Constructorul, septembrie 1951 (Anul 3, nr. 86-90)
1951-09-01 / nr. 86
I - ^ Pentru o justa aplicare a sistemului premiat " Una din caracteristicile sistemului de producție socialist este strădania susținută a muncitorilor pentru realizarea de economii, reducerea la maximum a rebuturilor, deșeurilor și înlăturarea definitivă a risipei. Această atitudine a celor ce muncesc se datorește unei înalte conștiințe de clasă și caldului patriotism de care sunt însuflețiți. Omul construcției socialiste știe că prin munca sa contribue la îmbunătățirea condițiilor de trai ale tuturor, că fiecare efort in plus și fiecare economie realizată asigură mărirea acumulărilor socialiste, fiecare succes obținut înseamnă o lovitură de moarte dată imperialiștilor ațâțători la un nou război. Lupta pentru realizarea de economii a căpătat o mare amploare cu prilejul aniversării a 30 de ani de existență a Partidului nostru drag. In cinstea zilei de 8 Mai muncitorii și-au înscris realizările în conturi personale de economii, inițiind astfel un prim sistem de evidență individuală a economiilor. Pe baza acestor evidențe, angajamentele oamenilor muncii au putut fi exprimate în sume economisite, contribuind astfel la întărirea și desvoltarea economică a Patriei noastre. Presa noastră relatează numeroase exemple din succesele realizate de către oamenii muncii din toată țara în lupta pentru economii. In sectorul nostru, realizarea de economii a constituit deasemenea o preocupare însemnată a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor. De pildă, pe șantierele combinatului poligrafic „Casa Scânteii”, prin amenajarea de fabrici de cofraje demontabile, prin aplicarea metodelor sovietice de lucru, metoda în bandă la echipele de beton, metodele Orlov și Șircov la lucrările de zidărie, metodele Sehtiev și Nina Nazarova pentru realizarea unei calități superioare a lucrărilor și prelungirea vieții utilajului, metoda Lidia Corabelnicova de lucru o zi din lună cu materiale economisite, — s’a ajuns la realizări însemnate de economii, s’a mărit producția și productivitatea muncii. Numeroase astfel de exemple pot fi date și în Industria materialelor de construcții. Lupta pentru realizarea de economii f concretizată în special în inițiativa deschiderii conturilor personale de economii, a luat în prezent o extindere de massă, ca o nouă formă de gospodărire chibzuită, fiind legată organic de desfășurarea întrecerii socialiste. Această nouă formă de gospodărire chibzuită îmbinată cu sistemul de premiere pentru economiile realizate, stimulează aplicarea măsurilor de îmbunătățire a producției și de folosire a rezervelor interne. Pe zi ce trece, această mișcare se desvoltă căpătând un caracter continuu, formând unul din principalele obiective ale întrecerii socialiste. In lupta aceasta pentru economii, de cel mai mare folos a fost aplicarea și extinderea minunatelor metode sovietice de muncă : Duvanov, Nina Nazarova, Frenkel, Sehiiev, Corabelnicova, Orlov, precum și aplicarea metodei graficului orar a stahanovistei Valentina Hrisanova, care a fost introdusă pentru prima oară la fabrica de ciment ,,Stânca”-Brăila. întreprinderea de Construcții Nr. 12 ■— Petroșani a dat un bun exemplu de folosire a resurselor locale, punând în funcțiune un gater cu 10 pânze ce nu mai funcționa, construind două cuptoare de var, folosind balastiere și cariere de nisip din apropiere lăsate în părăsire utilizând scura de cărbuni la confecțioși narea de blocuri ce înlocuesc cărămida, obținând astfel economii deosebit de importante. Pentru a înlătura cheltuelile și transportul, pe șantierul Tohan al întreprinderii de Construcții Nr. 5 — Orașul Stalin, s’a creat o mică fabrică de cărămizi. Folosirea brigăzilor de economii și de calitate a dus deasemeni la realizarea de mari economii; pe șantierele „Casei Scânteii” asemenea brigăzi au obținut într’o singură lună economii de peste un milion și jumătate lei. Nenumărate sunt posibilitățile de a realiza economii. Reducerea consumurilor, rebuturilor și deșeurilor, folosirea tuturor rezervelor interne și resurselor locale, raționalizările și inovațiile, aplicarea pe scară largă a metodelor sovietice de lucru, toate acestea duc la mărirea acumulărilor socialiste datorită cărora se pot construi noi locuințe, școli, creșe, case de odihnă, spitale, parcuri de odihnă, stadioane, biblioteci, cămine culturale, etc., asigurându-se astfel ridicarea permanentă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Partidul și Guvernul au urmărit, au stimulat și au încurajat această mișcare profund socialistă cu atât mai mult cu cât mărirea producției și a productivității muncii împletită cu grija permanentă pentru păstrarea și sporirea avutului obștesc, constitue o chezășie a îndeplinirii și depășirii Planului Cincinal, prima etapă în construirea socialismului la noi în țară. Iată de ce inovatorii, fruntașii în producție și toți cei care prin metodele întrebuințate, prin spiritul lor gospodăresc se situează în fruntea luptei pentru economii, sunt cinstiți de toți oamenii muncii, popularizați și răsplătiți. Vechile prime de producție care se acordau în baza unei decizii din Aprilie 1949, nu au putut fi aplicate practic in sectorul construcțiilor, neexistând o defalcare amănunțită a planului de producție, neexistând evidențe contabile lunare și astfel în loc să fie un stimulent în muncă, primele de producție duceau la mărirea nejustificată a fondului de salarii și împiedicau reducerea prețului de cost. Legiferarea în 1950 a sistemului unic de premiere a constituit un pas înainte deoarece premiile se acordau pentru economiile realizate prin depășirea planului și reducerea prețului de cost. Dar în sectorul nostru nici acest sistem nu a putut fi aplicat în bune condițiuni deoarece nu erau create premizele necesare organizării unei evidențe sistematice a economiilor realizate la locul de muncă. Din această pricină nu s’a putut face o justă diferențiere de premiere pe individ și de multe ori chiar nici pe echipă. Acest fapt a dus adeseori la greșita interpretare și aplicăre a regulamentului de premiere. Unele întreprinderi au renunțat de a mai acorda premii în lipsa evidenței economiilor și deci a unui criteriu obiectiv; altele dimpotrivă au premiat pe toți muncitorii cărora le reveneau astfel sume minime, ceea ce a denaturat complect rolul și importanța premiilor. Așa de pildă, în cursul trimestrului III al anului 1950 fabrica de ciment Fieni a premiat pe toți salariații; întreprinderea Nr. 4 Iași a acordat pe șantierul Comănești premii minimale (500 lei) pentru a... „împăca” pe toată lumea; iar fabrica de sobe Timișoara nu a premiat nici un muncitor, premiind în schimb în întregime personalul tehnic și administrativ. Fabrica de ciment ,,IdoaTa Cernavodă a acordat premii deși nu a îndeplinit condițiile de premiere, depășind astfel nejustificat fondul de salarii, iar întreprinderea de Construcții Nr. 6-Craiova a dat premii pe șantierul Caracal, fără a exista la bază o evidență a economiilor. Alte unități au depășit cotele de premiere ce li s-au repartizat, nu au acordat deloc premii, sau le-au acordat odată pe an, ca la fabrica de cărămizi și țigle Cluj, unde în trimestrul IV al anului 1950 nu au fost premiați muncitorii, ci în întregime restul salariaților și s’a consumat fondul total de premii. In scopul complectării regulamentului unic de premiere și al organizării unor evidențe sistematizate ți precise la locul de muncă pe baza cărora eforturile oamenilor muncii să fie recompensate cât mai just, Consiliul de Miniștri a elaborat în Iunie 1951 o nouă hotărîre prin care se acordă muncitorilor premii pentru economiile realizate la locul de muncă prin reducerea consumului de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică și pentru micșorarea rebuturilor și deșeurilor în scopul înlăturării risipei. Se mai prevede că premierea muncitorilor care au realizat economii se va face indiferent dacă întreprinderea a îndeplinit sau nu planul de producție și sarcina de reducere a prețului de cost. Deasemenea s-au fixat cote procentuale de premiere în funcție de importanța materialului economisit (materiale de import și materiale deficitare), precum și în funcție de greutatea de a se putea realiza economii la unele materiale. In sectorul nostru s’au stabilit pentru materiale ca fier, tablă, ciment, lemn și unele articole de Instalații electrice, cote procentuale de premiere de 25 și 30 la sută. Ministerul și Uniunea au stabilit normative de consum la materialele de bază și specifice fiecărei unități, creind astfel condițiile pentru introducerea evidenței la locul de muncă a economiilor realizate la aceste materiale. Introducerea acestei evidențe va avea drept rezultat premierea lunară a muncitorilor odată cu plata salariului și diferențierea premiilor pe om sau echipă în directă legătură cu contribuția fiecăruia la economiile realizate. Justa recompensare a eforturilor depuse va stimula pe muncitori, constituind un factor mobilizator în introducerea de noi metode de muncă mai economice, în folosirea rezervelor interne, în extinderea raționalizărilor care vor duce la mărirea producției și productivității muncii .Totul se reduce acum la ținerea la zi a formularelor de evidență a consumului de materiale și a economiilor pentru ca fiecare muncitor să poată cunoaște economiile pe care le realizează, să știe în ce măsură participă el la lupta comună pentru reducerea, peste sarcina de plan, a prețului de cost. Pentru ca această evidență să poată fi aplicată cu rezultate pozitive în practică, trebuesc luate toate măsurile tehnico-organizatorice în vederea creerii condițiilor ca ea să capete viață. Este necesară o precisă defalcare a planului de lucru pe perioade și echipe, iar formularul de evidență trebue să se introducă la fiecare loc de muncă și pentru fiecare echipă. Locul de lucru trebue astfel organizat încât să se poată urmări și înscrie aproape zilnic cantitățile de materiale ridicate, consumate și executate (aprovizionarea asigurată din timp, materialele depozitate in figuri mici sau stivuite, cântar central deservind mai multe locuri de lucru pentru urmărirea ușoară a consumurilor și eventual grafice de urmărire). Trebue să existe întotdeauna preocuparea ca economiile realizate să nu fie în detrimentul calității lucrărilor sau a funcționării utilajelor (nerespectarea dozajelor stabilite pentru betoane, nefolosirea utilajului de capacitate corespunzătoare, mersul în gol, sau proasta întreținere a utilajului etc.). Este necesară afișarea la locul de muncă a normelor de consumuri și cotelor procentuale de premiere pentru fiecare material, precum și a rezultatelor economiilor cantitative realizate de echipe zilnic sau la scurte perioade de timp (spre exemplu 10 zile). Trebue neîncetat lărgită mișcarea conturilor personale de economii în care se trec economiile realizate de respectiv pentru fiecare lucrare tovarășul executată, calculate proporțional cu valoarea premiilor primite. Introducerea și organizarea luptei pentru economii este o sarcină permanentă a tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, funcționarilor, colectivelor de conducere, organizațiilor sindicale și de massă. Conducerea și tehnicienii sunt chemați să creeze condițiunile necesare pentru ca muncitorii să poată realiza economii la locul de muncă, asigurându-se prin aceasta îndeplinirea și depășirea sarcinii de reducere a prețului de cost. Formularul de evidența economiilor și conturile personale de economii contribue la educarea comunistă a celor ce muncesc, ii deprind cu economiile, reprezentând în acest fel un mijloc efectiv pentru îmbunătățirea metodelor lor de muncă, prelungirea duratei de funcționare a utilajului, aplicarea cât mai largă a mecanizării proceselor de producție, organizarea transmiterea experienței precum și pentitru folosirea la maximum a interne, întărind astfel sistemul resurselor gospodărirei chibzuite. Calea cea mai sigură, care duce la soluționarea problemelor ce ne stau în față, este întrecerea socialistă. Biruințele noastre în îndeplinirea planului înainte de termen și în lupta pentru economii, în desfășurarea tot mai largă a intrecerii socialiste, în mărirea capacității de apărare a Patriei, — acestea sunt răspunsurile noastre la uneltirile criminale ale imperialiștilor americani și englezi. Schimb experiență intre constructori și proiectanți In ziua de 17 August la Institutul de plectare a Construcțiilor a avut loc i schimb de experiență între o delecție de muncitori și tehnicieni trinși de pe șantierul „Casa Scânteii“ și •pectanții dein Institutul de Proiect, menit de a îmbina experiența adică a constructorilor cu cea a pfedanților și a înlătura lipsurile și •cutățile întâmpinate în muncă. Constructorii au vizitat biblioteca unică înzestrată cu un număr mare • cărți tehnice sovietice din care •pfedtanții noștri își însușesc tehnica a mai înaintată din lume. Rând pe rând constructorii au vizit apoi secțiile din cadrul Instituții. La secția machete au văzut maceta Palatului Cultural ce se constiește la uzinele „23 August”, apoi a trecut la secția proiecte de instalați electrice, secția proiecte de consecții, secția de proiectare a locurilor muncitorești și secția de proiecte a orașelor. In urma celor văzute, constructorii spreună cu proiectanții au discutat •ătând unele lipsuri și făcând, totodată câteva propuneri. De pildă tov. Liviu Macovei șeful șantierului Nr. 3 de la „Casa Scânteii“ a arătat tovarășilor proiectanți că nu prea se ține cont de traseul instalațiilor electrice, fapt care face ca atunci când se instalează liniile electrice să se spargă planșee de beton și ziduri de cărămidă, lucru care cere timp și totodată se face și risipă de materiale. Tov. Andrei Ramlischer, dulgher fruntaș dein șantierul Nr. 3, a arătat proiectanților că ar trebui să se țină cont de dimensiunile ce se dau la grinzi și stâlpi de beton armat pentru ca aceștia să fie egali. Ținându-se cont de acest lucru se vor putea folosi panourile de cofrag de la un stâlp la altul și de la o grindă la alta, economisindu-se material lemnos. După aceasta constructorii au vizitat „Colțul Roșu“ al Institutului. In urma acestui schimb de experiență atât constructorii cât și proiectanții au avut multe de învățat care puse în practică vor da roade. ENACHE CONSTANTIN corespondent Spre noi succese in întrecerea socialistă Au introdus metoda Duvanov Colectivul dela secția cuptoare a fabricii de cărămizi din Mureșeni, a obținut în întrecerea în cinstea zilei de 23 August un important succes. El a reușit să introducă metoda rapidă de ars cărămizi a stahanovistului sovietic Duranov. Această metodă constă din așezarea mai rațională a cărămizilor în cuptoare, ceeace ușurează considerabil trecerea focului printre cărămizi, grăbind astfel arderea. Prin noua metodă, ciclul de ardere a cărămizilor a scăzut de la 11 zile la zile, fapt care duce la o economie la combustibil de 40.000 lei lunar. Și-au depășit angajamentele In cadrul întrecerii socialiste ce s-a desfășurat în cinstea zilei de 23 August, muncitorii și tehnicienii de la grupul de șantiere Dițești, al întreprinderii Nr. 3 Sovromconstrucție au obținut importante succese, depășindu-și cu mult mentele luate. Echipa de instalații angajasanitare a tov. Nicolae Mihai, a terminat lucrările ce-i reveneau cu 8 zile înainte de termenul fixat. Echipa de zugravi a tov. Gheorghe Trunchiu luându-și angajamentul de a zugrăvi și vopsi exteriorul a 4 blocuri până la 23 August și-a îndeplinit angajamentul până în ziua de 10 termigustrând încă 2 blocuri de zugrăvit în interior. Echipele tov. Ion Ceapraz și Ion Viuleț, și-au îndeplinit angajamentele cu 9 zile înainte de termen, depășind norma cu 54 la sută. Ecchipa de fierari beton, a tov. Marin Stoiceanu având planificat până la data de 24 August cantitatea de 8.200 kg, fier confecționat și montat la scări, centuri, buiandrugi și grinzi semifabricate și-a îndeplinit sarcina până pe ziua de 16 August. Și-au mai depășit angajamentele echipele tovarășilor Vasile Ghinea, betonist, Victorio Pesi, mozaicar, Dumitru Ionescu, tinichigiu, și Ion Stanciu, zidar. STELIAN BUCUR corespondent Lucrează în contul anului 1952 Muncitorii din întreprindearile de construcții și materiale de construcții din țara noastră au întâmpinat ziua de 23 August cu însemnate succese in producție. La șantierul „Casa Scânteii” intensificând întrecerea socialistă, aplicând pe o scară tot mai largă metodele ștahanoviștilor sovietici, un număr însemnat de brigăzi lucrează în contul anului 1952. Brigada tov. Dumitru Vișan, cu 10 Muncitorii, tehnicienii și inginerii constructori de pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin” intensificând întrecerea socialistă și au dus la bun sfârșit angajamentele luate. Astfel, constructorii, din sectorul tunel eștre Stejar au dat in folosință cu 18 zile înainte de termen depozitul de materiale de construcții, și cu 2 zile depozitul de obiecte de inventar. Totodată ei au terminat construcția clubului muncitoresc și a dispensarului. 0 zidari lucrează în contul lunii Iunie 1952, brigada tov. Dumitru Manea cu 10 zidari betoniști lucrează în contul lunii Mai 1952; brigada de tineret condusă de tov- Mihai Hamlischer, de la șantierul „Teatrul Muzical”, lucrează în contul lunii Mai 1952; brigada de zidari a tovarășului Ludovic Kovesschi lucrează în contul lunii Aprilie 1952 și brigada tov. Nae Niculae lucrează în contul lunii Februarie 1952, econocontribuție însemnată au adus la obținerea acestor succese echipa de tâmplari a tov. Ludovic Melniciuc, echipa de dulgheri condusă de I. Stanciu și echipele de zidari ale tovarășilor Constantin Stan și Andrei Borain sectorul tunel intrare, muncitorii și-au îndeplinit cu cinste angajamentele luate. Până la 23 August echipele conduse de minerii fruntași Gaghi Samoilă, Ioan Duma și Ștefan Cristea au înaintat 30 metri liniari în galeria turnisind și materiale în valoare de 73113 lei. * Tot mai mulți muncitori de la fabrica de cărămizi Record din Sibiu lucrează în contul anului 1952.. Tov. Hennig Fritz, scoțător, lucrează în contul lunii Februarie 1952, având o depășire de normă în medie de 124,4 la sută, tov. Petre Voica și Nicolae Humazău, scoțător, lucrează în contul lunii Ianuarie 1952, depășind norma în medie cu 105,7 la sută.nelului, in timp ce angajamentul luat era de a înainta 20 metri. Succesul lor in muncă se datorește bunei organizări a lucrului și folosirii metodei sovietice de înaintare în galerie care permite ca săparea și armarea să se facă simultan, înlăturându-se , astfel, timpii morți. V. VOICAN corespondent Lucrări realizate înainte de termen Locuințe pentru muncitorii combinatului Baia Mare In vederea rezolvării problemei locuințelor pentru muncitorii, tehnicienii și funcționarii combinatului Baia Mare, au fost alocate sume importante din fondurile centralizate. In acest an se construesc 24 blocuri a câte 6 apartamente fiecare. Până la sfârșitul anului, 150 de familii de muncitori vor părăsi casele vechi,, nehigienice și se vor instala în apartamente noi, confortabile. Dintre cele 24 blocuri, 8 se construesc pentru minerii dela exploatarea Nistru, 4 blocuri pentru minerii dela exploatarea Baia Sprie, 3 blocuri pentru muncitorii de la Ferneziu, 2 blocuri pentru minerii de la exploatarea Cavnic și 7 blocuri pentru colonia muncitorească din combinatul Baia Mare. Fiecare bloc va avea dependințe, grădinițe cu flori și zarzavaturi. Fiecare familie va ocupa un apartament cu două camere, bucătărie, baie și hol. Inovația unui izolator In cadrul întrecerii desfășurată în cinstea zilei de 23 August, izolatorul Leon Pileavschi, de pe șantierul fabrica de zahăr Chitila al întreprinderii Nr. 3 Izolații a realizat o inovație la izolări termice, care îmbunătățește calitatea acestor izolări și recuperează deșeurile de vată de sticlă în întregime. Inovația constă în montarea unor cercuri de fier rotund sprijinite pe lame de fier-balot izolate cu asbest pe conducte, peste care se înfășoară pânză de rabit. Deșeurile de vată de sticlă se introduc între conductă și pânza de rabit sprijinită pe cercurile menționate. Cercurile sunt astfel montate încât rezistă presiunii din conducte, ele permițând o dilatație longitudinală, fără să diformeze dimensiunile izolației termice. VIRGIL IONESCU corespondent Șapte ani dela restabilirea unității mișcării noastre sindicale" Acum 7 ani, câteva zile după ce glorioasa Armată Sovietică sfărâmase lanțurile robiei noastre, se restabilea unitatea mișcării noastre sindicale. Rod al libertății de curând cucerită, rod al Indelungatei lupte pentru unitate dusă de comuniști imptriva social - democrației de dreapta, restabilirea unității mișcării noastre sindicale a semnat un important eveniment în istoria mișcării muncitorești din țara noastră. Există oare vreun muncitor mai vârstnic care să fi uitat vremurile când burghezia din țara noastră, prin agenții ei social-democrați de dreapta, menținea desbinarea în mișcarea sindicală ? In timp ce sindicatele unitare, conduse de comuniști luptau cu dârzenie împotriva exploatării capitaliste și a teroarei regimurilor reacționare, organizațiile galbene, conduse de social-democrații de dreapta, colaborau cu patronatul și siguranța pentru a-i face pe muncitori să se resemneze în fața mizeriei și asupririi. Massele muncitoare au putut compara și judeca faptele. Ele i-au văzut pe comuniști stând neînfricați în fruntea luptelor pentru pâine și libertate, plătind cu libertatea sau chiar cu viața, credința lor față de cauza clasei muncitoare. Fără cruțare au judecat oamenii muncii pe trădătorii și aventurierii strecurați în mișcarea sindicală, ticăloși de teapa lui Grigorovici, Flueraș sau Mirescu care nu s’au sfiit să colaboreze fățiș cu regimul dictatorial al lui Carol al doilea sau cu sângeroșii fasciști antonescieni. Compromisă definitiv în fața masselor, sociale democrația de dreapta n’a mai putut împiedica acum șapte ani restabilirea unității mișcării sindicale, impusă de voința tuturor oamenilor muncii din țara noastră. Triumfa astfel, politica justă și clarvăzătoare a comuniștilor, politică bazată pe învățătura atotbiruitoare a marxismmeninismului, pe bogata experiență a Partidului Bolșevic. Acest triumf a însemnat antrenarea masselor largi muncitoare la lupta politică și prăbușirea definitivă a curentului reformist și a ajutat aripa stângă muncitorească a social-democraților să rupă cu politica oportunistă, să meargă pe calea revoluționară a luptei de clasă, să recunoască drept singura soluție justă, dictatura proletariatului, sub forma democrației populare. Se poate spune că puternicul curent de unitate care a luat naștere și s’a desvoltat în mișcarea sindicală de după 1944, a contribuit 23 August mult la închegarea Partidului Muncitoresc Român. Folosind din plin experiența sindicatelor sovietice, cele mai avansate din lume, și urmând consecvent linia Partidului, mișcarea noastră sindicală a devenit tot mai mult, așa cum spunea Lenin: „o școală de conducere, o școală de gospodărire, o școală a comunismului". Sindicatele noastre au luptat cu succes pentru educarea oamenilor muncii în spiritul nou al muncii eliberate ,de sub exploatare pentru mobilizarea celor ce muncesc la construirea unei orânduiri noi, socialiste, care să asigure Patriei Independența națională și înflorirea economică, iar poporului posibilitatea unei vieți mereu mai îmbelșugate. La realizarea tuturor marilor transformări revoluționare care au avut loc în acești șapte ani de libertate mișcarea sindicală a luat parte activă. In lupta pentru izbânda primelor două planuri economice anuale, pornirea luptei pentru transîn formarea socialistă a agriculturii, în problemele sociale sau culturale, sindicatele noastre au jucat în permanență un rol de seamă, au făcut față cu cinste sarcinilor trasate de partid. In felul acesta mișcarea noastră sindicală a apărat interesele vitale ale oamenilor muncii, contribuind masiv la ridicarea condițiilor de muncă și de viață, cointeresând pe muncitori la opera de construire a socialismului. Școli de gospodărire socialistă, sindicatele noastre au astăzi mândria de a fi fost în decursul acestor 7 ani un adevărat izvor de cadre pentru economia națională și pentru aparatul de Stat. Luptând pentru unitate și întărirea ei pe plan național, mișcarea noastră sindicală a acordat o deosebită atenție păstrării și întăririi unității pe plan internațional. Urmând cu credință, lozincile de luptă ale Federației Sindicale Mondiale, mișcarea noastră sindicală a contribuit la demascarea agenților scizioniști ai imperialismului americano-englez, a conducătorilor fasciști ai sindicatelor din Iugoslavia titoistă. Strânse relațiuni de prietenie, și colaborare s’au închegat în anii aceștia între sindicatele noastre și cele din alte țări. ■ Un rol de seamă l-au avut sindicatele în desvoltarea mișcării partizanilor păcii în țara noastră, în succesul campaniilor pentru sprijinirea Apelului de la Stockholm și a Apelului Consiliului Mondial al Păcii. In țara noastră, ca de altfel și în alte țări, sindicatele au devenit un pivot principal al luptei pentru pace. Reprezentând clasa cea mai înaintată a timpului nostru, dorința ei arzătoare de a păși cât mai repede pe drumul luminos al socialismului, sindicatele au fost prezente în toate acțiunile pe care poporul nostru le-a dus fie pentru a protesta împotriva politicii războinice a imperialismului, fie pentru a-și arăta solidaritatea activă cu luptătorii pentru pace din Întreaga lume. Luptând pentru înflorirea economiei naționale, pentru întărirea capacității de apărare a Patriei noastre, sindicatele își fac datoria de a contribui la apărarea păcii mondiale, grav amenințată astăzi de uneltirile războinice ale imperialiștilor americano-englezi. In cei șapte ani ce s’au scurs de la restabilirea unității, mișcarea sindicală a înregistrat mari și netăgăduite succese. Pretutindeni unde organizațiile sindicale au fost active și au îndeplinit sarcinile trasate de partid, unde ele au știut să colaboreze armonios cu organele administrative, aceasta s’a resfrânt în mod pozitiv atât asupra producției cât și asupra nivelului de viață al muncitorilor. Succese însemnate au obținut organizațiile sindicale și în ramura noastră a construcțiilor. Organizând și conducând întrecerea socialistă, veghind la realizarea contractelor colective de muncă, la justa aplicare a legilor care apără interesele celor ce muncesc, organele sindicale din industria construcțiilor și a materialelor de construcții au contribuit în mare parte, la obținerea succeselor cu care pe drept cuvânt ne putem mândri. Dar aceste succese nu trebue să ne împiedice să ne dăm seama și de lipsurile care mai există încă în această direcție. Se mai pot găsi pe șantierele și în întreprinderile noastre organe sindicale care nu-și trăesc viața , decât în mod formal, pe hârtie. Altele s’au rupt de massei și au apucat pe calea birocrației, sau se plasează în coada masselor. Pe alocuri, cei aleși în fruntea organelor sindicale uită pur și simplu că trebue să dea seama în fața massei care i-a ales, ferindu-se cu mare grije să întrebuințeze arma criticei și a autocriticei și principiile democrației muncitore. Astfel de stări de lucru nu întârzie niciodată să se restrângă aupra producției, asupra condițiunilor de viață și de muncă ale muncitorilor și tehnicienilor din întreprinderile noastre. E într’adevăr prea frumoasă tradiția de luptă a mișcării noastre sindicale, prea frumoase perspectivele pe care ni le-a deschis înțeleaptă conducerea Partidului nostru, ajutorul și experiența so sovietică de care ne bucurăm , în permanență, pentru a nu porni deîndată la lichidarea lipsurilor acolo unde ele se ivesc. Sarcinile mărețe care stau în fața noastră nu vor putea fi duse la bun sfârșit atât timp cât sindicatele nu și vor fi făcut întreaga lor datorie. Avem nenumărate exemple frumoase, de organe sindicale care stau în fruntea massei, luptând cu ardoare pentru o viață mai bună, pentru pace, urmând cu entuziasm și consecvență lozincile mobilizatoare ale Partidului. Să urmăm pilda lor, să întărim pretutindeni munca organizațiilor noastre sindicale, , să știm să le folosim cât mai bine în interesul mărețelor noastre idealuri. Este o cinste pentru oricare muncitor de a fi membru al mișcării sindicale, de a activa în rândurile ei. Este o datorie de onoare pentru oricare membru sau activist al mișcării sindicale de a dovedi prin fapte patriotismul său, atașamentul față de cauza clasei muncitoare și hotărîrea de a lupta pentru pace. Cea de a șaptea aniversare a nestabilirii unității mișcării sindicale să fie pentru toți oamenii muncii din ramura noasttră un prilej pentru a analiza felul in care ne-am făcut datoria, pentru a ne lua angajamentul să lichidăm lipsurile pe care le mai avem, pentru a păși cu și mai mare avânt [ pe calea realizării idealurilor noastre de pace, libertate și fericire. ! Aspecte dela parada și demonstrația dela 23 August In ziua de 23 August, sărbătoarea națională a României, milioane de oameni ai muncii au manifestat in toată țara pentru prietenia cu Uniunea Sovietică, pentru pace, pentru socialism. Clișeul înfățișează două aspecte ale manifestației din Capitală.