Constructorul, septembrie 1951 (Anul 3, nr. 86-90)

1951-09-01 / nr. 86

Pag. 2 v -T Sarcini de seamă pentru corespondenții de presă „Sarcinile noastre de luptă pe frontul construcției socialiste și al apărării păcii” — a arătat tovarășul I. Ciu­și­­nevschi In expunerea sa la Congresul corespondenților muncitori și țărani din R. P. R. — pun în fața presei de partid și a detașamentului ei de massă, co­respondenții muncitori și țărani, înda­toriri de cea mai mare răspundere". Aceste îndatoriri, felul In care au fost ele duse la îndeplinire, felul in care vor trebui ele să fie duse la îndeplinire în viitor, au constituit obiectul Congre­sului corespondenților, care s-a desfă­șurat la București, în zilele de 18-19 August. Lucrările Congresului au scos în evi­dență caracterul larg, de massă, pe care l-a îmbrăcat în țara noastră mișcarea corespondenților din rândurile oameni­lor muncii. In această mișcare, expre­sie vie a legăturii Partidului cu mas­­sele, stă tăria presei de partid și mun­citorești din țara noastră, care urmează pilda glorioasei prese bolșevice, condu­­cându-se după învățătura leninistă: „Presa trebue să fie un instrument al operei de construire socialistă, dând informațiuni amănunțite asupra succe­selor obținute de comunele model, stu­diind cauzele succeselor lor, metodele lor de gospodărire și punând, pe de altă parte, „pe tabla neagră” comunele care se încăpățânează să păstreze „tradițiile capitalismului”, adică cele ale anarhiei, ale trândăviei, ale dezordinei, ale spe­culei”. Corespondenții muncitori și țărani care au luat cuvântul la Congres au povestit despre ei, despre munca lor, despre ceea ce i-a îndemnat să devină corespondenți de presă și ceea ce îi în­deamnă azi ca și mai multă tărie să desvolte activitatea lor în acest dome­niu. Ei au vorbit despre libertatea pre­sei din țara noastră, care e garantată prin Constituție. Orice om al muncii se poate adresa presei de partid și mun­citorești, își poate vedea tipărită co­respondența despre evenimentele întâm­plate în jurul lui, poate contribui prin presă la lichidarea lipsurilor și la lăr­girea succeselor. Ei au înfierat astfel pălăvrăgelile nerușinate ale ministrului de externe englez Morrison, care sus­ținea că într’o țară care a aruncat ju­gul exploatării capitaliștilor și moșieri­lor nu poate exista libertatea presei.. Presa e la noi liberă, și nu ne miră că, dl. Morrison, nu vrea să vadă acest lu­cru, întrucât el nu recunoaște nici fap­tul constatat că presa din țările capita­liste, cu excepția ziarelor comuniste și a celorlalte publicații progresiste, este vândută, politicii imperialiste, că ea e în mâna monopolurilor, care o folosesc pentru a abate atenția oamenilor mun­cii de la lupta de clasă, pentru a ațâța la război, pentru a împroșca cu venin Uniunea Sovietică și țările de democra­ție populară. Din lucrările Congresului se desprind prețioase învățăminte atât pentru re­dacțiile ziarelor, cât și pentru cores­pondenți. După cum a­ arătat în rapor­tul său tovarășul Sorin Tom­a redactor șef al ziarului „Scânteia”, ziarele au sarcina de a lărgi neîncetat rețeaua corespondenților de presă, de a sesiza, organele în drept de lipsurile semnala­te de corespondenți, de a nu subaprecia munca cu corespondenții, de a forma spiritul de ziarist militant al corespon­dentului prin atragerea lui în munca ziarului, de a nu lăsa fără răspuns ni­­cio scrisoare a corespondentului, de a desvolta spiritul critic al acestuia, de a veghia la sancționarea oricărui act de persecutare a corespondenților, de cere mult de la corespondenți și de a-i a învăța ca ei însăși să ceară mult de la ei, de a întări vigilența revoluționară de clasă și în ceea ce privește legătura cu corespondenții, de a verifica temei­nic fiecare material, de a­ ține o evi­dență precisă în munca redacției cu scrisorile și corespondenții, de a-i aju­ta pe corespondenți să vadă problemele mai adânc, de pe o poziție principială, poziția intereselor poporului muncitor. Sarcinile corespondenților sunt și ele multiple și importante. Tovarășul I. Chișinevschi a arătat la Congres: „Pretutindeni răsar oameni minunați, care muncind cu eroism pe marele șantier al construcției socialiste, aduc ceva nou în metodele de muncă, în or­ganizarea producției, în modul de apli­care a hotărîrilor partidului și guver­nului, în relațiile sociale. Ca o albină harnică, corespondentul trebue să cu­leagă și să adune tot ce e nou în viața patriei noastre, tot ce e folositor patri­ei noastre, tot ce e folositor construc­ției socialiste și să scrie ziarulu­i pen­tru a înnoi puterea exemplului înain­tat”. Această misiune nobilă a corespon­denților poate fi îndeplinită numai prin încordarea tuturor eforturilor lor pen­tru­ a face cunoscute realizările, a des­­vălui lipsurile, a sprijini noul în între­cerea socialistă în metodele de muncă, a înfățișa viața din ce în ce mai bună a oamenilor muncii din țara noastră, a lămuri massele asupra uneltirilor im­perialiștilor americani și englezi și ale slugilor lor de teapa lui Tito, uneltiri care tind la deslănțuirea unei agresi­uni împotriva U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară. Pentru toți oamenii muncii care acti­vează în rândurile mișcării corespon­denților muncitori și țărani din țara noastră, chemarea Congresului cores­pondenților trebue să constitue un viu îndemn la o muncă și mai avântată, și mai perseverentă, și mai plină de roade: „Partidul ne învață că a fi corespon­dent înseamnă a avea o mare răspun­dere în fața poporului. Să ne dovedim prin fapte la înălțimea încrederii și a ajutorului pe care ni le acordă parti­dul, guvernul, presa partidului și în­treg poporul muncitor. Să fim plini de inițiativă,, să ne însușim, adânc proble­mele construcției socialiste. In scrisul nostru și în întreaga noastră activitate să punem totdeauna mai presus de orice interesele poporului, ale statului, ale socialismului­ :„Sub steagul partidului, să luptăm cu avânt pentru întărirea mișcării co­respondenților muncitori și țărani din țara noastră, să facem din ei un spri­jin tot mai puternic al partidului în lupta pentru construirea socialismului în Republica Populară Română, pentru apărarea păcii”. C © sa citim M. I. Calinin­—„Despre presă și corespondenții de presă“ — Editura P. M. E. — Această traducere cuprinde o serie de articole și cuvântări ale marelui om sovietic M. I. Calinin, apărute în presa sovietică între anii 1924—1938. In câteva din articole Calinin men­ționează succesele repurtate de presa bolșevică, în special de presa țără­nească, în lupta pentru construirea so­cialismului. Printre altele ia ca exem­plu activitatea ziarului „Cristianscaia Gazeta“, arătând cum a reușit aceasta să găsească calea spre massele de mi­lioane ale țărănimii pentru a le ex­plica politica Partidului și a Statului Sovietic, să ajute la întărirea aparatu­lui sovietic, la atragerea țărănimii muncitoare pe drumul socialismului. Pline de învățăminte sunt articolele referitoare la corespondenții de presă, care, după cum spune tovarășul Stalin sunt „organizatorii voluntari ai ini­țiativei obștești”. Intr’o formă deosebit de vioaie Ca­linin arată cum trebue făcută o cores­pondență pentru ca să reflecte viața. „Dacă vrei ca corespondența să fră­mânte pe om pune în ea suflet. Dacă o scrii cu pasiune și tu însuți ești fră­mântat de faptele pe care le descrii, acest lucru se va simți și în cores­pondență și ea va fi o corespondență bună, vie”. Simplicitatea, claritatea, conciziunea sunt calitățile pe care trebue să le întrunească stilul unei corespondențe. Pe lângă acestea M. I. Calinin arată ce pregătire i se cere unui Corespon­dent și ce trebue să învețe pentru a o căpăta. Această culegere va ajuta corespon­denților de presă din țara noastră să-și îmbunătățească munca, contribuind și mai intens la întărirea legăturii pre­sei noastre cu massele celor ce mun­cesc. I CONSTRUCTORUT Expoziția celor mai bune gazete de perete din țară „Corespondenții muncitori și țărani, intelectuali, oameni ai științei și artei constitue o mândrie a țării noastre“. Aceste cuvinte, rostite de tovarășul I. Chișinevschi la Congresul coresponden­ților muncitori și țărani din R.P.R., se aplică în egală măsură corespondenților gazetelor de perete din întreaga țară. Pentru cei ce vizitează Expoziția ga­zetelor de perete, organizată în Capi­tală cu prilejul încheierii concursului pe țară inițiat de ziarele „Scânteia“ și „Viața Sindicală“, apare clar că masse­le oamenilor muncii din țara noastră folosesc din ce în ce mai larg și mai intens gazetele de perete din întreprin­deri ,instituții, din unitățile agricole so­cialiste, din comune și sate, din școli și cartierele orașelor, pentru a-și îm­bunătăți­­ munca, a lichida lipsurile, a antrena cât mai mulți participanți la lupta pentru construirea unei vieți îm­belșugate și pașnice — pentru cons­truirea socialismului. Concursul a determinat o simțitoare îmbunătățire a gazetelor de perete, atât în ce privește conținutul lor, cât și în ce privește prezentarea lor. Au partici­pat la concurs 23.807 gazete de perete din întreaga țară, cuprinzând în comi­tetele de redacție peste 120.000 mem­bri și bucurându-se de colaborarea a sute de mii de oameni ai muncii. Gazetele de perete au reușit în mare măsură să atingă obiectivele concursu­lui. Ele au stimulat, prin articolele lor, întrecerea socialistă în multiplele forme, având ca scop depășirea planu­ri lui de producție, îmbunătățirea tehnicii producției, reducerea consumului de ma­terii prime, materiale și combustibil, ridicarea calității produselor. Gazetele de perete au vorbit despre metodele so­vietice de muncă, despre introducerea și extinderea lor, au popularizat­­ pe fruntașii în producție, pe inovatori și pe raționalizatori, arătând căile pe care aceștia și-au obținut succesele. In ar­ticolele publicate s’a folosit pe larg arma criticii împotriva rămânerilor în urmă, împotriva atitudinii greșite față de muncă, a lipsei de spirit gospodăresc în conducerea unităților economice. Ga­zetele de perete au contribuit la de­mascarea pe plan local a dușmanului de clasă și a uneltirilor sale; totodată ele au chemat la luptă aprigă și neîm­păcată împotriva imperialiștilor ame­­ricano-englezi, a slugilor lor, a lui Tito, a tuturor celor ce amenință pacea prin pregătirea mârșavă a unui nou răz­boi. Citind gazetele de perete, colabo­rând la ele, urmându-le îndemnul, oa­menii muncii și­ au putut ridica nivelul politic, cultural și profesional. Nivelul ridicat al gazetelor de pere­te expuse este în mare parte datorit strădaniei unor comitete de redacție bine închegate, care-și cunosc sarcinile caută să afle cum se pot mai bine în­și deplini, care tind să antreneze un nu­măr cât mai mare de colaboratori și care urmăresc rezultatele articolelor publicate. Intre gazetele fruntașe de la Expoziție stau la loc de cinste și unele gazete ale constructorilor. Iată, de pildă, gazeta „Munca“ a în­treprinderii Nr. 6 Construcții și Instala­ții din Craiova, câștigătoare a premiu­lui I pe regiune. Munca depusa de co­mitetul de redacție, în frunte cu Ion. Cristina Stănescu, a făcut ca această ga­zetă să-și lichideze lipsurile din trecut și să fie de un real sprijin muncitorilor din întreprindere. Gazeta de perete „Să construim Casa Scânteii“, având, ca redactor respon­sabil pe tov. Niculae Hampel, deține premiul I pe raion. Ea s’a înfățișat la expoziție într’o formă nouă, atrăgătoare. Găsim, de asemeni, expusă gazeta de perete a întreprinderii de Construcții Nr. 21, Tg. Mureș, cuprinzând numeroase articole scrise în limbile română și maghiară. Constructorii hidrocentralei „V. I. Le­nin“ vorbesc despre succesele lor în ga­zeta trimisă la expoziție. Comitetul de redacție al acestei gazete este condus de tov. Iosef Suciu. In regiunea Constanța, premiul I l-a obținut gazeta „Portul Midia“ a șantie­rului 13 lucrări Năvodari din regiunea Canalului (redactor responsabil: Cons­tantin Ionescu), iar premiul II gazeta „Constructorul Păcii” a șantierului 5—6 Canal (redactor responsabil: Niculae Mar­cu). Expoziția care marchează încheierea concursului pe țară, desfășurat sub lo­zinca : „Pentru desvoltarea atitudinii socialiste față de muncă, pentru întări­rea Patriei, pentru pace”, trebue să constitue și pentru gazetele de perete ale constructorilor un imbold spre lărgirea și îmbogățirea succeselor obținute. Fă­când din obiectivele concursului un în­dreptar permanent în munca lor, gaze­tele de perete trebue să devină tot mai m­ult o armă a oamenilor muncii care, sub conducerea Partidului, luptă pentru socialism, pentru pace. D. CONSTANTINESCU Conferințele — mijloc de ridicare a nivelului politic, cultural și profesional al muncitorilor In planul de muncă pe trimestrul II al colectivului de conducere al clubului ^Sovromconstrucției« Nr. 1 București, un loc important îl dețin conferințele cu ca­racter politic și ideologic, cultural, tehnic, economic. Pentru a asigura continuitatea confe­rințelor, a evita suprapunerea temelor și a oferi auditorilor cunoștințe cât mai largi și mai complecte, au fost organi­zate două principale cicluri de conferințe, programate in zile diferite e­le săptă­mânii. Primul ciclu de conferințe cuprinde 9 subiecte generale în legătură cu desvol­tarea mișcării muncitorești, cu politica ex­ternă actuală, cu construcția de stat a Republicii noastre Populare, etc. Iată câ­teva din aceste teme: „Predecesorii parti­dului marxist-leninist al clasei muncitoa­re”, „Rolul Sovrom-urilor în desvoltarea economiei noastre naționale”, „Rolul clicii titoiste în planurile ațâțătorilor la răz­boi”. Cel de al doilea ciclu este destinat complectării cunoștințelor tehnico-ec­ono­­mice și ridicării nivelului politic al mem­brilor comisiilor de salarizare și întrecere din cadrul comitetelor de întreprindere, fruntașilor în producție și inovatorilor. Cele 16 conferințe din ciclu tratează despre marile construcții ale păcii și so­cialismului din țara noastră, despre pla­nificare, electrificare, întrecerea socia­listă, principiul socialist de salarizare, norme, metode stahanoviste, brigăzi și conturi personale de economii, sistemul premiat, invenții, Inovații și raționalizări, productivitatea muncii, gospodărirea chib­zuită, indicii tehnico-economici, venitul național, ers In organizarea celor două cicluri — din care s’au ținut până în prezent câte 3 conferințe—­conducerea clubului s’a bucu­rat de sprijinul larg al organizației de bază din întreprindere, al Uniunii Sindi­catelor Constructori, al Biroului provi­zoriu sindical regional constructori Bucu­­rești și al comitetului de întreprindere. Conferențiarii au fost recrutați dintre ca­drele cele mai bine pregătite în proble­mele respective, din Ministerul Construc­țiilor, Uniunea Sindicatelor Constructori, întreprinderea „Sovromconstrucție“ și alte întreprinderi de construcții din Capitală. Planul ciclurilor previne eventualitatea în care un conferențiar e împiedicat de di­ferite alte sarcini să țină conferința la data și ora indicată, și prevede câte un înlocuitor pentru fiecare temă. Cu câteva zile înainte de data confe­rinței se trimit invitații tipărite celor ce trebue să participe. Totodată sunt difu­zate pe șantiere afișe in legătură cu con­ferința. Difuzarea invitațiilor se face prin grija responsabilului cu conferințele din cadrul colectivului de conducere al clubu­lui și­ prin intermediul membrilor comi­siilor culturale ale comitetelor de șan­tier. Fiecare conferință din cele două st­ duri e urmată de proecția unui film artistic sau documentar. In afară de cele două cicluri de confe­rințe, clubul mai organizează recenzii de cărți politice, tehnice și literare. Astfel, în ultima perioadă au avut loc recenziile cărților: „Organizarea și planificarea lu­crărilor de construcții“ și „întreținerea și exploatarea mașinilor de construcții“, din care participanții au desprins învăță­minte prețioase pentru munca lor. Conducerea clubului recurge și la spri­jinul oferit de Societatea pentru Răspân­direa Științei și Culturii. Ultima confe­­rință organizată cu concursul S.R.S.C. ;a avut ca temă hozrasciotul metoda socia­listă de gospodărire chibzuită a între­prinderilor. La toate aceste conferințe, muncitorii, tehnicienii și funcționarii participă în mare număr și cu viu interes. ’Conferin­țele le îmbogățesc cunoștințele, îi fac să-și înțeleagă mai bine sarcinile în pro­ducție și in afara producției, îi mobilizea­ză la lupta pentru plan, pentru pace, pen­tru construirea socialismului în Patria noastră. Iată de ce experiența clubului „So­vromconstrucție“ Nr. 1 din București tre­­bue să fie urmată și îmbogățită de toate instituțiile culturale ale constructorilor din întreaga țară. Corespondentul Ion Scripcă a fost distins cu Medalia Muncii Era în anul 1918. La fabrica de ci­ment „Temelia” din orașul Stalin se făceau intense pregătiri pentru concer­tul ce urma să-l dea Filarmonica ora­șului. Toți discutau despre acest eve­niment care le prilejuia o mare bucu­rie. Și cum să nu se bucure ? înainte vreme muzica, arta, literatura­ erau a­­panajul unui grup restrâns care-și pu­tea plăti aceste plăceri din bani storși din sudoarea celor ce muncesc în uzi­ne, fabrici și pe ogoare. Acum de tocile acestea se bucură, alături de toți oa­menii muncii și muncitorii de la „Te­melia”. Schimbul era pe sfârșite. In atelie­rul de întreținere și reparații electrice al fabricii muncitorul Ion Scripcă, mândru de rezultatele din acea zi se pregătea să meargă la concert. Desbră­­cându-și salopeta, zâmbea mulțumit la gândul orelor plăcute pe care avea să le petreacă. Și ar fi vrut să împărtă­șească această bucurie a lui și a tova­rășilor lui, tuturor muncitorilor din țară. II frământa gândul să scrie unui ziar despre viața nouă din ce în ce mai plină pe care o trăia. Dar nu avea cu­raj. Văzuse el în ziare sem­naturi ale corespondenților, dar credea că aceș­tia sunt altfel de oameni, mai pregătiți decât el. Entuziasmul, pe care i l-a trezit con­certul a fost puternic. El a reușit să-i înfrângă neîncrederea în propriile for­țe. Electricianul Ion Scripcă s’a hotărît. „Voi scrie ziarului nostru drag „Scân­teia” că realizările noastre în produc­ție sunt răsplătite prin condițiile tot mai bune ce ni se crează pentru ridi­carea nivelului cultural și de trai”. Peste câteva zile el își citește cores­pondența trimisă în ziarul „Scânteia”. Aceasta a fost pentru el o bucurie, un ajutor și totodată un îndemn. El s’a convins pe deplin că presa din țara noastră e azi a celor ce muncesc, că ea le oglindește succesele și greutățile în muncă, iar despre acestea poate să scria fiecare om al muncii. De atunci au trecut mai mult de 3 ani. Semnăturile lui Scripcă au putut fi văzute în multe ziare: „Scânteia”, „Viața Sindicală”, „Constructorul” și zi­arul local „Drum Nou” care au primit și publicat corespondențele lui, oglin­dind, succesele și lipsurile dela fabrica de ciment „Temelia”..„ Pentru a fi un bun exemplu tovarășilor săi, corespon­dentul­ de presă, Ion Scripcă a muncit neobosit în producție. El s’a situat, printre primii în întrecerea socialistă, în rândurile celor care își ridicau nive­lul politic, cultural și profesional. Mun­ca depusă de el nu a rămas nerăsplă­tită. Electricianul Ion Scripcă este as­tăzi maistru, iar din 1919 pe pieptul lui strălucește „Medalia Muncii” mărturie vie a meritelor deosebite ce le-a câș­tigat în lupta pentru plan, pentru pace. Cartea și condeiul i-au devenit prie­teni dragi, prieteni nedespărțiți care-l ajută atât în munca de zi cu zi, cât și­ în activitatea de corespondent. In cei trei ani de activitate ca corespon­dent, Ion Scripcă, a obținut succese în­semnate, care s-au situat printre primii corespondenți ai regiunii. Astfel, la conferința regională a co­respondenților din regiunea Stalin, pentru meritele și activitatea depusă, Ion Scripcă a fost ales delegat la pri­mul Congres al corespondenților mun­citori și țărani din R.P.R. Cu câtă bucurie a primit el această veste, câtă dragoste simțea față de regimul nostru de democrație populară, față de con­ducătorii noștri, care prin lupta lor ne­înfricată i-au deschis drumul spre un înalt nivel cultural, spre desvoltarea deplină a capacităților sale. La Congres în fața celor o mie de corespondenți din toate regiunile țării, în fața delegaților ziarelor comuniste din câteva țări, Ion Scripcă figura pe lista corespondenților fruntași, care prin activitatea lor contribue la lupta pentru construirea socialismului, la lupta pentru pace. El a fost din nou decorat cu Medalia Muncii, de data a­­ceasta pentru bogata activitate de co­respondent. Intr’o scrisoare trimisă redacției noastre, Ion Scripcă scrie: „Oricât m’aș strădui nu pot să găsesc cuvinte­le potrivite pentru a-mi arăta nespusa bucurie pe care am simțit-o la primi­rea decorației, care mi-a dat noi pu­teri, nou avânt în muncă. Ori­care vor fi greutățile sau piedicile ele nu mă vor opri­ sau abate de la drumul des­chis de Partid, de la îndeplinirea sar­cinii de onoare ce-i revine unui cores­­pondent de presă. Nu voi precupeți nici un efort munca de desvoltare a mișcării cores­în­pondenților“. Și tovarășul Scripcă s’a ținut de cuvânt. Abia întors de la Con­gres el a și început activitatea de lăr­gire a colectivului de corespondenți, din fabrică, a convocat muncitorii fruntași, le-a vorbit despre cele auzite și învățate la Congres. El le împărtă­șește din experiența căpătată în Iun­­ga-i și bogata activitate depusă, le a­­rată cum să scrie, ce să scrie și cum să urmărească problemele. Munca lui a și dat roade: doi cores­pondenți formați de el au și trimis scrisori ziarului local „Drum nou“. Corespondentul de presă Ion Scrip­că este un exemplu viu al omului nou, care s-a ridicat la înțelegerea proble­melor de stat ,este un­­ exemplu al ma­rilor cuceriri și transformări înfăptu­ite de clasa muncitoare sub conduce­rea Partidului nostru drag, în drum spre socialism, în lupta pentru pace. I. PREDA Lucrări terminate în cinstea zilei de 23 August In cinstea zilei de 23 August, muncitorii și tehnicienii constructori de pe șantierele Derna-Voivozi ale întreprinderii Sovrom - construcției intensificându-și eforturile în cadrul întrecerii socialiste, au terminat mai multe blocuri muncitorești dăndu-le in folo­sința minerilor. Pe șantierul Voivozi au fost executate și predate 6 blocuri; pe șantierul Cerna au fost executate 3 blocuri, din care 2 sunt in curs de predare, iar pe șantierul Tătăruși s’au executat 3 blocuri, din care unul s’a predat. S’a evidențiat în mod deosebit tov. Ștefan Takaci, meșter instalator, care a depus e­­forturi mari pentru a termina la timp in­stalația sanitară, fapt ce a făcut posibilă terminarea­ lucrărilor în cinstea zilei de 23 August. FLORIAN MOLNAR O defecțiune care durează de 2 luni . La cuptorul Inferior Hoffman de la fa­brica de cărămizi Poarta Albă, s-a ivit o defecțiune, cauzată de slaba proiectare a ICER-ului și­­ de slaba calitate a con­­­strucției efectuată de întreprinderea Nr. 7 din Constanța. Au trecut două luni de la cercetarea cauzelor defecțiunii, s'au întocmit noi proiecte, dar întreprinderea constructoare nu a luat încă măsuri pentru începerea lucrărilor de reparații. Această situație trebue rapid curmată, pentru a îngădui fabricii de la Poarta Albă să-și îndepli­nească nestingherit sarcinile de plan. OVIDIU STANILA Muncitorii și tehnicienii carierii Deva a întreprinderii Nr. 6 Sovromconstrucție și-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, întrucât angajamentul lor inițial a și fost depășit la 25 Iulie ei și-au luat an­gajamentul­ suplimentar de a da până la 23 August cu 13.360 tone piatră mai mult decât era programat pentru primele opt luni ale anului. Acest angajament suplimentar a fost îndeplinit și depășit la data de 20 Au­gust, zi în care cantitatea totală de piatră furnizată de întreprindere a fost cu 5 la sută peste angajamentul suplimentar. De la această dată întreprinderea lucrea­ză în contul lunii Noembrie 1951. Atelierul mecanic de reparații din Deva, care deservește șantierul Hune­doara, și-a luat angajamentul de a repara până la 23 August două camioane, un Pentru secția sa de var, fabrica de ciment „Temelia“-Orașul Stalin, a procurat cu bani grei un mare cântar-bascula, pe care l-a lăsat în primire secției. Pentru instalarea cântarului, s’a săpat mult în adâncime dar... nu s’au luat măsuri de canalizare și abia după aproape un an s’au luat măsuri pentru acoperirea lui. Ur­mările: apa s’a tot adunat ,bascula stă ju­mătate în apă­­ tocmai cu cuțitele, adică turism, un motor stabil și 10 vagonete decauville. Tovarășii din atelier și-au depășit angajamentul luat cu 25 la sută, reparând peste cele arătate, încă un com­presor și 3 vagonete decauville,­­ toate acestea, pe lângă lucrările curente de în­treținere a mașinilor. S’au găsit mereu în fruntea întrecerii socialiste, dând exemplu, tovarășii: Il ie Apostol, Iuliu Cărbune, Iiie Musta și al­ții la cariera Brănișca și mecanicii La­­­dislau Strnad, Anton Sebestyen și fiera­rul Mihai Melicska la atelierul din Deva.­­Trebue să menționăm și colectivul de mecanici din cariera Brănișca, care prin­­tr’o muncă susținută și conștiincioasă la întreținerea uzinelor de cancasare, au făcut posibil ca munca să meargă fără defecțiuni. EVA FÖLDE( părțile cele mai gingașe), a ruginit, iar motorul electric umezit a trebuit să fie uscat la cuptor. Te doare inima de starea in care se află cântarul, dar nimeni nu-ți poate spune cui ii revine răspunderea. Nici șeful secției de var, nici inginerul-șef al fabricii. Parcă bunul acesta al poporului ar fi străin de ei,« ION SCRIPCĂ » Lucrează în contul lunii N­oembrie Lipsă de grijă față de bunul fabricii La fabrica de cărămizi și țigle „30 Decembrie“ Simileasca-Buzău întrecerea socialistă a cuprins majori­tatea muncitorilor din fabrica de țigle cărămizi „30 Decembrie", comuna Similea­­și­sca, regiunea Buzău, care și-au luat an­gajamentul de a cinsti ziua de 23 August prin îndeplinirea planului de producție pe întreaga lună până la 22 August. Muncitorii și-au realizat angajamentul înainte de ter­men, reușind ca până în ziua de 21 August să îndeplinească planul la țigle în proporție de 101 la sută, la țigle solzi 100 la sută, la coarne 106 la sută, iar la cărămizi 102.5 la sută. In cadrul întrecerii socialiste, s’au evi­dențiat așezătorii Niculai Fieraru, Gh. Tur­­culeț și loan M. Stoica; scoțătorii Gh. Pre­­eadă, Ștefan Dragnea și loan Lazăr; arză­torii Gh. M. Ștefan și Constantin Dragnea; presării Gheorghe M. Stana și Ion Ta­­­nase; mecanicii Francisc Pobranschi si NI­culai Angheloiu, IORDACHE ION Pe urmele materialelor Un articol publicat în gazeta noastră analiza lipsurile cabinetului tehnic al în­treprinderii de Construcții Nr. 1, arătând că intensificarea activității acestuia ar duce la îmbunătățirea muncii în întreprin­dere. Aceste lipsuri au fost discutate într-o ședință lărgită organizată de comitetul de întreprindere, stabilindu-se căile de lichi­dare a lor. Cu sprijinul organizației de Partid, comitetul de întreprindere și cercul A.S.I.T. au luat măsuri pentru actualiza­rea panoului cu fruntași în producție, com­­plectându-i cu metodele și realizările a­­cestora; pentru popularizarea inovatorilor și raționalizatorilor din întreprindere, pre­miați de curând; pentru confecționarea unui panou cu fotografii din munca con­structorilor sovietici; pentru activizarea vitrinei de informații tehnica de la cabine­tul tehnic, pentru popularizarea acestui cabinet și a întregului club în rândurile muncitorilor și tehnicienilor de pe șantiere; pentru asigurarea unei frecvențe ridicate a tehnicienilor la conferințele A.S.I.T. ce au loc în fiecare Miercuri; pentru strânge­rea legăturilor comitetului de întreprin­dere și a conducerii cercului A.S.I.T. cu tehnicienii de pe șantiere, pentru reorga­nizarea colectivului de conducere a clu­bului, astfel încât el să cuprindă și un responsabil al cabinetului tehnic. Aceste angajamente trebue să fie privite cu seriozitate de cei ce și le-au luat, fiind­că de realizarea lor depinde progresul tehnic în activitatea întreprinderii. ■k La nota noastră critică din Nr. 81 din 28 iulie în legătură cu lipsa urmăririi realizărilor muncitorilor de pe șantie­rul Uzina Electrică­ Baia Mare, între­prinderea de Construcții și Instalații Nr. 9 din Cluj ne răspunde arătând mă­surile luate pentru remedierea deficien­țelor semnalate și subliniază că în urma acestor măsuri ritmul de lucru pe șantier s’a accelerat. Iată câteva din măsurile luate : s’au introdus programe de lucru decadate pentru fiecare echipă, care se predau șefilor de echipă în ședința în care aceștia fac analiza realizărilor din de­cada, anterioară; s’au confecționat și montat pe șantier panouri cu grafice pa care se urmărește zilnic producția echipelor pe baza programelor deca­date ; s’a înființat o gazetă de perete publicate în care se popularizează rezultatele ob­ținute de muncitori în producție; in­dicele de îndeplinire a normei se cal­culează în fiecare seară pentru fiecare echipă.­­ Sesizată de nota noastră critică din Nr. 80 din 21 iulie referitoare la lipsa evidenței întrecerii socialiste pe șan­tierul Școala Medie-Dudești, comitetul sindical al întreprinderii de Construc­ții Nr. 2 București ne răspunde arătând printre altele : „Din constatările noas­tre pe teren rezultă într’adevăr că deși întrecerea socialistă a fost organizată pe șantier, totuși atât comitetul cât și conducerea șantierului nu au dat des­tulă atenție evidenței realizărilor. A­­ceastă lipsă este dealtfel recunoscută prin alăturata scrisoare atât de căt­­re comitetul de șantier cât și de con­ducerea șantierului. Comitetul de în­treprindere a luat toate măsurile ca aceste lipsuri să fie eliminate și trea­ba să meargă mai bine ca până acum— Trebue să arătăm că nota critică constituie un real ajutor pentru îm­­­bunătățirea muncii noastre, pentru care vă mulțumim“. Fruntași in producție distinși cu Medalia Muncii MIHAI II AM LI­SCHER, dulgher frun­taș de pe șantierul „Casa Scânteii“, este șeful unei brigăzi de producție care lucrează în prezent în contul lu­nii Iunie 1952. El transmite bogata sa experiență tinerilor din brigadă, iar pentru îmbunătățirea propriei sale ca­lificări a urmat o școală de desenatori. MATEI BINCOVICI, directorul fabri­cii de ciment „Temelia“ din orașul Stalin ,este un conducător de tip nou, energic, priceput, cu dragoste față de fabrică și oameni. Sub conducerea sa colectivul fabricii a obținut o serie de realizări însemnate în întrecerea socia­listă. NICOLAE ȘUȚU­, arzător l­a fabrica de ciment Fieni, a câștigat de trei ori titlul de „cel mai bun arzător” din fa­brică. Depășind zilnic planul cu peste 15 tone klinker, el a ajuns în cursul lunii August să lucreze în contul lunii Noembrie.

Next