Constructorul, august 1951 (Anul 3, nr. 82-85)

1951-08-04 / nr. 82

Se desfășurăm tot mai larg întrecerea socialistă în cinstea lui 23 August de MINA VOUCH membru al Comitetului Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori . Cu deosebită însuflețire se pregătesc muncitorii ,tehnicienii și funcționarii din industria construcțiilor și a materialelor de construcții alături de toți oamenii muncii din Patria noastră, să întâmpine ziua de 23 August — ziua eliberării noa­stre de sub jugul fascist de către glori­oasa Armată Sovietică. Pe fiecare șantier în fiecare fabrică, la cariere, în fiecare secție, la fiecare loc de muncă, în cadrul grupelor sindicale, muncitorii ajutați de tehnicieni și ingi­neri, au analizat temeinic în consfătui­rile ținute posibilitățile pentru a-și lua noi angajamente, pătrunși de dorința de a da, în cinstea zilei de 23 August, pro­duse peste cele planificate, de a realiza economii peste cele planificate. Muncitorii constructori care participă cu entuziasm la lupta pentru marea cau­ză a păcii, vor ca prin noi realizări cinstea zilei de 23 August, să aducă în contribuție în plus în lupta marelui front­­ al păcii, care are în fruntea sa marea și invincibila Uniune Sovietică. Nenumărate sunt angajamentele colec­tivelor diferitelor întreprinderi de a rea­liza până la 23 August sarcinile de plan, prevăzute până la 10—15 Septembrie. De pildă, colectivul fabricii de ciment „Temelia” și-a luat angajamentul să rea­lizeze până la data de 23 August plănui prevăzut până la data de 14 Septembrie, întrecerea în această fabrică se desfă­șoară sub lozinca ,,30 tone ciment zilnic peste plan”. Totodată colectivul fabricii s’a angajat să realizeze până la 23 Au­gust, economii în valoare de 2.500.000 lei. Angajamentele acestea au la bază angajamentele luate de muncitori la locul de muncă: morarul Bodo Iosif, de exem­plu, s’a angajat să producă până la 23 August, zilnic în schimbul său 15 tone ciment peste plan. La fel, colectivul fa­bricii de ciment „Stânca” Brăila, s’a an­gajat să lucreze la 23 August în contul zilei de 16 Septembrie. In spiritul acesta, au fost luate angajamente și pe șantie­rele de construcții și în fabricile de cără­midă. Desvoltând larg întrecerea socialista, luptând pentru realizarea angajamentelor luate, se creiază condițiile necesare pen­tru a da viață angajamentelor ce au fost luate în cinstea celei de a 30-a aniver­sări a Partidului atât în fabrici cât și pe șantiere ,adică realizarea planului anual în 11 luni. Îndeplinirea până la data de 23 August a planului pe întreaga lună August și pe jumătate din luna­ Septem­brie creiază condițiile necesare îndepli­nirii planului pe 1951 în 11 luni și chiar mai devreme. Colectivele șantierelor de construcții și-au luat și ele însemnate angajamente în cinstea zilei de 23 August. Șantierul din Făgăraș al întreprinderii de Con­strucții Nr. 5, de pildă și-a luat anga­jamentul să lucreze la 23 August în con­tul zilei de 27 August, șantierul Clinceni al întreprinderii de Construcții Nr. 1 să lucreze în contul zilei de 28 August, croindu-și prin aceasta condițiile nece­sare recuperării pierderii avute în seme­strul I și realizării și depășirii planului de construcții pe anul 1951. Sub conducerea Organizațiilor de Par­tid, comitetele de întreprindere au tre­cut la o mobilizare temeinică, pentru a da viață angajamentelor. O serie de re­zultate obținute până acum sunt cât se poate de frumoase. Muncitorii fruntași Petre Moranciuc și Florea Mircea, zidari de pe șantierul Clinceni al întreprinderii Nr. 1 Construcții, au realizat dela 8 iu­lie până în prezent zilnic, depășiri de no­r­­mă de 65 la sută, tov. Voicu Marin, zidar de pe șantierul Halele Obor, depășește zilnic norma cu 85 la sută. Toate aceste echipe lucrează numai după metodele so­vietice Coroliov și Orlov. Pe șantierul „Casa Scânteii” organi­zarea temeinică a consfătuirilor de pro­ducție la locul de muncă a dus la o cre­ștere simțitoare a numărului celor antre­nați în întrecere: de la 47 la sută cât era la începutul lunii Iunie, la 79 la sută în momentul de față. Metoda Lidiei Corabelnicova se aplică tot mai mult, contribuind într’o largă mă­sură la realizări de economii de mate­riale, ajutând șantierele noastre să-și re­alizeze planul, economisind materiale de construcție cât mai multe prin elimina­rea pierderilor admise. Numai pe șantie­rul „Casa Scânteii” în ultima jumătate a lunii iulie numărul brigăzilor de econo­mii a crescut cu încă 20, existând în pre­zent 140 brigăzi de economii. Realizările acestora cresc zilnic, numărul celor ce lucrează, după 24 zile, o zi cu materiale economisite se mărește. De exemp­lu echipa tov. Nas Nicolae, zidar și a tov. Manea Dumitru fierar, au lucrat la 20 și 21 Iulie, timp de 2 zile, din materiale e­­conomisite. Grija pentru buna calitate a muncii se îmbină armonios cu lupta pentru depă­șirea sarcinlor de plan, pentru realiza­rea de tot mai multe economii. Aplica­rea metodei sovietice Schilev, metoda de predare și preluare a lucrului cu proces verbal, a fost un factor de seamă în ob­ținerea unei calități bune a lucrului. A­­ceastă metodă a fost aplicată în ultimu­l timp la s toate șantierele mari din țară. Inițiativa selectivelor dela uzinele „Di­ namo” și „Electroaparataj” de a econo­misi materiale neferoase atât de necesare electrificării și industrializării țării, a găsit un larg răsunet în rândurile mun­citorilor, tehnicienilor și Inginerilor din cadrul întreprinderilor de instalații elec­trice și sanitare. De exemplu, colectivul întreprinderii Nr. 18 Instalații și-a luat angajamentul să realizeze o economie de 6.000 kg. cupru, prin înlocuirea barelor de cupru cu bare de fier zincat, la cofrete și tablouri. Colec­tivul Atelierului Central de Reparații „So­­vromconstrucție”, s-a angajat să economi­sească 250 kg. bronz prin înlocuirea lagă­relor și pieselor din bronz cu piese con­fecționate din fontă, fier sau oțel. In industria de ciment, angajamentele inițiale luate în cinstea zilei de 23 August au fost sporite în cadrul consfătuirii cu fruntașii, inginerii și tehnicienii din sec­torul ciment organizată La 21 Iulie de zia­rul „Scânteia” în colaborare cu Ministe­rul Construcțiilor și Uniunea Sindicatelor de Salariați din întreprinderile de Con­strucții. In numele colectivelor, ei s’au an­gajat­ să dea în cinstea zilei de 23 August, 4.000 tone blinker peste plan. întorși la locurile de muncă, angajamentele au fost prelucrate în grupele sindicale, iar mun­citorii au pornit cu elan să transforme a­ceste angajamente în fapte. In primele zile s’au obținut realizări frumoase la fa­brica de ciment din Azuga care a dat 145 tone klinker peste plan, evidențiindu-se arzătorul Ilie Rotbășeanu; fabrica Fieni a produs 178 tone klinker peste plan, evidențiindu-se arzătorul Șuțu Nicolae, care în schimbul său a dat zilnic câte 14—15 tone klinker peste plan; arzătorii fabricii ,,Stânca”-Brăila au dat între 23— 28 iulie 99 tone klinker peste plan. O deosebită grijă se dă extinderii pe o scară tot mai largă a metodelor sovietice de lucru în fabrici și pe șantiere. In aceas­tă privință comitetele de întreprinderi tre­­bue să-și desfășoare munca în bana Hotă­­rîrii C.C. al C.G.M. din 24—25 Februa­rie, care trasează ca sarcină extinderea pe scară tot mai largă a metodelor sovietice de lucru, ridicarea la un nivel superior a întrecerii socialiste, urmând exemplul mișcării stahanoviste din Uniunea Sovie­tică. In această perioadă a început aplicarea metodei sovietice Nina Nazarova la toate agregatele și mașinile unde nu fusese încă introdusă. Astfel, la fabrica de ciment „Temelia” strungarii au luat strungurile în păstrare socialistă, betoniștii șantieru­lui Casa Scânteii, au luat în păstrare socia­listă betonierele; muncitorii atelierului „9 Mai 5’ au luat în păstrare socialistă toate mașinile cu care lucrează. Ceea ce constitue o parte pozitivă și contribue din plin la buna desfășurare a întrecerii, este numărul mare de maiștri și ingineri antrenați în întrecere asigurân­­du-se prin aceasta crearea condițiunilor tehnico-organizatorice ,necesare bunei des­fășurări a întrecerii. Perseverarea pe a­­ceastă linie, este garanția obținerii de noi și importante succese. O contribuție însemnată clau fruntașii în producție, care transmit metodele și ex­periența lor masei largi de muncitori. Fie­rarul Constantin Ghinea de la șantierul Ve­lodrom, în nenumărate consfătuiri de pro­ducție a expus metodele sale de muncă și a contribuit astfel ca toți fierarii de pe șantier să realizeze și să depășească zilnic normele de lucru. Extinzând această me­todă pe toate șantierele și în toate fabri­cile noastre noi vom face ca metodele fruntașilor să devină un bun al tuturor și vom asigura avântul general. Birourilor Provizorii ale comitetelor re­gionale și raionale ca și comitetelor de întreprinderi le revin sarcini importante și de mare răspundere. Suntem în cel de al treilea trimestru al anului, trimestru ho­­tărîtor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. In această perioadă eforturile tuturor trebuesc înzecite, pentru a putea asigura respectarea angajamentelor luate în fața Partidului și a iubitului nostru conducător tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru îndeplinirea planului pe 1951 în 11 luni. Organele noastre sindicale trebue să pună pe primul plan al activității lor pro­blema întrecerii socialiste, pentru ca la 23 August, să fie îndeplinite sarcinile de plan prevăzute pentru jumătatea lunii Sep­tembrie, realizându-se în acelaș timp cât mai mari economii. Realizările obținute de muncitorii aflați în întrecere, trebue în­deaproape urmărite, ținându-se o strictă evidență a lor, stimulând și popularizând pe fruntașii în producție. Comisiile cultu­rale vor trebui să desfășoare în această perioadă o puternică muncă de agitație, transformând angajamentele luate de co­lectivele întreprinderilor, în lozinci mobi­lizatoare în lupta pentru plan, pentru pace. Muncitori, tehnicieni, ingineri și func­ționari din sectorul construcții și materia­le de construcții, luptați cu hotărîre sub conducerea organizațiilor de Partid, pen­tru a realiza in cinstea zilei de 23 August noi succese, conștienți că fiecare succes grăbește construirea socialismului în țara noastră, întărește lagărul păcii, în frunte cu marele și înțeleptul conducător al oa­menilor muncii de pretutindeni, tovarășul Stalin ! DELEGAȚII UMERILOR LUPTĂTORI PE­E PACE DIN TOATE ȚĂRILE SE ÎNTRUNESC la Berlin La 5 August se deschide la Berlin, în capitala Republicii Democrate Ger­mane, cel de al III-lea Festival Mon­dial al Tineretului și Studenților, pen­tru Pace. Tinerii și tinerele din 90 de țări trimit la acest Festival 26.000 delegați, aleși dintre cei mai buni luptători pen­tru pace, pentru un viitor fericit. De­legații se vor întâlni la Berlin cu 1­2 mi­lioane tinere și tineri germani, din care 100.000 reprezentând Germania Occidentală. Din toate țările Europei, din 17 țări din America Latină, din 38 țări colo­niale delegații au pornit spre Berlin și poartă cuvântul hotărît al tineretu­lui care a suferit­­ atât de mult în cursul celui de al doilea război mon­dial, pentru­ ca un nou război să nu se mai repete. In cele două săptămâni în care se va desfășura Festivalul, paralel cu cea de a 11-a ediție a Jocurilor Mondiale universitare de vară, delegații vor or­ganiza și vor asista în fiecare zi la aproximativ 180 competiții sportive, programe artistice, concerte, meetin­­guri, etc. Aceste manifestări ca și ex­pozițiile organizate vor căuta să redea avântul cu care tinerii de pretutindeni se alătură mișcării pentru pace. Pregătirile pentru Festival s-au des­fășurat sub semnul intensificării acti­vității organizațiilor de tineret în cam­pania pentru semnarea unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. Sute de mii și milioane de semnături pe Apel —iată împuternicirea pe care au dat-o tinerii delegaților lor. In zadar în­cearcă poliția lui Adenauer să îm­piedece trecerea delegaților prin Ger­mania Occidentală. In zadar își des­­minte de Morrison paravragelile des­pre intențiile pașnice ale Angliei, îm­piedecând plecarea tinerilor delegați englezi la Festival. In zadar se inten­sifică în țările capitaliste represiunea autorităților împotriva mișcării popu­lare pentru pace. Această mișcare are rădăcini adânci, care nu pot fi smulse Ea izvorăște din năzuința masselor ce­lor ce muncesc de a înlătura amenin­țările la adresa vieții — amenințarea foametei, a mizeriei, a teroarei, a răz­boiului. Această mișcare are în prime­le sale rânduri tineretul, în frunte cu tineretul sovietic, ale cărui drumuri de viitor se desvoltă libere și largi. Festivalul de la Berlin va întări odată m­ai mult credința apărătorilor păcii că această mișcare va învinge. ± PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI*VA f­lil!li>.Vljl!ii!b­ij!­liil TIilil?Kl!]rfi>WliT!I­!lT!TiTl^rfi»;hii«lfillilil!fiMiíi];^i^ 1 Anul 111 No. 82­4 PAGINI 4 LEI Sâmbătă 4 August 1951 In Editura Partid Mun­c­torzs­ Român a apărut Partidul Comunist din Iugoslavia Culegere de documente și articole Pentru 4.000 tone blinker peste plan Muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de ciment „Stânca‘‘-Brăila luptă cu avânt pentru realizarea angajamen­tului pe întreg sectorul, luat în cinstea zilei de 23 August în fața Partidului și a iubitului nostru conducător tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de a da 4.000 tone klinker peste plan. In ziua de 28 Iulie, la orele 20, ei au îndeplinit planul la klinker pe luna Iulie, iar planul la ciment în ziua de 29 Iulie. In cadrul angajamentului luat în fața Par­tidului, ei au dat, dela 23 Iulie până la 28 Iulie, 99 tone klinker peste plan. In realizarea acestor depășiri s’au evi­dențiat: arzătorul Gh. Grosa și morarii Moise Bucurenciu și Ion Bălan. Muncitorii fabricii de ciment „Ideal“ - Cernavoda au dat în ultimile 3 zile 67 tone klinker peste plan. In realizarea acestui succes s’a evidențiat arzătorul Ni­colae Datcu. Fabrica de ciment „Dâmbovița”-Fieni a dat în acelaș răstimp 62 tone klinker peste plan. Echipa arzătorului Gheorghe Udroiu de la secția cuptoare reușește să dea zilnic peste plan 17 tone klinker. In lunile Mai, Iunie și în prima și a doua decadă lunii Iulie această echipă a fost fruntașă a pe fabrică, urmată de echipa tov. Nicolae Șuțu, deținătorul titlului de „cel mai bun arzător”, care dă zilnic peste plan 14 până la 15 tone klinker. Succese deosebite au fost obținute și de echipa morarului Ghițu Gheorghe de la secția mori—ciment, care reușește să­ dea peste plan zilnic între 17—19 tone ci­ment. La mori-pastă, echipa tov. Nicolae Popa obține deasemenea succese dând zilnic peste plan între 60—70 m.c. pastă. Ciment în contul zilei de 17 August Traducând în fapte angajamentele luate în întrecerea socialistă, colectivul fabricii „Ideal” Cernavodă a realizat până la data de 1 August însemnate succese. De pildă, minerul Florea Panait dela cariera „Ilie Barză’’ lucrează în contul zilei de 23 Oc­tombrie, Marin Adam în contul zilei de 22 Septembrie, Constantin Blaju în contul zilei de 17 Septembrie, Mihai Constantin în contul zilei de 23 August. In secțiile fabricație, muncitorii dela cuptoarele rotative au depășit indicii de utilizare fixați, realizând la cuptorul Miag Nr. 1 o depășire de 2,8 la sută iar la cup­torul Miag Nr. 2 o depășire de 4,2 la sută. In fruntea acestei acțiuni s’au situat arzătorii Niculae Datcu, Constantin Gâl­­meanu și Valeriu Feer, care au luptat și Premierea inovatorilor de la întreprinderea Muncitorii și tehnicienii întreprinderii de Construcții Nr. 1, au sărbătorit zilele trecute premierea inovatorilor, raționali­­zatorilor și fruntașilor în producție, care printr-o preocupare permanentă în studie­rea tehnicii noi și cu sprijinul de zi cu zi al tehnicienilor din întreprindere și al co­misiei de inovații au pus în aplicare pe șantiere o serie de îmbunătățiri tehnice menite a ușura muncile grele, a spori e­conomiile de materiale și a mări produc­ția.Pe șantierele întreprinderii au fost rea­lizate și puse în aplicare o serie întreagă de inovații, și raționalizări cum sunt de pildă: instalația de mătuși geamuri conce­pută de tovarășii Ion Munte, Resenco Luca și Ion Sol, raționalizările tov.­­ Dumitru Frăsineanu adaptate la mașina de tăiat ghi­­venți și la cea de tăiat fier beton, inovația tov. Gheorghe Nae adaptată la motoarele electrice — realizări care au adus mari a­­vantaje atât întreprinderii cât și muncito­rilor care le-au realizat. Tovarășii Con­stantin Enescu, meșter zidar și Ion Mun­­teanu, șef mecanic au realizat un bob cu 2 platforme, care folosit pe șantierele între­prinderii, a adus economii în sumă de muncitorii și tehnicienii din cadrul în­treprinderilor de construcții, însuflețiți de chemarea lansată de întreprinderile Elec­troaparataj și Dinamo și-au luat angaja­mente de a realiza cât mai multe economii de materiale neferoase necesare îndeplini­rii și depășirii planului de electrificare. Astfel, muncitorii și inginerii de la ate­lierul central de reparații al întreprinderii Sovromconstrucție, și-au luat angajamentul de a economisi până la 23 August 1951, cu zi pentru utilizarea maximă a capacită­ții de producție a agregatelor pe care le deservesc.­­O contribuție însemnată în ve­derea realizării angajamentului luat au dat și echipele de ziduri conduse de tov. Ni­colae Tim­pan care pentru eliminarea gâ­tuirilor ivite în producție au executat în­­zidirile necesare cuptoarelor la o tempe­ratură de peste 70 grade. In ur­ma acestor succese, din cele 5340 tone blinker ce urmează a fi date peste plan până la 23 August, s’au realizat 4735 tone. Depășiri însemnate ale angajamentelor au fost obținute de muncitorii centralei de forță care au scurtat durata reparației motoarelor cu 72 ore și care au realizat economii cu 87.662 lei peste angajamentul luat­ și raționalizatorilor Construcții Nr. 1­ 260.320 lei pe semestrul I. Ținând seama de rezultatele obținute în urma aplicării acestor inovații și raționalizări, conduce­rea întreprinderii, a acordat fiecărui mun­citor care a contribuit la înfăptuirea și aplicarea lor, premii în raport cu valoarea realizării obținute și cu economiile pe care ea le aduce. Astfel au fost premiați tovarășii Con­stantin Enescu, Ion Munteanu, Vartic Tra­­ian, mecanic șef, Gheorghe Nae, electri­cian bobinator, Dumitru Frăsineanu, etc. Pe lângă premiile­ în bani acordate mun­citorilor, conducerea întreprinderii de co­mun acord cu comitetul sindical, a dat cărți tehnice și literare, pentru a sprijini ridicarea nivelului politic, cultural și pro­fesional al celor premiați. Totodată, au fost oferite cărți tuturor fruntașilor în produc­ție care au dovedit o preocupare perma­nentă în aplicarea metodelor sovietice de muncă. Muncitorii premiați și-au luat an­gajamentul să continue cu mai mult avânt studierea și aplicarea metodelor avansate de muncă și a tehnicii noi a producției, asi­gurând astfel îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan, contribuția lor la lupta pentru socialism, pentru pace, 250 kg. bronz recuperat, iar până la sfâr­șitul anului să economisească: 1.000 kg. bronz prin recuperări, 200 kg. bronz, 100 kg. aluminium, 50 kg. alamă, 30 kg. ala­mă în valoare de 890.000 lei, iar mun­citorii dela atelierul Colentina al între­prinderii Sovromconstrucție, Stațiunea de Utilaj, și-au luat angajamentul de a eco­nomisi 167 kg. bronz prin înlocuirea la­gărelor și pieselor din bronz cu piese con­fecționate din fontă, fier sau oțel. In zorii zilei de 1 August, muncitorii fabricii „Ideal” au dat primele tone de ciment în contul zilei de 17 August. Prin­tre morarii care au obținut cele mai mari realizări se află comunistul Vasile Gheor­ghe care a dat în schimbul său 2049 tone de ciment în plus, Vasile Poenaru care a dat 1903 tone, precum și Romanescu Pe­tre care a dat 754 tone. Desfășurând tot mai larg întrecerea so­cialistă, muncitorii și tehnicienii fabricii „Ideal” pășesc cu hotărîre spre noi vic­torii în muncă pentru întâmpinarea zilei de 23 August, pentru apărarea cauzei pă­cii. B. VLADIMIR corespondent Un tipar care scoate două plăci canelate deodată Tov. Rudolf Tapluck, mecanic de ex­ploatare la fabrica de cărămizi și țigle Urziceni, a observat mai de mult că nu prea merge treaba bine la scoaterea din presă a plăcilor canelate pentru corpurile de umplutură la planșee. încă înainte de a ajunge la cuptoarele de ars, plăcile se strâmbau. Sfătuindu-se cu șeful producției, subinginerul Mihai Petrovici, mecanicul Tapluck a lucrat 3 zile și 3 nopți cu mici întreruperi, până a reușit să rezolve pro­blema. El a inovat un tipar special, cu care presa scoate acum două plăci deodată, ceea ce mărește producția cu 50 la sută și face ca plăcile să nu se mai strâmbe. ȘTEFAN PAȘCA corespondent­ ă șantierul termocentralei d­e­a Voevozi Muncitorii întreprinderii Nr. 2 So­vrom construcție de pe șantierul termo­centralei electrice de la Voevozi — re­giunea Bihor, au obținut însemnate suc­cese. S'au evidențiat: dulgherul Pavel Su­­hart care a depășit norma cu 740/«, dul­gherul Carol Balog cu 68o/0, instalatorul Ștefan Tocaci cu 58o/0, zidarul Andrei Bartosi cu 440/6, tinichigiul Iosif Ciab- Cari cu 370/0. FLORIAN MOLNAR corespondent Economii de metale neferoase Schimb de onoare pe șantierul „Casa Scânteii" Schimbul de onoare organizat de mun­citorii constructori de pe șantierul cen­trului poligrafic „Casa Scânteii” cu oca­zia împlinirii a doi ani de la Hotărî­rea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. pentru începerea acestei mari construcții, s-a desfășurat sub lozinca: „cea mai mare producție de până acum”. Organizați pe schimburi și brigăzi, muncitorii nu au precupețit niciun efort pentru a da producție sporită, executând lucrări din­­ materialele economisite în cursul lunii iulie după metoda stahanovistei Corabelnicova. S’a evidențiat în Lidia mod­­ deosebit brigada de faianțari condusă de tov. Umberto Langego, care lu­crând în formație minimă a depășit nor­ma cu 230 la sută, executând lucrări din materiale economisite în valoare de 9.830 lei. Deasemeni, brigada de zidari condusă de tov. Tătăruș Ilie, de la șantie­rul III, a obținut o depășire de normă de 200 la sută, lucrând din materiale re­cuperate în valoare de 69.690 lei. PREMIEREA BRIGĂZILOR DE ECONOMII In cadrul unei ședințe festive odată cu anunțarea rezultatelor schimbului de o­­noare, a avut loc premierea brigăzilor de economii care au dovedit o preocupare permanentă în economisirea materiale­lor. Fiecare din aceste brigăzi a căutat să ia cât mai puține materiale din ma­gazie, întrebuințând toate deșeurile. în­semnate sunt economiile realizate în cin­stea aniversării Hotărîrii Partidului cu privire la construirea „Casei Scânteii”. Numai în trimestrul I s’au economisit circa 60 vagoane ciment. Pentru răsplă­tirea oelo­ 109 brigăzi de economii, s’au acordat premii în sumă de 3.800.000 lei. Au primit premii individuale în raport cu economiile realizate 1234 muncitori cuprinși în aceste brigăzi. S’au eviden­țiat în mod deosebit brigăzile tovarășilor Dumitru Manea, Hamlischer Andrei, Ca­rol Bezmureș, Vasile Săcăluș, Mihai Vaida și alții. Aceste premii au consti­tuit un puternic stimulent pentru toți muncitorii constructori de pe șantierele „Casei Scânteii”, care și-au luat angaja­­­mental să continue cu și mai mare avânt, bătălia pentru realizarea de cât mai multe economii. E. TLEȘOIANU .rlf Ziua Minerului Constructorii din Valea­ Jiului au dat in folosință noi locuințe pentru mineri Sirena a sunat prelung. Minerii din schimbul doi se îndreaptă spre mină își iau lămpile apoi prin galeriile scun­de pătrund în adâncul muntelui la aba­tajele de unde vor scoate sute și sute de tone de cărbuni peste plan. Nu după mult timp, minerii­­ di­n schimbul I ies la suprafață. Ion Pop discută cu ortacii lui despre realizările pe care le obțin in cinstea Zilei mine­rului. Grupului acesta i se alătură și minerul Kudenia Emil. Au trecut podul. Ortacii din grupa lui au urat șefului­ lor de grupă „Noroc buni“, apoi mi apucat-o pe o stradă a satului Petrila Au rămas numai cei­ doi mineri care in fiecare zi, mergeau împreună acasă — Tovarășe Kuderna, ele azi încolo n’a să mai­ mergem împreună acasă... — Dece ? — întrebă curios tov. Ku­derna. — Cum, nu știi­ ? N’ai­ auzit nimic • — adăugă prin ele prietenie tov. Ion Pop Eri m’am mutat în noua locuință, aici la cele 1> blocuri — arătă cu degetul spre clădirile di­n față, de curând con­struite. Tovarășii noștri, constructori au ținut, ca de ziua noastră „Ziua­ m­ineru­­lui“ să ne facă acest d­ar, să ne dea spre folosință noi și noi apartamente“. La fel ca și minerul Ion Pop dele, mina­ Petrila, numeroși­ alți mineri au primit zilele acestea noi Locuințe. Constructorii întreprinderii Nr. 12 Pe­troșani și-au intensificat eforturile, au muncit cu dragoste și elan dând spre folosință cele două blocuri a patru apar­tamente, așa cum și-au luat angajamen­tul. Deasemeni, constructorii sectorului Pe­trila au dat spre folosință Căminul Nr. 1, urmând ca în curând să fie predat mine­rilor și cel de al doilea cămin. Constructorii acestui sector și-au sporit eforturile pentru ca în cinstea Zilei mine­rului să-și îndeplinească cu cinste angaja­mentele luate. Navatorul Iosif Szabó lu­crează cu echipa sa la străzile de la cele cinci blocuri. El muncește cu dragoste. Este mândru de faptul că împreună cu ceilalți tovarăși contribue la făurirea unei vieți noi pentru minerii din Petrila. Datorită acestui elan, Căminul Nr. 2 va fi predat la 12 August — Ziua mine­rului — în loc de 31 Decembrie cum era prevăzut în plan. Și la Sectorul Petroșani, constructorii își îndeplinesc zi de zi angajamentele luate. Cele șase blocuri a patru aparta­mente au fost terminate, urmând ca să fie predate minerilor. Deasemeni ele lu­crările de amenajare a locuințelor vechi se desfășoară cu intensitate. „Să facem ca aceste locuințe să fie tot mai frumoase, să le schimbăm aspectul întunecat“ — spun tencuitorii care lu­crează la amenajarea locuințelor din Pe­troșani. Tencuiala veche, mucegăită, este înlocuită cu tencuială proaspătă care dă un alt aspect locuințelor. Se zugrăvesc camerele, minerii vor locui astfel în con­diții tot mai bune. Străzile orașului Pe­troșani capătă mai multă viață, devin mai luminoase. Valea Jiului s’a transformat într’un vast șantier. Constructorii clădesc în locul cocioabe­lor lăsate de regimurile burghezo-moșie­­rești, blocuri înalte, spațioase, cămine și cluburi, care fac ca viața minerilor să devină din ce în ce mai bună, fericită și îmbelșugată. O. MAREȘ Noi și mărețe succese ale economiei noastre întrecerea socialistă în cin­stea celei de a 30-a aniver­sări a Partidului, continuată in întâmpinarea lui 23 August, sub lozinca îndeplinirii în 11 luni a Planului de Stat pe 1951, a fost îmbrățișată cu entuziasm de massele largi ale oamenilor muncii din țara noastră, conduși de Par­tidul Muncitoresc Român, și a făcut din cel de al II-lea trimestru al anului 1951 o perioadă de noi succese în economia națională. Despre, aceste succese vor­bește Comunicatul Comisiunii de Stat a Planificării și Di­recțiunii Centrale de Statisti­că asupra îndeplinirii Pla­nului de Stat pe trimestrul II 1951. Planul producției globale pe acest trimestru a fost în­deplinit pe întreaga industrie a țării noastre în proporție de 101,8 la sută,. Planul tri­mestrial a fost depășit cu 3,8 la sută în industria ener­giei electrice și industria elec­trotehnică, cu 4,6 la sută în industria petrolului și a căr­bunelui, cu 7,9 la sută în in­dustria metalurgică și chimi­că, cu 4,4 la sută în industria ușoară, etc. In sectorul in­dustriei construcțiilor și a materialelor de construcții, planul trimestrial a fost în­deplinit în proporție de 97,6 la sută. Deși s’au produs pes­te prevederile planului canti­tăți însemnate de cărămizi, ce depășesc cu 35,4 la sută pro­ducția din trimestrul II al a­­nului 1950, deși cantitatea de ciment produsă în trimestru depășește cu acest 14,9 la sută pe cea obținută în a­­ceeași perioadă a anului 1950, sarcinile de plan la unele produse din acest sector (ast­fel ca varul, țiglele) nu au fost îndeplinite. Direcția Ge­nerală a Industriei Materia­lelor de Construcții și-a rea­lizat planul în proporție, de 93,6 la sută. Producția indus­trială a întreprinderii „So­­vrom­construcție” a depășit cu 1,7 la sută sarcina de plan. Datorită introducerii și ex­tinderii continui a metodelor sovietice de lucru și a tehni­cii avansate pentru mai buna folosire a capacităților de producție, nivelul producției globale pe întreaga industrie a fost în acest trimestru, cu 34,9 la sută superior celui din trimestrul II 1950. Lupta pentru economii s'a desfășu­rat cu intensitate, reducându­­se consumurile specifice față de sarcinile anuale planifi­cate. Importante realizări au fost obținute în trimestrul II 1951 în agricultură (în cadrul cam­paniei însămânțărilor de pri­măvară, al lucrărilor de în­treținere a culturilor și al campaniei de recoltare și tre­­prat la cereale), în domeniul transporturilor și al circula­ției mărfurilor. Nevoia sporită de brațe de muncă pentru realizarea sar­cinilor primului an al Planu­lui Cincinal a făcut ca în tri­mestrul II 1951, numărul to­tal al muncitorilor, tehnicie­nilor și funcționarilor din e­­conomia națională să sporea­scă față de trimestrul II 1950 cu 288.000 muncitori. Ma­joritatea salariaților au fost antrenați în întrecerile socia­liste; în construcții, numărul lor a constituit 56,5 la sută din numărul total de salariați, întrecerea a făcut ca sarcini­le de plan să fie în unele locuri cu mult depășite; ea a stimulat inițiativa creatoare a oamenilor muncii, care au contribuit la desvoltarea teh­nicii prin invențiile, inovați­ile și raționalizările realizate de ei (astfel, în întreprinderi­le Ministerului Construcțiilor s’au aplicat în această peri­oadă 42 inovații). Creșterea nivelului tehnic al producției, mai buna organizare a mun­cii, folosirea rațională a tim­pului de lucru și ridicarea ca­lificării muncitorilor au deter­minat o creștere a productivi­tății muncii în industrie cu 16,7 la sută în trimestrul II 1951 față de acelaș trimestru al anului 1950 (creșterea fi­ind de 11,7 la sută în între­prinderile de construcții și de 6,5 la sută în întreprinderile de materiale de construcții). Lucrările de investiții rea­lizate în trimestrul II 1951 depășesc ca volum cu 36 la sută pe cele din perioada co­respunzătoare a anului 1950. In această operă un rol im­portant a revenit constructo­rilor, care au dat în funcțiune un important număr de uzine, fabrici, instalații, etc., Mini­sterul Construcțiilor execu­tând un volum de lucrări cu 35 la sută mai mare față de aceiași perioadă a anului 1950.Sectorul industriei, ma­­­­terialelor de construcții s’a îmbogățit cu prima linie a noii fabrici de ciment de la Medgidia, cu o instalație de blinker la Târnăveni, etc. în­treprinderea „Sovromcon­­­­strucție“ și-a depășit propriul plan de investiții pe trimes­­strul n cu 7 la sută. Din pri­cina întârzierii livrării unor proiecte de către beneficiari și proiectanți, planul de in­vestiții pe trimestrul II 1951 al Ministerului Construcțiilor nu a fost îndeplinit decât în proporție de 95 la sută. Realizările obținute în dife­ritele ramuri ale economiei naționale în cadrul trimestru­lui II 1951 se datoresc avân­tului cu care oamenii muncii au răspuns chemării lansate de muncitorii, tehnicienii funcționarii uzinelor ,,23 Au­și­gust" de a îndeplini înainte de termen planul pe semestru. Până la 15 primul Iunie, peste 400 întreprinderi își în­depliniseră planul de produc­ție pe semestrul I. Din ace­stea fac parte și unele între­prinderi de construcții și de materiale de construcții, pre­cum fabricile de ciment ,,Te­­melia“-Orașul Stalin, „Stân­­ca”-Brăila și fabrica de ci­ment Dej, fabrica de cără­mizi București 3, întreprin­derea Nr. 18 Instalații, etc. Rezultatul străduințelor ge­nerale a fost că la întreaga industrie planul producției globale pe semestrul I 1951 a fost îndeplinit în proporție de 107,8 la sută, ceea ce con­­stitue o depășire cu 31,7 la sută a nivelului din semestrul I 1950. Paralel cu creșterea pro­ducției industriale in trimes­trul II 1951 au fost realizate importante succese în dome­niul acțiunilor social-cultura­­le: 450.000 neștiutori de car­te au absolvit cursurile de alfabetizare, 47.000 munci­tori s-au calificat prin cursuri speciale sau la locul de mun­că, 68.500 salariați (cu 18,5 la sută mai mulți decât în tri­mestrul II 1950) au fost tri­miși la odihnă în stațiunile balneo-climatice. Străduințele constructorilor „Casei Scân­teii“ au îngăduit intrarea parțială în funcțiune a uriașu­lui combinat poligrafic. O cât de suma­ră expunere a succeselor obținute de po­porul nostru muncitor în înde­plinirea și depășirea Planului de Stat pe trimestrul ii 1951 este suficientă pentru a arata, cu toată claritatea ce măre­țe scopuri ne înfățișează Par­tidul, conducându-ne în lupta pentru desvoltarea economiei naționale, pentru ridicarea ni­velului material și cultural al oamenilor muncii, pentru în­tărirea capacității de apărare a Patriei noastre. Aceste sco­puri sunt: construirea socia­lismului în țara noastră, apă­rarea păcii în întreaga lume. Realizările noastre inspirate de Uniunea Sovietică, obținu­­­­te cu sprijinul Uniunii Sovie­­­­tice, dovedesc că, folosind ex­­­­periența sovietică, noi clădim­­ societatea nouă, socialistă, și­­ facem din Patria noastră un­­ factor activ în lupta pentru pace, în fruntea căreia se a­­­­flă marea Țară a Socialismu­­­lui victorios, condusă de în­­vățătorul oamenilor muncii din lumea întreagă Iosif Vissario­­novici Stalin. J.

Next