economiile realizate de cele 5 brigăzi în decurs de 24 zile Prelucrând Codul Muncii, constructorii își exprimă dragostea fața de Partid și Guvern Pe șantierul „Casa Scânteii" s’a prelucrat, zilele trecute, Codul Muncii cu muncitorii secției descărcare de vagoane. Tovarășul Mircea Bici, președintele Sin­dicatului „Casa Scânteii", a arătat importan­ța Codului Muncii, desbătând fiecare capitol în parte. „Codul Muncii — a spus tovarășul Mircea Buci — legiferează toate cuceririle de până acum ale clasei muncitoare și este încă un pas înainte spre o viață mai bună”.. Au urmat apoi discuțiile la care au parte cu însuflețire un mare număr luat de muncitori. „Roadele muncii în trecut mergeau la folosul burgheziei, a spus tovarășul Con­stantin Marinache, iar noi eram considerați niște robi. Legile făcute de burghezie, erau făcute contra noastră și fără ca noi să le cunoaștem. Astăzi legile — Codul Muncii — sunt făcute pentru noi, sunt votate muncitorii și sunt publicate în toate de noi zia­­rele pentru a le cunoaște fiecare munci­tor". „Am muncit de mic copil la boemi, spune tovarășul Gheorghe Ilean, care m’au exploa­tat la sânge. Când îmi ceream și eu salariul primeam bătăi și ocări, ba chemau și poliția care era în slujba lor. Așa că până la sfâr­șit mă trezeam dat afară și scos și dator fa­ță de beer. Mă băgăm slugă la­ alții, crezând că voi găsi unul mai bun, dar toți erau­­ la fel. Nu avea cine să mă apere,nu aveam o lege care să stabilească drepturile muncito­rilor. Astăzi Codul Muncii ne asigură toate drepturile, fiind o lege a noastră, a munci­torilor". „Și eu am slugărit pe la boeri, spune to­varășul Gheorghe Balcu. Mi-am irosit toată tinerețea muncind din greu pentru ei, că eu cu nimic nu m’am ales. Acum am 51 de ani nici să mă iscălesc măcar nu știu. Vreau în­si să să învăț carte și chiar și o meserie. Sunt destul de voinic ca să mai pot fi folositor scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română, care are atâta grijă de noi, oamenii muncii. Au mai luat cuvântul și alți muncitori care și-au arătat cu toții hotărîrea de a munci din toate puterile lor pentru a întări tot mai mult Republica noastră Populară, Patria ce­­lor ce muncesc. P. CONSTANTIN „Codul Muncii ne dă dreptul și ne ajută să învățăm meserie“. Zilele trecute la Sindicatul Sovromcon­­strucție s’a ținut ședința de prelucrare a Co­dului Muncii cu comitetele de întreprindere și de șantiere. Prelucrarea a fost făcută de tovarășul Po­­povici, secretarul Sindicatului, care a arătat importanța Codului Muncii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor se revin din Planul de Stat muncitorilor constructori, subliniind diferența dintre vechea legislație burgheză și noua legiuire socialistă. După prelucrare au luat cuvântul nume­roși tovarăși care au arătat că noul Cod al Muncii este o lege care a întărit drepturile cucerite de clasa muncitoare: „Partidul și Guvernul, a spus tovarășul Chira, se îngrijesc de cei ce muncesc pu­­nându-le la îndemână toate mijloacele pen­tru îmbunătățirea vieții lor". „In trecut, spune tovarășul Mirică, capita­liștii își bateau joc de muncitori, știind că legile erau de partea lor. Nici meseria nu ne lăsau măcar să o învățăm, întrebuințân­­du-ne la tot felul de munci, numai la me­seria în c­are intram nu eram folosiți. As­tăzi, Codul Muncii ne dă dreptul și ne aju­tă să învățăm meseria în cele mai bune condițiuni­ . In continuare au mai luat cuvântul și alți tovarăși care au arătat dragostea cu care au primit noul Cod al Muncii. C. ȘTEFANESCU :­­ corespondent Asistența în timpul prelucrării Codului Muncii la Sindicatul Sovromconstrucție. Sâmbătă dimineața a avut loc ședința Comitetului Execu­tiv al Confederației Generale a Muncii pentru examinarea con­dițiilor de organizare a con­cursului pe țară al cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor. Comitetul Executiv al C.G.M. a adoptat în această ședință ur­mătoarea hotărire: In vederea îmbunătățirii muncii de educație și a mun­cii culturale de masă în rân­durile muncitorilor și func­ționarilor, în vederea ridicării nivelului activității cluburilor, bibliotecilor și colțurilor roșii ale sindicatelor, Comitetul Executiv al Confederației Ge­nerale a Muncii hotărăște: 1. Organizarea concursului pe țară al cluburilor, bibliote­cilor, colțurilor roșii, cinema­­tografelor, cu începere dela 10 Iulie 1950 până la 1 Martie 1951. 2. Aprobarea condițiilor de participare la concurs a clu­burilor, bibliotecilor, colțuri­­lor roșii și cinematografelor. 3. Acordarea unui fond de lei 15.000.000 din fondul cultu­ral al Confederației Generale a Muncii pentru premierea participanților la concurs și pentru cheltueli organizato­rice. 4. Alcătuirea Comisei Cen­trale de conducere a con­cursului compusă din urmă­torii tovarăși: Nicolschi Van­da, membru în Biroul Comi­tetului Executiv C.G.M., pre­­ședinte al Comisiei; Gherman Mircea, responsabilul secției de Educație și Cultură C.G.M., vicepreședinte al Comisiei; Groza Ion, responsabilul ad­junct al secției E­ducație și Cultură C.G.M., secretarul Co­­misiei, ponsabil Nastovici Petre, res­adjunct al secției Propagandă și Agitație a C.C. al U.T.M.; Țibuleac Ion, di­rectorul Căminelor culturale din Comitetul pentru Așeză­­mintele Culturale de pe lângă Consiliul de Miniștri; Lăză­­rescu Andrei, director g.ral adjunct al Direcției Generale a Editurilor, Industriei Poli­grafice, Difuzării Cărții și Presei de pe lângă Consiliul de Miniștri; Armașu Silvia, membru în Comitetul Cinema­­tografiei de pe lângă Consiliul de Miniștri; Sorescu Ion, se­cretar general adjunct al Con­siliului General de Conducere ARLUS; Moldovan Vasile, di­rectorul teatrelor din Ministe­rul Artelor ; Alexandru Ion, membru în Biroul Comitetu­lui Executiv C.G.M. și preșe­dinte al Uniunii Mine­ Petrol și Gaz Metan; Covaci Fran­­cisc, președintele Uniunii Me­­talo-Chimice; Coman Dascălu, președintele Uniunii Sindica­telor din Transporturi și Co­municații; Stoia Elena, preșe­dintele Uniunii Textile, Pielă­rie și Confecții ; Rusu Ichim, președintele Uniunii Sindica­telor de Salariați Agricoli; Roman Gheorghe, președin­tele Uniunii Constructori; Pa­­nait Vanghele, președintele Uniunii Lenin-Forestier; An­­ton Emilian, președintele Uni­unii Sindicatelor din Institu­­țiile Administrative de Stat: Bratu Gheorghe, președintele Sindicatului Canalului Dună­­re-Marea Neagră ; Niculescu Alexandru, președintele Uni­unii Sindicatelor din Industria Poligrafică, Presă și Instituții de Cultură , Constantines­cu Andrei, președintele Uniunii­ Sindicatelor din Industria A­­­limentară, Tutun și Salariații Casnici; Nanu Mihail, preșe­dintele Uniunii Sindicatelor I Salariaților din învățământ ;­ Radu Gheorghe, președintele­ Uniunii Sindicatelor din Co­merț și Cooperație; Teodo­­­rescu Nicolae, mecanic de lo­­o­comotivă, Depoul B.C.; Șahi-r­ghian Alexandru, secretar al­ Uniunii Scriitorilor din R.P.R.;­ Jean Tudose, din partea So­­cietății pentru Răspândirea­ Științei și Culturii; Popov­ici/ Vasile, din partea Uniunii] Compozitorilor; Paul Ioniță,­ responsabilul secției culturale­ a „Vieții Sindicale“; Moraru ( Asen, responsabila comisiei­ artistice din secția de Educa­­­ție și Cultură C.G.M.; Macri^ Silviu, responsabilul resortu­­­lui de cluburi din secția de E­­ducație și Cultură C.G.M. Brit Nahman, responsabilul­ resortului de biblioteci din* secția de Educație și Cultură­ C.G.M. ; Catrina Filip, res­ponsabil adjunct al resortului­ cluburi din secția de Educație­ și Cultură C.G.M. H­OTARIREA Comitetului Executiv al Confederației Generale a Muncii din 24 iunie 1950 asupra organizării concursului pe țară al cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor I

Next