Constructorul, februarie 1951 (Anul 3, nr. 56-59)

1951-02-05 / nr. 56

SA CAM AVANT MUNCH CULTURALE IN CONCURS de Mi ft. A­vea cu membră în Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori Pentru sindicatele constructori, concursul cluburilor, colțurilor ro­șii, bibliotecilor și cinematografe­lor sindicatelor a fost și peste un factor de seamă in îmbunătățirea muncii culturale. In sectorul de construcții, înainte existau foarte puține unde clu­buri și colțuri roșii, în cursul des­fășurării concursului s’au crei­at un număr însemnat de noi asemenea unități. Activitatea desfășurată în cadrul acestor cluburi și colțuri roșii a a­­dus o contribuție însemnată în ridi­carea nivelului politic și profesional al salariaților constructori. D­e pildă la colțul roșu al șantierului „Casa Scânteii“, fruntașul Rizu Pericle a expus, ajutat­ de tehnicianul Vieru, metoda sa de preparare a betonului, cu ajutorul căreia el a obținut con­secutiv depășiri de normă de 80— 100 la sută. In clubul Sindicatului Construc­­tori-Iași s’au ținut conferințe având ca temă combaterea misticismului și a superstițiilor, iar în clubul Sin­dicatului Constructori No. 1 Bucu­rești s’au ținut conferințe despre ro­lul conducător al Uniunii Sovietice în uriașul front al păcii. Cunoștințele culturale, politice și profesionale ale muncitorilor con­structori, s’au îmbogățit datorită acestor conferințe. Concursul a contribuit într’o mă­sură însemnată la înființarea unei rețele largi de biblioteci volante, care în sectorul de construcții au o importanță deosebit de mare. Ast­fel, biblioteca sindicatului Hune­doara, care și-a mărit continuu nu­mărul de volume, a reușit să înfi­ințeze biblioteci volante pe șan­tierele Ghețar, Teliuc, Cugir, etc.. Acelaș lucru au făcut sindicatele din Reșița, Brăila și „Sovromcon­­strucții“ No. 1 București. Bibliotecile volante au dat posibi­litatea creării cercurilor de lectură pe locurile de muncă, la șantiere și citirii în colectiv a ziarelor și bro­șurilor în cadrul dormitoarelor. O contribuție importantă în mun­ca culturală a fost creșterea echi­pelor artistice care au atras nu­meroși tineri, în acelaș timp îm­­bogățindu-se repertoriul acestor e­­chipe cu noi cântece, jocuri și pie­se de teatru. Ca exemplu putem da echipa Sindicatului Constructori- Cluj, care și-a sporit numărul membrilor de la 84 la 120, formând deasemeni și un număr de 6 soliști, așa precum prevăd condițiile concursului. Deosebit de rodnică a fost activi­tatea caravanelor noastre cinema­tografice, care în această perioadă au dat sute de proecții. La acestea au participat zeci de mii de munci­tori constructori din toate colțurile țării, care lucrând pe șantiere, de multe ori depărtate de orașe, nu a­­veau altă posibilitate de a viziona filme. In desfășurarea concursului clu­burilor, colțurilor roșii, biblioteci­lor și cinematografelor sindicate­lor, noi am avut însă și o seamă de lipsuri. Astfel, nu am axat activitatea noastră pe cuprinderea tuturor sec­toarelor și în deosebi a celor de bază. Așa de pildă, în sectorul de ciment, concursul a contribuit foar­te puțin la îmbunătățirea culturale. Organele Sindicale muncii din fabricile de ciment din Turda, Fieni, „Titan“-București, „Stânca“-Brăila nu au fost antrenate suficient nici în privința creării condițiilor pentru desfășurarea concursului, și nici în însăși desfășurarea unei munci cul­turale legată de problemele de pro­ducție. De exemplu, la fabrica de ciment din Turda colțul roșu, care cu­prindea o singură cameră, nu a fost amenajat și un timp îndelungat ca­mera a fost folosită pentru școala d­e calificare. In general, acest colț roșu nu a fost folosit pentru munca culturală. In toată perioada concursului, a­­ceastă fabrică atât de importantă nu numai că nu a desvoltat munca artistică, dar chiar aproape a des­­ființat-o. La fabrica de ciment „Stânca”­­Brăila, care în tot acest timp a tre­cut printr-o situație grea din punc­tul de vedere a­l producției, munca culturală nu a fost intensificată pentru a se veni astfel în ajutorul îndeplinirii sarcinilor de plan. Deasemeni activitatea noastră culturală a fost slabă în fabricile de cărămizi și ca exemplu putem cita fabricile de la Cărpiniș, Lugoj, Feldioara. Munca de agitație vizuală a avut și ea o serie de lipsuri, mai mult pe probleme în axându-se general, și prea puțin pe concret. Astfel, la fabrica de ciment Fieni putem în­tâlni multe lozinci „Mai mult ci­ment !”, dar nu se găsește niciuna legată de specificul întreprinderii. Această situație o găsim și în cele­lalte fabrici. Agitația vizuală trebuia axată pe concret nu numai în ce sectorul în totalitatea sa, privește ci și în ceea ce privește fabrica și secția respectivă. Prin munca noastră de agitație vizuală noi trebuia să popu­larizăm părțile pozitive, criticând delăsările și lipsurile. In acest fel s’ar fi putut ajunge la avântul ge­neral în fabrica respectivă. Toți astfel trebue subliniat ca o lipsă importantă faptul că munca culturală nu a fost folosită pentru extinderea formelor noi ale întrece­rii socialiste și inițiativelor oameni­lor muncii. De exemplu, întrecerea pe profesiuni pornită la fabrica de ciment Turda nu a fost sprijinită continuu printr-o largă popularizare ceea ce a dăunat avântului celor a­­flați în întrecere. La fel acțiunea pentru conturile de economii personale nu a fost sus­ținută suficient nici prin lozinci, nici în panourile de onoare și nici de ga­zetele de perete — ca în cazul șantie­relor de la Hunedoara, unde reali­zările dulgherilor Bronz, Holzingher și alții nu au fost popularizate. Metodele noi, ca aceea a tov. Mol­nar Alexandru, (panourile demonta­­bile la cofrage) nu au fost nici ele suficient popularizate în cluburile și colțurile roșii ale șantierelor noastre la un fapt pozitiv în concurs poate fi citat numărul mare de cursuri serale de cadre și instruc­taj ce au fost deschise. Trebue însă scos în evidență că, concomitent cu deschiderea cursurilor, nu peste tot au fost creiate și condițiile pentru buna lor desfășurare : lectori, justa recrutare a elevilor, urmărirea re­gulată a fiecărui curs de către con­­ducerea sindicatului, etc. Din acea­stă cauză programele de studiu nu sunt îndeplinite, frecvența e redusă. De pildă, la fabrica Fieni s’a predat o singură lecție, iar la Turda numai 2 lecții. In general, din totalul ele­vilor înscriși la început, frecventea­ză acum aproximativ 50 la sută. A­­ceasta înseamnă că noi am mobili­zat într’o măsură insuficientă sindi­catele în jurul problemei de școlari­zare și ne-am mulțumit doar să des­chidem cursurile, fără a persevera ca odată deschise ele să aibă și con­tinuitate. In sectoarele ce aparțin de Uniu­nea Constructori și în­deosebi în construcții numărul neștiutorilor de carte este încă mare. Sindicatele noastre însă au dat un sprijin foarte redus în lichidarea acestor rămășițe lăsate de regimurile burghezo-mo­șierești. Nu au fost creiate condițiile pentru ținerea cursurilor, privind localul și materialul necesar elevi­­lor­­ nu a fost dusă munca de lămu­rire pentru a se asigura participarea regulată a neștiutorilor de carte la cursuri. De exemplu, pe „Casa Scânteii” din 240 de șantierul analfa­beți au fost înscriși numai 47, iar din aceștia au frecventat doar 6. Cu toate greutățile obiective exis­tente, noi puteam totuși obține re­zultate mult mai bune în problema alfabetizării. Acum când ne găsim în ultima fa­ză a concursului, analizând părțile pozitive și lipsurile avute, va trebui ca fiecare sindicat, fiecare comisie culturală, trăgând învățămintele ne­cesare, să desvolte laturile pozitive ale muncii noastre culturale și să li­chideze lipsurile. Articol publicat in ziarul „Viața Sindi­cală” Nr. 1035. Uniunea Constructori, în colaborare cu gazeta ,,Con­­str­uctorul", organizează o serie de consfătuiri de pro­ducție pe profesiuni și pe probleme. Prima consfătuire din acest ciclu va avea loc Marț­i Februarie 1051 la șantier­ul ,,Casa Scânteii”. In această consfătuire se va desbate problema tur­nării betonului in timpul iernii. v Anul III — No. 56 MULI ÍHI BIN TOATE TAMLEIUMITBV SI 4 PAGINI 4 LEI ­Uneltirile imperialiștilor nu vor putea stăvili mișcarea pentru pace și democrație Pe șantierul nostru, ziarele au adus vestea unor noi samavol­nicii ale lacheilor din Apus, plă­tiți de imperialiștii americani. Guvernul francez, ascultând de ordinele Wall-Street-ului, a interzis activitatea în Franța a Federației a Federației Sindicale Mondiale, Internaționale Tineretului Democrat și a Fe­a­derației Democrate Internațio­nale a Femeilor. Aceste organizații uriașe, cu adevărat de masse, cuprinzând zeci de milioane de membri, se bucură de sprijinul și simpatia largă a popoarelor din toată lu­mea, pe care le reprezintă. Iată de ce mârșava acțiune teroristă a guvernului polarizat din Paris umple de mânie inimile nu nu­mai ale celor încadrați în aceste organizații, ci și ale tuturor sim­patizanților lor. De curând, am mai aflat des­­pre o nouă mârșăvie de acelaș fel, comisă de astă dată, de gu­vernul vândut al Elveției, care a interzis ținerea la Geneva sesiunii Consiliului Mondial al a Păcii. Consiliul este forul suprem al mișcării mondiale pentru pace, organul căruia partizanii păcii de pretutindeni l-au dat toată încrederea lor. Căutând să­-l îm­piedice de a-și ține sesiunea, gu­vernanții elvețieni au mărturisit că atât ei cât și, mai al­es, stă­pânii lor americani se tem de mișcarea pentru pace.­­ Dar această mișcare nu­ poate fi învinsă, oricât ar încerca-o trumanii și lacheii lor. Mișcarea pentru pace, pentru democrație, nu poate fi învinsă, fiindcă ea e însăși viața noastră, garanția viitorului nostru fericit. RADU GHEORGHE zidar „Șantierul Tineretului” I ■ Mai mult ciment pentru mărețele construcții ale Planului Cincinal 1.827 tone ciment peste plan în luna Ianuarie la Turda Primii care au pornit întrecerea socialistă pentru a da cât mai mult ciment marilor construcții ale Pla­nului Cincinal, muncitorii și tehni­cienii fabricii de ciment Turda, au obținut o însemnată victorie. Sarci­iile de plan pe luna Ianuarie ei le-au îndeplinit cu 4 zile înainte de ter­men, dând în această lună 1827 tone ciment în plus, față de angajamen­tul lor de a da 310 tone peste plan. Planul lunar de producție la klinker a fost depășit cu 911 tone. La 30 ianuarie colectivul fabricii Turda a sărbătorit o nouă victorie. In această zi cuptorul Nr. 5, care face parte din noua linie de fabrica­ție, a intrat în funcțiune producând primele tone de klinker de bună ca­litate. In cadrul întrecerii s’au eviden­țiat morarii : Sipoș Ion (din schim­bul I) care până în ultima zi a lunii a dat 165 tone ciment în contul lunii Fe­bruarie ; Dacia Eremia (schimbul II) care a dat 167 tone peste plan; Florea Ion (schimbul II) care a dat 166 tone peste plan. In ultima zi, cucătorii Văcaru Iacob și Faur Simi­­on au dat 14, respectiv 12 tone peste plan. IOSIF FARKAS corespondent Colectivul fabricii „Temelia"-Orașul Stalin și-a depășit angajamentul luat față de angajamentul lor de a da in cursul lunii Ianuarie 445 tone ci­ment peste plan, muncitorii și tehni­cienii de la fabrica de ciment „Te­melia” din Orașul Stalin au obținut un frumos succes realizând In acea­stă lună 1307 tone ciment peste plan. Numai în ultima zi a lunii, fabrica a dat 50 de tone ciment pe­ste plan. In această zi morarul Bruss Mihai (schimbul I) a dat 16 tone ciment peste plan, iar morarul Bodo Iosif a dat 34 tone peste plan. La repararea locomotivei Nr. 2, tovarășii Filinger Iosif și Francisc au realizat o depășire Bleșa de 20 la sută. m­ani Luni 5 Februarie 1951 492 tone ciment peste plan Fabrica de ciment București și-a înde­plinit cu cinste angajamentul de a da mai mult ciment peste plan. In loc de 60 de tone ciment peste plan cât își luaseră angajamentul muncitorii și tehnicienii fabricii au dat 492 tone de ciment peste plan, rezultat obținut printr’o mai bună organizare a muncii și o mai temeinică planificare a reparațiilor ș Succesele muncitorilor dela fabrica Fieni La fabrica de ciment Fieni, față In munca de reparație s-a evident 59 la sută. La regia de fabricație de angajamentul lor de a da Sa­ten © ciment peste plan, în cursul lu­nii Ianuarie, muncitorii și tehnicie­nii au totalizat până in ziua de 1 Februarie 409 tone ciment peste plan, diat brigada I-a de lăcătuși de la a­­telierul mecanic. La atelierul electric strungarul Davidoiu Gheorghe a reu­șit, din inițiativă proprie, să mărea­scă viteza de turație a strungului cu schimbul I, condus de tov. Severea­­nu Uluca a depășit norma cu 125 la sută, descărcând în 24 ore, 90 tone calcar. La fabrica „Ideal-Cernavodă s’au dat 23 tone peste plan într’o singură zi și Prin efortul morarilor, cucătorilor echipelor de reparații, fabrica de ciment „Ideal” din Cernavodă a depășit simțitor angajamentul său de a da 132 tone ciment peste plan în cursul lunii Ianuarie, realizând până în ziua de 1 Februarie 280 to­­ne ciment peste plan. Numai în ziua de 31 Ianuarie s’au realizat 23 tone ciment peste plan. La moara Com­pound, au dat peste plan:­ Neagu Ion 4 tone, Poenaru Vasile 3 tone, și Gheorghe Vasile 6 tone, iar la moa­ra Ergic : Ivan Dumitru 3 tone, P­o­­manescu Petre 4 tone și Chirpac Ștefan 3 tone. La atelierul mecanic, tov. Aron Nicolae a strunjit 3 tambure în 100 ore în loc de 240, cât era prevăzut. Fierarul Șovăilă Pericle a forjat scoabe pentru schele in 5 ore în loc de 7 ore. La­ carieră minerii Tudor Alexandru și Costea Tache au forat câte 6 m. față de norma de 3 m. Fabrica „Stânca“-Brăila a depășit planul de producție pe luna Ianuarie Deși își luase angajamentul să dea 85 tone de ciment peste plan în cursul lunii Ianuarie, când s’a făcut bilanțul întregii luni, s’a văzut că fabrica de ciment „Stânca” din Bră­ila a realizat 381 tone ciment peste plan. Și la producția de klinker se obțin depășiri de plan : în ziua de 31 ianuarie schimbul I (tov. Grosu Gheorghe și Vasile­scu Lucian) a dat o tonă klinker peste plan, iar schim­bul II (tov. Neagu Ion și Trufaș Ion) a obținut acelaș rezultat. CRĂCIUN CONSTANTIN corespondent Pentru valorificarea stufului, la Brăila se construește o fabrică de plăci de solomit Constructorii acestei fabrici își depășesc angajamentele luate Legea Planului Cincinal prevede, printre altele, construirea, la Brăila, a unei fabrici de plăci de stuf presat. Ea va pune în va­loare imensa bogăție care există in Bălțile Brăilei, creind din stuf un minunat mate­rial de construcție care va folosi pentru a spori avutul și bunăstarea poporului mun­citor. Toamna îndeosebi, cetățeanului care privea din oraș pe malul celălalt al Dunării i se oferea dinspre baltă o priveliște puțin o­­bișnuită. Orizontul era acolo aprins, colo­rat in roz. Când începea să înopteze se pu­tea zări distins flăcări uriașe care se întin­deau spre cer. Săptămâni întregi focul mis­tuia una din bogățiile neexploatate ale țârii noastre: stuful. Nimeni nu se gândea la paguba imensă pe care o pricinuia focul și nici la averea irosită... Stufului din Balta Brăilei i se­­ dădea foarte puțină întrebuințare, îndeosebi casele pre­sărate dealungul Dunării, erau învelite cu stuf, iar în timpuri de secetă, țăranii mun­citori hrăneau vitele cu stuf, ori îl între­buințau în loc de lemne de foc. Fabrica ce va lua ființă nn chiar anul acesta va face din stuf un minunat material de construcție. Stuful după o serie de o­­perațiuni, deloc complicate, va trece la o presă puternică. Vor ieși de aici, In locul firelor mlădioase plăci mari. Cu greu ai putea crede că aceste plăci nu sunt alcă­tuite dintr-un material întreg. Plăcile aces­tea se numesc „solomit" sau "sluțit" și servesc drept material de construcție, în locul cărămizilor. Fabrica aceasta, pe care Planul de Stat pe 1951 o prevede să intre în funcțiune în chiar primul semestru se construește în­­tr'un ritm rapid de către muncitorii și teh­nicienii întreprinderii de Construcții Nr. 7. In prezent se ridică halele care vor adă­posti presele, precum și celelalte instalații. Deasemeni, se construește un pavilion ad­­­ministrativ, precum și o clădire pentru ne­voile sociale ale muncitorilor și tehnicie­nilor. Vor fi aici, în această clădire, can­­tine, club și arteile. Muncitorii și tehnicienii constructori fabricii de plăci de stuf presat, la începu­ai­tul acestui an și-au luat angajamentul să termine programul de construcții cu 10 zile înainte de termen, intensificând în a­­celași timp lupta pentru un regim sever de economii, pentru reducerea prețului de cost al construcției. întrecerea capătă pe șantierul de Cons­trucții al fabricii un ritm mereu sporu­, ca expresie a luptei, muncitorilor și tehnicieni­lor constructori pentru ducerea la îndepli­nire a angajamentelor luate. Ca urmare a sporirii avântului întrecerii, planul lucrărilor de construcții pe luna Ianuarie a fost îndeplinit până în ziua de­ 19 Ianuarie, de a doua zi muncitorii și teh­nicienii acestui șantier de construcție înce­pând să lucreze în contul lunii Februarie, îndeplinirea programului lucrărilor de construcții pe luna Ianuarie se datorește în mod deosebit, grijii manifestată de con­ducerea șantierului pentru defalcarea a­­mănunțită a planului lucrărilor și, în ace­laș timp, asigurarea unei bune aprovizio­nări cu materiale, scule și toate cele tre­buincioase efectuării lucrului în bune con­­dițiuni. În fruntea întrecerii dintre echipele de dulgheri se află aceea condusă de Trifan Augustin, care a realizat în primele 17 zile ale lunii o depășire a programului său de lucru de 85 la sută. Celelalte echipe au deasemeni însemnate depășiri de normă. Astfel, echipa lui Bejan Octavian a depă­șit norma cu 42 la sută, a lui Mănescu­ Dumitru cu 37 la sută, iar a lui Sălcu­­țeanu Alexandru cu 34 la sută. Dintre echi­pele de betoniști sunt fruntașe cea a lui Neagu Pârlea cu 30 la sută depășire­a pro­gramului de producție și cea a lui Dugheană Marin cu 27 la sută peste programul de lu­cru planificat. In cadrul întrecerii o atenție deosebită se dă luptei pentru un regim sever de eco­nomii. Lupta pentru cel mai bogat cont personal de economii capătă mereu un a­­vânt sporit, echipele de dulgheri și beto­­­niști, îmbogățindu-și necontenit conturile lor de economii. Numai în luna aceasta, valoarea totală a economiilor realizate pe șantierul de con­­struiotii al fabricii de plăci de stuf presat se ridică la 70.000 lei. In întrecerea pentru cel mai bogat cont de economii se află în frunte echipa dulgherului Manea Ion. Valoarea totală a economiilor realizate de această echipă se ridică la suma de 21.500 lei. Echipa dulgherului Manea Ion a e­­conomisit 5 m. c. de material lemnos prin folosirea metodei cofrajelor demontabile. Cei 280 m. p. de cofraje au fost întrebuin­țați de mai multe ori, realizându-se in felul acesta și economii de 25 kgr, cuie. Sume deosebit de însemnate au înscris în conturile lor personale de economii și echipele betonistului Neagu Pârlea cu eco­­no­mii în valoare de 12.250 lei și dulgherul Dugheană Marin cu 7.125 lei, precum și echipele de dugheri conduse de Bejan Des­tavian care a înscris 8.S00 lei, Trifan Au­gustin 8.300 lei și Mănescu Dumitru 5.100 lei. In felul acesta muncitorii si tehnicienii constructori de pe șantierul fabricii de st­uf presat se străduesc să=și ducă la îndeplinire angajamentele luate dobân­­dind tot mai mari succese in Înota pentru înzestrarea Patriei cu o nouă fabrică de materiale de construcții. MARIN HARALAMBIE corespondent 'k Victoria Stalingradului, amintire vie în inimile tuturor popoarelor In ziua de 2 Februarie 1943, se încheia prin înfrângerea imperialiștilor fasciști germani una din cele mai mari și hotărîtoare bătălii ale istoriei, bătălia de la Sta­lingrad. Bătălia Stalingradului, concepută și purtată după geniala concepție strategică a marelui Stalin, constitue o strălucită dovadă a superiorității incontestabile a armatei creată de primul Stat Socialist al lumii. Bătălia Stalingradului a fost o victorie a întregului popor sovietic, o victorie a înflăcăratului său patriotism, a credinței lui nesdruncinate în justețea cauzei pe care o apără. Bătălia Stalingradului a fost în a­­celaș timp și o victorie a tuturor popoarelor lumii, unite prin h­otărîrea de a trăi libere, de a nimici pe prădalnicii imperialiști germani. Dar Stalingradul a fost mai mult decât o victorie militară. Stalingradul a fost o adevărată sentință a istoriei. Cine nu-și amintește trufia de până atunci a cotro­pitorilor hitleri­ști? Hitler și ai săi nu s’au îndoit nici o clipă că vor îngenunchia poporul sovietic, singurul obstacol care stătea în calea planului lor nebunesc de dominație mondială. In victoria lui Hitler, credeau și nădăjduiau imperialiștii ame­ricani și englezi. Ei se bucurau la gândul că Uniunea Sovietică s’ar putea prăbuși, și că astfel vor putea împărți lumea împreună cu bandiții hitleriști. Iată pentru ce a­­genții imperialiștilor începuseră tratativele secrete cu trimișii lui Hitler, în vederea încheierii unei trădătoare păci separate cu Germania și continuarea războiului cri­minal antisovietic, întreaga reacțiune mondială aștepta victoria hoardelor hitleriste, întreaga reacțiune mondială era înfrântă odată cu Hitler sub zidurile eroicului Stalingrad. Pierise nădejdea criminală a victoriei hitleriste asupra Uniunii Sovie­tice, a victoriei tiraniei asupra libertății. Vestea victoriei de la Stalingrad, a adus popoarelor lumii tot atât de multă bu­curie și speranță, pe cât a adus imperiali­știlor amărăciune și desnădejde. Victoria de la Stalingrad a îmbărbătat zecile de mii de partizani din țările cotropite, făcându-i să se avânte în luptă cu și mai multă îndrăzneală, a pătruns prin zidurile închisorilor, printre sârmele ghimpate ale lagărelor, însuflețind sutele de mii de luptători antifas­ciști căzuți în mâinile tiranilor hitleriști. Stalingradul a devenit simbolul rezisten­ței victorioase împotriva cotropirii, simbolul prăbușirii la care este condamnată orice agresiune imperialistă împotriva lumii libere. Niciodată popoarele nu vor uita victoria istorică de la Stalingrad, victoria care le-a deschis calea spre li­bertate. Poporul nostru târît de fasciștii antonescieni și de partidele burgheziei în acest război criminal antisovietic, știe că zorile eliberării sale s’au ridicat pentru prima dată la Stalingrad Amintirea măreței victorii este astăzi mai vie ca oricând. Este cu atât mai vie, cu cât urmașii învinșilor dela Stalingrad plănuesc o criminală și imposibilă re­vanșă, cu cât ei au apucat astăzi pe ace­laș drum nemernic al aventurii. Imperialiștii americani și mercenarii lor afișează astăzi o trufie tot atât de oarbă și impertinentă ca și­ a înaintașilor l­or hitleriști. In Coreea, hoardele lor au în­trecut în barbarie pe acelea ale lui Hitler. Pe acest drum imperialiștii americani asemenea fasciștilor germani nu pot ajunge nici ei la alt rezultat, decât la înfrân­gere rușinoasă. Și unii și alții și-au ridicat împotrivă mânia dreaptă a popoarelor. In fața planurilor monstruoase ale imperialismului american se ridică în primul rând puterea invincibilă a Uniunii Sovietice, putere care a știut să frângă la Sta­lingrad semeția hoardelor hitleriste, care stă permanent de veghe în calea tuturor acelora care pun la cale cotropirea popoarelor. Stalingradul, falimentul științei militare capitaliste, a dovedit că războiul este mai întâi de toate hotărît de om. Mașina, armele, munițiunile nu vin decât mai târ­ziu. Soldatul hitlerist nu lupta pentru o cauză justă. El era instrumentul unui plan criminal, mânat de o „disciplină“ care se apropie mai mult de dresajul animalelor. Niciodată robii trusturilor, mâ­rți la mo­rte pentru interese care nu sunt ale lor nu vor putea să obțină victorii. Aceasta a dovedit-o Stalingradul, au dovedit-o re­centele înfrângeri pe care le-au suferit în Coreea mercenarii lui Mac­Arthur. In neputință de a găsi oameni care s’ar oferi să se sacrifice pentru a mări di­videndele trustului Ford sau Morgan, imperialiști americani au recurs acum la cea mai josnică dintre crime, înarmând pe bestiile hitleriste, ad­unate în Germania apa­(Urmare in pag. Il-a) riü

Next