Constructorul, iulie 1951 (Anul 3, nr. 79-81)
1951-07-14 / nr. 79
Sarcini de seamă ale conducătorilor întreprinderilor de construcții Recenta conferință a Ministerului Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții cu conducătorii întreprinderilor de construcții pentru analizarea muncii pe semestrul I, a reușit să soluționeze în mod satisfăcător o serie întreagă de probleme importante ale șantierelor noastre. Rapoartele prezentate la această Conferință au oglindit realizările, frământările și preocupările existente în cadrul conducerii întreprinderilor. Ele au scos deasemeni în evidență elanul cu care muncitorii, în întrecere socialistă, se străduesc și reușesc să obțină succese din ce în ce mai mari. Atât rapoartele cât și discuțiile au vădit strădania conducătorilor întreprinderilor noastre de construcții, faptul că ei sunt conștienți de răspunderea ce le revine in măreața bătălie a păcii și socialismului. Numai astfel se explică o serie de realizări pe care le-au obținut în munca lor, cu toate că marea lor majoritate nu au decât o experiență foarte recentă. Dar nu numai trecerea în revistă a realizărilor obținute a fost obiectivul Conferinței, ci în primul rând desprinderea acelor probleme care dau naștere la greutăți și lipsuri în activitatea întreprinderilor de construcții. De justa rezolvare a acestor probleme depinde în mare măsură îndeplinirea și depășirea sarcinilor celui de al doilea semestru al anului. Așa cum a reeșit din concluziile tovarășului ministru Gh. Hossu, o primă problemă importantă este aceia a conducerii unice în întreprinderile noastre. Firește, formal, toată lumea este de acord cu acest principiu de conducere, singurul capabil să dea roade intr’o economie planificată. In practică însă, se vădesc neînțelegeri ale acestui principiu și pe alocuri chiar încălcări ale dispozițiunilor legale. Astfel, deși este stabilit că primul adjunct al directorului este inginerul-șef, s’a observat că în unele întreprinderi se atribua acest rol, directorului adjunct, care are alte atribuții și anume atribuții de ordin administrativ. Directorul de întreprindere, asupra căruia apasă sarcini atât de complexe și dificile, trebui să fie pătruns de simțul răspunderii personale, să se simtă obligat de a cunoaște cât mai temeinic problemele întreprinderii. Numai un astfel de director, poate face față cu cinste sarcinilor conducerii unice, poate obține și realiza o colaborare armonioasă și rodnică cu ajutoarele lui. Dar este deja sine înțeles că acest lucru nu-l poate face decât acel director care cunoaște temeinic problemele de economie politică și cele ale economiei de stat, care cunoaște problemele întreprinderii, care unește această cunoaștere cu talentul și experiența organizatorică. Este clar că numai conducerea unică, bazată pe colaborarea armonioasă a directorului cu inginerul-șef și contabilul-șef, asigură întreprinderii o activitate rodnică în vederea îndeplinirii la timp a sarcinilor. Necunoașterea și neaplicarea principiilor conducerii unice duce la ceea ce tovarășul Stalin a caracterizat drept conducere prin semnătură. O a doua problemă este aceea a organizării întreprinderilor. Dintr'o defectuoasă înțelegere a problemei s'a ajuns în multe locuri la mentalitatea cu totul greșită și dăunătoare că întreprinderile trebue să aștepte regulamentul lor de funcționare de la minister. Fără îndoială că un astfel de regulament întocmit fără contactul direct cu realitatea ar fi un document birocratic care ar împiedica încă din primele zile bunul mers al întreprinderii. De altfel întreaga problemă a legăturilor dintre întreprinderi și minister este de foarte multe ori rău înțeleasă, ducând la înăbușirea spiritului de inițiativă al conducerii întreprinderilor. Pornind pe acest drum, conducerile "Pora din întreprinderile noastre se cufundă în birocrație și așteaptă ca ministerul să se rezolve toate problemele. Trebue înțeles care sunt bazele juridice ale întreprinderilor, că aceste întreprinderi sunt ale Statului și că ele sunt tutelate de Ministerul Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții. Pentru a înțelege acest lucru conducătorii întreprinderilor trebue să citească și să studieze temea de organizare a întreprinderilor de Stat. Conducerile întreprinderilor noastre de construcții trebue să treacă deîndată la studierea problemelor organizatorice, să-și însușească cu claritate atribuțiile și competența lor. Este deja sine înțeles că ministerul va continua să extindă tot mai mult ajutorul pe care îl dă întreprinderilor în ce privește organizarea lor. Dar acest ajutor nu va fi și nici nu trebue să ajungă să constitue o substituire a organelor ministerului în conducerea întreprinderilor. Strict legată de problema organizării este și aceea a disciplinei de plan și financiare. Și în această privință există unele lipsiri. Nerespectarea disciplinei de plan și financiara împiedică buna desfășurare a întrecerii socialiste, lipsind entuziasmul și eforturile patriotice ale muncitorilor de pe șantiere. Atât inginerii cât și funcționarii administrativi trebue să fie pătrunși de conștiința că bunurile de care dispun sunt bunuri ale întregului popor și că ele trebue bine gospodărite. Aceasta trebue să asigure respectarea disciplinei de plan și financiare. O a patra problemă importantă este aceea a productivității muncii. Amploarea însăși pe care au luat-o construcțiile în țara noastră, rismun lor accelerat, socialist, face să se simtă tot mai puternic nevoia brațelor de muncă. Ținând seama că această nevoie este a întregii noastre economii în plină transformare și desvoltare socialistă, sarcinile noastre nu vor putea fi îndeplinite numai prin sporirea necontenită a brațelor de muncă, fie ele calificate sau nu, ci și prin sporirea productivității muncii. In ramura construcțiilor creșterea productivității muncii este în bună parte o problemă de mecanizare. Mașinile sovietice aduse pe marile șantiere ne-au dovedit cât de mult poate crește productivitatea, atunci când munca omului este înlocuită și înmiită de forța mașinilor. Partidul și Guvernul nostru acordă în această privință o deosebită importanță sectorului construcțiilor, desvoltării și mecanizării construcțiilor, astfel pentru semestrul II al anului 1951 a fost suplimentat planul pentru mecanizare și schelărie metalică. Dar problema creșterii productivității este o problemă legată și de organizarea muncii pe șantiere care are o deosebită importanță. Trebuie să înceteze sistemul defectuos observat pe unele șantiere, unde oamenii capătă în fiecare zi o altă muncă. Numai o bună organizare a echipelor și stabilitatea oamenilor intr'o anumită formațiune de muncă asigură un randament bun și duce la creșterea productivității muncii. A cincea problemă care se pune în forța conducătorilor de întreprinderi este aceea a gospodăririi întreprinderilor. Pe unele din șantierele noastre, fie ele mari sau mici, te izbești încă de împrăștierea fără noimă a materialelor, de oameni care pierd timpul fiind rău întrebuințați. Ori tocmai această problemă a bunei gospodăriri este sarcina principală a directorului adjunct. In multe întreprinderi acest lucru este ignorat. Chiar dacă avem dea face cu un director adjunct , care este bun gospodar faptul că i se dau alte sarcini îl împiedică să se ocupe așa cum se cuvine de îndatoririle sale de bază. Directorul adjunct al întreprinderii trebue să fie în permanență preocupat de buna gospodărire. Față de risipitorii bunurilor obștești nu poate exista nici o îngăduință. In această problemă a bunei gospodăriri nu există niciun fel de greutăți obiective și prin urmare este firesc să nu poată exista niciun fel de scuze valabile. Lipsa bunei gospodăriri nu poate fi atribuită decât delăsării în muncă. Și fiindcă lipsa bunei gospodăriri dăunează atât proprietății obștești a poporului cât și direct oamenilor muncii de pe șantierul respectiv, ea trebue combătută cu toată energia. A șasea problemă viu discutată în cadrul conferinței, a fost aceea a aprovizionării cu materiale. Dacă multe din întreprinderi se plâng astăzi de lipsa materialelor, aceasta se datorește în mare parte lor în sile. Repartiția materialelor nu poate fi bună și la timp, atâta vreme cât ea se bazează pe planurile de aprovizionare pe care conducerile întreprinderilor le-au întocmit cu ușurință și în pripă cererea exagerată de materiale a unora din șantiere, adesea cu mult înainte de termenul începerii lucrării respective, provoacă dezorientare și lipsește alte șantiere de cele necesare. Ar fi bine ca în perioada întocmirii planurilor de aprovizionare cu materiale să participe elementele cele mai competente. Deasemeni o problemă importantă în această direcție este aceea a gestionarilor de materiale, care trebue să fie elemente de nădejde și răspundere. Aceste șase probleme principale care stau astăzi în fața întreprinderilor de construcții trebue să găsească o rezolvare justă și grabnică. Cadrele de conducere trebue să fie pătrunse de importanța acestor probleme și să le considere ca sarcini ce trebue rezolvate neîntârziat. „Chiar dacă uneori rezolvarea lor va părea anevoioasă,a arătat tov. ministru Hossu— conducătorii întreprinderilor trebue să știe că ei beneficiază de un imens material documentar, rodul înaintatei experiențe a constructorilor sovietici. Urmând cu încredere și spirit de inițiativă farul călăuzitor al experienței sovietice, urmând cu avânt lozincile de luptă și îndrumările Partidului nostru, cu sprijinul sindicatelor noastre, vom găsi soluțiile cele mai potrivite la toate problemele ce ne stau în față. Conducătorii întreprinderilor își vor face astfel datoria față de Patrie, vor aduce o contribuie importantă în construirea orânduirii socialiste pentru care luptă întregul popor muncitor". Brîgăzîre Păcii Comitetul de luptă pentru pace al Capitalei a ținut o ședință de analiză a muncii și printre altele a stabilit înființarea unor brigăzi ale păcii, care să poarte numele unor fruntași ai luptei pentru pace din lumea întreagă. Vestea aceasta a ajuns repede și la șantierul Institutului Agronomic al Întreprinderii de Construcții Nr. 2-București. Tov. Balcu Ștefan, care lucrează pe acest șantier, e muncitor zidar. El a citit adesea articolele pline de miez ala lui Ilya Ehrenburg. Odata cu slova marelui scriitor sovietic, s’au plimbat gândurile zidarului nostru, dela apărătorii Stalingradului la minerii din Scoția,dela constructorii Varșoviei la metalurgiștii francezi, la toți oamenii care muncesc, sădesc meri, îngrijesc copii, citesc poezii sau învață, la toți acești oameni care doresc fierbinte și sunt gata să apere cu piepturile lor pacea. Nu rareori i s’a dus gândul zidarului la proprii săi copii, la cei 5 prichindei cărora vrea să le hărăzească o viață mai fericită, lipsită de ororile războiului prin care el însuși a trecut. Intr’o adunare a colectivului de pe șantier, zidarul Ștefan Balcu s-a ridicat și a cerut ca echipa lui să primească titlul de brigadă a păcii, cu numele lui Ilya Ehrenburg, unul din fruntașii luptei pentru pace în lumea întreagă. Cererea a fost susținută cu vii aplauze. Pentru a întări evenimentul acesta, Ștefan Balcu și-a luat și angajamentul de a realiza însemnate depășiri de normă și economii. Nu i-a trebuit mult nici zidarului Gheorghe Tudor ca să se ridice. „Di, mie nu mi-e tot atât de dragă pacea ca tovarășului Balcu ? Și eu vreau să-mi arăt voința de a apăra ceea ce este mai scump oamenilor muncii: pacea. Cer deci ca și echipa med să primească titlul de brigadă a păcii, care să poarte numele marelui savant francez Frederic Joliot-Curie, președintele Consiliului Mondial al Păcii!”. Alte aplauze vii, noi angajamente în muncă. Brigăzile păcii de pe șantier nu se vor simți niciun moment izolate. Numeroși șefi de echipă au ținut să salute înființarea brigăzilor prin angajamente în muncă, menita să întărească prin fapte dragostea de pace a tuturor oamenilor muncii. Printre acești șefi de echipă sunt: zidarii Vasile Căluță și Mihai Meițoiu, fierar-betonistul Gh. Tudorache și alții. Zidarul Constantin Ivan din brigada păcii „Joliot-Curie”, spunea : „înainte aveam o cămașă. Ziua o purtam, noaptea o spălam. Astăzi am șase cămăși. Nu vreau să ajung din nou la o cămașă. Și mai e ceva. Am crescut cu trudă cinci copii. Nici pe ei nu vreau să-i pierd, iată de ce mă bucur și sunt mândru că fac parte din brigada păcii“. Cu asemenea gânduri, nici faptele nu vor rămâne în urmă. Zidurile noii clădiri a Institutului Agronomic se vor înălța tot mai repede... 1 ' ' ' B. VLADESCH ' Șeful de echipă Ștefan Baicu la lucru Pentru o recoltă îmbelșugată, pentru pace ! La Silozul din Giurgiu ultimele lucrări decurg intr'un ritm viu Lucrările de la Silozul din Giurgiu sunt pe sfârșite. In prezent toată activitatea muncitorilor și tehnicienilor este îndreptată spre terminarea înainte de termen a lucrărilor. Pentru aceasta nu se precupețește nimic. Rezultatele obținute pe primul semestru sunt grăitoare. Astfel, planul semestrial a fost depășit cu 17 la sută, cu toate că lucrul a avut de suferit în timpul iernii. In cursul lunii iunie s’a depășit planul cu aproape 40 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 23 la sută. Toate acestea au fost rezultatul bunei desfășurări a întrecerii socialiste, urmăririi prin grafice a realizărilor obținute, înființării de brigăzi de calitate și de economii și bunei îngrijiri a utilajului și sculelor. Brigada de economii a realizat pe luna iunie economii în valoare de 670.900 lei. Dintre brigăzile de calitate s-a evidențiat brigada de zidari a lui Ilie Pană; deasemeni în întrecerea socialistă realizări frumoase au obținut și tovarășii: Ilie Goanță dulgher, Dumitru Arsene sudor-lăcătuș, etc. Cu deosebită râvnă muncitorii tehnicienii deja siloz, cu sprijinul neși precupețit al organizației de partid, lucrează de zor* * pentru a termina ultimele lucrări cu 15 zile înainte de termen. Munciorii fabricii „Ideai“ sprijină campania de recoltare Cu avânt patriotic au pornit la muncă muncitorii fabricii de ciment „Idea’’’ din Cernavoda pentru a sprijini campania de recoltare, pentru a da astfel un ajutor frățesc acelora care luptă pentru pâinea poporului. Condusă de comunistul Petrescu Alexandru prima echipă formată din 13 muncitori și muncitoare a lucrat timp de două zile ce ianurile îmbelșugate ale colectiviștilor din comuna Dunărea adunând în acest timp recolta de grâu și de orz de pe o suprafață de 10 hectare. In zorii zilei de 9 Iulie o a doua echipă s’a îndreptat spre aceleași holde ducând cu ea salutul fierbinte al muncitorilor fabricii și hotărîrea lor fermă de a sprijini cu toate puterile lor strângerea recoltei păcii. Paralel cu activitatea zilnică desfășurată pe tărâmul producției muncitorii atelierului mecanic au trecut la muncă organizată pentru repararea uneltelor agricole. Astfel numai deia 1 iulie ei au reparat piese pentru secerători la 5 țărani săraci din comuna Seimeni două secerători ale G.A.S. Siliștea, două secerători ale G.A.S. Peștera, precum și 7 unelte agricole ale țăranilor săraci din comunele Topalu, Ivrlazi și Mârleanu. Printre muncitorii care s’au evidențiat se află sudorul Pojar Aristide, strungarul Vasile Popa, lăcătușul Gheorghe Sandu și muncitoarea Stana Neacșu. Indeplinindu-și datoria față de scumpa lor Patrie, întărind prin munca lor, zi de zi tot mai mult semnăturile puse pe Apelul pentru un Pact al Păcii, muncitorii fabricii „Ideal” pun umărul lor puternic în măreața acțiune de strângere la timp a recoltei. De aceea cu nerăbdare și bucurie noi echipe se pregătesc de plecare pe câmpiile cu holde mănoase ale satelor din împrejurimi. B. VLADIMIR corespondent Tinerii moncftori de la St. 1 sprijină munca agricolă Vestea formării unei echipe care să plece la țară pentru a da ajutor țăranilor muncitori în muncile agricole, s'a răspândit ca fulgerul la atelierele St. U. C.-ului Nr. 1 Filantropia Muncitori bătrâni și tineri discutau cu însuflețire și fiecare ar fi vrut să meargă și el să dea ajutor la munca agricolă. Intr'o jumătate de oră sediul organizației de partid, devenise neîncăpător pentru muncitorii care se prezentau și doreau să fie înscriși în echipa ce va pleca. Prima echipă formată din 16 tineri și tinere plini de voe bună au plecat, la Gospodăria Agricolă de Stat din comuna Verești unde au început prășitul bumbacului. Preocupați în permanență de a obține o productivitate mai mare, ei au și găsit o metodă nouă datorită căreia munca este mai spornică. Prin elanul cu care au muncit și rezultatele obținute s'au evidențiat în mod deosebit tov: Constantin Podaru, Suzana Moraru, Gheorghe Bucur și Gherasim Vultebski. Pe lângă succesele realizate în producție acești harnici tineri, au dus și o intensă muncă de agitație printre țăranii muncitori. Afel după lăsarea lucrului la câmp, ei citesc ziare și broșuri, pe care țăranii le ascultă cu interes, punând numeroase întrebări. Eforturile și realizările celor 16 tineri din echipă care contribue din plin la terminarea grabnică a muncilor agricole fac cinste muncitorilor de la atelierele St. U C. Nr. 1 Filantropia. In cinstea zilei de 23 August Roadele metodei Nina Nazarova Datorită introducerii metodei Nina Nazarova și a intensificării întrecerii socialiste, muncitorii fabricii de ciment București au realizat în perioada de la 1—9 Iulie 80 tone blinker, 21 tone ciment și 138 tone făină peste plan. S’au evidențiat arzătorul Radu Modan care a dat 49 tone blinker peste Aplicând cu râvnă, metoda stahanovistei Lidia Corabelnicova, constructorii de pe șantierul Nr. 2 al „Casei Scânteii“, au lucrat 3 zile cu materialele economisite în luna Iunie. In ziua de 5 Iulie, 5 brigăzi de economii au lucrat cu materiale economisite în valoare de 121.951 lei și anume : 7.868 bucăți cărămizi, 2 m.c. lemn rotund, 3 m.c. lemn ecarisat, 217 kg. ciment, 1.068 m.c. nisip, 5 kg. scoabe, etc. In ziua de 6 Iulie, brigada vărnicerului Vasile Bibescu a lucrat cu 804 kg. ciment în valoare de 22.503 lei, iar brigada zidarului Nae Nicolae, a întrebuințat 9.374 cărămizi din cele economisite în valoare de 95.614 lei. Alte 3 brigăzi au întrebuințat 3.670 m.c. mortar, 7,110 m.c. nisip, 14 m.c. pietriș, 9 kg. benzină, etc. în valoare totală de 32.727 lei. In ziua de 7 Iulie, brigada zidarului Ilie Sticlaru a întrebuințat 6045 cărămizi, 181 kg. ciment, 1,450 m.c. nisip și 0,472 m.c. var pastă în valoare totală de 66.165 lei. Brigada zidarului Constantin Serafim a lucrat cu 1599 cărămizi economisite în valoare de 16.569 lei. Alte 2 brigăzi au întrebuințat 12.390 m. c. lemn ecarisat, 2.325 m.c. lemn rotund, 22 kg. cuie, 13 kg. scoabe, 2 kg. sârmă, în valoare totală de 39.605 lei. In urma introducerii metodei Duvanov de ardere rapidă a cărămizilor, fabrica „Ceramica-Crișul” din Oradea a obținut frumoase rezultate. Ciclul de ardere a cărămizilor a fost redus de la 11 zile cât dura după sistemul vechi, la 9 zile jumătate. Cu sistemul vechi, la arderea a 1.000 cărămizi se foloplau, morarul Florea Aurel deia morile de ciment care a dat 15 tone ciment peste plan și morarul Marin Manea deia morile de făină care a dat 50 tone făină peste plan, aceasta prin buna îngrijire a cuptoarelor și morilor care a dus la prelungirea duratei de funcționare a acestora. In aceiași zi, brigada betonistului Justinian Dinescu a lucrat cu 18 m.c. nisip, 37 m.c. pietriș, 24 kg. benzină, etc. în valoare de 85.496 lei. Brigăzile zidarilor Nicolae Marcu și Gheorghe Savu au lucrat cu materiale economisite în valoare de 36.195 lei. ★ Pe șantierele „Casei Scânteii“ muncitorii constructori s’au avântat cu tot elanul pentru depășirea planului de producție hotărîți să sărbătorească cu cinste ziua de 23 August. In luna Iunie echipa de zidari condusă de Nae Nicolae de pe șantierul Nr. 2, prin aplicarea metodelor sovietice Orlov și Șirkov a realizat 336 m.c. zidărie 620 m.c. beton de egalizare turnat și 42 m.p. tencueli depășind norma cu 109 la sută. Echipa sa a predat lucrările executate după metoda sovietică Schilav dând lucru de bună calitate și realizând economii în valoare de 96.614 lei. Această echipă a calificat 2 tovarăși de la categoria 2 minim la 2 mediu. Datorită acestor realizări echipa zidarului Nae Nicolae s’a situat fruntașă pe întreprindere primind drapelul de producție al întreprinderii pe luna iunie 1961 deținut până acum de echipa de fierari betoniști Dumitru Manea,sea combustibil în valoare de 1135 lei, iar după introducerea metodei Duvanov, se folosește combustibil de numai 671 lei. Aceasta a contribuit la realizarea unei însemnate depășiri de plan pe luna Iunie, rezultând cărămizi de o calitate cu 15 la sută mai bună decât cele obținute prin vechea metodă. Crește numărul angajamentelor in întreg sectorul construcțiilor Pentru a sărbători așa cum se cuvine ziua de 23 August muncitorii fabricii de ciment Fieni și-au luat angajamentul să îndeplinească planul lunar la klinker și ciment până la data de 23 August în loc de 30 August. Prețul de cost pe lunile Iulie și August va fi redus cu 6 la sută față de 5,1 la sută cât e sarcina de plan. In aceeaș perioadă se vor realiza economii în valoare de <.750.000 lei. Șantierul Moroenir Găina al întreprinderii Nr. 1 Sovromconstrucția și-a luat angajamentul de a realiza până la 23 August economii în valoare de C00.000 lei. * Muncitorii fabricii de cărămizi „Victoria Muncii“ și-au luat angajamentul ca planul până la data de 10 Septembrie să fie îndeplinit până la 23 August, dând peste plan 1.457.000 cărămizi crude și 1.000.000 cărămizi arse. De asemenea ei vor realiza în cinstea zilei de 23 August economii la combustibil și materiale în valoare de 1.100.000 lei. In cinstea alegerii organelor conducătoare de Partid Pe șantierul Institutului de Planificare al întreprinderii Nr. 4 Sovrem construcție, la o consfătuire a comitetului de șantier și a administrației împreună cu muncitorii s’a hotărît să se organizeze o zi record în cinstea alegerii conducerii organizației de bază P.M.R. Muncind cu mai mult avânt in cinstea acestui eveniment deosebit de important, numeroși constructori au reușit să obțină succese însemnate în producție Astfel dulgherul Mihai Neagu a depășit norma de lucru în cadrul schimbului cu 112 la sută; fierar betonatul Dumitru Caravelaș a obținut o depășire de 88 la sută; Gh. Cazacu, betonist a depășit norma cu 86 la sută, iar zidarul Ion Mihailiuc a depășit norma cu 73 la sută. Pe șantier programul de producție al zilei a fost depășit cu 30 la sută. ION FRUNZĂ corespondent După metoda Lidiei Corabelnicova Realizări în urma introducerii metodei Duvanov -4r Pentru o cât mai largă extindere a metodei Nina Nazarova Extinderea pe scară tot mai largă a metodelor stahanoviste sovietice care auprind și în sectorul nostru sute și mii de muncitori și tehnicieni constitue garanția asigurării unei vii participări oamenilor muncii la lupta pentru realiazarea și depășirea sarcinilor de plan. Dintre înaintatele metode stahanoviste sovietice care contribue intr’o largă măsură la buna îngrijire și utilizare a agregatelor și mașinilor, de o deosebită importanță este metoda stahanovistei sovietice Nina Nazarova. Această metodă are la bază păstrarea socialistă a mașinilor, (după efectuarea reparațiunilor, când muncitorul preia mașina în perfectă stare de funcționare), asigurarea funcționării acestora fără întreruperi, neplanificate, prelungirea vieții mașinilor între două reparații planificate, precum și realizarea de economii. Metoda Mina Nazarova a fost introdusă în toate fabricile de ciment, la agregatele de bază: cuptoare, mori de ciment și mori brute. Introducerea metodei Nina Nazarova a dat posibilitatea fabricilor să obțină însemnate realizări. Ea a contribuit la mărirea duratei de funcționare a agregatelor, ceeace este de altfel , obiectivul de bază al metodei Nina Nazarova și totodată la realizarea de importante economii. De exemplu, la fabrica de ciment „Temelia“ — Orașul Stalin, la secția cuptoare, de care depinde în cea mai mare măsură realizarea planului la ciment și care este prin urmare una din secțiile de bază ale fabricii, cuptoarele au fost preluate în păstrare socialistă de către arzătorii Aurel Moldoveanu și Martin Karcsa. Aceștia au mărit durata de funcționare la cuptorul Nr. 1 până în prezent cu 144 ore iar la cuptorul nr. 2 cu 213 ore. La obținerea acestor frumoase rezultate au contribuit și lăcătușii și ungătorii Andrei Buga și Ștefan Farkaș care prin buna întreținere a cuptoarelor ajută în permanență pe arzători să-și realizeze și să-și depășească angajamentele luate. La secția mori unde morarii Iosif Bodo, Hossu Domokoș și Mihai Bruss au preluat morile în păstrare socialistă rezultatele sunt tot atât de pozitive ca cele deja cuptoare. In luna Mai s’a prelungit cu 3 zile durata de funcționare a morilor iar în Iunie cu 2 zile. Numărul opririlor neprevăzute au scăzut cu 80 la sută față de luna Mai. Lupta pentru prelungirea vieții mașinilor, pentru o mai bună utilizare a acestora s-a îmbinat în mod armonios cu lupta pentru realizarea de cât mai mari economii. Acest lucru se desprinde din faptul că valoarea economiilor înregistrate la morile de ciment a fost în luna iunie de 893.200 lei față de 700.000 lei cât s’a realizat în luna Mai. Aceste economii arată cu prisosință strădania necontenită a muncitorilor și la obținerea lor au contribuit zriorarii: Mihai Bruss care a realizat o economie de 343.000 lei. Iosif Bodo 292.000 lei și Hossu Domokoș 242.400 lei. Frumoasele succese obținute de muncitorii secțiilor de bază din fabrică și care se datorase în cea mai mare parte aplicării metodei Nina Nazarova au asigurat întregii fabrici realizarea planului pe primul semestru cu 17 zile înainte de termen. Ceea ce constitue o parte importantă de MINA VOICU membră în Biroul Executiv al Uniunii sindicatelor Constructori în munca depusă de conducerea fabricii „Temelia“ și comitetul de întreprindere pentru asigurarea aplicării cu succes a acestei metode este introducerea evidenței zilnice asupra realizărilor obținute față de angajament. Aceasta a dat posibilitatea stimulării materiale a muncitorilor fruntași prin acordarea de premii. Astfel morarii Mihai Bruss și Iosif Bodo în urma minunatelor realizări obținute au primit premii a câte 6.300 lei ceea ce a constituit un imbold și mai puternic în lupta pentru buna întreținere a agregatelor. Rezultate frumoase au obținut, în urma aplicării metodei Nina Nazarova și fabricile de ciment București, Fieni, „Ideal" Cernavoda. De exemplu arzătorul Nicolae Datcu de la fabrica „Ideal" Cernavoda a prelungit durata de funcționare a cuptoarelor cu 336 ore, iar morarul Petre Comănescu de la moara „Ergo" a asigurat funcționarea acestui agregat cu 116 ore peste termenul planificat. In introducerea metodei Nina Nazarova un rol de seamă îl au maiștrii și inginerii. Cu ajutorul permanent al, acestora muncitorii secțiilor unde s’au preluat mașinile cu contract în păstrare socialistă au primit instrucțiunile necesare privind regimul de funcționare al mașinilor, planul de reparațiuni periodice și felul în care mașinile trebuesc îngrijite pentru a elimina reparațiile neplanificate, pentru a asigura prelungirea vieții acestora. De exemplu Joving David de la „Temelia“ a ținut un instructaj temeinic cu arzători și morarii înainte ca aceștia să fi încheiat contractul de preluare în păstrare socialistă a mașinilor cu șeful secției. In acțiunea de introducere a metodei Nina Nazarova și mai ales în extinderea acestei metode avem și o serie de lipsuri. Un exemplu în această privință îl constitue lipsa de preocupare manifestată de unele organe sindicale și administrative, care nu s’au străduit să creeze cele mai bune condițiuni atât pentru aplicarea metodei cât și pentru extinderea e i. La fabrica de ciment Turda, de pildă, abea în ultimul timp s’a trecut la introducerea acestei metode cu toate că — dacă i s’ar fi acordat atenția cuvenită — •’ar fi putut aplica cu mult mai înainte. Desigur faptul că la început au fost preluate în păstrare socialistă agregatele de bază este just. Insă acest lucru nu îndreptățește cu nimic lipsa ce persistă și in prezent și anume acela de a nu mobiliza și pe ceilalți muncitori cu scopul de a prelua în păstrare socialistă restul de agregate cum ar fi de exemplu: concasoarele, mașinile Battes, strungurile de la atelierele de întreținere etc. Această lipsă s-a observat la toate fabricile cu excepția fabricii de ciment „Temelia“ care, în ultimele două săptămâni — în urma organizării unui schimb de experiență — a trecut la introducerea metodei Nina Nazarova și la celelalte agregate și mașini. O altă lipsă serioasă este aceea că nu peste tot se ține evidența realizărilor obținute de muncitori. In această situație se găsesc fabricile de ciment Azuga și Comarnic, iar fabrica „Ideal“ care ține evidența realizărilor nu a făcut nimic pentru a stimula pe fruntași pe baza rezultatelor și mai ales a economiilor obținute de aceștia. Cu toate că în conturile de economii ale echipelor care au preluat mașinile cu contract s’au trecut realizările de economii, stimularea lor insă nu s’a făcut. In sectorul de ciment cu toate lipsurile avute, s’a reușit să se introducă metoda Nina Nazarova la cele mai importante mașini. In sectoarele construcții, cărămizi și la atelierele St. U.C.-ului nu s’a făcut încă până în prezent aproape nimic în această privință. Rezultatul acestei lipse de preocupare face ca muncitorii din aceste sectoare să fie lipsiți de o armă puternică în lupta pentru prelungirea vieții mașinilor. Succesele dobândite până în prezent trebue să constitue un punct de plecare pentru continuarea cu și mai mult avânt a aplicării și extinderii acestei metode, pentru înlăturarea lipsurilor ce mai există încă, pentru obținerea de noi, și importante realizări în această privință. Introducerea metodei Nina Nazarova trebue să constitue o preocupare permanentă atât pentru organele sindicale cât și pentru conducerile întreprinderilor și tehnicieni, care au datoria să creeze și să asigure cele mai bune condițiuni în scopul aplicării și extinderii la toate agregatele și mașinile a acestei minunate metode. Pentru aceasta trebue să se organizeze în mod temeinic schimburi de experiență în cadrul cărora muncitori f fruntași să transmită și celorlalți muncitori experiența lor, astfel ca rezultatele să fie din ce în ce mai frumoase și mai importante. ‘ Organele administrative au datoria să sprijine și mai mult această acțiune, să stimuleze eforturile muncitorilor care obțin rezultate însemnate. Este necesar ca unele organe administrative să renunțe la greșita și dăunătoarea atitudine de a considera această problemă numai ca o sarcină a organelor sindicale. Dimpotrivă aplicarea metodei Nina Nazarova trebue să constitue o problemă comună, o preocupare permanentă atât a conducerilor întreprinderilor cât și a organelor sindicale, care să asigure buna întreținere a agregatelor și mașinilor în vederea realizării sarcinilor de plan. Birourile provizorii regionale, raionale și comitetele de întreprindere trebue să-și întocmească un plan concret de muncă în scopul extinderii pe scară largă a acestei metode, plan care să aibă la bază un studiu minuțios, făcut în strânsă colaborare și de comun acord cu organele administrative și tehnice ale unitaților. Numai așa se vor putea obține rezultate și mai frumoase. _ Partidul nostru ne învață să ne însușim necontenit bogata experiență a stahanoviștilor din Uniunea Sovietică, înaintata tehnică sovietică, să studiem materialul prețios ce ni-i pune la îndemână tezaurul de neprețuit al științei și tehnicei sovietice. Să desfășurăm cu și mai mult avânt lupta pentru aplicarea și extinderea metodei stahanovistei Nina Nazarova, încât toate agregatele și mașinile să fie preluate în păstrare socialistă! Extinzând și mai mult această metodă vom asigura o bună desfășurare a procesului de producție, vom contribui din plin la realizarea sarcinilor ce ne stau în față, la îndeplinirea în arme de termen a sarcinilor de plan pe 1951. /