Constructorul, martie 1951 (Anul 3, nr. 60-63)

1951-03-05 / nr. 60

Pentru isbânda istoricelor hotărâri ale Consiliului Mondial al Păcii în numele popoarelor lumii, în numele tutruror oamenilor cinstiți și iubitori de pace, Consiliul Mon­dial al Păcii, întrunit la Berlin în prima sa sesiune a luat hotărîri isto­rice, a dat semnalul unui nou asalt împotriva ațâțătorilor la război im­perialiști. Delegații reprezentând toate țările lumii, oameni reprezen­tând toate convingerile politice sau religioase, s’au unit pentru a des­­bate și lua hotărîri în vederea unui scop unic, în vederea menținerii păcii, astăzi mai amenințată ca ori­când. Consiliul Mondial, pe baza rapoartelor desbătute, a constatat că într’adevăr, în cele trei luni care s’au scurs de la Congresul de la Var­șovia al partizanilor păcii, situația internațională a continuat să se a­­gr­aveze, că uneltirile imperialiste au făcut să se apropie și mai mult pericolul deslănțuirii unui al­ treilea război mondial, împotriva acestui pericol întreți­nut în mod conștient de politica guvernelor reacționare ce stau în slujba imperialismului american, de propaganda ațâțătoare la război a trusturilor, s’a rostit răspicat gla­sul unanim al popoarelor lumii, re­prezentate în Consiliul Mondial al Păcii. Toate hotărîrile și rezoluțiile adoptate în prima sesiune a Consi­liului Mondial sunt pătrunse de spi­ritul sincerei înțelegeri între po­poare, de spiritul dorinței lor arză­toare de a împiedica tragedia răz­boiului. Niciodată n’a fost posibilă la Or­­ganizația Națiunilor Unite o aseme­nea discuție largă și temeinică a problemelor vitale ale păcii, hota­­rîri luate în unanimitate. Și este și firesc ca lucrurile să se petreacă astfel. Dacă la Consiliul Mondial s’a putut face auzit adevăratul glas al voinței popoarelor, la O.N.U., coaliția lacheilor imperialismului nu șovăe niciodată să pună în mișcare mașina lor de vot pentru a înăbuși acest glas, respingând cu fățișă dușmănie toate propunerile pe care reprezentanții sovietici le fac în nu­­mele întăririi păcii și prieteniei dintre popoare. La O.N.U., pe care imperialiștii americani l-au trans­format într-un instrument al po­liticii lor războinice, popoarele din țările capitaliste nu își pot trimite pe adevărații lor reprezentanți. La O.N.U. aceste țări sunt reprezen­tate de diplomați fără scrupule, unelte ale clasei exploatatoare, slugi lingușitoare ale imperialismului a­­merican. Așa se explică sistematica respingere a tuturor propunerilor făcute de reprezentanții Uniunii So­vietice și ai țărilor de democrație populară, faptul că acest for inter­național întărește și acoperă cu steagul său, mârșava politică răz­boinică a imperialiștilor. Așa se ex­­plică, binecuvântarea pe care O.N.U. a dat-o agresiunii mișelești ameri­cane împotriva Coreei și rușinoasa rezoluție care a calificat drept „a­­gresor“. China populară. Nu este de mirare în aceste con­­dițiuni, că popoarele și-au pierdut încrederea lor în această organi­zație care și-a trădat principiile pe care a fost clădită, servind intere­sele trusturilor monopoliste în goa­nă după noi profituri. Este firesc ca popoarele să-și lege nădejdile lor de pace de activitatea Consiliului Mon­dial al Păcii, organ reprezentativ care s’a dovedit demn apărător al intereselor lor vitale. Rând pe rând delegații popoarelor au arătat în a­­ceasta sesiune creșterea mișcării pentru pace din țările lor, încre­derea pe care o au în Consiliul Mon­d­ia al Păcii, indignarea lor profun­dă față de activitatea Organizației Națiunilor Unite. Rezoluția Consiliului Mondial al Păcii, privitoare la Organizația Na­țiunilor Unite, exprimă limpede și puternic acest punct de r ° rn>arelor. Rezoluția cere vedere al O.N.U.­­lui să examineze diferitele puncte ale Apelului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii și să-și exprime părerea în legătură cu ele și să re­vină la rolul ce i-a fost fixat înce­tând să mai fie o unealtă a ațâțăto­rilor la război. Omenirea iubitoare de pace cere O.N.U..ului să.și facă datoria acum în cel de al unspreze­celea ceas; să repare măcar în parte* rău] pe care l a produs cauzei păcii și securității topoarelor, prin tră­darea principiilor după care trebuia să se călăuzească. Zadarnic vor căuta cercurile im­perialiste să apere și să justifice ac­tivitatea O.N.U.-u­lui, împroșcând josnice calomnii împotriva Uniunii Sovietice, al cărei guvern a fost în­totdeauna în fruntea acțiunilor ge­­neroase în favoarea păcii și libertă­ții aonoarelor. Zadarnic vor căuta propagandi­știi războiului să dovedească impo­­­sibilitatea unor soluții capabile de a înlătura pericolul vărsărilor de sânge. Orice om cinstit își dă sea­ma că aceste soluții există, că ele au fost de nenumărate ori propuse de Uniunea Sovietică, dar că întot­deauna ele au fost sabotate de gu­vernanții supuși trusturilor mono­poliste, de acei conducători ai lu­mii capitaliste care pălăvrăgesc de­spre pace și libertate, numai pentru a zăpăci mintea oamenilor, pentru a pregăti masacrul mondial. Apelul Consiliului Mondial al Pă­cii, prin care se cere încheierea unui pact al păcii între cele Cinci mari puteri, Statele Unite, Uniunea Sovietică R.P. Chineză, Marea Brita­nie și Franța, este răspunsul catego­ric al popoarelor care își dau seama că există căi pentru evitarea războ­­iu­lui. Pactul de pace între cele cinci mari puteri este o astfel de cale care duce la înlăturarea pericolu­lui de război. Guvernele reacționa­re care pretind că duc o politică de pace ,și au pretenția nerușinată de a susține că Uniunea Sovietică este împotriva colaborării, sunt acum si­lite să iasă din ceața vorbelor goale și să treacă la lumina faptelor rea­­le. Rezoluția Consiliului Mondial spune limpede și categoric : „Vom considera refuzul guvernu­lui oricăreia dintre marile puteri de a se întruni în scopul încheierii unui pact al păcii drept o dovadă a intențiilor agresive ale acestui­ gu­vern“. In numele popoarelor lumii, mem­brii Consiliului Mondial al Păcii au semnat acest Apel, pe care îl vor întări sute de milioane de oameni iubitori de pace, bărbați și femei, bătrâni și tineri, sute de milioane de oameni care nu vor să mai tră­iască grozăviile unui nou măcel mondial. Imperialiștii americani și agenții lor nu vor mai putea să se ascundă de acum în spatele camuflajului de­magogiei și calomniei lor deșănța­te. Popoarele nu vor să aștepte re­semnate ca focul războiului să pâr­jolească întreaga lume, ca toate ță­rile să cunoască suferința Coreei martirizate astăzi de agresorii ame­ricani, înfierând hotărîrea mon­struoasă a imperialiștilor de a re­­înarma Germania Apuseană și Ja­ponia, cerând anularea rușinoasei rezoluții prin care O.N.U. a condam­nat R.P. Chineză drept „agresoare“, luând poziție împotriva acelora care încearcă prin teroare să-­și impună jugul lor popoarelor coloniale, Con­siliul Mondial al Păcii nu a făcut altceva decât să exprime adevăra­ta voință a tuturor oamenilor cin­stiți din lume. Dacă milioane de oameni care mai trăiesc încă sub jugul asupritor al exploatării capitaliste nu vor șovăi să înfrunte teroarea guvernelor reacționare, pentru realizarea aces­tor hotărîri istorice, cu atât mai mult noi, oamenii care avem ferici­rea să ne bucurăm de libertățile unui regim cu adevărat democratic, nu trebue să precupețim niciun e­­fort. Lupta noastră pentru pace se duce în uzine, pe șantiere și pe ogoare, pretutindeni unde oamenii trăiesc și muncesc cu gândul la fe­ricirea și înflorirea Patriei lor, la viitorul însorit al copiilor lor. Să pornim cu avânt la realizarea minunatelor planuri pe care ni le trasează Partidul nostru, de a căror realizare depinde planuri bună­starea obștească, sporirea capaci­tății de apărare a Patriei noastre. Conștienți de însemnătatea istori­celor hotărîri ale Consiliului Mon­dial al Păcii, conștienți că soarta men­ținerii păcii stă în mâinile noastre, vom considera ca prima noastră datorie traducerea în fapt a hotă­­rîrilor pe care le-a luat Consiliul Mondial al Păcii, în numele tuturor popoarelor lumii. In aceste momen­te de crâncenă înfruntare între for­țele păcii și cele ale agresiunii, Par­tizanii Păcii nu-și pot permite nici o șovăială, în lupta lor, nici o îngă­­duință față de noul măcel imperia­list care pândește liniștea satelor și orașelor noastre, viețile celor ce ne sunt dragi. Muncitorii și tehnicienii din ramu­ra construcțiilor trebue să considere ca o datorie de onoare participarea lor cât mai activă la lupta în care s’au angajat astăzi toți oamenii cin­stiți din țara noastră. Să facem din fabricile și șantierele noastre bari­cade ale luptei pentru pace. Să în­chinăm toate gândurile și eforturile noastre acestei cauze mărețe. Să dovedim prin munca noastră avântată, prin înflăcăratul nostru patriotism că suntem demni de înalta cinste de a face parte din marele front al Partizanilor Păcii. Decernarea Drapelului Roșu de producție »imii 1 iiihim iii iui ii i­i­i ■ mm întreprinderilor fruntașe din sectorul construcțiilor și materialelor de construcții var tynrwnn un­"sihoist——"i-r­­ [UNK] --întru-n­ iiiii inniiiiiiiiiiiinim »mi»n .««iliu »»^m ■ ------------------­ Ministerul Construcțiilor, împreu­nă cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori, analizând felul cum s-a desfășurat întrecerea socialistă în cadrul întreprinderilor de construcții, în perioada anului 1950, a constatat că întrecerea so­cialistă a fost organizată și adâncită mai bine față de trecut și că ea a fost organizată în bună parte de jos in sus, începând cu locul de muncă, bazată pe angajamente concrete, le­gate de sarcinile de plan și adaptate specificului șantierului. Sub conducerea și îndrumarea per­­manentă a Partidului, mobilizați de Sindicate, prin condițiile optime ore­­i­te de conducerile administrative ale întreprinderilor, au fost antre­nați în întrecere peste 60 la sută din numărul total al salariaților. Ministerul Construcțiilor și Comi­tetul Executiv al Uniunii Sindicate­lor Constructori a hotărît, în urma realizărilor obținute, să declare ca întreprindere fruntașă în sectorul construcțiilor, întreprinderea Nr. 1 Sovromconstrucție București, acor­­dându-i-se Drapelul Roșu de pro­ducție. Totodată se evidențiază în­treprinderile Nr. 18 Instalații și „Ca­sa Scânteii“. In cadrul întreprinderii Nr. 1 Sov­­romconstrucție muncitorii și tehni­­cienii, antrenați în întrecerea socia­listă, au depă­șit planul de producție cu 17,55 la suită, au mărit producti­vitatea muncii peste cea planificată cu 21 la sută și au scăzut prețul de cost sub cel planificat cu 8,4 la sută. Planul de școlarizare a muncitorilor a fost depășit cu 60 la sută. Folo­sirea pe scară largă a metode­lor de lucru sovietice, precum și Ministrul Construcțiilor Petre Borilă în industria cimentului „Drapelul Roșu“ de producție, a fost acordat muncitorilor, tehnicienilor, ingineri­lor și funcționarilor fabricii de ci­ment „Temelia“ din Orașul Stalin. Au fost evidențiate pe întreg sec­torul colectivele de muncă ale fabri­cilor de ciment Comarnic și Azuga. In industria cărămizilor, în urma inovațiile ce au fost aplicate pe ma­joritatea șantierelor, au fost un fac­tor de bază în îndeplinirea Planului. întreprinderile Nr. 18 Instalații și „Casa Scânteii“ au obținut și ele succese însemnate, îndeplinind și de­pășind sarcinile de plan privind pro­­ducția, productivitatea muncii și prețul de cost. Ministerul Construcțiilor și Comi­tetul Executiv al Uniunii Sindicate­­lor Constructori, felicită pe muncitorii, tehnicienii, inginerii toți și funcționarii din întreprinderea Nr. 1 Sovromconstrucție București, între­prinderea Nr. 18 Instalații și „Casa Scânteii“, care prin munca lor au contribuit la realizarea și depășirea sarcinilor ce le reveneau. Ministerul Construcțiilor și Comi­tetul Executiv al Uniunii Sindicate­lor Constructori, cheamă toți munci­torii, tehnicienii și funcționarii din întreprinderile de construcții să ur­­meze pilda tovarășilor lor din între­prinderea fruntașă și cele evidenția­te, să.și însușească metodele avan­sate ale constructorilor sovietici, să popularizeze și să extindă inovațiile și raționalizările. O preocupare de seamă trebue să fie lupta hotărâtă pentru un regim sever de economii, împotriva oricărei risipe de materiale, care în anul 1950 nu peste tot s’a dus cu destulă perseverență. In felul acesta ei vor crela condi­­țiunile îndeplinirii primului no­stru Plan Cincinal, contribuind astfel la întărirea și desvoltarea e­­conomică a Republicii noastre Popu­lare, factor activ în uriașul front al păcii, în fruntea căruia se găsește Marea Uniune Sovietică, condusă de Iosif Vissarionovici Stalin. Secretarul Uniunii Sindicatelor Constructori, Andrei Horváth realizărilor obținute a fost declarată întreprindere fruntașă Fabrica de cărămizi și țigle „Cer­amica“­­J­im­­bolia, acordându-i-se „Drapelul Ro­șu“ de producție. Deasemeni au fost evidențiați pe întregul sector al cărămizilor, mun­citorii, tehnicienii și funcționarii fa­bricilor Ghiriș-Arieș și „Mondial“­­Lugoj. mmmmmmmmmammm Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii Răspunzând năzuințelor milioanelor de oameni din întreaga lume oricare ar fi părerea lor asupra cauzelor care dau naștere primejdiei u­­nui război mondial . In numele întăririi păcii și asigur­­ării securității internaționale . Cerem Încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri — Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Republica Populară Chi­neză, Marea Britanie și Franța. Vom considera refuzul guvernului oricăreia dintre marile puteri de a se întruni în scopul încheierii unui Pact al Păcii drept o dovadă a in­tențiilor agresive ale acestui guvern. Chemăm toate țările iubitoare de pace să sprijine cererea cu pri­vire la încheierea acestui Pact al Păcii deschis tuturor statelor. Punem semnăturile noastre pe acest Apel și chemăm pe toți oamenii de bună credință și toate organizațiile care se străduiesc să întărea­­scă pacea, să-l semneze. Apelul este semnat de: Președintele­ Consiliului Mondial al Păcii — Frederic- Joliot-Curie (Franța), vicepreședinții: Pie­tro Nenni (Italia), Gabriel D'Arboussier (Africa Neagră), Bernal (Marea Britanie), Alexandr Fadeev (U.R.S.S.), Leopold In­feld (R. Polonă), Kuo Mo Jo (R. P. Chi­neză). Membrii Biroului: Ilya Ehrenburg (U.R.S.S.), Yves Farge (Franța), Jan Ma­­karovski (R. Cehoslovacă), d-na Jessie Street (Australia), secretarul general Jean Laffitte (Franța). Secretari: Palamede Borsain (Brazilia), pastorul Darr (Statele Unite), Gilbert de Chambrun (Franța), Emi­lsiao (R.P. Chi­neză), Giorgio Fenoastea (Italia), Guliaev (U.R.S.S.), Ivor Montagu (Marea Britanie) Austria: profesor Joseph Dobretsberger, Ernst Fischer; Algeria: Abderkaman Bou­­chama , Marea Britanie: James Crowther, Alexander Reid, Malcolm Nixon, Hewlett Johnson, Steve Lawther; Belgia: Max Co­­syns, R. P. Bulgaria: Ludmil Stoianov, Metodi Popov, dr. Gheorghi N­djacov; Brazilia: Jorge Amado , R.P. Ungară: d-na Erzsébet Andres, Ianos Peter, György Lu­kács; Germania: Johannes Becher, Erwin Eckert, Heinrich Fink, d-na Edith Hoereth- Menge, d-na Anna Seghers, Johannes Herz, d-na Helene Weigel-Brecht, dr. Arnold Zweig; Grecia: Petros Kokkalis ; Dane­marca : Marti n Andersen Nexö ; Egipt: Ahmed Saad Kamel ; India: dr. Mohanlar Atta­ ; Indonezia: Tjoa Sik Jen­; Iran: Eskandary; Scania: Manuel Sanchez Ar­ras ; Italia: Umberto Terracini, d-na Ada Alessandrini, Achile Lord:, Salvatore Qua­­simodo, Mario Palermo, Leonida Repaci, Fernando Santi, Tullio Vecchietti, contesa Paolo Sella di Montelucco; Canada: prof. James Endicott, R.P. Chineză, Tisi Tin Kai, U Yao Tun, Pen Tai Min (repre­zentând pe Cian Po Ciuți, membru in Con­siliul Mondial al Păcii), Cen Tin Min (re­prezentând pe Liao Cen Ti, membru­ In Consiliul Mondial al Păcii), d-na Liu Tui (reprezentând pe Li De Ciuan, membru in Consiliul Mondial al Păcii) , Li Yi Men (reprezentând pe Liu Nin Yi, membru in Consiliul Mondial al Păcii) , Li Chun Cin (reprezentând pe Ma Yin­ Ciu, membru in Consiliul Mondial al Păcii) ,­ Țui Yueh Li (reprezentând pe U Lan Fu, membru in Consiliul Mondial al Păcii); Liban: An­toine Tabet; R.P. Mongolă: Damdin .Su­ran ; Noua Zeelandă: Chandler; R.. Polonă:* Ostap Dluski, Jan Dembojwski, Leon Krue­zkowski, Jerzi Putrament; Republica Popu­lară Română: Mihail Sadoveanu, d-na Flo­­rica Mezincescu; Siria: Said, Tahsim și Mustafa Amin ; U.R.S.S. : A. E. Kornei­­tiuk, W. L. Vasilievska, Z. N. Gagarina, A. I. Oparin, L. N. Soloviov, V. I. Khee­­masov, Nicolai, mitropolit de Krutița și Kolomna; Tunisia: Mohamed Djerad; Uruguay: Jose Luis Massera ; Finlanda: Vaino Meltji ; Franța: Justin Godard, Jean Boulier, d-na Francoise Leclercq, Laurent Casanova, Guy de Boisson, Jacques Mit­terand, Robert Chamberron, Fernand Vigne, d-na Cassin, Jean-­Pierre May, Marcel Alleman , Ceylon: Peter Kenneman ; Afri­ca Neagră : Sekou Toure, Sarr Ibrahim , R. Cehoslovacă: Anezka Hodinova-Spuma, Alexei Horak, V. Bóucek; Iugoslavia: Pero Popivoda ; Uniunea Sud Africană: De»a mond Buckle. Rezoluția privitoare la Organizația Națiunilor Unite Consiliul Mondial al Păcii a constatat că O.N.U. nu a răspuns la A­­pelul celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, ca și cum propunerile reprezentanților a sute de milioane de oameni, pentru men­ținerea păcii, nu ar privi-o. De la adoptarea acestui Apel, O.N.U. a continuat să înșele speranțele pe care popoarele și le-au pus în ea și a ajuns la extrem în rezoluția sa prin care China este condamnată ca „agresoare“. O. N.U. a sancționat și acoperit cu autoritatea sa exterminarea siste­matică de către forțele armate americane a aproape un milion de oa­meni — bătrâni, femei și copii din Coreea, striviți sau carbonizați sub ruinele orașelor și satelor lor. Consiliul Mondial al Păcii hotărăște să trimită la O.N.U. o delegație formată din :­­­­Domnul Nenni (Italia), d.na Isabelle Blum (Belgia), d-na S. O. Da­vies (Marea Britanie), d-na Jessie Street (Australia), domnul D’Assier de la Vigerie (Franța), domnul Tihonov (U.R.S.S.), domnul U Yao Tun (Republica Populară Chineză), domnul Hromadka (R. Cehoslovacă), dom­nul D’Arboussier (Africa Neagră), domnul Pablo Neruda (Chili), domnul Jara (Mexic), domnil Paul Robeson și Uphaus (Statele Unite), dr. Attal (India). Această delegație este împuternicită să ceară Organizației Națiunilor Unite . 1. Să examineze diferitele punc­te ale Apelului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, precum și diferitele rezoluții ale Consiliului Mon­dial al Păcii, și să-și exprime părerea în legătură cu ele. 2. Să revină la rolul ce i-a fost fixat de Charta, pentru a deveni un for pentru înțelegerea între guverne și nu unealtă a vreunui grup domi­nant. Prezenta acțiune a Consiliului Mondial al Păcii va fi sprijinită de sute de milioane de bărbați și femei care au dreptul să vegheze cu vi­gilență ca organele internaționale supreme să nu trădeze sarcina lor de m­enținere a păcii. Ziua de 8 Martie, o manifestare dârză a femeilor muncitoare pentru apărarea păcii .Femeile din construcții înregistrează importante succese­ „Casa Scânteii". Zidurile cresc de la o zi la alta, prind forme tot mai precise. Pa schete, la betoniere, la turnarea planșeelor, pretutindeni, alături de muncitorii construc­tori,­­ femeile participă cu însuflețire la lupta pentru realizarea mărețului edificiu de cultură și lumină. Ele sunt animate de dorința de a întâmpina ziua de 8 Martie, Ziua Internațională a Femeii, cu noi rea­lizări in muncă, cu importante succese in lupta pentru apărarea păcii. La șantierul Nr. 2, sus, sus de tot, la etajul V, lucrează într’o echipă de zidari, tovarășa Sandu Floarea. A slugărit de mică copilă pe la boieri, pen­tru o bucățică de pâine muiată in lacrimi și sudoarea fierbinte a muncii trudite. Acum nu mai este slugă la chiaburi. Cu ajuto­rul și îndrumarea Partidului a învățat zi­dăria, a devenit muncitoare calificată. Ală­turi de tovarășul Dumitru Cristea, șeful echipei, muncește cu râvnă, contribue la construirea „Casei Scânteii". Tovarășa San­du Floarea întâmpină ziua de 8 Martie, cu o depășire de 62 la sută solidarizându-se astfel cu lupta femeilor de pretutindeni pentru apărarea păcii, pentru o viață feri­cită.„Când privesc zidul acesta — spune zi­­dărița Dunăreanu, — inima mi se umple de fericire. Este zidul pe care-l ridicăm pentru pace, pentru binele nostru". Pe acelaș șantier, muncitoarele: Pănuță Maria, instalator electric dela întreprinde­rea 18 Instalații, a depășit norma cu 50 la sută, și Rădulescu Constanța dela în­treprinderea 18 Instalații, cu 38 la sută. i­ Și muncitoarele dela fabrica „Izo­latorul“ sărbătoresc ziua de 8 Mar­tie, cu noui realizări în producție. Tov. Dumitrescu Natalia preocu­­pându-se de mărirea productivității muncii a reușit în cinstea Zilei In­ternaționale a Femeii să lucreze la trei mașini de împletit garnituri, să dea o producție de bună calitate și să depășească totodată norma cu 50 la sută. Muncitoarea Lucan Sofia lucrează și ea la trei capete ale mașinii de răsucit, realizând o depășire de 30 la sută. Participând cu însuflețire la în­trecerile socialiste tovarășele de la secția B garnituri : Anițescu Mar­gareta, Ghiță Paulina și Rotari Lucreția au dat o producție spori­tă cu 120 la sută peste sarcinile ce le reveneau. i­ Era o vreme când Eftimiu Elena colinda din casă în casă, chinuin­­du-și ochii, fără odihnă, la migăloase cusături de broderie, prost plătite. Era pe timpul regimurilor burgheze­­moșierești. *. Câtă deosebire, astăzi, când o vezi mândră, cu fruntea sus, instalând panouri de metal electrice pe șan­tierul „Casa Radiofoniei”. Acum 2 ani a devenit electrician, urmând o școală de calificare a în­treprinderii de Instalații Electrice Nr. 1ș. Datorită hărniciei și priceperii ei, Eftimiu Elena este astăzi șefa unei echipe de 3 tineri electricieni. Ea câștigă lunar între 16—18.000 lei. Cu prilejul zilei Internaționale a Femeii, Eftimiu Elena face un bilanț al vieții ei noi, tot mai bună, tot mai fericită. In cinstea acestei zile, ea și-a luat angajamentul de a termina în 350 ore, cele 8 panouri de metal elec­trice, planificate în 410 ore. I­mm­­in­­ iază câteva muncitoare de pe șan­tierul „Casa Scânteii" — dela stâng, la dreapta . Tovarășa Constanța Rădulescu, in­stalatoa­re de calorifer, a depăși programul de lucru pe luna Februa­rie cu 38 la sută ; dulgherița Man Alexandrescu lucrează la confecțio­na­rea cofrajelor pentru stâlpii d beton ; tovarășa Maria Pănuță est șefa unei echipe de electricieni ; to­varășa Floarea Sandu este o buni zidărița. (FOTO MIRCEA POPESCU) Sa sprijinim Apelul Consiliului cu­­ hotărîre Mondial al Racis­ tru a contribui la depășirea­­ Planului in torul materialelor de construcții. Consider că fiecare procent de depășire va însemnă o zdravănă lovitură dată celor ce vor să distrugă vieți omenești și bunuri create de mâna și mintea omenească, imperialiștii anglo-americani. Semnarea Apelului Consiliului Mondial al Păcii, o socotesc o datorie de om și de patriot . Cine își iubește Patria, acela iube­ște și pacea și­ luptă cu dârzenie pentru apărarea ei. GRIGORE MARIN consilier ministerial la Departamentul Materialelor de Construcții Am luat cunoștință cu mult entuziasm, de Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu pri­vire la încheierea unui Pact al Păcii, cu unul care iubesc pacea și viața. Hotărîrile Consiliului Mondial al Păcii m’au aflat intr’o misiune de recoltare a stufului din Deltă, care se transformă in plăci de solomit. Fiind acolo, mi-am dat seama cât de rodnice sunt eforturile Par­tidului și Guvernului nostru de a îmbună­tăți traiul oamenilor muncii, prin lansarea unui nou material necesar construcției de locuințe. Dar pentru construirea temeinică a fericirii noastre, avem nevoie de pace. De aceea suntem hotărîți să apărăm pacea. Personal, îmi voiu înzeci strădaniile pen­tru­ muncitor constructor și lu­­crez cu multă dragoste pe șantierul ștefănești, din cadrul întreprinderii de Construcții Nr. 1 In munca mea depun mult elan pentru a depăși sarcinile ce-mi revin, pentru că știu că fiecare depășire de normă este o contribuție la­ cauza păcii. Pentru mine, — ca și pentru toți ceilalți oameni ai muncii din țara noastră — pacea înseamnă constru­irea de noi fabrici, uzine, cămine și locuințe muncitorești. De aceea noi luptăm cu multă hotărîre pentru apărarea păcii, demascând in acelaș timp, pe ațâțătorii la un nou război. Zilele acestea am urmărit îndea­proape lucrările Consiliului Mondial al Păcii de la Berlin. Documentele de la această sesiune sunt de o mare Însemnătate istor­iă. Ele înarmează pe partizanii păcii din lumea întrea­gă. Apelul lansat de Consiliul Mon­­dial al Păcii va fi semnat de­­ sute de milioane de oameni cinstiți. Și eu, care fac parte din marele front al partizanilor păcii, susțin cu toată tăria acest Apel, și voi semna pentru pace și pentru fericirea ce­­lor doi copilași ai mei, TOMA PLASCEANU dulgher, Șantierul Ștefănești

Next