Constructorul, februarie 1951 (Anul 3, nr. 56-59)
1951-02-05 / nr. 56
SA CAM AVANT MUNCH CULTURALE IN CONCURS de Mi ft. Avea cu membră în Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori Pentru sindicatele constructori, concursul cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor a fost și peste un factor de seamă in îmbunătățirea muncii culturale. In sectorul de construcții, înainte existau foarte puține unde cluburi și colțuri roșii, în cursul desfășurării concursului s’au creiat un număr însemnat de noi asemenea unități. Activitatea desfășurată în cadrul acestor cluburi și colțuri roșii a adus o contribuție însemnată în ridicarea nivelului politic și profesional al salariaților constructori. De pildă la colțul roșu al șantierului „Casa Scânteii“, fruntașul Rizu Pericle a expus, ajutat de tehnicianul Vieru, metoda sa de preparare a betonului, cu ajutorul căreia el a obținut consecutiv depășiri de normă de 80— 100 la sută. In clubul Sindicatului Constructori-Iași s’au ținut conferințe având ca temă combaterea misticismului și a superstițiilor, iar în clubul Sindicatului Constructori No. 1 București s’au ținut conferințe despre rolul conducător al Uniunii Sovietice în uriașul front al păcii. Cunoștințele culturale, politice și profesionale ale muncitorilor constructori, s’au îmbogățit datorită acestor conferințe. Concursul a contribuit într’o măsură însemnată la înființarea unei rețele largi de biblioteci volante, care în sectorul de construcții au o importanță deosebit de mare. Astfel, biblioteca sindicatului Hunedoara, care și-a mărit continuu numărul de volume, a reușit să înființeze biblioteci volante pe șantierele Ghețar, Teliuc, Cugir, etc.. Acelaș lucru au făcut sindicatele din Reșița, Brăila și „Sovromconstrucții“ No. 1 București. Bibliotecile volante au dat posibilitatea creării cercurilor de lectură pe locurile de muncă, la șantiere și citirii în colectiv a ziarelor și broșurilor în cadrul dormitoarelor. O contribuție importantă în munca culturală a fost creșterea echipelor artistice care au atras numeroși tineri, în acelaș timp îmbogățindu-se repertoriul acestor echipe cu noi cântece, jocuri și piese de teatru. Ca exemplu putem da echipa Sindicatului Constructori- Cluj, care și-a sporit numărul membrilor de la 84 la 120, formând deasemeni și un număr de 6 soliști, așa precum prevăd condițiile concursului. Deosebit de rodnică a fost activitatea caravanelor noastre cinematografice, care în această perioadă au dat sute de proecții. La acestea au participat zeci de mii de muncitori constructori din toate colțurile țării, care lucrând pe șantiere, de multe ori depărtate de orașe, nu aveau altă posibilitate de a viziona filme. In desfășurarea concursului cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor, noi am avut însă și o seamă de lipsuri. Astfel, nu am axat activitatea noastră pe cuprinderea tuturor sectoarelor și în deosebi a celor de bază. Așa de pildă, în sectorul de ciment, concursul a contribuit foarte puțin la îmbunătățirea culturale. Organele Sindicale muncii din fabricile de ciment din Turda, Fieni, „Titan“-București, „Stânca“-Brăila nu au fost antrenate suficient nici în privința creării condițiilor pentru desfășurarea concursului, și nici în însăși desfășurarea unei munci culturale legată de problemele de producție. De exemplu, la fabrica de ciment din Turda colțul roșu, care cuprindea o singură cameră, nu a fost amenajat și un timp îndelungat camera a fost folosită pentru școala de calificare. In general, acest colț roșu nu a fost folosit pentru munca culturală. In toată perioada concursului, această fabrică atât de importantă nu numai că nu a desvoltat munca artistică, dar chiar aproape a desființat-o. La fabrica de ciment „Stânca”Brăila, care în tot acest timp a trecut printr-o situație grea din punctul de vedere al producției, munca culturală nu a fost intensificată pentru a se veni astfel în ajutorul îndeplinirii sarcinilor de plan. Deasemeni activitatea noastră culturală a fost slabă în fabricile de cărămizi și ca exemplu putem cita fabricile de la Cărpiniș, Lugoj, Feldioara. Munca de agitație vizuală a avut și ea o serie de lipsuri, mai mult pe probleme în axându-se general, și prea puțin pe concret. Astfel, la fabrica de ciment Fieni putem întâlni multe lozinci „Mai mult ciment !”, dar nu se găsește niciuna legată de specificul întreprinderii. Această situație o găsim și în celelalte fabrici. Agitația vizuală trebuia axată pe concret nu numai în ce sectorul în totalitatea sa, privește ci și în ceea ce privește fabrica și secția respectivă. Prin munca noastră de agitație vizuală noi trebuia să popularizăm părțile pozitive, criticând delăsările și lipsurile. In acest fel s’ar fi putut ajunge la avântul general în fabrica respectivă. Toți astfel trebue subliniat ca o lipsă importantă faptul că munca culturală nu a fost folosită pentru extinderea formelor noi ale întrecerii socialiste și inițiativelor oamenilor muncii. De exemplu, întrecerea pe profesiuni pornită la fabrica de ciment Turda nu a fost sprijinită continuu printr-o largă popularizare ceea ce a dăunat avântului celor aflați în întrecere. La fel acțiunea pentru conturile de economii personale nu a fost susținută suficient nici prin lozinci, nici în panourile de onoare și nici de gazetele de perete — ca în cazul șantierelor de la Hunedoara, unde realizările dulgherilor Bronz, Holzingher și alții nu au fost popularizate. Metodele noi, ca aceea a tov. Molnar Alexandru, (panourile demontabile la cofrage) nu au fost nici ele suficient popularizate în cluburile și colțurile roșii ale șantierelor noastre la un fapt pozitiv în concurs poate fi citat numărul mare de cursuri serale de cadre și instructaj ce au fost deschise. Trebue însă scos în evidență că, concomitent cu deschiderea cursurilor, nu peste tot au fost creiate și condițiile pentru buna lor desfășurare : lectori, justa recrutare a elevilor, urmărirea regulată a fiecărui curs de către conducerea sindicatului, etc. Din această cauză programele de studiu nu sunt îndeplinite, frecvența e redusă. De pildă, la fabrica Fieni s’a predat o singură lecție, iar la Turda numai 2 lecții. In general, din totalul elevilor înscriși la început, frecventează acum aproximativ 50 la sută. Aceasta înseamnă că noi am mobilizat într’o măsură insuficientă sindicatele în jurul problemei de școlarizare și ne-am mulțumit doar să deschidem cursurile, fără a persevera ca odată deschise ele să aibă și continuitate. In sectoarele ce aparțin de Uniunea Constructori și îndeosebi în construcții numărul neștiutorilor de carte este încă mare. Sindicatele noastre însă au dat un sprijin foarte redus în lichidarea acestor rămășițe lăsate de regimurile burghezo-moșierești. Nu au fost creiate condițiile pentru ținerea cursurilor, privind localul și materialul necesar elevilor nu a fost dusă munca de lămurire pentru a se asigura participarea regulată a neștiutorilor de carte la cursuri. De exemplu, pe „Casa Scânteii” din 240 de șantierul analfabeți au fost înscriși numai 47, iar din aceștia au frecventat doar 6. Cu toate greutățile obiective existente, noi puteam totuși obține rezultate mult mai bune în problema alfabetizării. Acum când ne găsim în ultima fază a concursului, analizând părțile pozitive și lipsurile avute, va trebui ca fiecare sindicat, fiecare comisie culturală, trăgând învățămintele necesare, să desvolte laturile pozitive ale muncii noastre culturale și să lichideze lipsurile. Articol publicat in ziarul „Viața Sindicală” Nr. 1035. Uniunea Constructori, în colaborare cu gazeta ,,Constructorul", organizează o serie de consfătuiri de producție pe profesiuni și pe probleme. Prima consfătuire din acest ciclu va avea loc Marți Februarie 1051 la șantierul ,,Casa Scânteii”. In această consfătuire se va desbate problema turnării betonului in timpul iernii. v Anul III — No. 56 MULI ÍHI BIN TOATE TAMLEIUMITBV SI 4 PAGINI 4 LEI Uneltirile imperialiștilor nu vor putea stăvili mișcarea pentru pace și democrație Pe șantierul nostru, ziarele au adus vestea unor noi samavolnicii ale lacheilor din Apus, plătiți de imperialiștii americani. Guvernul francez, ascultând de ordinele Wall-Street-ului, a interzis activitatea în Franța a Federației a Federației Sindicale Mondiale, Internaționale Tineretului Democrat și a Feaderației Democrate Internaționale a Femeilor. Aceste organizații uriașe, cu adevărat de masse, cuprinzând zeci de milioane de membri, se bucură de sprijinul și simpatia largă a popoarelor din toată lumea, pe care le reprezintă. Iată de ce mârșava acțiune teroristă a guvernului polarizat din Paris umple de mânie inimile nu numai ale celor încadrați în aceste organizații, ci și ale tuturor simpatizanților lor. De curând, am mai aflat despre o nouă mârșăvie de acelaș fel, comisă de astă dată, de guvernul vândut al Elveției, care a interzis ținerea la Geneva sesiunii Consiliului Mondial al a Păcii. Consiliul este forul suprem al mișcării mondiale pentru pace, organul căruia partizanii păcii de pretutindeni l-au dat toată încrederea lor. Căutând să-l împiedice de a-și ține sesiunea, guvernanții elvețieni au mărturisit că atât ei cât și, mai ales, stăpânii lor americani se tem de mișcarea pentru pace. Dar această mișcare nu poate fi învinsă, oricât ar încerca-o trumanii și lacheii lor. Mișcarea pentru pace, pentru democrație, nu poate fi învinsă, fiindcă ea e însăși viața noastră, garanția viitorului nostru fericit. RADU GHEORGHE zidar „Șantierul Tineretului” I ■ Mai mult ciment pentru mărețele construcții ale Planului Cincinal 1.827 tone ciment peste plan în luna Ianuarie la Turda Primii care au pornit întrecerea socialistă pentru a da cât mai mult ciment marilor construcții ale Planului Cincinal, muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment Turda, au obținut o însemnată victorie. Sarciiile de plan pe luna Ianuarie ei le-au îndeplinit cu 4 zile înainte de termen, dând în această lună 1827 tone ciment în plus, față de angajamentul lor de a da 310 tone peste plan. Planul lunar de producție la klinker a fost depășit cu 911 tone. La 30 ianuarie colectivul fabricii Turda a sărbătorit o nouă victorie. In această zi cuptorul Nr. 5, care face parte din noua linie de fabricație, a intrat în funcțiune producând primele tone de klinker de bună calitate. In cadrul întrecerii s’au evidențiat morarii : Sipoș Ion (din schimbul I) care până în ultima zi a lunii a dat 165 tone ciment în contul lunii Februarie ; Dacia Eremia (schimbul II) care a dat 167 tone peste plan; Florea Ion (schimbul II) care a dat 166 tone peste plan. In ultima zi, cucătorii Văcaru Iacob și Faur Simion au dat 14, respectiv 12 tone peste plan. IOSIF FARKAS corespondent Colectivul fabricii „Temelia"-Orașul Stalin și-a depășit angajamentul luat față de angajamentul lor de a da in cursul lunii Ianuarie 445 tone ciment peste plan, muncitorii și tehnicienii de la fabrica de ciment „Temelia” din Orașul Stalin au obținut un frumos succes realizând In această lună 1307 tone ciment peste plan. Numai în ultima zi a lunii, fabrica a dat 50 de tone ciment peste plan. In această zi morarul Bruss Mihai (schimbul I) a dat 16 tone ciment peste plan, iar morarul Bodo Iosif a dat 34 tone peste plan. La repararea locomotivei Nr. 2, tovarășii Filinger Iosif și Francisc au realizat o depășire Bleșa de 20 la sută. mani Luni 5 Februarie 1951 492 tone ciment peste plan Fabrica de ciment București și-a îndeplinit cu cinste angajamentul de a da mai mult ciment peste plan. In loc de 60 de tone ciment peste plan cât își luaseră angajamentul muncitorii și tehnicienii fabricii au dat 492 tone de ciment peste plan, rezultat obținut printr’o mai bună organizare a muncii și o mai temeinică planificare a reparațiilor ș Succesele muncitorilor dela fabrica Fieni La fabrica de ciment Fieni, față In munca de reparație s-a evident 59 la sută. La regia de fabricație de angajamentul lor de a da Saten © ciment peste plan, în cursul lunii Ianuarie, muncitorii și tehnicienii au totalizat până in ziua de 1 Februarie 409 tone ciment peste plan, diat brigada I-a de lăcătuși de la atelierul mecanic. La atelierul electric strungarul Davidoiu Gheorghe a reușit, din inițiativă proprie, să mărească viteza de turație a strungului cu schimbul I, condus de tov. Severeanu Uluca a depășit norma cu 125 la sută, descărcând în 24 ore, 90 tone calcar. La fabrica „Ideal-Cernavodă s’au dat 23 tone peste plan într’o singură zi și Prin efortul morarilor, cucătorilor echipelor de reparații, fabrica de ciment „Ideal” din Cernavodă a depășit simțitor angajamentul său de a da 132 tone ciment peste plan în cursul lunii Ianuarie, realizând până în ziua de 1 Februarie 280 tone ciment peste plan. Numai în ziua de 31 Ianuarie s’au realizat 23 tone ciment peste plan. La moara Compound, au dat peste plan: Neagu Ion 4 tone, Poenaru Vasile 3 tone, și Gheorghe Vasile 6 tone, iar la moara Ergic : Ivan Dumitru 3 tone, Pomanescu Petre 4 tone și Chirpac Ștefan 3 tone. La atelierul mecanic, tov. Aron Nicolae a strunjit 3 tambure în 100 ore în loc de 240, cât era prevăzut. Fierarul Șovăilă Pericle a forjat scoabe pentru schele in 5 ore în loc de 7 ore. La carieră minerii Tudor Alexandru și Costea Tache au forat câte 6 m. față de norma de 3 m. Fabrica „Stânca“-Brăila a depășit planul de producție pe luna Ianuarie Deși își luase angajamentul să dea 85 tone de ciment peste plan în cursul lunii Ianuarie, când s’a făcut bilanțul întregii luni, s’a văzut că fabrica de ciment „Stânca” din Brăila a realizat 381 tone ciment peste plan. Și la producția de klinker se obțin depășiri de plan : în ziua de 31 ianuarie schimbul I (tov. Grosu Gheorghe și Vasilescu Lucian) a dat o tonă klinker peste plan, iar schimbul II (tov. Neagu Ion și Trufaș Ion) a obținut acelaș rezultat. CRĂCIUN CONSTANTIN corespondent Pentru valorificarea stufului, la Brăila se construește o fabrică de plăci de solomit Constructorii acestei fabrici își depășesc angajamentele luate Legea Planului Cincinal prevede, printre altele, construirea, la Brăila, a unei fabrici de plăci de stuf presat. Ea va pune în valoare imensa bogăție care există in Bălțile Brăilei, creind din stuf un minunat material de construcție care va folosi pentru a spori avutul și bunăstarea poporului muncitor. Toamna îndeosebi, cetățeanului care privea din oraș pe malul celălalt al Dunării i se oferea dinspre baltă o priveliște puțin obișnuită. Orizontul era acolo aprins, colorat in roz. Când începea să înopteze se putea zări distins flăcări uriașe care se întindeau spre cer. Săptămâni întregi focul mistuia una din bogățiile neexploatate ale țârii noastre: stuful. Nimeni nu se gândea la paguba imensă pe care o pricinuia focul și nici la averea irosită... Stufului din Balta Brăilei i se dădea foarte puțină întrebuințare, îndeosebi casele presărate dealungul Dunării, erau învelite cu stuf, iar în timpuri de secetă, țăranii muncitori hrăneau vitele cu stuf, ori îl întrebuințau în loc de lemne de foc. Fabrica ce va lua ființă nn chiar anul acesta va face din stuf un minunat material de construcție. Stuful după o serie de operațiuni, deloc complicate, va trece la o presă puternică. Vor ieși de aici, In locul firelor mlădioase plăci mari. Cu greu ai putea crede că aceste plăci nu sunt alcătuite dintr-un material întreg. Plăcile acestea se numesc „solomit" sau "sluțit" și servesc drept material de construcție, în locul cărămizilor. Fabrica aceasta, pe care Planul de Stat pe 1951 o prevede să intre în funcțiune în chiar primul semestru se construește într'un ritm rapid de către muncitorii și tehnicienii întreprinderii de Construcții Nr. 7. In prezent se ridică halele care vor adăposti presele, precum și celelalte instalații. Deasemeni, se construește un pavilion administrativ, precum și o clădire pentru nevoile sociale ale muncitorilor și tehnicienilor. Vor fi aici, în această clădire, cantine, club și arteile. Muncitorii și tehnicienii constructori fabricii de plăci de stuf presat, la începuaitul acestui an și-au luat angajamentul să termine programul de construcții cu 10 zile înainte de termen, intensificând în același timp lupta pentru un regim sever de economii, pentru reducerea prețului de cost al construcției. întrecerea capătă pe șantierul de Construcții al fabricii un ritm mereu sporu, ca expresie a luptei, muncitorilor și tehnicienilor constructori pentru ducerea la îndeplinire a angajamentelor luate. Ca urmare a sporirii avântului întrecerii, planul lucrărilor de construcții pe luna Ianuarie a fost îndeplinit până în ziua de 19 Ianuarie, de a doua zi muncitorii și tehnicienii acestui șantier de construcție începând să lucreze în contul lunii Februarie, îndeplinirea programului lucrărilor de construcții pe luna Ianuarie se datorește în mod deosebit, grijii manifestată de conducerea șantierului pentru defalcarea amănunțită a planului lucrărilor și, în acelaș timp, asigurarea unei bune aprovizionări cu materiale, scule și toate cele trebuincioase efectuării lucrului în bune condițiuni. În fruntea întrecerii dintre echipele de dulgheri se află aceea condusă de Trifan Augustin, care a realizat în primele 17 zile ale lunii o depășire a programului său de lucru de 85 la sută. Celelalte echipe au deasemeni însemnate depășiri de normă. Astfel, echipa lui Bejan Octavian a depășit norma cu 42 la sută, a lui Mănescu Dumitru cu 37 la sută, iar a lui Sălcuțeanu Alexandru cu 34 la sută. Dintre echipele de betoniști sunt fruntașe cea a lui Neagu Pârlea cu 30 la sută depășirea programului de producție și cea a lui Dugheană Marin cu 27 la sută peste programul de lucru planificat. In cadrul întrecerii o atenție deosebită se dă luptei pentru un regim sever de economii. Lupta pentru cel mai bogat cont personal de economii capătă mereu un avânt sporit, echipele de dulgheri și betoniști, îmbogățindu-și necontenit conturile lor de economii. Numai în luna aceasta, valoarea totală a economiilor realizate pe șantierul de construiotii al fabricii de plăci de stuf presat se ridică la 70.000 lei. In întrecerea pentru cel mai bogat cont de economii se află în frunte echipa dulgherului Manea Ion. Valoarea totală a economiilor realizate de această echipă se ridică la suma de 21.500 lei. Echipa dulgherului Manea Ion a economisit 5 m. c. de material lemnos prin folosirea metodei cofrajelor demontabile. Cei 280 m. p. de cofraje au fost întrebuințați de mai multe ori, realizându-se in felul acesta și economii de 25 kgr, cuie. Sume deosebit de însemnate au înscris în conturile lor personale de economii și echipele betonistului Neagu Pârlea cu economii în valoare de 12.250 lei și dulgherul Dugheană Marin cu 7.125 lei, precum și echipele de dugheri conduse de Bejan Destavian care a înscris 8.S00 lei, Trifan Augustin 8.300 lei și Mănescu Dumitru 5.100 lei. In felul acesta muncitorii si tehnicienii constructori de pe șantierul fabricii de stuf presat se străduesc să=și ducă la îndeplinire angajamentele luate dobândind tot mai mari succese in Înota pentru înzestrarea Patriei cu o nouă fabrică de materiale de construcții. MARIN HARALAMBIE corespondent 'k Victoria Stalingradului, amintire vie în inimile tuturor popoarelor In ziua de 2 Februarie 1943, se încheia prin înfrângerea imperialiștilor fasciști germani una din cele mai mari și hotărîtoare bătălii ale istoriei, bătălia de la Stalingrad. Bătălia Stalingradului, concepută și purtată după geniala concepție strategică a marelui Stalin, constitue o strălucită dovadă a superiorității incontestabile a armatei creată de primul Stat Socialist al lumii. Bătălia Stalingradului a fost o victorie a întregului popor sovietic, o victorie a înflăcăratului său patriotism, a credinței lui nesdruncinate în justețea cauzei pe care o apără. Bătălia Stalingradului a fost în acelaș timp și o victorie a tuturor popoarelor lumii, unite prin hotărîrea de a trăi libere, de a nimici pe prădalnicii imperialiști germani. Dar Stalingradul a fost mai mult decât o victorie militară. Stalingradul a fost o adevărată sentință a istoriei. Cine nu-și amintește trufia de până atunci a cotropitorilor hitleriști? Hitler și ai săi nu s’au îndoit nici o clipă că vor îngenunchia poporul sovietic, singurul obstacol care stătea în calea planului lor nebunesc de dominație mondială. In victoria lui Hitler, credeau și nădăjduiau imperialiștii americani și englezi. Ei se bucurau la gândul că Uniunea Sovietică s’ar putea prăbuși, și că astfel vor putea împărți lumea împreună cu bandiții hitleriști. Iată pentru ce agenții imperialiștilor începuseră tratativele secrete cu trimișii lui Hitler, în vederea încheierii unei trădătoare păci separate cu Germania și continuarea războiului criminal antisovietic, întreaga reacțiune mondială aștepta victoria hoardelor hitleriste, întreaga reacțiune mondială era înfrântă odată cu Hitler sub zidurile eroicului Stalingrad. Pierise nădejdea criminală a victoriei hitleriste asupra Uniunii Sovietice, a victoriei tiraniei asupra libertății. Vestea victoriei de la Stalingrad, a adus popoarelor lumii tot atât de multă bucurie și speranță, pe cât a adus imperialiștilor amărăciune și desnădejde. Victoria de la Stalingrad a îmbărbătat zecile de mii de partizani din țările cotropite, făcându-i să se avânte în luptă cu și mai multă îndrăzneală, a pătruns prin zidurile închisorilor, printre sârmele ghimpate ale lagărelor, însuflețind sutele de mii de luptători antifasciști căzuți în mâinile tiranilor hitleriști. Stalingradul a devenit simbolul rezistenței victorioase împotriva cotropirii, simbolul prăbușirii la care este condamnată orice agresiune imperialistă împotriva lumii libere. Niciodată popoarele nu vor uita victoria istorică de la Stalingrad, victoria care le-a deschis calea spre libertate. Poporul nostru târît de fasciștii antonescieni și de partidele burgheziei în acest război criminal antisovietic, știe că zorile eliberării sale s’au ridicat pentru prima dată la Stalingrad Amintirea măreței victorii este astăzi mai vie ca oricând. Este cu atât mai vie, cu cât urmașii învinșilor dela Stalingrad plănuesc o criminală și imposibilă revanșă, cu cât ei au apucat astăzi pe acelaș drum nemernic al aventurii. Imperialiștii americani și mercenarii lor afișează astăzi o trufie tot atât de oarbă și impertinentă ca și a înaintașilor lor hitleriști. In Coreea, hoardele lor au întrecut în barbarie pe acelea ale lui Hitler. Pe acest drum imperialiștii americani asemenea fasciștilor germani nu pot ajunge nici ei la alt rezultat, decât la înfrângere rușinoasă. Și unii și alții și-au ridicat împotrivă mânia dreaptă a popoarelor. In fața planurilor monstruoase ale imperialismului american se ridică în primul rând puterea invincibilă a Uniunii Sovietice, putere care a știut să frângă la Stalingrad semeția hoardelor hitleriste, care stă permanent de veghe în calea tuturor acelora care pun la cale cotropirea popoarelor. Stalingradul, falimentul științei militare capitaliste, a dovedit că războiul este mai întâi de toate hotărît de om. Mașina, armele, munițiunile nu vin decât mai târziu. Soldatul hitlerist nu lupta pentru o cauză justă. El era instrumentul unui plan criminal, mânat de o „disciplină“ care se apropie mai mult de dresajul animalelor. Niciodată robii trusturilor, mârți la morte pentru interese care nu sunt ale lor nu vor putea să obțină victorii. Aceasta a dovedit-o Stalingradul, au dovedit-o recentele înfrângeri pe care le-au suferit în Coreea mercenarii lui MacArthur. In neputință de a găsi oameni care s’ar oferi să se sacrifice pentru a mări dividendele trustului Ford sau Morgan, imperialiști americani au recurs acum la cea mai josnică dintre crime, înarmând pe bestiile hitleriste, adunate în Germania apa(Urmare in pag. Il-a) riü