Constructorul, iulie 1951 (Anul 3, nr. 79-81)

1951-07-14 / nr. 79

Sarcini de seamă ale conducătorilor întreprinderilor de construcții Recenta conferință a Ministerului Cons­trucțiilor și Industriei Materialelor de Cons­trucții cu conducătorii întreprinderilor de construcții pentru analizarea muncii pe semestrul I, a reușit să soluționeze în mod satisfăcător o serie întreagă de probleme importante ale șantierelor noastre. Rapoar­tele prezentate la această Conferință au oglindit realizările, frământările și preocu­pările existente în cadrul conducerii între­­prinderilor. Ele au scos deasemeni în evi­dență elanul cu care muncitorii, în între­cere socialistă, se străduesc și reușesc să obțină succese din ce în ce mai mari. Atât rapoartele cât și discuțiile au vădit stră­dania conducătorilor întreprinderilor noas­­tre de construcții, faptul că ei sunt conști­enți de răspunderea ce le revine in măreața bătălie a păcii și socialismului. Numai ast­­fel se explică o serie de realizări pe care le-au obținut în munca lor, cu toate că marea lor majoritate nu au decât o expe­riență foarte recentă. Dar nu numai trecerea în revistă a rea­lizărilor obținute a fost obiectivul Confe­rinței, ci în primul rând desprinderea a­­celor probleme care dau naștere la greu­tăți și lipsuri în activitatea întreprinderi­lor de construcții. De justa rezolvare a a­­cestor probleme depinde în mare măsură îndeplinirea și depășirea sarcinilor celui de al doilea semestru al anului. Așa cum a reeșit din concluziile tovară­șului ministru Gh. Hossu, o primă proble­mă importantă este aceia a conducerii u­­nice în întreprinderile noastre. Firește, formal, toată lumea este de acord cu a­­cest principiu de conducere, singurul ca­pabil să dea roade intr’o economie plani­ficată. In practică însă, se vădesc neînțe­legeri ale acestui principiu și pe alocuri chiar încălcări ale dispozițiunilor legale. Astfel, deși este stabilit că primul adjunct al directorului este inginerul-șef, s’a ob­servat că în unele întreprinderi se atri­­bua acest rol, directorului adjunct, care are alte atribuții și anume atribuții de ordin administrativ. Directorul de întreprindere, asupra căruia apasă sarcini atât de complexe și dificile, trebui să fie pătruns de simțul răspun­derii personale, să se simtă obligat de a cunoaște cât mai temeinic problemele în­treprinderii. Numai un astfel de director, poate face față cu cinste sarcinilor condu­cerii unice, poate obține și realiza o co­laborare armonioasă și rodnică cu ajutoa­rele lui. Dar este deja sine înțeles că acest lucru nu-l poate face decât acel director care cunoaște temeinic problemele de economie politică și cele ale economiei de stat, care cunoaște problemele întreprinderii, care unește această cunoaștere cu talentul și experiența organizatorică. Este clar că nu­mai conducerea unică, bazată pe colabo­rarea armonioasă a directorului cu ingine­­rul-șef și contabilul-șef, asigură întreprin­derii o activitate rodnică în vederea în­deplinirii la timp a sarcinilor. Necunoaște­rea și neaplicarea principiilor conducerii unice duce la ceea ce tovarășul Stalin a ca­racterizat drept conducere prin semnătură. O a doua problemă este aceea a orga­nizării întreprinderilor. Dintr'o defectuoasă înțelegere a problemei s'a ajuns în multe locuri la mentalitatea cu totul greșită și dăunătoare că întreprinderile trebue să aș­tepte regulamentul lor de funcționare de la minister. Fără îndoială că un astfel de regulament întocmit fără contactul direct cu realitatea ar fi un document birocratic care ar împiedica încă din primele zile bunul mers al întreprinderii. De altfel în­treaga problemă a legăturilor dintre în­treprinderi și minister este de foarte multe ori rău înțeleasă, ducând la înăbușirea spiritului de inițiativă al conducerii între­prinderilor. Pornind pe acest drum, con­ducerile "Pora din întreprinderile noastre se cufundă în birocrație și așteaptă ca mi­nisterul să se rezolve toate problemele. Trebue înțeles care sunt bazele juridice ale în­treprinderilor, că aceste întreprin­deri sunt ale Statului și că ele sunt tu­telate de Ministerul Construcțiilor și al In­dustriei Materialelor de Construcții. Pen­tru a înțelege acest lucru conducătorii în­treprinderilor trebue să citească și să stu­dieze temea de organizare a întreprinderi­­lor de Stat. Conducerile întreprinderilor noastre de construcții trebue să treacă d­e­­îndată la studierea problemelor organiza­torice, să-și însușească cu claritate atri­buțiile și competența lor. Este deja sine înțeles că ministerul va­­ continua să ex­tindă tot mai mult ajutorul pe care îl dă întreprinderilor în ce privește organiza­rea lor. Dar acest ajutor nu va fi și nici nu trebue să­ ajungă să constitue o sub­stituire a organelor ministerului în con­ducerea întreprinderilor. Strict legată de problema organizării este și aceea a disciplinei de plan și financi­are. Și în această privință există unele lip­siri. Nerespectarea disciplinei de plan și financiara împiedică buna desfășurare a întrecerii socialiste, lipsind entuziasmul și eforturile patriotice ale muncitorilor de pe șantiere. Atât inginerii cât și funcțio­narii administrativi trebue să fie pătrunși de conștiința că bunurile de care dispun sunt bunuri ale întregului popor și că ele trebue bine gospodărite. Aceasta trebue să asigure respectarea disciplinei de plan și financiare. O a patra problemă importantă este a­­ceea a productivității muncii. Amploarea însăși pe care au luat-o construcțiile în țara noastră, rismun­ lor accelerat, socialist, face să se simtă tot mai puternic nevoia brațelor de muncă. Ținând seama că acea­stă nevoie este a întregii noastre econo­mii în plină transformare și desvoltare socialistă, sarcinile noastre nu vor putea fi îndeplinite numai prin sporirea necon­tenită a brațelor de muncă, fie ele califi­cate sau nu, ci și prin sporirea producti­vității muncii. In ramura construcțiilor creșterea productivității muncii este în bu­nă parte o problemă de mecanizare. Mași­nile sovietice aduse pe marile șantiere ne-au dovedit cât de mult poate crește productivitatea, atunci când munca omului este înlocuită și înmiită de forța mașini­lor. Partidul și Guvernul nostru acordă în această privință o deosebită importanță sectorului construcțiilor, desvoltării și me­canizării construcțiilor, astfel pentru se­mestrul II al anului 1951 a fost suplimen­tat planul pentru mecanizare și schelă­rie metalică. Dar problema creșterii productivității este o problemă legată și de organizarea muncii pe șantiere care are o deosebită importanță. Treb­uie să înceteze sistemul defectuos observat pe unele șantiere, unde oamenii capătă în fiecare zi o altă muncă. Numai o bună organizare a echipelor și stabilitatea oamenilor intr'o anumită for­mațiune de muncă asigură un randament bun și duce la creșterea productivității muncii. A cincea problemă care se pune în forța conducătorilor de întreprinderi este aceea a gospodăririi întreprinderilor. Pe unele din șantierele noastre, fie ele mari sau mici, te izbești încă de împrăștierea fără noimă a materialelor, de oameni care pierd timpul fiind rău întrebuințați. Ori tocmai această problemă a bunei gospodăriri este sarcina principală a directorului adjunct. In multe întreprinderi acest lucru este ig­norat. Chiar dacă avem dea face cu un di­rector adjunct , care este bun gospodar faptul că i se dau alte sarcini îl împiedică să se ocupe așa cum se cuvine de îndato­ririle sale de bază. Directorul adjunct al întreprinderii tre­bue să fie în permanență preocupat de bu­na gospodărire. Față de risipitorii bunuri­lor obștești nu poate exista nici o îngă­duință. In această problemă a bunei gospodăriri nu există niciun fel de greutăți obiective și prin urmare este firesc să nu poată exista niciun fel de scuze valabile. Lipsa bunei gospodăriri nu poate fi atribuită decât de­lăsării în muncă. Și fiindcă lipsa bunei gospodăriri dăunează atât proprietății ob­ștești a poporului cât și direct oamenilor muncii de pe șantierul respectiv, ea tre­bue combătută cu toată energia. A șasea problemă viu discutată în ca­drul conferinței, a fost aceea a aprovizio­nării cu materiale. Dacă multe din între­prinderi se plâng astăzi de lipsa materia­lelor, aceasta se datorește în mare parte lor în sile. Repartiția materialelor nu poate fi bună și la timp, atâta vreme cât ea se bazează pe planurile de aprovizionare pe care conducerile întreprinderilor le-au în­tocmit cu ușurință și în pripă cererea exagerată de materiale a unora din șan­tiere, adesea cu mult înainte de termenul începerii lucrării respective, provoacă dezorientare și lipsește alte șantiere de cele necesare. Ar fi bine ca în perioada întocmirii planurilor de aprovizionare cu materiale să participe elementele cele mai competente. Deasemeni o problemă impor­tantă în această direcție este aceea a ges­tionarilor de materiale, care trebue să fie elemente de nădejde și răspundere. Aceste șase probleme principale care stau astăzi în fața întreprinderilor de con­strucții trebue să găsească o rezolvare justă și grabnică. Cadrele de conducere trebue să fie pătrunse de importanța a­­cestor probleme și să le considere ca sar­cini ce trebue rezolvate neîntârziat. „Chiar dacă uneori rezolvarea lor va părea ane­voioasă,­­a arătat tov. ministru Hossu— conducătorii întreprinderilor trebue să știe că ei beneficiază de un imens material do­cumentar, rodul înaintatei experiențe a constructorilor sovietici. Urmând cu încre­dere și spirit de inițiativă farul călăuzitor al experienței sovietice, urmând cu avânt lozincile de luptă și îndrumările Partidu­lui nostru, cu sprijinul sindicatelor noa­stre, vom găsi soluțiile cele mai potrivite la toate problemele ce ne stau în față. Conducătorii întreprinderilor își vor face astfel datoria față de Patrie, vor aduce o contribuie importantă în construirea o­­rânduirii socialiste pentru care luptă în­tregul popor muncitor". Brîgăzîre Păcii Comitetul de luptă pentru pace al Ca­pitalei a ținut­­ o ședință de­ analiză a muncii și printre altele a stabilit în­ființarea unor brigăzi ale păcii, care să poarte numele unor fruntași ai­ luptei pentru pace din lumea întreagă. Vestea aceasta a ajuns repede și la șantierul Institutului Agronomic al În­treprinderii de Construcții Nr. 2-Bucu­­rești. Tov. Balcu Ștefan, care lucrează pe acest șantier, e muncitor zidar. El a citit adesea articolele pline de miez ala lui Ilya Ehrenburg. Odata cu slova ma­relui scriitor sovietic, s’au plimbat gân­durile zidarului nostru, dela apărătorii Stalingradului la minerii din Scoția,­­dela constructorii Varșoviei la metalur­­giștii francezi, la toți oamenii care mun­cesc, sădesc meri, îngrijesc copii, citesc poezii sau învață, la toți acești oameni care doresc fierbinte și sunt gata să apere cu piepturile lor pacea. Nu rareori i s’a dus gândul zidarului la proprii săi copii, la cei 5 prichindei cărora vrea să le hărăzească o viață mai fericită, lipsită de ororile războiu­lui prin care el însuși a trecut. Intr’o adunare a colectivului de pe șantier, zidarul Ștefan Balcu s-a ridicat și a cerut ca echipa lui să primească titlul de brigadă a păcii, cu numele lui Ilya Ehrenburg, unul din fruntașii lup­tei pentru pace în lumea întreagă. Ce­rerea a fost susținută cu vii aplauze. Pentru a întări evenimentul acesta, Ștefan Balcu și-a luat și angajamentul de a realiza însemnate depășiri de nor­mă și economii. Nu i-a trebuit mult nici zidarului Gheorghe Tudor ca să se ridice. „Di, mie nu mi-e tot atât de dragă pacea ca tovarășului Balcu ? Și eu vreau să-mi arăt voința de a apăra ceea ce este mai scump oamenilor muncii: pacea. Cer deci ca și­ echipa med să primească titlul de brigadă a păcii, care să poarte nu­mele marelui savant francez Frederic Joliot-Curie, președintele Consiliului Mondial al Păcii!”. Alte aplauze vii, noi angajamente în muncă. Brigăzile păcii de pe șantier nu se vor simți niciun moment izolate. Numeroși șefi de echipă au ținut să salute înfiin­țarea brigăzilor prin angajamente în muncă, menita să întărească prin fapte dragostea de pace a tuturor oamenilor muncii. Printre acești șefi de echipă sunt­: zidarii Vasile Căluță și Mihai Meițoiu, fierar-betonistul Gh­. Tudorache și alții. Zidarul Constantin Ivan din brigada păcii „Joliot-Curie”, spunea : „înainte aveam o cămașă. Ziua o pur­tam­, noap­tea o spălam. Astăzi am șase cămăși. Nu vreau să ajung din nou la o cămașă. Și mai e ceva. Am crescut cu trudă cinci copii. Nici pe ei nu vreau să-i pierd, iată de ce mă bucur și sunt mândru că fac parte din brigada păcii“. Cu asemenea gânduri, nici faptele nu vor rămâne în urmă. Zidurile noii clă­diri a Institutului Agronomic se vor înălța tot mai repede... 1 ' ' '­­ B. VLADESCH ' Șeful de echipă Ștefan Baicu la lucru Pentru o recoltă îmbelșugată, pentru pace ! La Silozul din Giurgiu ultimele lucrări decurg intr'un ritm viu Lucrările de la Silozul din Giurgiu sunt pe sfârșite. In prezent toată acti­vitatea muncitorilor și tehnicienilor este îndreptată spre terminarea înainte de termen a lucrărilor. Pentru aceasta nu se precupețește nimic. Rezultatele ob­ținute pe primul semestru sunt grăi­toare. Astfel, planul semestrial a fost depă­șit cu 17 la sută, cu toate că lucrul a avut de suferit în timpul iernii. In cursul lunii iunie s’a depășit planul cu aproape 40 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 23 la sută. Toate acestea au fost rezultatul bunei desfășurări a întrecerii socialiste, ur­măririi prin grafice a realizărilor obți­nute, înființării de brigăzi de calitate și de economii și bunei îngrijiri a utila­jului și sculelor. Brigada de economii a realizat pe luna iunie economii în valoare de 670.900 lei. Dintre brigăzile de calitate s-a evidențiat brigada de zidari a lui Ilie Pană; deasemeni în întrecerea so­cialistă realizări frumoase au obținut și tovarășii: Ilie Goanță dulgher, Du­mitru Arsene sudor-lăcătuș, etc. Cu deosebită râvnă muncitorii tehnicienii deja siloz, cu sprijinul ne­și precupețit al organizației de partid, lucrează de zor* * pentru a termina ulti­mele lucrări cu 15 zile înainte de ter­men. Munc­iorii fabricii „Ideai“ sprijină campania de recoltare Cu avânt patriotic au pornit la muncă muncitorii fabricii de ciment „Idea’’’ din Cernavoda pentru a sprijini campania de recoltare, pentru a da astfel un ajutor frățesc acelora care luptă pentru pâinea poporului. Condusă de comunistul Petrescu Ale­xandru prima echipă formată din 13 mun­citori și muncitoare a lucrat timp de două zile ce ianurile îmbelșugate ale colecti­viștilor din comuna Dunărea adunând în acest timp recolta de grâu și de orz de pe o suprafață de 10 hectare. In zorii zilei de 9 Iulie o a doua echipă s’a îndreptat spre aceleași holde ducând cu ea salutul fierbinte al muncitorilor fabricii și ho­­tărîrea lor fermă de a sprijini cu toate puterile lor strângerea recoltei păcii. Paralel cu activitatea zilnică desfășu­rată pe tărâmul producției muncitorii ate­lierului mecanic au trecut la muncă orga­nizată pentru repararea uneltelor agricole. Astfel numai deia 1 iulie ei au reparat piese pentru secerători la 5 țărani săraci din comuna Seimeni două secerători ale G.A.S. Siliștea, două secerători ale G.A.S. Peștera, precum și 7 unelte agricole ale țăranilor săraci din comunele Topalu, Ivrl­­­azi și Mârleanu. Printre muncitorii care s’au evidențiat se află sudorul Pojar Aristide, strungarul Vasile Popa, lăcătușul Gheorghe Sandu și muncitoarea Stana Neacșu. Indeplinindu-și datoria față de scumpa lor Patrie, întărind prin munca lor, zi de zi tot mai mult semnăturile puse pe Ape­lul pentru un Pact al Păcii, muncitorii fabricii „Ideal” pun umărul lor puternic în măreața acțiune de strângere la timp a recoltei. De aceea cu nerăbdare și bucu­rie noi echipe se pregătesc de plecare pe câmpiile cu holde mănoase ale satelor din împrejurimi. B. VLADIMIR corespondent Tinerii moncftori de la St. 1 sprijină munca agricolă Vestea formării unei echipe care să plece la țară pentru a da ajutor țăranilor muncitori în muncile agricole, s'a răspân­dit ca fulgerul la atelierele St. U. C.-ului Nr. 1 Filantropia Muncitori bătrâni și ti­neri discutau cu însuflețire și fiecare ar fi vrut să meargă și el să dea ajutor la munca agricolă. Intr'o jumătate de oră sediul organiza­ției de partid, devenise neîncăpător pen­tru muncitorii care se prezentau și doreau să fie înscriși în echipa ce va pleca. Prima echipă formată din 16 tineri și tinere plini de voe bună au plecat, la Gos­podăria Agricolă de Stat din comuna Ve­­rești unde au început prășitul bumbacului. Preocupați în permanență de a obține o productivitate mai mare, ei au și găsit o metodă nouă datorită căreia munca este mai spornică. Prin elanul cu care au mun­cit și rezultatele obținute s'au evidențiat în mod deosebit tov: Constantin Podaru, Suzana Moraru, Gheorghe Bucur și Ghe­­rasim Vultebski. Pe lângă succesele realizate în producție acești harnici tineri, au dus și o intensă muncă de agitație printre țăranii munci­tori. A­­­fel după lăsarea lucrului la câmp, ei citesc ziare și broșuri, pe care țăranii le ascultă cu interes, punând numeroase întrebări. Eforturile și realizările celor 16 tineri din echipă care contribue din plin la termi­­narea grabnică a muncilor agricole fac cinste muncitorilor de la­ atelierele St. U C. Nr. 1 Filantropia. In­ cinstea zilei de 23 August Roadele metodei Nina Nazarova Datorită introducerii metodei Nina Nazarova și a intensificării întrecerii socialiste, muncitorii fabricii de ciment București au realizat în perioada de la 1—9 Iulie 80 tone blinker, 21 tone ci­ment și 138 tone făină peste plan. S’au evidențiat arzătorul Radu Mo­­dan care a dat 49 tone blinker peste Aplicând cu râvnă, metoda stahanovi­­stei Lidia Corabelnicova, constructorii de pe șantierul Nr. 2 al „Casei Scânteii“, au lucrat 3 zile cu materialele econo­misite în luna Iunie. In ziua de 5 Iulie, 5 brigăzi de eco­nomii au lucrat cu materiale economi­site în valoare de 121.951 lei și anume : 7.868 bucăți cărămizi, 2 m.c. lemn ro­tund, 3 m.c. lemn ecarisat, 217 kg. ci­ment, 1.068 m.c. nisip, 5 kg. scoabe, etc. In ziua de 6 Iulie, brigada vărnice­­rului Vasile Bib­escu a lucrat cu 804 kg. ciment în valoare de 22.503 lei, iar brigada zidarului Nae Nicolae, a între­buințat 9.374 cărămizi din cele econo­misite în valoare de 95.614 lei. Alte 3 brigăzi au întrebuințat 3.670 m.c. mor­tar, 7,110 m.c. nisip, 14 m.c. pietriș, 9 kg. benzină, etc. în valoare totală de 32.727 lei. In ziua de 7 Iulie, brigada zidarului Ilie Sticlaru a întrebuințat 6045 cără­mizi, 181 kg. ciment, 1,450 m.c. nisip și 0,472 m.c. var pastă în valoare totală de 66.165 lei. Brigada zidarului Constan­tin Serafim a lucrat cu­ 1599 cărămizi economisite în valoare de 16.569 lei. Alte 2 brigăzi au întrebuințat 12.390 m. c. lemn ecarisat, 2.325 m.c. lemn rotund, 22 kg. cuie, 13 kg. scoabe, 2 kg. sârmă, în valoare totală de 39.605 lei. In urma introducerii metodei Duvanov de ardere rapidă a cărămizilor, fabrica „Ceramica-Crișul” din Orad­ea a obținut frumoase rezultate. Ciclul de ardere a cărămizilor a fost redus de la 11 zile cât dura după siste­mul vechi, la 9 zile jumătate. Cu sistemul vechi, la arderea a 1.000 cărămizi se folo­plau, morarul Florea Aurel deia mo­rile de ciment care a dat 15 tone ci­ment peste plan și morarul Marin Ma­nea deia morile de făină care a dat 50 tone făină peste plan, aceasta prin buna îngrijire a cuptoarelor și morilor care a dus la prelungirea duratei de funcționare a acestora. In aceiași zi, brigada betonistului Justinian Dinescu a lucrat cu 18 m.c. nisip, 37 m.c. pietriș, 24 kg. benzină, etc. în valoare de 85.496 lei. Brigăzile zida­rilor Nicolae Marcu și Gheorghe Savu au lucrat cu materiale economisite în valoare de 36.195 lei. ★ Pe șantierele „Casei Scânteii“ munci­torii constructori s’au avântat cu tot elanul pentru depășirea planului de pro­ducție hotărîți să sărbătorească cu cinste ziua de 23 August. In luna Iunie echipa de zidari con­dusă de Nae Nicolae de pe șantierul Nr. 2, prin aplicarea metodelor sovietice Orlov și Șirkov a realizat 336 m.c. zi­dărie 620 m.c. beton de egalizare turnat și 42 m.p. tencueli depășind norma cu 109 la sută. Echipa sa a predat lucrările executate după metoda sovietică Schilav dând lucru de bună calitate și realizând economii în valoare de 96.614 lei. A­­ceastă echipă a calificat 2 tovarăși de la categoria 2 minim la 2 mediu. Datorită acestor realizări echipa zi­darului Nae Nicolae s’a situat fruntașă pe întreprindere primind drapelul de producție al întreprinderii pe luna iunie 1961 deținut până acum de echipa de fierari betoniști Dumitru Manea,­sea combustibil în valoare d­e 1135 lei, iar după introducerea metodei Duvanov, se folosește combustibil de numai 671 lei. Aceasta a contribuit la realizarea unei în­semnate depășiri de plan pe luna Iunie, rezultând cărămizi de o calitate cu 15 la sută mai bună decât cele obținute prin vechea metodă. Crește numărul angajamentelor in întreg sectorul construcțiilor Pentru a sărbători așa cum se cu­vine ziua de 23 August muncitorii fa­bricii de ciment Fieni și-au luat anga­jamentul să îndeplinească planul lunar la klinker și ciment până la data de 23 August în loc de 30 August. Prețul de cost pe lunile Iulie și August va fi redus cu 6 la sută față de 5,1 la sută cât e sarcina de plan. In aceeaș perioadă se vor realiza economii în valoare de <.750.000 lei. Șantierul Moroenir Găina al între­prinderii Nr. 1 Sovromconstrucția și-a luat angajamentul de a realiza până la 23 August economii în valoare de C00.000 lei. * Muncitorii fabricii de cărămizi „Vic­toria Muncii“ și-au luat angajamentul ca planul până la data de 10 Septembrie să fie îndeplinit până la 23 August, dând peste plan 1.457.000 cărămizi crude și 1.000.000 cărămizi arse. De asemenea ei vor realiza î­n cinstea zilei de 23 Au­gust economii la combustibil și mate­riale în valoare de 1.100.000 lei. In cinstea alegerii organelor conducătoare de­­ Partid Pe șantierul Institutului de Planificare al întreprinderii Nr. 4 Sovrem construc­­ție, la o consfătuire a comitetului de șantier și a administrației împreună cu muncitorii s’a hotărît să se organizeze o zi record în cinstea alegerii conducerii organizației de bază P.M.R. Muncind cu mai mult avânt in cins­tea acestui eveniment deosebit de im­portant, numeroși constructori au reușit să obțină succese însemnate în producție Astfel dulgherul Mihai Neagu a de­pășit norma de lucru în cadrul schim­bului cu 112 la sută; fierar betonatul Dumitru Caravelaș a obținut o depășire de 88 la sută; Gh. Cazacu, betonist a depășit norma cu 86 la sută, iar zidarul Ion Mihailiuc a depășit norma cu 73 la sută. Pe șantier programul de producție al zilei a fost depășit cu 30 la sută. ION FRUNZĂ corespondent După metoda Lidiei Corabelnicova Realizări în urma introducerii metodei Duvanov -4r Pentru o cât mai largă extindere a metodei Nina Nazarova Extinderea pe scară tot mai largă a metodelor stahanoviste sovietice care auprind și în sectorul nostru sute și mii de muncitori­­ și tehnicieni constitue ga­ranția asigurării unei vii participări oamenilor muncii la lupta pentru reali­a­zarea și depășirea sarcinilor de plan. Dintre înaintatele metode stahanovis­te sovietice care contribue intr’o largă măsură la buna­ îngrijire și utilizare a agregatelor și mașinilor, de o deosebită importanță este metoda stahanovistei so­vietice Nina Nazarova. Această metodă are la bază păstrarea socialistă a mași­nilor, (după efectuarea reparațiunilor, când muncitorul preia mașina în perfec­tă stare de funcționare), asigurarea func­ționării acestora fără întreruperi, nepla­­nificate, prelungirea vieții mașinilor între două reparații planificate, precum și realizarea de economii. Metoda Mina Nazarova a fost introdusă în toate fa­bricile de ciment, la agregatele de bază: cuptoare, mori de ciment și­ mori brute. Introducerea metodei Nina Nazarova a dat posibilitatea fabricilor să­ obțină în­semnate realizări. Ea a contribuit la mărirea duratei de funcționare a agrega­telor, ceeace este de altfel , obiectivul de bază al­ metodei Nina Nazarova și tot­­odată la realizarea de importante eco­nomii. De exemplu, la fabrica de ciment „Temelia“ — Orașul­ Stalin, la secția cuptoare, de care depinde în cea mai mare măsură realizarea planului la ci­ment și care este prin urmare una din secțiile de bază ale fabricii, cuptoarele au fost preluate în păstrare socialistă de către arzătorii Aurel Moldoveanu și Martin Karcsa. Aceștia au mărit durata de funcționare la cuptorul Nr. 1 până în prezent cu 144 ore iar la cuptorul nr. 2 cu 213 ore. La obținerea acestor frumoase rezul­tate au contribuit și lăcătușii și ungă­­torii Andrei Buga și Ștefan Farkaș care prin buna întreținere a cuptoarelor aju­tă în permanență pe arzători să-și reali­zeze și să-și depășească angajamentele luate. La secția mori unde morarii Iosif Bo­­do, Hossu Domokoș și Mihai Bruss au preluat morile în păstrare socialistă re­zultatele sunt tot atât de pozitive ca cele deja cuptoare. In luna Mai s’a pre­lungit cu 3 zile durata de funcționare a morilor iar în Iunie cu 2 zile. Numă­rul opririlor neprevăzute au scăzut cu 80 la sută față de luna Mai. Lupta pentru prelungirea vieții mașini­­lor, pentru o mai bună utilizare a a­­cestora s-a îmbinat în mod armonios cu lupta pentru realizarea de cât mai mari economii. Acest lucru se desprinde din faptul că valoarea economiilor înregis­trate la morile de ciment a fost în luna iunie de 893.200 lei față de 700.000 lei cât s’a realizat în luna Mai. Aceste economii arată cu prisosință strădania necontenită a muncitorilor și la obținerea lor au contribuit zriorarii: Mihai Bruss care a realizat o economie de 343.000 lei. Ios­if Bodo 292.000 lei și Hossu Do­mokoș 242.400 lei. Frumoasele succese obținute de mun­citorii secțiilor de bază din fabrică și care se datorase în cea mai mare parte a­­plicării metodei Nina Nazarova au asi­gurat întregii fabrici realizarea planu­lui pe primul semestru cu 17 zile înain­te de termen. Ceea ce constitue o parte importantă de MINA VOICU membră în Biroul Executiv al Uniunii sindicatelor Constructori în munca depusă de conducerea fabri­cii „Temelia“ și comitetul de întreprin­dere pentru asigurarea aplicării cu suc­ces a acestei metode este introducerea evidenței zilnice asupra realizărilor ob­ținute­ față de angajament. Aceasta a dat posibilitatea stimulării materiale a muncitorilor fruntași prin acordarea de premii. Astfel morarii Mihai Bruss și Io­­sif Bodo în urma minunatelor realizări obținute au primit premii a câte 6.300 lei ceea ce a constituit un imbold și mai puternic în lupta pentru buna întreținere a agregatelor. Rezultate frumoase au obținut, în urma aplicării metodei Nina Nazarova și fa­bricile de ciment București, Fieni, „I­­deal" Cernavoda. De exemplu arzătorul Nicolae Datcu de la fabrica „Ideal" Cer­navoda a prelungit durata de funcționare a cuptoarelor cu 336 ore, iar morarul Petre Comăn­escu de la moara „Ergo" a asigurat funcționarea acestui agregat cu 116 ore peste termenul planificat. In introducerea metodei Nina Nazarova un rol de seamă îl au maiștrii și ingi­nerii. Cu ajutorul permanent al, acestora muncitorii secțiilor unde s’au preluat ma­șinile cu contract în păstrare socialistă au primit instrucțiunile necesare privind­ re­gimul de funcționare al mașinilor, pla­nul de reparațiuni periodice și felul în care mașinile trebuesc îngrijite pentru a elimina reparațiile neplanificate, pentru a asigura prelungirea vieții acestora. De exemplu Jov­­ing David de la „Te­melia“ a ținut un instructaj temeinic cu arzători­ și morarii în­ainte ca aceștia să fi încheiat contractul de preluare în păs­trare socialistă a mașinilor cu șeful sec­ției. In acțiunea de introducere a metodei Nina Nazarova și mai ales în extinde­rea acestei metode avem și o serie de lipsuri. Un exemplu în această privință îl constitue lipsa de preocupare manifes­tată de unele organe sindicale și admi­nistrative, care nu s’au străduit să creeze cele mai bune condițiuni atât pentru a­­plicarea metodei cât și pentru extinderea e i. La fabrica de ciment Turda, de pildă, abea în ultimul timp s’a trecut la intro­ducerea acestei metode cu toate că — dacă i s’ar fi acordat atenția cuvenită — •’ar fi putut aplica cu mult mai înainte. Desigur faptul că la început au fost pre­luate în păstrare socialistă agregatele de bază este just. Insă acest lucru nu în­dreptățește cu nimic lipsa ce persistă și in prezent și anume acela de a nu mo­biliza și pe ceilalți muncitori cu scopul de a prelua în păstrare socialistă restul de agregate cum ar fi de exemplu: con­­casoarele, mașinile Battes, strungurile de la atelierele de întreținere etc. A­­ceastă lipsă s-a observat la toate fabri­cile cu excepția fabricii de ciment „Te­melia“ care, în ultimele două săptămâni — în urma organizării unui schimb de experiență — a trecut la introducerea metodei Nina Nazarova și la celelalte agregate și mașini. O altă lipsă serioasă este aceea că nu peste tot se ține evidența realizărilor obținute de muncitori. In această situa­ție se găsesc fabricile de ciment Azuga și Comarnic, iar fabrica „Ideal“ care ține evidența realizărilor nu a făcut ni­mic pentru a stimula pe fruntași pe baza rezultatelor și mai ales a economiilor obținute de aceștia. Cu toate că în con­turile de economii ale echipelor care au preluat mașinile cu contract s’au trecut realizările de economii, stimularea lor insă nu s’a făcut. In sectorul de ciment cu toate lipsuri­le avute, s’a reușit să se introducă me­toda Nina Nazarova la cele mai impor­tante mașini. In sectoarele construcții, cărămizi și la atelierele St. U.C.-ului nu s’a făcut încă până în prezent aproa­pe nimic în această privință. Rezultatul acestei lipse de preocupare face ca mun­citorii din aceste sectoare să fie lipsiți de o armă puternică în lupta pentru­­ prelungirea vieții mașinilor. Succesele dobândite până în prezent trebue să constitue un punct de plecare pentru continuarea cu și mai mult avânt a aplicării și extinderii acestei metode, pentru înlăturarea lipsurilor ce mai e­­xistă încă, pentru obținerea de noi, și importante realizări în această privință. Introducerea metodei Nina Nazarova tre­bue să constitue o preocupare perma­nentă atât pentru organele sindicale cât și pentru conducerile întreprinderilor și tehnicieni, care au datoria să creeze și să asigure cele mai bune condițiuni în scopul aplicării și extinderii la toate a­­gregatele și mașinile a acestei minunate metode. Pentru aceasta trebue să se or­ganizeze în mod temeinic schimburi de­­ experiență în cadrul cărora muncitori f fruntași să transmită și celorlalți mun­citori experiența lor, astfel ca rezulta­tele să fie din ce în ce mai frumoase și mai importante. ‘ Organele administrative au datoria să sprijine și mai mult această acțiune, să stimuleze eforturile muncitorilor care ob­­țin rezultate însemnate. Este necesar ca unele organe administrative să renunțe la greșita și dăunătoarea atitudine de a considera această problemă numai ca o sarcină a organelor sindicale. Dimpo­trivă aplicarea metodei Nina Nazarova trebue să constitue o problemă comună, o preocupare permanentă atât a condu­cerilor întreprinderilor cât și a orga­­­­nelor sindicale, care să­­ asigure buna în­­­­treținere a agregatelor și mașinilor în vederea realizării sarcinilor de plan. Birourile provizorii regionale, raionale și comitetele de întreprindere trebue să-și întocmească un plan concret de muncă în scopul extinderii pe scară largă a acestei metode, plan care să aibă la bază un studiu minuțios, făcut în strân­să colaborare și de comun acord cu or­ganele administrative și tehnice ale uni­­taților. Numai așa se vor putea obține­­ rezultate și mai frumoase. _ Partidul nostru ne învață să ne însu­șim necontenit bogata experiență a sta­­hanoviștilor din Uniunea Sovietică, înaintata tehnică sovietică, să studiem materialul prețios ce ni-i pune­ la în­demână tezaurul de neprețuit al științei și tehnicei sovietice. Să desfășurăm cu și mai mult avânt lupta pentru aplicarea și extinderea me­todei stahanovistei Nina Nazarova, în­­­cât toate agregatele și mașinile să fie preluate în păstrare socialistă! Extinzând­­ și mai mult această metodă vom asigura o bună desfășurare a procesului de pro­­­ducție, vom contribui din plin la reali­zarea sarcinilor ce ne stau în față, la îndeplinirea în a­rm­e de termen a sarci­­­­nilor de plan pe 1951. /

Next