Constructorul, martie 1952 (Anul 4, nr. 113-116)

1952-03-08 / nr. 113

Pag. 2 CONSTRUCTORUL Aplicând inițiativa lui Simion Faur colectivul fabricii de cărămizi din Timișoara va obține in acest an succese și mai importante Primind, pentru munca avântată de­pusă în cursul anului 1951, Steagul Roșu de producție pe sectorul ceramicei brute, colectivul fabricii de cărămizi și țigle din Timișoara desfășoară în noul an o luptă mai perseverentă, mai organizată, pentru a da construcțiilor cincinalului cât mai multe cărămizi de bună calitate. Sarcinile de plan ce revin fabricii noas­tre în 1952, sunt mai mari decât cele din anul precedent, și noi ne-am luat anga­jamentul de a depăși cantitatea de pro­duse programată cu 7%­. îndeplinirea acestui angajament devine posibilă, în urma hotărîrii arzătorului fruntaș Petru Schiesser, căruia i s’au ală­turat și alți muncitori din fabrică,­­­ de a aplica și în fabrica noastră inițiativa patriotică a lui Simion Faur, luptând pen­tru îndeplinirea tuturor indicilor planului pe 1952 Cu sprijinul organizației de partid, în colaborare permanentă cu comitetul de întreprindere, conducerea fabricii, pre­­țuind hotărîrea lui Petru Schiesser a al­cătuit comisii pe unități și o comisie cen­trală, însărcinate cu descoperirea și mobi­lizarea rezervelor interne necesare pentru introducerea rațională a inițiativei arză­torului fruntaș Simion Faur Pentru îmbunătățirea indicelui canti­tativ al pr­oducției, paralel cu creșterea productivității muncii peste nivelul pla­nificat, se vor folosi și mai larg metoda stahanovistului sovietic Pavl Duvanov, de așezare și ardere în cuptoare a cără­mizilor și țiglelor, și metoda sovietică, de banchetare. In 1951 s’au realizat im­portante economii ia fondul de salarii prin reducerea formației minime la o serie de lucrări, precum la banchetare,­ presă, deservirea vagonetelor la depozitele de macerare, mașinile de forță, etc. Vom continua acest sistem, folosind în acest scop mai pe larg metoda Cotlea­r, de ca­lificare la locul de muncă, metodă care a dat un­» rezultate. „In cursul întrecerii socialiste apar necontenit noi și minunate inițiative ale celor ce muncesc, inițiative a căror realizare contribue la grăbirea ritmu­lui de construire a socialismului în țara noastră O deosebită importanță are iniția­tiva arzătorului fruntaș Faur Simion de la fabrica de ciment din Turda, care după exemplul stahanovistelor sovie­tice Maria Rojneva și Lidia Cononenco a pornit lupta pentru realizarea înain­te de termen a planului pe anul 1952, pe toți indicii“.­­Din raportul tovarășului Gheorghe Apostol la ședința plenară a C C. al C . M. din­ 22 Februarie) In fruntea luptei pentru depășirea in­­dicelui de calitate se află brigăzile de banchetare de la șoproane, ale tovarășelor Elena Gyenge și Ana Szabo.^ In prezent se continuă folosirea procedeelor de ame­stecare omogenă a cărămizilor cu degre­­sant (nisip), procedeu care a perrm­is re­ducerea deșeurilor de la 5% în 1950, la 1,5% în 1951, și de amestecare a argilei cu apă fierbinte, pentru a evita pe această cale în timpul friguros înghețul compoziției și a obține o uscare mai ra­pidă, din interior spre exterior. Aceste metode și altele, aplicate in unitățile unde s’au înregistrat deficiențe în ce privește calitatea, vor permite realizarea angaja­mentului de a spori cu 3 °/o indicele cali­tativ al planului pe 1952. Colectivul fabricii și-a luat angaja­mentul de a reduce indicele consumului de combustibil cu 3% la cuptoare și cu 3% la mașinile de forță. Ii e cel mai mare ajutor ne va fi, în realizarea acestui an­gajament, metoda sovietică de pornire a focului la cuptoare, datorită căreia can­titatea de combustibil necesară pentru pornirea focului se reduce considerabil. Mărirea indicelui de utilizare a șoproa­­nelor, cuptoarelor și preselor — potrivit angajamentelor ce și le-au luat muncitori fruntași ca Petru Schiesser, Ludovic Kiss, Ana Szabó, Elena Gyenge și alții — se realizează implicit prin folosirea mai lar­gă a metodelor sovietice de banchetare și ardere. Pentru a sprijini extinderea în toate unitățile fabricii a inițiativei lui Simion Faur, conducerea și comitetul de între­prindere au stabilit o serie de măsuri tehnico-organizatorice, incluse în con­tractul colectiv pe anul 1952: aprovizio­narea permanentă a echipelor cu scule și materiale suficiente, mărirea numărului brigăzilor complexe de economii și al bri­găzilor de calitate existente în prezent, raționalizarea și mecanizarea transportu­rilor interne prin folosirea resurselor proprii, întreținerea în cele mai bune condițiuni a utilajului, respectarea pre­­scripțiunilor de funcționare a agregate­lor, introducerea normării tehnice la toate fazele de muncă, instruirea perma­nentă la locul de muncă a echipelor de către tehnicieni experimentați în scopul îmbunătățirii mecanizării simple și al in­troducerii metodelor înaintate de muncă, etc. Luptând pentru îndeplinirea tuturor in­dicilor de plan, fruntașii în producție, ca arzătorul Petra Schiesser, așezătorul Ni­colae Csonti, presarul Ludovic Kiss, scu­­tătorul Nicolae Schadt, banchetarul Elena Gyenge și alții, sporesc succesele fabricii de cărămizi și țigle din Timișoara Pro­dusele lor, multe, ieftine și de bună cali­tate, întăresc reforma­ bănească și pute­rea economică a patriei noastre dragi, luptătoare pentru pace Și socialism TIBERIU POLACEK inginer șef al fabricii de cărămizi Timișoara Să sporim productivitatea muncii, sa reducem prețul de cost, să realizăm cât mai multe economii pentru întărirea leului nostru Mărirea productivității muncii, sarcină de bază a constructorilor întreprinderea de Construcții Nr. 1 a reușit ca în cursul anului 1951 să obțină frumoase realizări în ceea ce privește îndepli­nirea sarcinilor ce-i reveneau. O realizare deosebit de importantă este aceea a măririi cu 11,01% a productivității muncii, față de cea planificată. Aceasta a fost posibilă datorită permanentei preocupări și măsu­rilor tehnico-orgai­zatorice luate de condu­cerea întreprinderii, antrenării muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor în lupta pentru mărirea necontenită a productivității mun­cii, care a constituit un obiectiv de seamă în cadrul întrecerii socialiste. Un aport prețios în mărirea productivi­tății l-au adus înaintatele metode de lucru sovietice, care, pe majoritatea șantierelor au fost introduse și aplicate pe scară largă. Astfel, anul trecut pe șantierele întreprinde­rii Nr. 1 au fost aplicate, de un număr în­semnat de echipe și muncitori metodele Orlov, Coroliov, Sircov, Nina Nazarova, Schitev și Cotlear. Cu ajutorul acestor me­tode numeroase lucrări au fost executate în­­tr-un timp cu mult mai mic decât cel planificat, și de bună calitate. Metoda Cotlear, de calificare­ la locul de muncă, a dat posibilitatea unui mare nu­măr de muncitori să se califice, să dobân­dească noi cunoștințe profesionale ceea ce a făcut ca randamentul lor în muncă să crească în mod simțitor. Conducerea întreprinderii, sub îndrumarea organizației de bază și în strânsă colaborare cu comitetul de întreprindere, s’a îngrijit de crearea condițiunilor necesare introduce­­rii metodelor avansate sovietice, luând în acest scop numeroase măsuri tehnico-orga­­nizatorice. Astfel defalcarea planului, orga­nizarea locurilor de muncă, a asigurat buna desfășurare a întrecerii socialiste, care până la sfârșitul anului a cuprins 87% din to­t In țara noastră, unde puterea apar­ține clasei muncitoare, in alianță cu ță­rănimea muncitoare, oamenii muncii sunt direct interesați in creșterea productivi­tății muncii, căci ea aduce sporirea avu­ției obștești și ridicarea nivelului de viață pentru ei și familiile lor". (Din raportul tovarășului Gheorghe Apostol la ședința plenară a C.C. al C.G.M. din 22 Februarie). Jalul salariaților. In fiecare lună, in urma muncii dusă de comitetul de întreprindere și comitetele de șantiere, s-au încheiat con­tracte socialiste care au avut la bază anga­jamente concrete. In focul Întrecerii socia­liste munca creatoare a constructorilor s'a concretizat prin obținerea unor frumoase succese. Dacă pe majoritatea șantierelor, unde a existat o strânsă colaborare între organele administrative și cele sindicale, cum ar­ fi șantierul Viilor, Mihai Bravu, etc., întrece­rea socialistă a fost temeinic organizată, au fost și unele șantiere unde organizarea întrecerii n’a constituit o preocupare nici pentru conducerea și nici pentru comitetul respectiv. Din această cauză întrecerea a fost formală, organizată din birou, ceea ce a făcut ca unii muncitori să nu cunoască nici obiectivele principale ale întrecerii. Pentru a asigura o continuă creștere a productivității muncii conducerea întreprin­derii s’a îngrijit de ridicarea gradului de mecanizare, reușind, prin măsurile luate, să obțină importante realizări în această privință. De exemplu, prepararea mecanică a betonului s’a făcut în proporție de 91%. Deasemeni pentru transportul materialelor pe orizontală s’au folosit pe scară largă vagoneții și centemerele, iar pentru trans­portul pe verticală boburi, macarale, benzi transportoare, etc. Organizarea brigăzilor de producție și fo­losirea metodelor tehnice noi au contribuit într-o mare măsură la mărirea productivită­­ții. Prin amenajarea de ateliere speciale s'a extins folosirea elementelor prefabricate construindu-se un bloc de locuințe muncito­rești numai din prefabricate. Metoda sovie­tică a cofrajelor alunecătoare, a permis re­ducerea cu mult a timpului de betonare și realizarea de însemnate economii, iar folo­sirea din plin a deșeurilor, din care s-au confecționat panouri mobile de cofrag, a con­tribuit deasemeni la econom­­sirea unei can­tități însemnate de material lemnos. Pe șantierele unde problema productivi­tății muncii n’a preocupat în suficientă mă­sură conducerea administrativă și comite­tul, sarcina de plan n’a fost realizată, fapt care a împiedecat întreprinderea să obțină o creștere și mai mare a productivității muncii Pentru a aduce­­ o contribuție însemnată la întărirea noului nostru leu, este nevoe, așa cum arată tovarășul Gheorghe Apostol, să se pornească „mai temeinic, mai planifi­cat, mai organizat la răspândirea cunoștin­țelor tehnice in massa largă a muncitorilor. Să trezim și să stimulăm interesul acestora pentru însușirea tehnicii noi". întreprinderea de Construcții Nr. 1, pe baza succeselor obținute în cursul anului tr­ecut, trebue să desfășoare și mai larg lupta pentru mărirea productivității muncii, contribuind prin aceasta la întărirea și con­solidarea reformei bănești, la îmbunătățirea continuă a­ nivelului de trai al oamenilor muncii. D. MAREȘ întrecerea socialistă ce se desfășoară pe șantierul întreprinderii „8 Mai" dovedește hotărîrea muncitorilor de a lupta pentru întărirea reformei bănești prin noi realizări in muncă. Sarcina reducerii prețului de cost al lucrărilor este obiectivul de bază al luptei pentru un regim sever de economii de materiale La fierărie, de pildă, brigada stahanovis­tului Dumitru Manea obține zilnic o depă­șire de 100—120% a sarcinii de plan. Da­torită bunei organizări a locului de muncă și folosirii metodei de lucru in bandă, bri­gada a economisit In luna Februarie mate­riale In valoare de 1.602 lei noi. Deasemeni echipa fruntașului In producție Carol Kiss a obținut în luna Februarie o depășire de plan de 80%. Pentru a obține cât mai multe economii, fierar-betoniștii își fac zilnic un plan de muncă. Fieru­l este tăiat la dimensiunile potrivite, ținându-se seamă de schițele de plan. Lucrând in­formație minimă de lucru, fierarii se îngrijesc să folosească la maxim deșeurile de materiale. Pe șantier sunt extinse o serie de me­tode sovietice ca: metodele Orlov, Coro­liov, Spircov la zidărie, metoda Nina Naza­rova, de luare in păstrare socialistă a a­gregatelor, metoda Schilev, pentru controlul reciproc al calității ,etc. Comitetul de întreprindere nu a acordat insă suficientă atenție antrenării organizate și largi a muncitorilor in lupta pentru rea­lizarea unui regim sever de economii, prin folosirea rezervelor interne, prin utilizarea deplină a agregatelor, pentru a îndeplini și depăși sarcina de reducere a prețului de cost. Lipsurile care s-au semnalat în ținerea evidenței economiilor de materiale la locu­rile de muncă scot la iveală atitudinea formală a organelor administrative și sin­dicale in ce privește creșterea productivită­ții muncii și reducerea prețului de cost. Pe întreg șantierul sunt constituite 20 brigăzi de economii. Dar, dacă realizările obținute ar fi fost urmărite și popularizate cu per­severență, conturile de economii ar fi înre­gistrat sume mai importante decât in pre­zent. Muncitorii și-au luat angajamente si ob­ța lupta pentru indeplinirea și depă­șirea planului, pentru mărirea neconte­nită a productivității muncii și reduce­rea prețului de cost, de cea mai mare im­portanță este îmbunătățirea mijloacelor de producție prin invenții, perfecționări tehnice, raționalizări și prin extinderea acestora la toate întreprinderile simi­lare. Inițiativa creatoare a muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor constructori a făcut ca în anul 1951 să se realizeze nu­meroase inovații și raționalizări care au dus la mărirea simțitoare a productivi­tății m­uncii, la realizarea de însemnate economii. Numeroase întreprinderi de construcții și materiale de construcții au înregistrat în­ această privință însemnate succese. Astfel pot fi date ca exemplu întreprinderea Nr. 5 - Orașul Stalin, care prin atacarea cu curaj a unor probleme de înaltă tehnicitate, prin folosirea pre­fabricatelor la nodurile de instalație sa­nitară sin planșeele de beton armat a realizat economii, întreprinderea Nr. 7 Galați, fabrica de cărămizi „Victoria Muncii“, etc. Sunt însă unele întreprinderi care nu acordă atenția cuvenită problemei inova­țiilor Și raționalizărilor. In loc de a lua măsuri pentru stimularea Și încurajarea inovatorilor și a raționalizatorilor, pen­­tru a pune în aplicare aceste inovații, unele conduceri și comitete de întreprin­deri manifestă dimpotrivă o atitudine cu totul nesănătoasă și condamnabilă. O asemenea atitudine nu poate duce, decât la frânarea inițiativei masselor, la de­mobilizarea inovatorilor și raționalizato­rilor Un exemplu concludent și caracteri­stic al acestei atitudini îl constitue acela al întreprinderii de Construcții Nr. 9 Cluj. La 13 octombrie 1951, sectorul Baia Mare a expediat adresa Nr. 8265 în legă­tură cu inovația­ maistrului instalator Ludovic Lorincz. Inovația constă în con­struirea unui cazan pentru încălzirea băii muncitorilor și a fost aplicată pe șantie­rul Atelierele Centrale. Adresa, împreună cu un dosar, a fost înaintată Serviciului Tehnic al întreprinderii. Tovarășii de la acest serviciu au înregistrat-o și s-au mul­țumit doar cu atât Nici sectorul Baia Mare, nici maistrul instalator Ludovic Lorincz n’au primit nici un fel de râs. „Este necesar ca fiecare comitet de în­treprindere, fiecare activist sindical, să înțeleagă că lupta pentru reducerea pre­țului de cost nu este o chestie „pur con­tabilă“, ci o problemă de cea mai mare importanță, de care depinde ritmul in­dustrializării, ritmul construcției noastre socialiste, creșterea salariului real, conti­nua ridicare a­ nivelului de trai al celor ce muncesc“. (Din raportul tovarășului Gheorghe Apostol la ședința plenară a C.C. al C.G.M. din 22 Februarie), țină însemnate economii; ei nu sunt insă ajutați pentru a le realiza. Muncitorii nu știu dacă angajamentul lor a fost ori nu înfăptuit, după cum ei nu cunosc cu preci­zie nici normativele de consumuri de ma­teriale. Din această cauză, sarcina de plan in anul trecut în ce privește reducerea pre­țului de cost nu a fost îndeplinită. Comitetul de întreprindere nu a desfășu­rat in rândurile constructorilor o temeinică muncă de lămurire pentru folosirea pe scară și mai largă a metodei sovietice Schilev, de predare și preluare a lucrărilor intre echipe cu proces verbal. Aceasta ar fi contribui in mare măsură la îmbunătățirea calității lucrărilor, ceea ce atrage după sine și redu­cerea prețului de cost. Deasemeni, dacă intr’o vreme a existat o preocupare pentru calificarea la locul de muncă după metoda stahanovistei sovietice Cotlear, in ultimul timp comitetul a con­siderat aceasta ca o sarcină pur profesio­nală, fără să se mai intereseze de bunul mers al calificării muncitorilor. Astfel, un număr însemnat de muncitori, printre care Florică Ior­ga, Tudor Varodi, Tudor Găleanu, care s-au calificat la locul de muncă după metoda Cotlear, nu au fost încadrați conform cunoștințelor și priceperii căpătate, învățând din lipsurile avute până în prezent, conducerea și comitetul și-au dat seama că lupta pentru creșterea productivi­tății muncii, pentru reducerea prețului de cost, pentru realizarea unui regim sever de economii, trebue considerată ca o sarcină de prim ordin, prin care constructorii pot contribui la întărirea banului nostru. De „Unele comitete de întreprindere au­ombat cu destulă tărie atitudinea biocratică a unor organe administra­te, care nu rezolvă cu lunile propu­­erile de inovații și raționalizări, care întârzie peste măsură aplicarea lor în reducție și neglijează recompensarea materială a autorilor acestora“ Din raportul tovarășului Gheorghe Apostol la ședința plenară a C.C. al 2.G.M. din 22 Februarie), puns, cu toate că au trecut de atunci aproape cinci luni de zile. Acesta nu este unicul caz care să arate nepăsarea și birocratismul Serviciului Tehnic al întreprinderii Nr. 9 Cluj. Nu­meroase dosare cu propuneri de inovații și raționalizări, printre care și aceea a iov. V Pantzel, stau de luni de zile ne­rezolvate în sertarele birourilor Aseme­nea lipsuri nu pot fi îngăduite și trecute cu vederea. Comitetul de întreprindere, s’a mulțumit doar să afle de aceste con­damnabile deficiențe și atâta tot. El nu a combătut cu tărie manife­stările acestea birocratice, nu a Știut să mobilizeze con­ducerea administrativă pentru a lua mă­surile necesare ca inovatorii și­ raționaliza­­torii să fie stimulați și încurajați, pro­punerile lor să fie puse țn aplicare. La fabrica de carton asfaltat „Teleaje­­nul" nu au fost luate în discuție cele 7 propuneri de raționalizări și inovații pre­­zent­ate anul trecut în luna iulie, sub mo­tivul că­. inginerul șef al fabricii era plecat în concediu Unele comitete de întreprinderi, prin atitudinea lor pasivă, îngăduitoare față de gravele abateri ale administrațiilor, în ceea ce privește problema inovațiilor și raționalizărilor, nu numai că nu au con­tribuit la înlăturarea acestor abateri dar au fă­cut, ca ele să persiste, să înăbușe inițiativa creatoare a constructorilor. Având și ele unele lipsuri nu au îndrăz­nit să critice organele administrative, s’au complăcut într’o atmosferă de delăsare, de inactivitate. Astfel comitetul întreprin­derii de Construcții Nr. 6 Craiova nu a avut pe linie sindicală o comisie de ino­vații, a lăsat ca totul să se desfășoare la întâmplare. Unele comitete de întreprindere nu au mobilizat organele administrative pentru aceea, în contractul colectiv pe anul 19­52 se prevede realizarea indicelui planificat de reducere a prețului de cost față de cel din 1951, prin importante economii față de nor­mativele din deviz la materiale ca: cărămizi, cherestea, faianță, țiglă, cuie, ipsos, etc. ■ Sarcina reducerii prețului de cost este strâns legată de lupta pentru economii de materiale, pentru o calitate superioară a lu­crărilor, pentru utilizarea cât mai largă a deșeurilor și folosirea cu chibzuință a ca­drelor calificate. Comitetul de întreprindere, comitetele de secție și fiecare activist sin­dical din grupe trebue să considere obiec­tivul reducerii prețului de cost ca sarcină de cea mai mare însemnătate Nu mai trebue tolerate lipsurile in ce pri­vește ținerea evidenței economiilor de mate­riale pe locurile de muncă. Comitetul trebue să antreneze în această acțiune responsa­bilii de grupe sindicale, să ceară conducerii Întreprinderii să creeze condițiile pentru urmărirea realizărilor și stimularea celor ce economisesc materiale. Inginerii, tehnicienii și funcționarii de pe șantier vor trebui să dea dovadă de mai mult simț de răspundere în ce privește sprijinirea luptei pentru economii. Redu­cerea consumului de materiale la lucrările de construcții trebue să se realizeze para­lel cu reducerea până la limita rațională a cheltuielilor administrative gospodărești, combătând cu dârzenie orice manifestare de risipă, de birocratism, de nepăsare față de bunurile poporului Stahanoviștii și fruntașii în producție, care se străduesc să ridice continuu pro­ductivitatea muncii dau o pildă de patrio­tică grijă față de justa folosire a materia­lelor, față de eliminarea timpilor morți, față de întărirea prin muncă hotărîtă a reformei bănești inițiate de partid și de guvern. Strădania lor trebue înțeleasă, stimulată, îndrumată și sprijinită zi de zi de către organele sindicale, care, antrenând massele de salariați în întrecerea socialistă pentru o producție înaltă și economică, au datoria să înscrie printre cele mai însemnate rea­lizări ale constructorilor, un preț de cost redus al lucrărilor, contribuind astfel la fău­rirea mai grabnică a socialismului, in scum­pa noastră patrie ELENA DAVID a introduce o strictă evidență asupra eco­nomiilor Și rezultatelor obținute prin aplicarea unor inovații­­ și raționalizări. Din această cauză inovatorii și rationali­­zatorii nu au fost stimulați, recompensați la timp, așa cum este cazul întreprinderii Nr. 3 Izolații. Granitul­ întreprinderii Nr. 5 Craiova, etc. Pentru ca în anul acesta să se obțină o reducere importantă a prețului de cost, care să contribue la întărirea reformei bănești, este necesar să se acorde o de­osebită atenție problemei inovațiilor și raționalizărilor Spiritul creator, avântul și dorința de progres a constructorilor, trebue încurajată și stimulată. In acest scop se cere în primul rând cercetarea și rezolvarea dosarelor cu propuneri de inovații și raționalizări care stau de luni de zile prin sertarele birourilor. Inova­torilor trebue să li se acorde consultații tehnice și să li se pună la îndemână ma­terialul bibliografic necesar Este inad­misibilă situația de la fabrica de articole de ciment Timișoara, unde nu există nici un fel de material documentar. Conducerile întreprinderilor trebue să treacă la organizarea colectivelor de ino­vații, să combată cu hotărîre orice ma­nifestare de birocratism, orice tendință de înăbușire a inițiativei creatoare a con­structorilor. Deasemeni în strânsă cola­borare cu comitetele de întreprinderi, au datoria să organizeze comisiile de inovații, să vegheze la stimularea și încurajarea inovatorilor și raționalizato­rilor, la imediata și justa rezolvare a p­ropunerilor lor Colectivul de inovații al M.C.I.M.C. și responsabilii cu inovațiile din Direcțiile Generale ale Ministerului trebue să-și îmbunătățească munca în privința orga­nizării colectivelor de inovații, lichidând rămânerea în urmă cu cercetarea­ dosare­lor înlăturând lipsurile existente, acordând importanța cuvenită acestei probleme, colectivele de inovații din întreprinderi, cu sprijinul comisiilor sindicale de ino­vații și a cercurilor A­S­I­T vor putea da o contribuție și mai simțitoare desvoltării mișcării inovatorilor din unitățile noas­tre, vor contribui la întărirea noului nos­tru leu M MARINESCU­ Reducerea o prețului de cost trebue să constitue preocupare­a fiecărui salariat inovatorilor și raționalizatorilor Tot sprijinul Se extinde iniția­tiva maistrului stahanovist Crenian Mărețele construcții ale cincinalului din țara noastră pun continuu sarcina crește­rii de noi cadre calificate. Inițiativa sta­hanovistului Crenian de la Sovrommetal- Reșița, inspirată de metoda stahanovistei Cotlear, de a crea o adevărată școală de calificare la locul de producție, găsește o largă răspândire pe șantiere și în fabricile noastre. Călăuzindu-se după această experiență, meșterul­­ dulgher Nicolae Oprea de la unul din șantierele întreprinderii de Construcții Nr. 6 Craiova, a trecut de curând la re­partizarea unui număr de muncitori neca­­lificați pe lângă câte un instructor calificat. Personal, meșterul dulgher Nicolae Oprea și-a luat angajamentul să califice pe tov. Marin Ciobanu­, Victor Croitoru și Marin Măcănescu. De asemenea, a mai repartizat și celor trei instructori: Petre Gae, Ioan Barbu și Mircea Mărbu, câte 3 muncitori necalificați. In prezent, echipa meșterului Oprea ca­lifică, folosind inițiativa lui Cren­an, un număr de 12 muncitori. Meșterul împreună cu cei trei instructori au încheiat un con­tract cu administrația întreprinderii, ca în timp de 6 luni să califice pe cei 12 munci­tori, astfel ca aceștia să lucreze singuri și în cele mai bune condițiuni. De comun acord cu administrația și cu comitetul de întreprindere, meșterul Nico­lae Oprea a întocmit un plan de lecții teo­retice pe care le va preda în afara orelor ..O largă extindere trebue să capete inițiativa maistrului Czem­an Francisc de la .,Sovrommetal" — Reșița care, pe baza metodei stahanovistei Cotlear, creat în secția sa o adevărată școală de­­ calificare la locul de producție"’. (Din raportul tovarășului Gheorghe Apostol la ședința plenară a C. C. al C. G. M. din 22 Februarie), de lucru. Timp de 4 ore pe săptămână el va face o pregătire teoretică muncitori­lor; in prima cât și în a doua perioadă a școlii și-a propus să se predea unele noțiuni elementare de matematici, desen,­aii­rea­ planurilor, tehnologia materialelor, etc. Pregătirea teoretică pe șantier nu se face numai cu o singură echipă, ci la ea participă toți muncitorii care se după aceeași metodă. Așa de ex­em­plu califică tov. Cecon­ Romeo ia parte activă împreună cu cele trei tovarășe pe care le califică in meseria de zidar. La fel ca tov. Nicolae Oprea a procedat și meșterul dulgher Gheorghe Stih, de la șantierul Râmnicu­-Vâlcea, care în curând va termina calificarea unui număr de trei muncitori și anume Filimon Brătaru, Șerban Sândulescu și Grigore Bogdan. Pe data de 15 Martie, meșterul Stih va face cu ei un seminar recapitulativ asupra ce­lor ce au învățat timp de trei luni — în urma căruia își va putea da mai bine seama de stadiul de pregătire al fiecăruia. Exemplul meșterilor de la cele două șan­tiere a fost urmat ș1 de meșterul zugrav Angh­el Șerban de la Șantierul „Casa­ mamei și a copilului" din Craiova. Până in luna Mai el va califica un număr de munci­toare după metoda Crenian. In prima se­rie vor fi calificate Constanța Șerban, Ioa­na Nicu, Nina Constantinescu, Emilia Mun­­teanu și Nicolita Marcov. Un sprijin deosebit au primit aceste a­­devărate școli de calificare din partea or­ganizației de partid și a comitetului de în­treprindere. In­­ repetate rânduri, în șe­dințe convocate special, a fost discutat fe­lul cum decurge calificarea muncitorilor pe șantierele întreprinderii Președintele comitetului de întreprindere s'a ocupat îndeaproape de organizarea ca­lificării pe șantiere, in special la cel din Râmnicu-Vâlcea, unde la începutul anului, șeful de șantier și comitetul de șaher nu s-au preocupat de problema Calificării. Desvoltarea continuă a construcțiilor paș­nice din țara noastră pune sarcina creșterii necontenite a cadrelor calificate. Direcțiu­nea și comitetul de întreprindere trebue să mobilizeze toți tehnicienii și maiștrii pentru a mări numărul muncitorilor cali­ficați, contribuind astfel la marea operă de construire a socialismului in țara noa­stră, la întărirea lagărului păcii. Activitatea culturală nu poate fi străină de sarcinile producției Gazeta de perete „Instalatorul“, a în­treprinderii Nr. 21 Instalații, publică adesea articole care oglindesc munca pe șantiere, experiența muncitorilor frun­tași, care folosesc metodele de lucru înaintate, sovietice. Tovarășii C­arpa, D. Weissman și I Ghiță adâncesc, de pildă, problema luptei pentru continua sporire a productivității muncii. Tov. I. Poliak arată întrun arti­col cum șeful de echipă Gh. Dumitru ca­lifică la locul de muncă, după metoda Cotlear, trei tovarăși tineri, predându-se după orele de lucru, cunoștințe tehnice teoretice. Un articol al ing. V­ Voinescu dă unele sugestii de ordin general pentru urgentarea lucrărilor Inginerul Ilie Io­­nescu a consacrat un articol metodelor de lucru ale muncitorilor fruntași de pe șan­tierul Recaș. De lupta pentru economii în producție și în munca administrativă se ocupă un articol semnat de tov. I­. Georgescu Aceiași gazetă de perete, la rubrica „Știați că...?“, aduce însă la cunoștința cititorilor: „întreprinderea are un club“, „Cabinetul tehnic instalat la club duce lipsă de vizitatori și mai cu seamă de îndrumători“. Intr’adevăr aceasta este situația- Clu­bul.­ cabinetul tehnic, activitatea cultu­rală în general realizează, la întreprinde­rea Nr 21 Instalații mult prea puțin în ceea ce privește popularizarea fruntașilor în producție, a metodelor înaintate de muncă Unele realizări, ce-i drept, există. „Experiența fruntașilor în producție și a stahanoviștilor nu este suficient de larg popularizată în rândurile maf­­sei Mijloacele culturale ale sindicate­lor — cluburile, colțurile roșii, biblio­tecile, gazetele de perete, cinemato­grafele ■— deși au început să se ocupe de popularizarea stahanoviștilor fruntașilor în producție, sunt încă nu­și suficient folosite î­n scopul de a face cunoscute muncitorilor metodele înain­tate de muncă". (Din raportul tovarășului Gheorghe Apostol la ședința plenară a C C. al C.G.M. din 22 Februarie). Există un panou de onoare, cu fotogra­fiile a un sfert din numărul fruntașilor în producție, ca Andrei Popa, instalator sanitar, Teodor Totolici, sudor, Gheorghe Wagner muncitor la încălzire centrală, Ion Căileanu tinichigiu și alții. Gazeta de perete, deși destul de ruptă de concret, de problemele fiecărui șantier, ale fiecă­rui loc de muncă, ale fiecărei meserii din instalații, reflectă totuși problemele pro­ducției. Intr’o oarecare măsură, cele două biblioteci tehnice existente în întreprin­­dere, cuprinzând cam 150 volume, își îndeplinesc misiunea. Deasemeni, în ca­drul cercului A.S.I.T. au loc ședințe de referate pe teme ca: Planul de Electrifi­care a țării, Planul de funcționare a hi­drocentralelor, Metode sovietice care pot fi folosite la lucrările de instalații, etc. La aceasta se reduce însă contribuția activității culturale la introducerea teh­­nicei avansate și popularizarea celor ce o folosesc. Responsabila culturală a între­prinderii, tovarășa Virginia Bentu. Și responsabila clubului tov Maria Bota, se preocupă de cercul literar și de echipa artistică, în schimb nu organizează întâl­niri între fruntașii în producție și ceilalți muncitori, nu popularizează la locul de muncă și în club cartea tehnică, nu antre­­nează specialiștii la ținerea de conferințe tehnice, ori de referate asupra nume­roaselor inovații și raționalizări realizare în întreprindere­ Activitatea cabinetului tehnic a fost până în prezent inexistentă, și deabia acum ea a fost inclusă ca un angajament în contractul colectiv pe anul 1952. Delegații culturali din grupele sin­dicale nu-și îndeplinesc nici ei sarcinile în legătură cu munca de răspândire a cu­noștințelor tehnice. Ca să-și poată îndeplini sarcinile în ce privește realizarea planului de producție, reducerea prețului de cost al lucrărilor, consolidarea prin muncă sporită a refor­mei bănești, constructorul trebue să fie ajutat să devină un om cult și instruit, un om al tehnicii înaintate, care să folo­sească pilda și experiența muncitorilor sovietici. Acest ajutor din partea comi­siei culturale a comitetului sindical lip­sește la întreprinderea Nr 21 Instalații. Această situație nu poate dura, și ea tre­­bcue remediată fără întârziere. ADRIAN RUSU In urma apariției Hotărîrii partidului și guvernului cu privire la stahanoviști și fruntașii în producție, munca în între­­prinderea noastră a cunoscut un nou avânt ale cărui rezultate s’au văzut prin fru­moasele realizări obținute. Aceste rezul­tate au fost urmarea unei bune organizări a întrecerii socialiste și a­u ajutat la des­­voltarea mișcării stahanoviste. Comitetul de întreprindere a pornit la muncă pentru mobilizarea și stimularea în întrecerea socialista, reușind să mobilizeze un număr însemnat de muncitori, care și­­au luat angajamente concrete. Aceste an­gajamente nu au rămas numai pe hârtie, ci ele au fost traduse în fapte și de multe ori chiar depășite. Fiecare muncitor își îngrijea mai bine agregatul, își pregătea mai bine locul de muncă și își organiza întreaga activitate, astfel ca să dea re­zultate cât ma­i bune. Un ajutor prețios în munca colectivului nostru au fost înainta­tele metode sovietice Nina Nazarova și Coti­mar. In focul întrecerii socialiste s’au ridicat o serie de stahanoviști și fruntași. Astfel au fost declarați stahanoviști arzătorul Nicolae Șuțu, maiștrii mineri Dionisie Varga și Mihai Cociș care au introdus o serie de raționalizări, au realizat însem­nate economii și au aplicat în munca lor metodele sovietice Nina Nazarova și Cot- Lear, maistrul mecanic Mihai Veleanu care a introdus unele inovații și raționalizări și a obținut rezultate frumoase prin a­­plicarea inițiativei stahanovistului Francisc Czem­an la secția mecanică, maistrul ferar Nicolae Enache, maistrul Gheorghe Stra­­tulat și mecanicul de turbină Traian Gâl­­mee­nu au primit deasemeni înaltul titlu de sta­hanovist. Un însemnat număr de mun­citori au fost confirmați fruntași în pro­ducție. Pentru ca mișcarea stahanovista să se extindă și să cuprindă întreaga massă de muncitori și tehnicieni trebuiau create condiții prielnice prin asigurarea măsuri­lor tehnico-organizatorice necesare bunei desfășurări a întrecerii socialiste. Astfel s-a făcut o justă repartizare a forțelor de „Mijlocul sigur pentru înfăptuirea cu succes a marilor sarcini pe care partidul și guvernul le-au pus în fața clasei muncitoare prin Hotărîrea cu privire la reforma bănească și redu­cerile de prețuri, este tot mai largă a întrecerii desfășurarea socialiste și a formei ei superioare — mișcarea stahanovistă”. (Din raportul tovarășului Gheor­ghe Apostol la ședința plenară a C.C. al C.G.M. din 22 Fe­bruarie), muncă, s’au asigurat agregatele cu mate­rie primă suficientă și de bună calitate, s’a organizat evidența producției și con­sumurilor și s’au luat măsuri pentru ter­minarea înainte de termen a­ lucrărilor de reparații. Deasemeni nu a fost neglijată nici popularizarea stahanoviștilor și fruntași­lor. S’a făcut un panou de onoare cu star­hanoviștii și fruntașii. Ei sunt populari­zați și prin gazeta de perete și stația de radioamplificare. Rezultatele obținute de colectivul în­treprinderii sunt însemnate și arată hota­­rîrea acestuia de a contribui la întărirea leuului nou. Astfel planul la klinker pe luna Februarie a fost depășit cu S8,1% iar la ciment cu 22,2%. In munca noastră mai sunt și o serie de lipsuri. Astfel până în prezent stahano­­viștii și fruntașii în producție nu au fost stimulați, nu s’au ținut cu ei consfătuiri de producție iar ultimele lor realizări și metodele avansate Mosite, nu sunt sufi­cient popularizate. Tovarășul Stalin a arătat că mișcarea stahanovistă nu poate fi închipuită fără o tehnică nouă. Totul este ca muncitorii noștri să-și însușească această tehnică nouă: tehnica înaintată sovietică, prin șco­lile de calificare și prin folosirea tuturor metodelor de ridicare a nivelului tehnic și profesional. In întreprinderea noastră s’au organizat școli serale sindicale la care au fost înscriși toți stahanom­iștii, dar nu se urmărește cum aceștia frecventează cursurile. La încheierea contractelor de calificare la locul de muncă după metoda Cotlear și Francisc Czem­an nu au fost folosiți stahanoviștii ci numai șefii de secție. Aceste lipsuri ne vom strădui să le­ înlăturăm cât mai grabnic. Una din inițiativele, ce apar necontenit în cursul "întrecerii socialiste și care con­­tribue la îmbunătățirea muncii și desvol­­tarea întrecerii socialiste, este și cea a arzătorului fruntaș Simion Faur, de la fabrica de ciment Turda, care a fost a­­doptată și în întreprinderea noastră. Dar și aici există lipsuri, deoarece conducerea și comitetul nu au organizat bine răspândirea ei în întreprindere, fapt care a făcut ca inițiativa să nu fie adop­tată de întreg colectivul fabricii. Stabanovistul Nicolae Șuțu, împreună cu echipa sa, adoptând arzător, iniția­tiva lui Simion Faur a reușit să depă­șească indicii de funcționare ai cuptorului cu 1:1 la moarta de ciment, morarii Gheor­ghe Chițu, Ion Bloju și Ion Oprea au de­pășit indicii de funcționare cu 2.2­, iar ar­zătorul stahanovist Nicolae Șuțu și Vasiile Neagu au reușit să reducă indicii la com­bustibil cu 1,7 Rezultatele obținute de c­ei ce au adop­tat inițiativa arzătorului fruntaș Simion Faur trebue să fie un îndemn pentru în­treg colectivul întreprinderii. Comitetul întreprinderii noastre va de­pune toate eforturile, pentru a mobiliza muncitorii și tehnicienii î­n lupta pentru realizarea tuturor sarcinilor prevăzute de Hotărîrea partidului și guvernului cu pri­vire la reforma bănească și la reducerile de prețuri. Pentru aceasta va trebui să desfășurăm și mai larg întrecerea socia­listă, să desvoltăm mișcareaa stahanoviștilo­­și a fruntașilor în producție, mobilizând întreg colectivul la lupta hotărîtă pentru îndeplinirea planului pe 1952 la toți in­dicii, înainte de termen. SERGHIE BREBEANU președintele comitetului de în­treprindere al fabricii „Dâm­­bovița“ I mișcării stahanoviste Pentru desvoltarea in­trecerii socialiste și a

Next