Constructorul, septembrie 1951 (Anul 3, nr. 86-90)
1951-09-01 / nr. 86
Pag. 2 v -T Sarcini de seamă pentru corespondenții de presă „Sarcinile noastre de luptă pe frontul construcției socialiste și al apărării păcii” — a arătat tovarășul I. Ciușinevschi In expunerea sa la Congresul corespondenților muncitori și țărani din R. P. R. — pun în fața presei de partid și a detașamentului ei de massă, corespondenții muncitori și țărani, îndatoriri de cea mai mare răspundere". Aceste îndatoriri, felul In care au fost ele duse la îndeplinire, felul in care vor trebui ele să fie duse la îndeplinire în viitor, au constituit obiectul Congresului corespondenților, care s-a desfășurat la București, în zilele de 18-19 August. Lucrările Congresului au scos în evidență caracterul larg, de massă, pe care l-a îmbrăcat în țara noastră mișcarea corespondenților din rândurile oamenilor muncii. In această mișcare, expresie vie a legăturii Partidului cu massele, stă tăria presei de partid și muncitorești din țara noastră, care urmează pilda glorioasei prese bolșevice, conducându-se după învățătura leninistă: „Presa trebue să fie un instrument al operei de construire socialistă, dând informațiuni amănunțite asupra succeselor obținute de comunele model, studiind cauzele succeselor lor, metodele lor de gospodărire și punând, pe de altă parte, „pe tabla neagră” comunele care se încăpățânează să păstreze „tradițiile capitalismului”, adică cele ale anarhiei, ale trândăviei, ale dezordinei, ale speculei”. Corespondenții muncitori și țărani care au luat cuvântul la Congres au povestit despre ei, despre munca lor, despre ceea ce i-a îndemnat să devină corespondenți de presă și ceea ce îi îndeamnă azi ca și mai multă tărie să desvolte activitatea lor în acest domeniu. Ei au vorbit despre libertatea presei din țara noastră, care e garantată prin Constituție. Orice om al muncii se poate adresa presei de partid și muncitorești, își poate vedea tipărită corespondența despre evenimentele întâmplate în jurul lui, poate contribui prin presă la lichidarea lipsurilor și la lărgirea succeselor. Ei au înfierat astfel pălăvrăgelile nerușinate ale ministrului de externe englez Morrison, care susținea că într’o țară care a aruncat jugul exploatării capitaliștilor și moșierilor nu poate exista libertatea presei.. Presa e la noi liberă, și nu ne miră că, dl. Morrison, nu vrea să vadă acest lucru, întrucât el nu recunoaște nici faptul constatat că presa din țările capitaliste, cu excepția ziarelor comuniste și a celorlalte publicații progresiste, este vândută, politicii imperialiste, că ea e în mâna monopolurilor, care o folosesc pentru a abate atenția oamenilor muncii de la lupta de clasă, pentru a ațâța la război, pentru a împroșca cu venin Uniunea Sovietică și țările de democrație populară. Din lucrările Congresului se desprind prețioase învățăminte atât pentru redacțiile ziarelor, cât și pentru corespondenți. După cum a arătat în raportul său tovarășul Sorin Toma redactor șef al ziarului „Scânteia”, ziarele au sarcina de a lărgi neîncetat rețeaua corespondenților de presă, de a sesiza, organele în drept de lipsurile semnalate de corespondenți, de a nu subaprecia munca cu corespondenții, de a forma spiritul de ziarist militant al corespondentului prin atragerea lui în munca ziarului, de a nu lăsa fără răspuns nicio scrisoare a corespondentului, de a desvolta spiritul critic al acestuia, de a veghia la sancționarea oricărui act de persecutare a corespondenților, de cere mult de la corespondenți și de a-i a învăța ca ei însăși să ceară mult de la ei, de a întări vigilența revoluționară de clasă și în ceea ce privește legătura cu corespondenții, de a verifica temeinic fiecare material, de a ține o evidență precisă în munca redacției cu scrisorile și corespondenții, de a-i ajuta pe corespondenți să vadă problemele mai adânc, de pe o poziție principială, poziția intereselor poporului muncitor. Sarcinile corespondenților sunt și ele multiple și importante. Tovarășul I. Chișinevschi a arătat la Congres: „Pretutindeni răsar oameni minunați, care muncind cu eroism pe marele șantier al construcției socialiste, aduc ceva nou în metodele de muncă, în organizarea producției, în modul de aplicare a hotărîrilor partidului și guvernului, în relațiile sociale. Ca o albină harnică, corespondentul trebue să culeagă și să adune tot ce e nou în viața patriei noastre, tot ce e folositor patriei noastre, tot ce e folositor construcției socialiste și să scrie ziarului pentru a înnoi puterea exemplului înaintat”. Această misiune nobilă a corespondenților poate fi îndeplinită numai prin încordarea tuturor eforturilor lor pentru a face cunoscute realizările, a desvălui lipsurile, a sprijini noul în întrecerea socialistă în metodele de muncă, a înfățișa viața din ce în ce mai bună a oamenilor muncii din țara noastră, a lămuri massele asupra uneltirilor imperialiștilor americani și englezi și ale slugilor lor de teapa lui Tito, uneltiri care tind la deslănțuirea unei agresiuni împotriva U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară. Pentru toți oamenii muncii care activează în rândurile mișcării corespondenților muncitori și țărani din țara noastră, chemarea Congresului corespondenților trebue să constitue un viu îndemn la o muncă și mai avântată, și mai perseverentă, și mai plină de roade: „Partidul ne învață că a fi corespondent înseamnă a avea o mare răspundere în fața poporului. Să ne dovedim prin fapte la înălțimea încrederii și a ajutorului pe care ni le acordă partidul, guvernul, presa partidului și întreg poporul muncitor. Să fim plini de inițiativă,, să ne însușim, adânc problemele construcției socialiste. In scrisul nostru și în întreaga noastră activitate să punem totdeauna mai presus de orice interesele poporului, ale statului, ale socialismului :„Sub steagul partidului, să luptăm cu avânt pentru întărirea mișcării corespondenților muncitori și țărani din țara noastră, să facem din ei un sprijin tot mai puternic al partidului în lupta pentru construirea socialismului în Republica Populară Română, pentru apărarea păcii”. C © sa citim M. I. Calinin—„Despre presă și corespondenții de presă“ — Editura P. M. E. — Această traducere cuprinde o serie de articole și cuvântări ale marelui om sovietic M. I. Calinin, apărute în presa sovietică între anii 1924—1938. In câteva din articole Calinin menționează succesele repurtate de presa bolșevică, în special de presa țărănească, în lupta pentru construirea socialismului. Printre altele ia ca exemplu activitatea ziarului „Cristianscaia Gazeta“, arătând cum a reușit aceasta să găsească calea spre massele de milioane ale țărănimii pentru a le explica politica Partidului și a Statului Sovietic, să ajute la întărirea aparatului sovietic, la atragerea țărănimii muncitoare pe drumul socialismului. Pline de învățăminte sunt articolele referitoare la corespondenții de presă, care, după cum spune tovarășul Stalin sunt „organizatorii voluntari ai inițiativei obștești”. Intr’o formă deosebit de vioaie Calinin arată cum trebue făcută o corespondență pentru ca să reflecte viața. „Dacă vrei ca corespondența să frământe pe om pune în ea suflet. Dacă o scrii cu pasiune și tu însuți ești frământat de faptele pe care le descrii, acest lucru se va simți și în corespondență și ea va fi o corespondență bună, vie”. Simplicitatea, claritatea, conciziunea sunt calitățile pe care trebue să le întrunească stilul unei corespondențe. Pe lângă acestea M. I. Calinin arată ce pregătire i se cere unui Corespondent și ce trebue să învețe pentru a o căpăta. Această culegere va ajuta corespondenților de presă din țara noastră să-și îmbunătățească munca, contribuind și mai intens la întărirea legăturii presei noastre cu massele celor ce muncesc. I CONSTRUCTORUT Expoziția celor mai bune gazete de perete din țară „Corespondenții muncitori și țărani, intelectuali, oameni ai științei și artei constitue o mândrie a țării noastre“. Aceste cuvinte, rostite de tovarășul I. Chișinevschi la Congresul corespondenților muncitori și țărani din R.P.R., se aplică în egală măsură corespondenților gazetelor de perete din întreaga țară. Pentru cei ce vizitează Expoziția gazetelor de perete, organizată în Capitală cu prilejul încheierii concursului pe țară inițiat de ziarele „Scânteia“ și „Viața Sindicală“, apare clar că massele oamenilor muncii din țara noastră folosesc din ce în ce mai larg și mai intens gazetele de perete din întreprinderi ,instituții, din unitățile agricole socialiste, din comune și sate, din școli și cartierele orașelor, pentru a-și îmbunătăți munca, a lichida lipsurile, a antrena cât mai mulți participanți la lupta pentru construirea unei vieți îmbelșugate și pașnice — pentru construirea socialismului. Concursul a determinat o simțitoare îmbunătățire a gazetelor de perete, atât în ce privește conținutul lor, cât și în ce privește prezentarea lor. Au participat la concurs 23.807 gazete de perete din întreaga țară, cuprinzând în comitetele de redacție peste 120.000 membri și bucurându-se de colaborarea a sute de mii de oameni ai muncii. Gazetele de perete au reușit în mare măsură să atingă obiectivele concursului. Ele au stimulat, prin articolele lor, întrecerea socialistă în multiplele forme, având ca scop depășirea planuri lui de producție, îmbunătățirea tehnicii producției, reducerea consumului de materii prime, materiale și combustibil, ridicarea calității produselor. Gazetele de perete au vorbit despre metodele sovietice de muncă, despre introducerea și extinderea lor, au popularizat pe fruntașii în producție, pe inovatori și pe raționalizatori, arătând căile pe care aceștia și-au obținut succesele. In articolele publicate s’a folosit pe larg arma criticii împotriva rămânerilor în urmă, împotriva atitudinii greșite față de muncă, a lipsei de spirit gospodăresc în conducerea unităților economice. Gazetele de perete au contribuit la demascarea pe plan local a dușmanului de clasă și a uneltirilor sale; totodată ele au chemat la luptă aprigă și neîmpăcată împotriva imperialiștilor americano-englezi, a slugilor lor, a lui Tito, a tuturor celor ce amenință pacea prin pregătirea mârșavă a unui nou război. Citind gazetele de perete, colaborând la ele, urmându-le îndemnul, oamenii muncii și au putut ridica nivelul politic, cultural și profesional. Nivelul ridicat al gazetelor de perete expuse este în mare parte datorit strădaniei unor comitete de redacție bine închegate, care-și cunosc sarcinile caută să afle cum se pot mai bine înși deplini, care tind să antreneze un număr cât mai mare de colaboratori și care urmăresc rezultatele articolelor publicate. Intre gazetele fruntașe de la Expoziție stau la loc de cinste și unele gazete ale constructorilor. Iată, de pildă, gazeta „Munca“ a întreprinderii Nr. 6 Construcții și Instalații din Craiova, câștigătoare a premiului I pe regiune. Munca depusa de comitetul de redacție, în frunte cu Ion. Cristina Stănescu, a făcut ca această gazetă să-și lichideze lipsurile din trecut și să fie de un real sprijin muncitorilor din întreprindere. Gazeta de perete „Să construim Casa Scânteii“, având, ca redactor responsabil pe tov. Niculae Hampel, deține premiul I pe raion. Ea s’a înfățișat la expoziție într’o formă nouă, atrăgătoare. Găsim, de asemeni, expusă gazeta de perete a întreprinderii de Construcții Nr. 21, Tg. Mureș, cuprinzând numeroase articole scrise în limbile română și maghiară. Constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ vorbesc despre succesele lor în gazeta trimisă la expoziție. Comitetul de redacție al acestei gazete este condus de tov. Iosef Suciu. In regiunea Constanța, premiul I l-a obținut gazeta „Portul Midia“ a șantierului 13 lucrări Năvodari din regiunea Canalului (redactor responsabil: Constantin Ionescu), iar premiul II gazeta „Constructorul Păcii” a șantierului 5—6 Canal (redactor responsabil: Niculae Marcu). Expoziția care marchează încheierea concursului pe țară, desfășurat sub lozinca : „Pentru desvoltarea atitudinii socialiste față de muncă, pentru întărirea Patriei, pentru pace”, trebue să constitue și pentru gazetele de perete ale constructorilor un imbold spre lărgirea și îmbogățirea succeselor obținute. Făcând din obiectivele concursului un îndreptar permanent în munca lor, gazetele de perete trebue să devină tot mai mult o armă a oamenilor muncii care, sub conducerea Partidului, luptă pentru socialism, pentru pace. D. CONSTANTINESCU Conferințele — mijloc de ridicare a nivelului politic, cultural și profesional al muncitorilor In planul de muncă pe trimestrul II al colectivului de conducere al clubului ^Sovromconstrucției« Nr. 1 București, un loc important îl dețin conferințele cu caracter politic și ideologic, cultural, tehnic, economic. Pentru a asigura continuitatea conferințelor, a evita suprapunerea temelor și a oferi auditorilor cunoștințe cât mai largi și mai complecte, au fost organizate două principale cicluri de conferințe, programate in zile diferite ele săptămânii. Primul ciclu de conferințe cuprinde 9 subiecte generale în legătură cu desvoltarea mișcării muncitorești, cu politica externă actuală, cu construcția de stat a Republicii noastre Populare, etc. Iată câteva din aceste teme: „Predecesorii partidului marxist-leninist al clasei muncitoare”, „Rolul Sovrom-urilor în desvoltarea economiei noastre naționale”, „Rolul clicii titoiste în planurile ațâțătorilor la război”. Cel de al doilea ciclu este destinat complectării cunoștințelor tehnico-economice și ridicării nivelului politic al membrilor comisiilor de salarizare și întrecere din cadrul comitetelor de întreprindere, fruntașilor în producție și inovatorilor. Cele 16 conferințe din ciclu tratează despre marile construcții ale păcii și socialismului din țara noastră, despre planificare, electrificare, întrecerea socialistă, principiul socialist de salarizare, norme, metode stahanoviste, brigăzi și conturi personale de economii, sistemul premiat, invenții, Inovații și raționalizări, productivitatea muncii, gospodărirea chibzuită, indicii tehnico-economici, venitul național, ers In organizarea celor două cicluri — din care s’au ținut până în prezent câte 3 conferințe—conducerea clubului s’a bucurat de sprijinul larg al organizației de bază din întreprindere, al Uniunii Sindicatelor Constructori, al Biroului provizoriu sindical regional constructori București și al comitetului de întreprindere. Conferențiarii au fost recrutați dintre cadrele cele mai bine pregătite în problemele respective, din Ministerul Construcțiilor, Uniunea Sindicatelor Constructori, întreprinderea „Sovromconstrucție“ și alte întreprinderi de construcții din Capitală. Planul ciclurilor previne eventualitatea în care un conferențiar e împiedicat de diferite alte sarcini să țină conferința la data și ora indicată, și prevede câte un înlocuitor pentru fiecare temă. Cu câteva zile înainte de data conferinței se trimit invitații tipărite celor ce trebue să participe. Totodată sunt difuzate pe șantiere afișe in legătură cu conferința. Difuzarea invitațiilor se face prin grija responsabilului cu conferințele din cadrul colectivului de conducere al clubului și prin intermediul membrilor comisiilor culturale ale comitetelor de șantier. Fiecare conferință din cele două st duri e urmată de proecția unui film artistic sau documentar. In afară de cele două cicluri de conferințe, clubul mai organizează recenzii de cărți politice, tehnice și literare. Astfel, în ultima perioadă au avut loc recenziile cărților: „Organizarea și planificarea lucrărilor de construcții“ și „întreținerea și exploatarea mașinilor de construcții“, din care participanții au desprins învățăminte prețioase pentru munca lor. Conducerea clubului recurge și la sprijinul oferit de Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii. Ultima conferință organizată cu concursul S.R.S.C. ;a avut ca temă hozrasciotul metoda socialistă de gospodărire chibzuită a întreprinderilor. La toate aceste conferințe, muncitorii, tehnicienii și funcționarii participă în mare număr și cu viu interes. ’Conferințele le îmbogățesc cunoștințele, îi fac să-și înțeleagă mai bine sarcinile în producție și in afara producției, îi mobilizează la lupta pentru plan, pentru pace, pentru construirea socialismului în Patria noastră. Iată de ce experiența clubului „Sovromconstrucție“ Nr. 1 din București trebue să fie urmată și îmbogățită de toate instituțiile culturale ale constructorilor din întreaga țară. Corespondentul Ion Scripcă a fost distins cu Medalia Muncii Era în anul 1918. La fabrica de ciment „Temelia” din orașul Stalin se făceau intense pregătiri pentru concertul ce urma să-l dea Filarmonica orașului. Toți discutau despre acest eveniment care le prilejuia o mare bucurie. Și cum să nu se bucure ? înainte vreme muzica, arta, literatura erau apanajul unui grup restrâns care-și putea plăti aceste plăceri din bani storși din sudoarea celor ce muncesc în uzine, fabrici și pe ogoare. Acum de tocile acestea se bucură, alături de toți oamenii muncii și muncitorii de la „Temelia”. Schimbul era pe sfârșite. In atelierul de întreținere și reparații electrice al fabricii muncitorul Ion Scripcă, mândru de rezultatele din acea zi se pregătea să meargă la concert. Desbrăcându-și salopeta, zâmbea mulțumit la gândul orelor plăcute pe care avea să le petreacă. Și ar fi vrut să împărtășească această bucurie a lui și a tovarășilor lui, tuturor muncitorilor din țară. II frământa gândul să scrie unui ziar despre viața nouă din ce în ce mai plină pe care o trăia. Dar nu avea curaj. Văzuse el în ziare semnaturi ale corespondenților, dar credea că aceștia sunt altfel de oameni, mai pregătiți decât el. Entuziasmul, pe care i l-a trezit concertul a fost puternic. El a reușit să-i înfrângă neîncrederea în propriile forțe. Electricianul Ion Scripcă s’a hotărît. „Voi scrie ziarului nostru drag „Scânteia” că realizările noastre în producție sunt răsplătite prin condițiile tot mai bune ce ni se crează pentru ridicarea nivelului cultural și de trai”. Peste câteva zile el își citește corespondența trimisă în ziarul „Scânteia”. Aceasta a fost pentru el o bucurie, un ajutor și totodată un îndemn. El s’a convins pe deplin că presa din țara noastră e azi a celor ce muncesc, că ea le oglindește succesele și greutățile în muncă, iar despre acestea poate să scria fiecare om al muncii. De atunci au trecut mai mult de 3 ani. Semnăturile lui Scripcă au putut fi văzute în multe ziare: „Scânteia”, „Viața Sindicală”, „Constructorul” și ziarul local „Drum Nou” care au primit și publicat corespondențele lui, oglindind, succesele și lipsurile dela fabrica de ciment „Temelia”..„ Pentru a fi un bun exemplu tovarășilor săi, corespondentul de presă, Ion Scripcă a muncit neobosit în producție. El s’a situat, printre primii în întrecerea socialistă, în rândurile celor care își ridicau nivelul politic, cultural și profesional. Munca depusă de el nu a rămas nerăsplătită. Electricianul Ion Scripcă este astăzi maistru, iar din 1919 pe pieptul lui strălucește „Medalia Muncii” mărturie vie a meritelor deosebite ce le-a câștigat în lupta pentru plan, pentru pace. Cartea și condeiul i-au devenit prieteni dragi, prieteni nedespărțiți care-l ajută atât în munca de zi cu zi, cât și în activitatea de corespondent. In cei trei ani de activitate ca corespondent, Ion Scripcă, a obținut succese însemnate, care s-au situat printre primii corespondenți ai regiunii. Astfel, la conferința regională a corespondenților din regiunea Stalin, pentru meritele și activitatea depusă, Ion Scripcă a fost ales delegat la primul Congres al corespondenților muncitori și țărani din R.P.R. Cu câtă bucurie a primit el această veste, câtă dragoste simțea față de regimul nostru de democrație populară, față de conducătorii noștri, care prin lupta lor neînfricată i-au deschis drumul spre un înalt nivel cultural, spre desvoltarea deplină a capacităților sale. La Congres în fața celor o mie de corespondenți din toate regiunile țării, în fața delegaților ziarelor comuniste din câteva țări, Ion Scripcă figura pe lista corespondenților fruntași, care prin activitatea lor contribue la lupta pentru construirea socialismului, la lupta pentru pace. El a fost din nou decorat cu Medalia Muncii, de data aceasta pentru bogata activitate de corespondent. Intr’o scrisoare trimisă redacției noastre, Ion Scripcă scrie: „Oricât m’aș strădui nu pot să găsesc cuvintele potrivite pentru a-mi arăta nespusa bucurie pe care am simțit-o la primirea decorației, care mi-a dat noi puteri, nou avânt în muncă. Oricare vor fi greutățile sau piedicile ele nu mă vor opri sau abate de la drumul deschis de Partid, de la îndeplinirea sarcinii de onoare ce-i revine unui corespondent de presă. Nu voi precupeți nici un efort munca de desvoltare a mișcării coresînpondenților“. Și tovarășul Scripcă s’a ținut de cuvânt. Abia întors de la Congres el a și început activitatea de lărgire a colectivului de corespondenți, din fabrică, a convocat muncitorii fruntași, le-a vorbit despre cele auzite și învățate la Congres. El le împărtășește din experiența căpătată în Iunga-i și bogata activitate depusă, le arată cum să scrie, ce să scrie și cum să urmărească problemele. Munca lui a și dat roade: doi corespondenți formați de el au și trimis scrisori ziarului local „Drum nou“. Corespondentul de presă Ion Scripcă este un exemplu viu al omului nou, care s-a ridicat la înțelegerea problemelor de stat ,este un exemplu al marilor cuceriri și transformări înfăptuite de clasa muncitoare sub conducerea Partidului nostru drag, în drum spre socialism, în lupta pentru pace. I. PREDA Lucrări terminate în cinstea zilei de 23 August In cinstea zilei de 23 August, muncitorii și tehnicienii constructori de pe șantierele Derna-Voivozi ale întreprinderii Sovrom - construcției intensificându-și eforturile în cadrul întrecerii socialiste, au terminat mai multe blocuri muncitorești dăndu-le in folosința minerilor. Pe șantierul Voivozi au fost executate și predate 6 blocuri; pe șantierul Cerna au fost executate 3 blocuri, din care 2 sunt in curs de predare, iar pe șantierul Tătăruși s’au executat 3 blocuri, din care unul s’a predat. S’a evidențiat în mod deosebit tov. Ștefan Takaci, meșter instalator, care a depus eforturi mari pentru a termina la timp instalația sanitară, fapt ce a făcut posibilă terminarea lucrărilor în cinstea zilei de 23 August. FLORIAN MOLNAR O defecțiune care durează de 2 luni . La cuptorul Inferior Hoffman de la fabrica de cărămizi Poarta Albă, s-a ivit o defecțiune, cauzată de slaba proiectare a ICER-ului și de slaba calitate a construcției efectuată de întreprinderea Nr. 7 din Constanța. Au trecut două luni de la cercetarea cauzelor defecțiunii, s'au întocmit noi proiecte, dar întreprinderea constructoare nu a luat încă măsuri pentru începerea lucrărilor de reparații. Această situație trebue rapid curmată, pentru a îngădui fabricii de la Poarta Albă să-și îndeplinească nestingherit sarcinile de plan. OVIDIU STANILA Muncitorii și tehnicienii carierii Deva a întreprinderii Nr. 6 Sovromconstrucție și-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, întrucât angajamentul lor inițial a și fost depășit la 25 Iulie ei și-au luat angajamentul suplimentar de a da până la 23 August cu 13.360 tone piatră mai mult decât era programat pentru primele opt luni ale anului. Acest angajament suplimentar a fost îndeplinit și depășit la data de 20 August, zi în care cantitatea totală de piatră furnizată de întreprindere a fost cu 5 la sută peste angajamentul suplimentar. De la această dată întreprinderea lucrează în contul lunii Noembrie 1951. Atelierul mecanic de reparații din Deva, care deservește șantierul Hunedoara, și-a luat angajamentul de a repara până la 23 August două camioane, un Pentru secția sa de var, fabrica de ciment „Temelia“-Orașul Stalin, a procurat cu bani grei un mare cântar-bascula, pe care l-a lăsat în primire secției. Pentru instalarea cântarului, s’a săpat mult în adâncime dar... nu s’au luat măsuri de canalizare și abia după aproape un an s’au luat măsuri pentru acoperirea lui. Urmările: apa s’a tot adunat ,bascula stă jumătate în apă tocmai cu cuțitele, adică turism, un motor stabil și 10 vagonete decauville. Tovarășii din atelier și-au depășit angajamentul luat cu 25 la sută, reparând peste cele arătate, încă un compresor și 3 vagonete decauville, toate acestea, pe lângă lucrările curente de întreținere a mașinilor. S’au găsit mereu în fruntea întrecerii socialiste, dând exemplu, tovarășii: Il ie Apostol, Iuliu Cărbune, Iiie Musta și alții la cariera Brănișca și mecanicii Ladislau Strnad, Anton Sebestyen și fierarul Mihai Melicska la atelierul din Deva.Trebue să menționăm și colectivul de mecanici din cariera Brănișca, care printr’o muncă susținută și conștiincioasă la întreținerea uzinelor de cancasare, au făcut posibil ca munca să meargă fără defecțiuni. EVA FÖLDE( părțile cele mai gingașe), a ruginit, iar motorul electric umezit a trebuit să fie uscat la cuptor. Te doare inima de starea in care se află cântarul, dar nimeni nu-ți poate spune cui ii revine răspunderea. Nici șeful secției de var, nici inginerul-șef al fabricii. Parcă bunul acesta al poporului ar fi străin de ei,« ION SCRIPCĂ » Lucrează în contul lunii Noembrie Lipsă de grijă față de bunul fabricii La fabrica de cărămizi și țigle „30 Decembrie“ Simileasca-Buzău întrecerea socialistă a cuprins majoritatea muncitorilor din fabrica de țigle cărămizi „30 Decembrie", comuna Simileașisca, regiunea Buzău, care și-au luat angajamentul de a cinsti ziua de 23 August prin îndeplinirea planului de producție pe întreaga lună până la 22 August. Muncitorii și-au realizat angajamentul înainte de termen, reușind ca până în ziua de 21 August să îndeplinească planul la țigle în proporție de 101 la sută, la țigle solzi 100 la sută, la coarne 106 la sută, iar la cărămizi 102.5 la sută. In cadrul întrecerii socialiste, s’au evidențiat așezătorii Niculai Fieraru, Gh. Turculeț și loan M. Stoica; scoțătorii Gh. Preeadă, Ștefan Dragnea și loan Lazăr; arzătorii Gh. M. Ștefan și Constantin Dragnea; presării Gheorghe M. Stana și Ion Tanase; mecanicii Francisc Pobranschi si NIculai Angheloiu, IORDACHE ION Pe urmele materialelor Un articol publicat în gazeta noastră analiza lipsurile cabinetului tehnic al întreprinderii de Construcții Nr. 1, arătând că intensificarea activității acestuia ar duce la îmbunătățirea muncii în întreprindere. Aceste lipsuri au fost discutate într-o ședință lărgită organizată de comitetul de întreprindere, stabilindu-se căile de lichidare a lor. Cu sprijinul organizației de Partid, comitetul de întreprindere și cercul A.S.I.T. au luat măsuri pentru actualizarea panoului cu fruntași în producție, complectându-i cu metodele și realizările acestora; pentru popularizarea inovatorilor și raționalizatorilor din întreprindere, premiați de curând; pentru confecționarea unui panou cu fotografii din munca constructorilor sovietici; pentru activizarea vitrinei de informații tehnica de la cabinetul tehnic, pentru popularizarea acestui cabinet și a întregului club în rândurile muncitorilor și tehnicienilor de pe șantiere; pentru asigurarea unei frecvențe ridicate a tehnicienilor la conferințele A.S.I.T. ce au loc în fiecare Miercuri; pentru strângerea legăturilor comitetului de întreprindere și a conducerii cercului A.S.I.T. cu tehnicienii de pe șantiere, pentru reorganizarea colectivului de conducere a clubului, astfel încât el să cuprindă și un responsabil al cabinetului tehnic. Aceste angajamente trebue să fie privite cu seriozitate de cei ce și le-au luat, fiindcă de realizarea lor depinde progresul tehnic în activitatea întreprinderii. ■k La nota noastră critică din Nr. 81 din 28 iulie în legătură cu lipsa urmăririi realizărilor muncitorilor de pe șantierul Uzina Electrică Baia Mare, întreprinderea de Construcții și Instalații Nr. 9 din Cluj ne răspunde arătând măsurile luate pentru remedierea deficiențelor semnalate și subliniază că în urma acestor măsuri ritmul de lucru pe șantier s’a accelerat. Iată câteva din măsurile luate : s’au introdus programe de lucru decadate pentru fiecare echipă, care se predau șefilor de echipă în ședința în care aceștia fac analiza realizărilor din decada, anterioară; s’au confecționat și montat pe șantier panouri cu grafice pa care se urmărește zilnic producția echipelor pe baza programelor decadate ; s’a înființat o gazetă de perete publicate în care se popularizează rezultatele obținute de muncitori în producție; indicele de îndeplinire a normei se calculează în fiecare seară pentru fiecare echipă. Sesizată de nota noastră critică din Nr. 80 din 21 iulie referitoare la lipsa evidenței întrecerii socialiste pe șantierul Școala Medie-Dudești, comitetul sindical al întreprinderii de Construcții Nr. 2 București ne răspunde arătând printre altele : „Din constatările noastre pe teren rezultă într’adevăr că deși întrecerea socialistă a fost organizată pe șantier, totuși atât comitetul cât și conducerea șantierului nu au dat destulă atenție evidenței realizărilor. Această lipsă este dealtfel recunoscută prin alăturata scrisoare atât de către comitetul de șantier cât și de conducerea șantierului. Comitetul de întreprindere a luat toate măsurile ca aceste lipsuri să fie eliminate și treaba să meargă mai bine ca până acum— Trebue să arătăm că nota critică constituie un real ajutor pentru îmbunătățirea muncii noastre, pentru care vă mulțumim“. Fruntași in producție distinși cu Medalia Muncii MIHAI II AM LISCHER, dulgher fruntaș de pe șantierul „Casa Scânteii“, este șeful unei brigăzi de producție care lucrează în prezent în contul lunii Iunie 1952. El transmite bogata sa experiență tinerilor din brigadă, iar pentru îmbunătățirea propriei sale calificări a urmat o școală de desenatori. MATEI BINCOVICI, directorul fabricii de ciment „Temelia“ din orașul Stalin ,este un conducător de tip nou, energic, priceput, cu dragoste față de fabrică și oameni. Sub conducerea sa colectivul fabricii a obținut o serie de realizări însemnate în întrecerea socialistă. NICOLAE ȘUȚU, arzător la fabrica de ciment Fieni, a câștigat de trei ori titlul de „cel mai bun arzător” din fabrică. Depășind zilnic planul cu peste 15 tone klinker, el a ajuns în cursul lunii August să lucreze în contul lunii Noembrie.