Constructorul, iunie 1952 (Anul 4, nr. 126-129)

1952-06-07 / nr. 126

Țsite Xiviescu Dei&IisXa Heg« Cultural Margit* Öwre* -----------------------------* ?----------------------------------------------*— : Mures Próféta Anul IV — Nr. 126­4 PAGINI 20 BANI Sâmbătă 7 Iunie 1952 Un eveniment măreț Alegerea tovarășului Gheorghiu-Dej, cel mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, conducătorul încercat al partidului și poporu­lui nostru, ca președinte al Consiliului de Miniștri a stârnit adâncă bucurie și nemăr­ginit entuziasm în inimile tuturor oamenilor muncii, de la un capăt la altul al țării. Marea Adunare Națională, îndeplinind do­rința tov. acad. prof. dr. C. I. Partion, l-a eliberat din funcția de președinte al Prezi­diului Mării Adunări Naționale a Republicii noastre, pentru a-i da putința să se dedice muncii pe tărâm științific. In urma desem­nării unanime a tov. dr. Petru Groza ca pre­ședinte al Prezidiului Marii Adunări Națio­nale, istorica sesiune din 2 iunie a Marii A­­dunări Naționale a ales, cu unanimitate, în­­tr o atmosferă înălțătoare, ca președinte ai Consiliului de Miniștri, pe tovarășul Gheorghe și Gheorghiu-Dej, încă în seara zilei de 2 Iunie mai târziu, în noapte, când primele ecouri ale lucrărilor acestei sesiuni a Marii Adunări Naționale au început a pătrunde în întreprinderi, muncitorii, tehnicienii și ingi­­nerii schimburilor de noapte s'au adunat cu emoție în meetinguri-fulger pentru a cinsti împreună acest măreț eveniment și a-și ex­prima dragostea față de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, urmând cu credință în­­­vățăturile marilor genii ale omeni­rii munci­toare, Lenin și Stalin, conduce poporul nos­tru muncitor pe calea înfloririi patriei și a construirii socialismului. In tot cursul zilei de ari, în întreprinderi și instituții, în orașe și sate au continuat să se desfășoare înflăcărate meetinguri. „Cârmaciul vieții noastre!" — astfel l a numit pe tovarășul Gheorghiu-Dej, în meetin­­gul de la Depoul C.F.R.-Formarea Trenurilor, un muncitor ceferist, care, dând glas sim­nță­­mintelor întregului popor muncitor, a subli­niat în scurtul său cuvânt de salut: „Alături de muncitorii întregii noastre piatrii, asigurăm pe tovarășul Gheorghiu-Dej și Comitetul Cen­tral al partidului că se pot bizui pe noii". Sub conducerea partidului, cu puternicul ajutor frățesc al Uniunii Sovietice, poporul nostru a obținut mari succese pe drumul construirii socialismului, pe drumul unei vieți noi, fericite, pentru cei ce muncesc. Aceste succese au fost posibile numai pe temeiul li­niei politice juste, leninist-staliniste, a par­tidului nostru, tras­ată de Comitetul Central al partidului și de tovarășul Gheorghiu-Dej. In opera măreață de construcție a socialis­mului, partidul nostru duce politica de indus­­trializare socialistă, ca bază a desvoltării în­tregii economii, de întărire și consolidare a alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, în vederea îngrădirii și elimi­nării elementelor capitaliste de la sate și o­­rașe și transformării socialiste a agriculturii, partidul nostru duce o politică de întărire continuă a statului de democrație populară, ca formă a dictaturii proletariatului, și de activă participare la lupta pentru apărarea păcii în strânsă prietenie și alianță cu Uniu­nea Sovietică și cu țările de democrație populară, împotriva provocatorilor la război, imperialiștii americani și englezi. Poporul muncitor sprijină activ linia po­litică a partidului nostru, pe care o privește ca pe propria sa politică, singura politică în măsură să asigure independența și înflorirea patriei noastre și ridicarea necontenită a ni­­velului de viață și de cultură al celor ce muncesc. De aceea, cuvintele simple, dar pline de a­­dânc conținut și de devotament față de cauza celor ce muncesc, rostite de tovarășul Gheorghiu-Dej la Marea Adunare Națională în momentele de mare însemnătate politică a alegerii sale ca președinte al Consiliului de Miniștri, au răsunat puternic în sufletele tu­turor celor cu dragoste de țară, care le con­sideră ca pe un adevărat program de luptă, încredințând clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, poporul, partidu­l și Comitetul său Cent­a!, guvernul și Marea Adunare Națio­nală, că își va îndeplini în mod conștiincios îndatoririle ce decurg din funcțiunea de înaltă răspundere în care a fost ales tovarășul Gheorghiu-Dej a spus­„Voi munci cu fermitate și cu tot elanul pentru realizarea politicii veriului, de construire a partidului și gu­socialismului, de întărire a statului democrației populare și de propășire economică și culturală a po­porului nostru, de întărire continuă a prie­teniei veșnice și colaborării frățești între poporul român și marele popor sovietic, intre Republica Populară Română și Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste, condusă de marele învățător al oamenilor muncii din lu­mea întreagă — tovarășul Stalin! In această prietenie vedem chezășia independenței natio­nale a poporului nostru și a suveranității noastre de stat". Cu ură nemăsurată uneltesc împotriva poli­ticii partidului, împotriva regimului de demo­crație populară, clasele exploatatoare izgonite de la putere, elementele capitaliste din site și orașe, agenți mârșavi ai sângeroșilor impe­rialiști americani și englezi. Dar partidul și statul de democrație populară, cu sprijinul în­tregului popor muncitor, demască și sdrobesc uneltirile dușmanului de clasă. Conducătorul subit al partidului nostru ia conducerea guvernului în împrejurările Î11 care în fața partidului stau sarcini mari, tra­sate de Plenarele C.C. al P.M.R. din 29 Fe­bruarie—1 Martie și 26—27 Mai, a căror în­făptuire, în lupta împotriva oportunismului și împăciuitorismului, e menită să constitue o cotitură în viața partidului nostru. Plenara C.C. al P.M.R. din 29 Februarie— 1 Martie și Plenara din 26—27 mai au com­bătut și demascat linia antimarxistă a lui V. Luca, linie oportunistă de dreapta, opusă liniei partidului. Activitatea antipartinică a acestuia s-a împletit strâns cu acțiunea antipartinică a unor elemente contrarevoluționare din sistemul financiaro-bancar și din cooperație, activitate de subminare a regimului de democrație popu­­lară, în scopul creării condițiilor restabilirii capitalismului în țara noastră. Totodată, Comitetul Central al P.M.R. a combătut atitudinea împăciuitoristă a tovară­șilor Teohari Georgescu și Ana Pauker, de sprijinire și încurajare a abaterii de dreapta a lui V. Luca, atitudine care își are rădăcina în faptul că ei înșiși au săvârșit abateri de la linia partidului. Entuziasmul cu care massele cele mai largi au întâmpinat alegerea tovarășului Gheorghiu­- Dej, secretar general al Comitetului Central al partidului nostru, ca președinte al Consiliu­lui de Miniștri constitue o minunată mani­festare a unității clasei muncitoare și a în­tregului popor muncitor in jurul partidului și al secretarului său general. Tovarășul Gheorghiu-Dej, discipol credincios al lui Lenin și Stalin, luptător neclintit pen­tru victoria clasei muncitoare, veghează cu tărie revoluționară la aplicarea neșovăitoare a principiilor leninist-staliniste în opera de construire a socialismului la noi în țară, la aplicarea sistematică a experienței Partidu­lui Bolșevic. Alegerea tovarășului Gheorghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.M.R., în fruntea guver­nului înseamnă întărirea regimului de demo­crație populară și asigură aplicarea cu și mai mare fermitate a liniei partidului în munca statului nostru. Ea este o chezășie a înfăp­tuirii consecvente a politicii de ofensivă ne­întreruptă a socialismului asupra elementelor capitaliste din economie. „Vă asigur — a spus tovarășul Gheorghiu- Dej în cuvântul său în fața Marii Adunări Naționale — că îmi voi îndeplini cu fermitate îndatoririle în fruntea guvernului, pentru ri­dicarea la o treaptă mai înaltă a vigilentei revoluționare a poporului nostru și că nu mă voi abate nicio clipă dela principiile de care este călăuzit Partidul Muncitoresc Român — forța conducătoare în statul de democrație populară — dela principiile marxist-leniniste Milioane de muncitori, țărani muncitori și intelectuali urmează cu încredere drumul pe care și-l luminează partidul și conducătorul său, cu convingerea deplină că acesta este drumul înfloririi țării noastre, drumul bunei­­stări a celor ce muncesc, drumul păcii și al celei mai înalte civilizații. Hotărîrile Plenarelor C.C. al partidului din Februarie—Martie și Mai a. c. și indicațiile tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej pun înaintea partidului sarcini de mare însemnătate, a căror înfăptuire este menită să ne ducă la noi și mărețe succese în lupta pentru socia­lism și pace. Interesele vitale ale poporului muncitor cer continua întărire a partidului, a disciplinei sale și a unității sale de sponolit, l­u­pta ne­cruțătoare pentru lichidarea­ din rădăcini a oportunismului și a împăciuitorismului față de oportunism. Faptele au dovedit limpede puterea și sănătatea partidului nostru, voința și capacitatea lui de a face față cu succes acestei sarcini. Partidul cheamă pe membrii săi și pe toți oamenii muncii să întărească necontenit statul de democrație populară prin aplicarea fermă a tuturor legilor și combaterea oricărei ma­nifestări de slăbire a disciplinei de stat, a oricărei tendințe de delăsare și moleșală în îndeplinirea sarcinilor de stat. Să ne încordăm toate forțele pentru reali­zarea sarcinilor planului cincinal și a planu­lui de electrificare, pentru desvoltarea în­­trecerii socialiste și a mișcării ^stahanoviste. Să consolidăm și să sporim necontenit pu­terea de cumpărare a leului nou! Locul central în activitatea organizațiilor de partid, în­ munca fiecărui membru de partid, trebue să fie îndeplinirea sarcinilor trasate prin Hotărîrile guvernului și partidului cu pri­vire la reforma bănească și la consolidarea succesului reformei bănești. Fiecare om al muncii care are marea cinste de a fi membru de partid trebue să fie în­suflețit de un înalt spirit de răspundere re­voluționară, dând masselor pildă de conștiin­ciozitate și avânt în muncă și în îndeplinirea Hotărîrilor partidului și guvernului, ridicâ­n­­du-se cu toată îndârjirea împotriva oricărei manifestări a dușmanului, împotriva a tot ce dăunează intereselor partidului, intereselor statului celor ce muncesc și poporului. Comitetul Central și tovarășul Gheorghiu- Dej pun în fața partidului și poporului mun­citor sarcina ascuțirii vigilenței revoluționare pe linie de partid și de stat, pentru a des­coperi și sdrobi în fașă orice uneltiri ale duș­manului de clasă, dinăuntru și dinafară, sar­cina demascării elementelor provocatoare, a răspânditorilor de zvonuri, a manifestărilor naționaliste și șovine. Tovarășul Gheorghiu-Dej a arătat că întă­rirea capacității de apărare a țării este datoria patriotică a comuniștilor și a tuturor oame­nilor muncii. Partidul este puternic prin dragostea și în­crederea poporului, prin legăturile lui inde­structibile cu massele celor ce muncesc. Să­­ lărgim și să întărim fără răgaz aceste legă­turi, să folosim cu curaj și să înrădăcinăm sistematic în viața de partid și obștească cri­tica și autocritica, armă sigură de întărire a activității de partid și de stat. Sub conducerea iubitului tovarăș Gheorghiu- Dej, să aplicăm cu neclintită hotărîre linia politică justă a partidului, inspirată din atot­biruitoarele învățături ale marilor genii ale omenirii muncitoare — Lenin și Staliul Articol de fond apărut în „Scânteia“ nr. 2365 din 4 iunie 1952. — PENTRU CONTINUA ÎNTĂRIRE A PARTIDULUI. (pag. 2-a). —Volga s’a unit cu Donul. (pag. 3-a). — Proiectanții și constructorii lo­cuințelor muncitorești discută posibilitățile de îmbunătățire a muncii. (pag. 3-a)­. In acest număr: — Construcțiile de locuințe în țările de democrație populară. (pag. 3-a)1. — 4 ani de la actul revoluționar al naționalizării. i (pag.­­­4-a)1. — Crește lupta poporului german contra tratatului separat mili­tarist­(pag. 4-a)1. —• Să fie eliberat imediat tovarășul Jacques Duclos.­r(pag. 4-a) . —­ Alegerea­ organelor sindicale.' (pag. 4-a)'. Pentru lichidarea rămânerii în­ urmă­(pag- 4-a)’. — _Cum am pornit la­ muncă.­[(pag- 4-a)’; SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Luni dimineața s’au deschis lucrările ce­le­ de a XII-a sesiuni ordinare a Marii A­­dunări Naționale. Membrii Marii Adunări Naționale Și nu­meroși­­ invitați au primit cu îndelungate a­­plauze intrarea în sala de ședințe a mem­brilor Prezidiului și Guvernului. Pe banca Prezidiului au luat loc membrii Prezidiului Marii Adunări Naționale in frunte cu acad. prof. dr. C. I. Parh­on. Acad. prof. C. I. Parhon, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, a de­clarat deschisă cea de a XII-a sesiune ordi­nară a Marii Adunări Naționale. S-a trecut apoi la alegerea Biroului ac­tualei sesiuni a Marii Adunări Naționale. Cu aplauze prelungite deputații au ales în unanimitate ca președinte al Biroului Marii Adunări Naționale pe tov. Gh. Sto­ca. Au fost aleși apoi ca vicepreședinți ai Biroului Marii Adunări Naționale, deputații Stelian Moraru, Vasile Vâlcu și Rozalia Moldovan. Tov. Stelian Nițulescu, ministrul Justiției, a depus spre examinare de către Marea Adunare Națională, proectul de lege­ pen­tru organizarea judecătorească, proectul de lege pentru înființarea și organizarea Procu­raturii Republicii Populare Române, proec­­tul de lege pentru organizarea instanțelor și procuraturilor militare și proectul de lege pentru ratificarea unor decrete emise de Prezidiul Marii Adunări Naționale în intervalul dintre 5 Aprilie ș­i 1 Iunie 1952. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, prin vot secret, legea pen­tru organizarea judecătorească, legea pentru înființa­rea și organizarea procu­raturii Republicii Populare Române, le­gea pentru organizarea instanțelor și procuraturilor militare și le­gea pentru ratificarea­ unor decrete. In numele unui grup de deputați tov. Petre Niculescu a propus Marii Adunări Naționale să hotărască scoaterea din Co­misia aleasă pentru pregătirea proiectului noii Constituții a R.P.R a deputaților Va­sile Luca și Teohari Georgescu, pentru abat­­­erile săvârșite de aceștia. Propunerea a fost adoptată în unanimi­tate. Deputatul Mihail Roșianu a prezentat Marii Adunări Naționale ,proectul unei mo­țiuni de protest adresată guvernului Pinay împotriva arestării samavolnice a lui Jac­ques Duclos. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate moțiunea propusă. Deputatul Tlie Murgulescu a supus spre aprobarea Marii Adunări Naționale o mo­țiune împotriva săvârșirii atrocităților ame­ricane în Coreea. Moțiunea a fost adoptată în unanimitate. Apoi, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate legea pentru ratificarea de­cretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naționale în intervalul dintre 5 Aprilie și 1 Iunie 1952. Tov. Gh. Stoica a anunțat apoi că în cursul zilei a avut loc o ședință comună a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Biroului Marii Adunări Naționale, in cadrul căreia a fost prezentată o scrisoare a tov. acad. prof. C. I. Parhon, scrisoare cu care Prezidiul a fost de acord. Tov. Gh. Stoica a dat citire textului acestei scrisori in care tov. Parhon cere eliberarea sa din funcția de Președinte al Prezidiului Marii Adunări Na­­­ționale, pentru a se putea ocupa din plin de lucrările științifice pe care le-a între­prins și pentru a-și putea îndeplini multi­plele îndatoriri obștești. După ce deputații C. Ba­lmuș și Anton Nițeiscu au arătat meritele deosebite pe tărâmul științei ale Prof. C. I. Parhon, devotamentul său față de clasa­­ munci­toare Marea Adunare Națională a apro­bat în unanimitate propunerea de a sa­tisfa­ce cererea tov. ac­ad. prof. C. I. Per­hon , spre a fi eliberat d­in funcția de pre­ședinte al P­rezidiu­lui Marii Adunări Na­ționale. In vederea desemnării candidaturii pen­tru funcția de președinte al Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale, a fost aleasă o comi­­siune alcătuită din deputații acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Leonte Răutu, Stelian Moraru și Gheorghe Ratz. După deliberare, tov. acad. prof. dr. C. I. Parhon, in numele comisiunii, a arătat că aceasta și-a însușit propunerea făcută de tov. C. I. Parhon, de a desemna drept candidat pe tov. dr. Petru Groza. Membrii Marii Adu­nări Naționale au salutat prin aplauze pu­ternice propunerea candidaturii tov. dr. Petru Groza. Raportorul a arătat că, Invitat de com­i­­siune, tov. dr. Petru Groza și-a dat consim­țământul de a fi propus în acest post. Apoi a urcat la tribună tov. dr. Petru Groza, care și-a depus mandatul de pre­ședinte al Consiliului de Miniștri. Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate depunerea mandatului său de președinte al Consiliului de Miniștri și s-a ales în unanimitate președinte al Prezidiu­lui Marii Adunări Naționale. Adunarea a făcut o caldă manifestație de­ simpatie noului președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale. După aceea tov. Petru Groza a depus ju­rământul în noua sa calitate de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale. Pentru ca Prezidiul Marii Adunări Națio­nale­ să se întrunească în vederea desem­nării candidatului în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, ședința a fost suspendată. La redeschidere, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. dr. Petru Groza, a anunțat că Prezidiul Marii Adu­nări Naționale, în unanimitate și cu însu­­flețire, propune drept candidat în funcția­ de președinte al Consiliului de Miniștri pe cel mai bun fiu al poporului nostru, con­ducătorul iubit al poporului muncitor și al clasei muncitoare, secretarul general a­­ Comitetului Central al Partidului Munci­­­toresc Român, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Cei prezenți au întâmpinat această pro­punere cu aclamații și urale îndelungate.­­Minute în șir, deputații și-au manifestat dragostea față de conducătorul oamenilor muncii din R.P.R., tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Tov. Gh. Stoica a supus aprobării Marii Adunări Naționale un proect de hotărîre prin care Marea Adunare Națională elibe­rează pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej din funcția de prim vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri și îl numește în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri. Intr-o atmosferă de mare însuflețire, de­putații au votat în unanimitate Hotărîrea. In momentul în care tov. Gh. Stoica a de­clarat ales ca președinte al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, deputații și numerosul public ce se afla în balcoane au isbucnit în urale pu­ternice care au durat minute în șir. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Române, se urcă la tribună pentru a depune jurământul: «,Jur că voi servi poporul și Republica Populară Română cu tot devotamentul și puterea mea de muncă, că voi păzi și res­­pecta Constituția și legile țării, că voi păstra secretele de Stat și­ voi apăra in­teresele poporului și ale Statului, libertă­țile democratice și independența Patriei!”­Din nou isbucnesc furtunoase aplauze în cinstea tovarășului Gheorghe Gheoros­iu-M ’ el a adresat Marii Adunări Naționale o emoționantă cuvântare, mul­țumind pentru înalta cinste ce i s’a făcut și încredințând poporul muncitor, Partidul, Guvernul și Marea Adunare Națională că va munci neobosit pentru întărirea Repu­blicii Populare Române. Când tovarășul Gheorghiu-Dej a vorbit despre prietenia și colaborarea frățească cu Marea Uniune Sovietică, despre genialul în­­vațator­­ al oamenilor muncii, tovarășul Maim, in sala au izbucnit furtunoase ovații cu Uniunii Sovietice si a marelui Stalin. Timp de mai multe minute Aduna­­rea și publicul din balcoane, în picioare au scandat: „Slavă lui Stalin!’’, încheind lucrările sesiunii, tov. Gh. Stoică a relevat însemnătatea hotărîrilor luate în sesiune și a urat spor la muncă deputa­ților. Tova­rășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Cuvântul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la alegerea sa ca președinte al Consiliului de Miniștri al R. P. R. Vă mulțumesc pentru înalta cinste și marea răspundere pe care mi-ați acordat-o, numindu-mă in funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române. Țin să încredințez clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, poporul, Partidul Muncitoresc Român și Comitetul său Central, Guvernul Repu­blici Populare Române și Marea Adunare Națională, că imi voi îndeplini în mod conștiincios îndatoririle ce decurg din funcțiunea în care am fost numit. Voi munci cu fermitate și cu tot elanul pentru realizarea politicii par­tidului și guvernului, de construire a socialismului, de întărire a statului democrației populare și de propășire economică și culturală a poporului nostru, de întărire continuă a prieteniei veșnice și colaborării frățești între poporul român și marele popor sovietic, între Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, condusă de marele învățător al oamenilor muncii din lumea întreagă — tovarășul Stalin! (Aplauze furtunoase, deputații în picioare ovaționează îndelung pentru Uniunea Sovietică. Timp de câteva minute deputații scandează numele tovarășului Stalin­. In această prietenie vedem chezășia independenței naționale a poporului nostru și a suveranității noastre de stat. Voi lucra cu toată fermitatea pentru realizarea politicii partidului și guvernului, de întărire a prieteniei între Republica Populară Română și celelalte țări de democrație populară, de luptă pentru apărarea păcii în cadrul marelui front al păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva pro­vocatorilor de război, imperialiștii americano-englezi­ Vă asigur că îmi voi îndeplini cu fermitate îndatoririle în fruntea gu­vernului, pentru ridicarea la o treaptă mai înaltă a vigilenței revoluționare a poporului nostru, și că nu mă voi abate nici o clipă de la principiile de care este călăuzit Partidul Muncitoresc Român — forța conducătoare în statul de democrație populară — de la principiile marxist-leniniste. (Aplauze puternice și îndelung repetate­). Oamenii muncii își manifestă bucuria pentru alegerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej ca președinte al Consiliului de Miniștri Angajamente de onoare Sălile Ministerului Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții devenitâ în scurt timp neîncăpătoare pentru salariații veniți să-și exprime — în cadrul unui entuziast meeting — marea lor bucurie pentru alegerea de către M­area Adunare Națională a iubitului și încer­catului conducător al partidului, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, ca președinte al Cons­liu­­­lui de Miniștri al R.P.R. — Acest măreț eveniment — a arătat tov. A. Nițescu, secretarul organizației de bază P.M.R. — marchează o nouă și strălucită vic­torie a oamenilor muncii, sub conducerea în­țeleaptă a Partidului, în lupta pentru întărirea și progresul Republicii Populare Române, pe calea construirii socialismului. Un ropot de aplauze, însoțit de scandarea numelui drag al tovarășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, subliniază aceste cuvinte. Numeroși salariați cer apoi cuvântul și își exprimă bucuria și hotărîrea de a sprijini din­­ toate puterile pe tovarășul Gheorghiu-Dej tn noua și greaua sa muncă, prin îndeplinirea cu cinste a sarcinilor ce le revin,prin ridicarea nivelului politic și ideologic, ascuțirea vi­gilenței și demascarea dușmanului de clasă. — Cu nespusă bucurie și emoție — a spus tovarășa Elena Vișan — am asistat la ședința Marii Adunări Naționale unde iubitul nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit din partea poporului muncitor sar­cina de președinte al Consiliului de Miniștri. In cinstea acestui măreț eveniment, îmi iau angajamentul să muncesc cu devotament,­­ să răspund la toate acțiunile Partidului pen­tru întărirea statului nostru de democrație populară. Cei­ care își iau angajamente sunt din ce în ce mai numeroși. Tov. director Ion­ Bulgărea își ia angaja­mentul de a studia împreună cu colectivul său introducerea unei noi metode, la presele de stud­it, care vor scădea prețul de cost al pro­duselor cu 20 la­ sută. Tovarășii directori Tu­dor Petcu și Alexandru Bernat se angajează să vegheze necontenit pentru respectarea și punerea în practică a legilor și hotărîrilor guvernului și partidului, să-și ridice necon­tenit nivelul politic, ideologic și profesional, și împreună cu salariații direcțiilor respec­tive să facă zid în jurul partidului și al Co­mitetului său Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au mai luat cuvântul tovarășii Vasile At­­macov, Constantin Ailincăi, Ștefan Pașca și alții. In încheierea meetingului, tov. director Amăriuțel a dat citire moțiunii pe care sala­riații Ministerului Construcțiilor și al Indu­striei Materialelor de Construcții au trimis-o tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Noi suntem hotărîți, iubite tovarășe Gheor­ghiu-Dej, să sporim eforturile noastre în muncă, să ne ridicăm neîncetat nivelul nostru politic, ideologic și profesional, să luptăm cu consecvență pentru aplicarea legilor și ho­tărîrilor partidului și guvernului, să ne în­sușim temeinic și să promovăm cu curaj teh­nica înaintată și metodele sovietice de muncă, să desvoltăm vigilența noastră revoluționară împotriva dușmanului, să ne îndeplinim cu cinste sarcinile pe care partidul și guvernul le-au pus în fața constructorilor. In cinstea zilei de 23 August ne luăm urmă­­toarele angajamente : ,, — darea în producție la 15 Iunie a lucrări­lor de investiții de la Fieni și la 15 Iulie a lucrărilor de la Bicaz ; — organizarea până la 15 August în cadrul fiecărui trust de construcții a unui șantier model după exemplul șantierelor sovietice; Muncitorii constructori de pe șantierele din Valea Jiului, alături de toți oamenii muncii din țara noastră au primit cu nespusă bucurie vestea alegerii tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, ca președinte al Con­siliului de Miniștri al R.P.R. Șantierele Văii Jiului au îmbrăcat haina de sărbătoare. La șantierul Blocuri muncitorești- Lonea, muncitorii constructori întruniți într'un însuflețit meeting și-au exprimat dragostea fierbinte față de cel mai iubit conducător al oamenilor muncii din țara noastră, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. In cinstea acestui eveniment de o deo­sebită importanță în viața și lupta clasei muncitoare din patria noastră, constructo­rii acestui șantier și-au luat angajamente de a obține noi și numeroase însem­nate succese prin care să cinstească ale­gerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej ca președinte al Consiliului de Miniștri al R.P.R. . Extinderea până la 1 Iulie pe șantierele de construcții și instalații a metodei de lucru Schiler; — organizarea până la 31 Iulie a unor la­boratoare la o serie de fabrici de cărămizi și țigle, pentru îmbunătățirea calității produ­selor; — proiectarea până la 30 Iunie a unui dis­pozitiv de alimentare mecanică la presele de stufit care va reduce cu 20 la sută prețul de cost al produselor. Zidarul stahar­ovist Tosif Vereș s’a an­gajat să obțină zilnic o depășire­ de 100% a programului de lucru, și să antreneze și pe ceilalți muncitori tn lupta pentru in­troducerea carnetului șefului de echipă. Asemenea meetinguri s-au ținut și pe celelalte șantiere din Valea Jiului. La șantierul Petrila stahanovistul Andrei Na­­zarin, instalator și-a luat angajamentul să califice pe toți tinerii care lucrează sub conducerea sa adoptând inițiativa mais­trului Crenian Angajamente însuflețite și-au luat și teh­nicienii și funcționarii din Centrala Trus­tului de Construcții Nr. 7 Petroșani. In cadrul meetingului care a avut loc, tehni­cienii Trustului s'au angajat să sprijine în­deaproape lupta constructorilor pentru îndeplinirea și depășirea planului pe 1952 la toți indicii, să contribue la darea în folosință înainte de termen a unui număr însemnat de apartamente pentru minerii din Valea Jiului. Un puter­nic imbold

Next