Constructorul, septembrie 1952 (Anul 4, nr. 140-142)

1952-09-13 / nr. 140

Pentru înflorirea orașelor patria noastre La punctul de agitarie F.D.P. din insti­tutul de Proiectare a Construcțiilor a avut loc zilele trecute o reuniune, în cadrul căreia a fost prezentată o conferință des­pre perspectivele pe care proiectul noii Constituții, a R.P.R. le deschide desvol­­tării orașelor din țara noastră. Conferențiarul —­arh. M. S­iUanu — a subliniat că în condițiile regimurilor bur­­ghezo-moșierești, când massele munci­toare erau ținute într’o stare de cruntă exploatare și întuneric, când în produc­ție domneau dezorganizarea și înapoierea tehnică, orașele noastre purtau pecetea intereselor lacome ale capitaliștilor și a mizeriei în care se zbateau oamenii muncii. In Republica Populară Română, stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, pu­terea populară înfăptuește, sub conduce­rea partidului, continua desvoltare eco­nomică și culturală a țării, ridicarea im­petuoasă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Orașele înfloresc, s’au con­struit și continuă să se construiască în volum tot mai mare noi fabrici și uzine, instituții social-culturale, cartiere de l­­­cuințe muncitorești. In centrele de mare însemnătate economică apar orașe noi. In fiecare an, mii de muncitori primesc locuințe spațioase, confortabile, se înalță teatre noi, șerii, palate de cultură, a că­ror arhitectură se inspiră din mărețele principii ale realismului socialist. Conferențiarul și tovarășii care au luat parte la discuții au arătat că proiectanții au sarcina de cinste de a executa in cele mai bune condiții proiectele construcții­lor, destinate înfloririi orașelor noastre, pentru a grăbi mersul victorios al patriei spre socialism. Noi locuințe muncitorești Pentru a traduce în viață prevede­rile proiectului de Constituție privi­toare la creșterea bunei stări a oame­nilor muncii, constructorii și-au înde­plinit angajamentele de a da în folo­sință noi blocuri de locuințe muncito­rești. In luna trecută, pe șantierele Trustului Nr. 4 au fost terminate 7 blocuri de locuințe și 3 blocuri-maga­­zine. La încă 3 blocuri, lucrările se află într-un stadiu avansat. Pentru minerii din Valea Jiului, con­structorii de pe șantierele Trustului Nr. 7 au dat în folosință 44 noi blocuri de locuințe. Muncitorii Trustului de Construcții Nr. 9 au Construit la Cluj un nou bloc de locuințe. In cele 16 apartamente se vor muta familii ale muncitorilor Trustului. La Medgidia se desfășoară din plin lucrările la fundația­ a 4 blocuri de lo­cuințe ce vor fi terminate în cursul acestui an. In 1952, constructorii Cana­lului Dunăre-Marea Neagră au primit la Medgidia 8 blocuri, cuprinzând fie­care 16 până la 30 apartamente spa­țioase. Să înlăturăm orice birocratism din organizarea protecției muncii . In cadrul Comitetului sindical regional constructori Ploești, a avut loc zilele tre­cute, o ședință de analiză­­ cu problema protecției muncii. La ședință au luat parte reprezentanți ai C.G.M., ai Comi­tetului Executiv al Uniunii sindicatelor constructori, Ministerului construcțiilor, conducători tehnici ai întreprinderilor de construcții și materiale de construcții, o serie de tehnicieni membri ai birourilor tehnice de protecția muncii precum și conducătorii organizațiilor sindicale din regiune. Participanții la ședință au ana­lizat în mod temeinic felul cum s’a mun­cit, până acum în această direcție, sco­țând la iveală lipsurile și făcându-se nu­meroase propuneri de îmbunătățire a muncii. Rapoartele prezentate de tov. inginer Medvedschi de la fabrica de ciment Fieni, tov. inginer Petrescu, conducătorul teh­nic al fabricii de ciment Comarnic și tov. Maxim, conducătorul tehnic al între­prin­ •­derii Sovromconstrucția Nr. 5, au arătat grija și preocuparea care există astăzi în întreprinderile noastre de construcții, pentru protecția și tehnica securității ce­lor ce muncesc. Felul cum au fost întocmite rapoartele a scos la iveala, atitudinea nouă a majo­rității tehnicienilor față de această pro­blemă și faptul că aceștia și-au însușit în cea mai mare parte minunata învă­țătură stalinistă, că omul este cel mai prețios capital din lume, pe care trebue să-l îngrijim și să-i apărăm viața și să­nătatea. Spre deosebire de trecut când întreprin­derile și fabricile erau ale unor capita­liști setoși de câștiguri cât mai mari, pentru care tehnica securității muncii și protecția vieții și sănătății celor ce ro­beau în fabricile lor, nu constituia o preocupare, astăzi întreprinderile și fa­bricile sunt ale celor ce muncesc, iar protecția muncii constitue una din preo­cupările de căpetenie ea fiind ridicată la rangul unei probleme de stat din cele mai importante. Sumele uriașe pe care statul le cheltuește în fiecare an pentru protecția și securitatea muncii, sunt o dovadă grăitoare a grijii care se acordă acestei probleme. Din raportul prezentat de tov. Medved,­schi, inginer șef al fabricii de ciment Fieni, a reeșit că biroul tehnic cu pro­tecția muncii în colaborare cu comisia de protecție a muncii din cadrul comitetu­lui de întreprindere, au obținut o seamă de realizări însemnate în această direcție. Astfel, la carieră, unde există pericol de accidente în timpul exploziilor, zonele periculoase au fost marcate prin panouri vizibile. In incinta carierii au fost con­struite adăposturi speciale și o linie de deviere pentru vagoanele ce vin încărcate cu calcar. Tot la carieră, există un pericol permanent­ provocat de alunecările de te­ren. Pentru înlăturarea acestui pericol biroul tehnic de protecția muncii în co­laborare cu cabinetul tehnic, au mobilizat tehnicieni, stahanoviști și fruntași in pro­­ducție din fabrică, pentru rezolvarea ace­stei probleme. O grijă permanentă a exi­stat aici și în ce privește reducere­­a e­­forturilor fizice ale muncitorilor. Muncile grele așa cum ar fi de pildă, la cariere au fost mecanizate prin aducerea de es­­cavatoare. Pentru prevenirea bolilor pro­fesionale conducerea fabricii acordă lap­te și ape minerale, iar vizitele medicale se fac la fiecare două săptămâni. O atenție deosebită a fost acordată însă instruirii muncitorilor, pentru ca fiecare muncitor să capete acest instruc­taj, există o evidență și au fost întoc­mite fișe individuale. Realizările obținute de biroul tehnic de protecția muncii de la fabrica de ciment Fieni se datoresc în cea mai mare parte activității dusă după un plan bine în­tocmit, pe baza căruia se dau sarcini precise pentru fiecare membru al biroului. De un real ajutor au fost însă și ședin­țele de analiză, care se țin în fiecare lună, unde se discută felul cum au fost îndeplinite sarcinile, scoțându-se la i­­veală lipsurile și greutățile. Asemenea realizări au reeșit și din ra­poartele prezentate de conducătorii teh­­nici ai fabricii de ciment Comarnic și întreprinderii Sovromconstrucție Nr. 3. Din rapoartele prezentate, precum și din discuțiile purtate a reeșit însă că mai sunt și o serie de lipsuri în acest do­meniu, lipsuri care fac ca sarcinile tra­sate de organele conducătoare să nu fie duse la îndeplinire. Aceste lipsuri se datoresc unor tehni­cieni cărora le lipsește simțul răspunderii personale și care privesc problema pro­tecției și securității muncii în mod biro­cratic și formal. Cum ar putea să fie calificată altfel a­­titudinea inginerilor și maiștrilor Ion Or­­dac, Constantin Enache, Grigore Rădule­­scu și alții, de la grupul de șantiere Fieni al întreprinderii Sovromconstrucție Nr. 3, care în loc să facă un instructaj temei­nic cu muncitorii înainte de a-i repar­tiza la locurile de muncă, se mulțumesc să complecteze fișele din birou punând muncitorii să le semneze, aceasta pentru a fi la dosar un act justificativ? Discuțiile purtate în jurul acestei pro­bleme au scos la iveală și lipsurile ce există pe linie sindicală. Comisiile de protecția muncii din cadrul comitetelor de întreprindere, ca cele de la fabrica de ciment Fieni și Azuga, nu au dus o mun­că intensă de mobilizare a organelor de conducere pentru îndeplinirea angajamen­telor luate prin contractul colectiv, in le­­gătură cu protecția muncii. In grupele sindicale există inspectori obștești cu protecția muncii dar mulți dintre aceștia nu-și cunosc sarcinile. Aceasta fiindcă, comisiile de protecția muncii nu au des­chis cursuri de instructaj. In concluzii tov. Bela Bala, membru in Comitetul executiv al sindicatelor con­structori, a arătat că problema protecției și securității muncii trebue să fie tratată cu toată seriozitatea deoarece de ea de­pinde în bună parte îndeplinirea sarci­nilor de plan. Tot mai numeroase cadre calificate pe șantiere Cum sprijinim extinderea inițiativei inginerului Vasile Dien în lupta pentru folosirea maximală a tehnicii este nevoie de muncitori bine pre­gătiți, cu o calificare superioară, pentru ridicarea pregătirii tehnice a muncitori­lor înaintați, ne este de cel mai mare fo­los inițiativa ing. Vasile Dicu care, urmând exemplul inginerilor și tehnicienilor so­vietici de la uzina „Crasnoe Sormovo" din Moscova, a propus ca inginerii și tehnici­enii dintr'o întreprindere să sprijinie în mod organizat ridicarea calificării tehnice a muncitorilor. Prima întreprindere din regiunea noastră care a urmat această minunată Inițiativă patriotică a fost fabrica de ciment ,.Te­melia’1. Aci. 5 ingineri și-au propus să con­­tribue la complectarea pregătirii practice și teoretice a muncitorilor înaintați din secțiile-cheie. Inginerii cimentiști dieta „Te­melia" au pornit la muncă cu gândul că numai un muncitor stăpân pe meseria sa poate să folosească din plin mașina, poate să folosească din plin tot ceea ce tehnica îi oferă. In cadrul Biroului regional sindical con­structori ai regiunii Stalin, noi am discutat însemnătatea acestei inițiative și am în­tocmit un plan pentru extinderea ei în sectorul construcțiilor din regiunea noas­tră. Am început prin a sprijini comitetele întreprinderilor de construcții di­n regiune în ținerea unor ședințe cu inginerii, tehni­cienii și muncitorii înaintați de pe șantiere, pentru a-i lămuri asupra însemnătății adop­tării inițiativei ing. Vasile Dicu. Numeroși tovarăși au primit cu entuziasm această inițiativă și au trecut la realizarea ei. Cu ajutorul comitetelor de întreprindere, pro­fesorii și elevii și-au întocmit planuri de muncă în care au fost prevăzute lecții pe specialități. Cu deosebit interes a fost primită iniți­ativa la întreprinderea de Construcții Nr. 5Q1 din Orașul Stalin, unde 7 ingineri și-au luat sarcina de a instrui 21 de maiștri și muncitori fruntași. Un exemplu de conști­inciozitate în punerea în practică a iniția­tivei îl dă inginerul șef al întreprinderii, tov Leon Leibovici, care respectă cu stric­tețe planul celor 24 de lecții programate. In cadrul acestor lecții se predau noțiuni de aritmetică, geometrie plană și în spa­țiu, trigonometrie, fizică și chimie, geolo­gie, rezistența materialelor și numeroase alte cunoștințe de specialitate în construcții. Asemenea planuri de muncă bună și-au mai întocmit la această întreprindere și tov. ing. Francisc Kiss, ing Mănescu și alții, printre ai căror elevi se numără maiștri și muncitori fruntași ca: tov. Nagy, Balon Raicu, Bob, Iacob­ Bardoș și alții. Roade bune au fost culese în această privință și la întreprinderea de Construc­ții Nr. 503, unde inginerul stahanovist Wilhelm Paspa a dat un bun exemplu luând sub instructaj 3 maiștri de șantier. Pilda sa a fost urmată de alți 5 ingineri din întreprindere care s-au angajat și ei să pregătească câte 3 maiștri și muncitori de frunte. Tot atât de bine a reușit apli­carea acestei inițiative și la întreprinde­rea de prefabricate Nr. 507, unde 5 ingi­neri s’au angajat să ridice nivelul tehnic al unor maiștri și muncitori. Din păcate unele comitete de între­prindere ca și unele organe administrative nu au înțeles importanța inițiativei ing. Vasile Dicu­ț­i nu au luat în seamă spriji­nul pe care noi l-am dat. Așa de pildă, la întreprinderea de Construcții Nr. 502, comitetul sindical nu a reușit să mobili­zeze pe ingineri și tehnicieni la adoptarea inițiativei, iar inginerul - șef Secăreanu a nesocotit ajutorul de preț pe care munci­torii și maiștrii stăpâni cu adevărat­ei tehnicii, pot să-l dea sporirii producției și productivității muncii. Noi înșine, dacă am sprijinit cu însufle­țire extinderea inițiativei ing. Vasile Dicu in rândurile constructorilor din regiunea noastră, în schimb nu ne-am preocupat su­ficient de urmărirea roadelor culese în prima perioadă de la aplicarea inițiativei. Remediind și această lipsă, contribuind la crearea unor muncitori înaintați, cu o ca­lificare superioară, nooi suntem conștienți că ajutăm astfel măreței cauze a con­struirii socialismului. ALOIS BOROȘ locțiitor de președinte al Comite­tului Sindical Regional Construc­tori Regiunea Stalin O școală stahanovistă La șantierul „Flamura Roșie“, unitate a Regionalei Arad a Trustului Nr. 2 „Sovrom­­construcție“, a avut loc de curând deschi­derea unei școli stahanoviste, care va fi frecventată de stahanoviști și fruntași în producție de pe toate șantierele Regionalei. Ei vor putea să acumuleze aici noi cunoș­tințe tehnice, pentru a desvolta pe o scară mai largă mișcarea stahanovistă. La deschiderea festivă a școlii au luat cu­vântul mai mulți tovarăși, printre care și tov. Iosif Gech, președintele comitetului de secție al șantierului „Flamura Roșie“. El a arătat că mișcarea stahanovistă în U.R.S.S. a fost un factor principal al îndeplinirii și depășirii planurilor cincinale staliniste. A­ceastă mișcare trebue extinsă cât mai mult și pe șantierele și în întreprinderile din țara noastră, după exemplul minunatei experiențe sovietice. Inginerul stahanovist Alexandru Gluck a arătat celor prezenți cum, prin aplicarea înaintatelor metode de muncă ale stahano­­viștilor sovietici, se asigură și în ramura construcțiilor o continuă creștere a produc­ției și a productivității muncii. El a subli­niat importanța inovațiilor și raționalizări­lor, care, aplicate în producție, aduc o în­semnată contribuție la ușurarea muncii și la ridicarea calității lucrului efectuat. După deschiderea după ce s’a comunicat școlii stahanoviste și planul lecțiilor ce vor fi predate, s’a trecut la înmânarea di­plomelor stahanoviștilor și fruntașilor în producție care, prin munca lor însuflețită și plină de avânt dusă de la începutul anului și până în prezent, au constituit un exem­plu demn de urmat pentru ceilalți munci­tori. Astfel au fost înmânate diplome ingi­nerului stahanovist Alexandru Glück, tână­rului inginer Cornel Sariscu, dulgherilor stahanoviști Ștefan Szabó și Ștefan Vass­, stahanoviștilor zidari Alexandru Beloji Binett, precum și unui număr de 20 frun­și­tași în producție. M. IC­AN corespondent Aplică Inițiativele lui Francisc Crem­an și Vasile Dien Pe șantierele din Valea Jiului, muncitorii constructori, avântați în întrecere socialistă, luptă pentru a ridica cât mai multe locuințe pentru mineri. Pe aceste șantiere, alături de maiștrii vârstnici, lucrează numeroși tineri construc­tori, care se strădue să învețe noi profesii. In sprijinul lor și pentru a crește cât mai multe cadre de constructori cu o bună pre­gătire profesională, pe șantiere se duce o intensă campanie de calificare, traducân­­du-se astfel în viață dreptul la învățămân­tul profesional al oamenilor muncii, prevă­zut în proiectul de Constituție. Astfel, de la începutul acestui an și până acum, pe diferite șantiere din Valea Jiului au fost calificați la locul de muncă, după metoda sovietică Cotlear, un număr de 536 tineri, ca zidari, dulgheri etc. Deasemeni, un număr de 7 maiștri de șantier, ca toți Petru Țincu, Alexandru Karancsi, Francisc Fenegi, Carol Stracovici și alții, aplicând inițiativa mbaistrului Francisc Czem­an, au calificat până în prezent 56 constructori. Tot în cadrul acțiunii de calificare, ingi­nerii și tehnicienii Dumitru Andor, Ștefan Fira și I. Piro au pornit să aplice inițiativa inginerului Vasile Dicu. Astfel, au fost deschise 3 școli stahanoviste, care sunt frecventate de peste 60 constructori fruntași în muncă. Aici, în aceste școli, con­structorii își complectează nivelul de cunoș­tințe teoretice, pentru a putea munci și mai bine in viitor. Cursurile de calificare de gradul I au fost absolvite de un număr de 35 șoferi, 20 tâm­plari, 20 mecanici de șantier și peste 200 zidari și dulgheri, iar cele de gradul II — de 40 zidari, 40 dulgheri și 40 muncitori de la atelierele de prefabricate. Pentru noua serie a cursurilor de califi­care au fost înscriși de pe acum 300 elevi la gradul I și 300 elevi la gradul II. Dease­meni, pentru a putea folosi din plin și cu mare randament prețiosul utilaj primit din Uniunea Sovietică, și cu care sunt înzes­trate șantierele, a fost organizată la șantie­rul Uricani o școală de gradul II de maca­ragii, cu o durată de 3 luni. Datorită acestei acțiuni, șantierele din Valea Jiului au primit și vor primi tot mai numeroase cadre de muncitori constructori calificați, cu bogate cunoștințe profesionale. MIHAI ȘTEFAN corespondent 25 pavatori se califică după metoda Cotlear La șantierul Medgidia al Trustului Nr. 6 „Sovromconstrucție“, metoda stahanovistei sovietice Cotlear e folosită pe larg pentru calificarea la locul de muncă, în diferite profesii, a tinerilor muncitori. In momentul de față, 25 muncitori se ca­lifică prin această metodă în meseria de pa­vatori. Muncitorii calificați s’au angajat prin contract să le predea noțiunile prac­tice de bază; acestea sunt complectate prin cunoștințe teoretice, primite la lecții ce au loc de 4 ori pe săptămână. Elevii, dintre care se remarcă tovarășul Constantin Ungureanu, depun multă stă­ruință în însușirea meseriei de pavateri, pentru a contribui cu cât mai mult succes la construirea noilor așezări muncitorești din regiunea Canalului Dunăre — Marea Neagră. GH. DESPINOIU corespondent Folosesc tehnica sovietică Constructorii din cadrul grupului de șan­tiere Sinaia al Trustului Nr. 3 „Sovromcon­­stricție“ înregistrează deosebite succese în producție. Pe unele șantiere, ei au avut de făcut față unor probleme tehnice dificide, pe care le-au rezolvat folosind bogata experiență a con­structorilor sovietici. Astfel, la captarea unui curs de apă pentru alimentarea unei între­prinderi industriale, s’a construit un baraj cu o conductă din tuburi de beton armat prefa­bricate. In ciuda condițiilor dificile, datorită de­­bitului sporit al râului și infiltrației de apă d­in teren, lucrarea, executată prin metoda „în lanț”, a fost de o bună calitate. La construcția Școlii med­i tehnice din Câm­­pina 6’a folosit metoda de zidire rapidă a stahanovistului soviete P. Orlov. Metode îna­intate au fost utilizate și la lucrările blocu­rilor de locuințe muncitorești de la Azuga, cu câte 8 apartamente, blocuri date în folosință la începutul aceste­ia. Utilajul de construcții este folosit pe larg. Pe lângă grupul de șantiere funcționează și un atelier propriu de reparații. Datorită mecanizării muncii, ap­ovizionării permanente și regulate cu materialele nece­sare, bunei organizări a locului de muncă, disciplinei în producție și eliminării timpilor morți, sarcina de creștere a productivității muncii a fost depășită cu 13 la sută, fondul de salarii rămânând în limita planificată, întrecerea socialistă a cuprins aproape 98 la sută din totalul muncitorilor productivi. Fruntașii în întrecere acordă un ajutor tovă­rășesc celor rămași în urmă. Astfel, au fost încheiate 14 contracte de calificare l­a locul de muncă, după metoda stahanoviste: spr’eb'ce Cotlear.­­ Prin deosebite succese în muncă se eviden­țiază zidarii stahanoviști Ion Morgov­eanu și Constantin Alexandrescu, care, lucrând după metoda Orlov, își depășesc norma cu 118—190 la sută. Pilda lor e urmată de fruntașii în producție, ca zidarul Gheorghe Burtez, dul­gherul Constantin Goran, mecanicul Frederic Schnell, instalatorul Nicolae Petrescu și alții ale căror depășiri de normă variază între 50 și 120 la sută. Pentru o cât mai bună reușită, condu­cerea grupului de șantiere Sinaia va trebui să dea mai multă atenție calității anumitor lucrări (astfel ca pe șantierul Nr. 207), precum și organizării unei stricte evidențe a consu­mului și economiei de materiale de construc­ții - Echipa de cor și dansuri a Trustului Nr. 4 „Sovromconstrucție” se pregătește cu însuflețire pentru concursul echipelor ar­tistice de amatori. In acest scop au fost organizate patru festivaluri artistice pe diferite șantiere, unde a ieșit în evidență buna pregătire a muncitorilor din forma­țiunile artistice. Reușita spectacolelor pre­zentate se datorește reorganizării echipei de cor, complectată cu elemente noi, dor­nice de a activa în echipa artistică. Repetițiile de cor și dansuri se fac cu regularitate sub conducerea tov. Alexandru Verdeș și­ a tov. Constantin Sfeinic. Toto­dată se pregătesc 3 noi dansuri sovietice. H. COHN corespondent Frumoase succese ale sportivilor constructori In ultima săptămână am primit nume­roase vești despre frumoasele performan­țe ale sportivilor fruntași aparținând Asociației „Constructorul”. Reprezentând massa constructorilor pe terenurile de sport, sportivii noștri au obținut o sea­mă de victorii care ne fac cinste. In cadrul finalelor campionatelor de atletism ale R.P.R. atleții constructori s’au prezentat foarte bine. Cu deosebire s’a evidențiat Florentina Petrescu, o tâ­nără atletă, care a câștigat proba de 400 m plat fete cu timpul de 60,3 secunde, întrecănd astfel recordul țării la această probă. Tot ea s-a clasat pe locul 2 în proba de 800 m plat fete, după maestra sportului Edith Treydal, cu timpul de 2:21,2 care reprezintă un nou record na­țional de junioare. Cu prilejul finalelor acestor campio­nate, s’au mai evidențiat dintre atleții constructori: Iulian Heller (al 6-lea la aruncarea greutății), Iacoveanu (la arun­carea ciocanului), Ion Niculescu (la 3000 m obstacole) și alții. Cu deosebit succes au concurat repre­zentantele Asociației ,,Constructorul” la campionatul de înnot de mare fond al R.P.R., disputat pe Dunăre, între Brăila și Galați. Cinci înnotătoare de la Asocia­ția ,,Constructorul“ învingând greutățile unei curse de aproape 2 ore, s’au clasat pe primele 8 locuri. Valeria Russu a de­venit campioană a R.P.R., urmată de Virginia Ghiță (locul 3), Lia Căpșuneanu (locul 4), Alice Stănescu (7), Medi Ligner (8). Primele trei, prin locurile excelente pe care le-au ocupat, au asigurat colec­tivului , ,Constructorul”-București titlul de campion al țării pe echipe-fete. Adăugând frumoasa comportare a înno­­tătoarelor de mai sus și la campionatele de natație ale R.P.R­, ca și câștigarea de către tinerii constructori a concursului republican de polo pe apă pentru juniori, — putem spune că înnotătorii Asociației „Constructorul” au apărat cu cinste cu­lorile colectivului din care fac parte. Aceste rezultate bune trebue să fie însă un imbold pentru îmbunătățirea rezulta­telor echipei de polo pe a­pă „Construc­­torul”-Oradea, care joacă în divizie. Un frumos succes au obținut și cicliștii noștri fruntași, în competiția pe etape „Cursa Victoriei”, in clasamentul general pe echipe ,,Constructorul” a ocupat locul 8, întrecănd alte 9 echipe de asociații. Concurând alături de fruntașii ciclismu­lui din țara noastră, tinerii cicliști con­structori au ocupat locuri meritorii. S’au evidențiat cu această ocazie Victor Drăgănescu, normatorul lăcătușul Bernard Rozenberg, pietrarul Dumitru Liviu­s, tur­nătorul Vaschen Cociumian și strungarul Dominic Lazăr. In cadrul finalelor campionatului R.P.R. la caiac, constructorul Eremia Oprea a ocupat de două ori locul 3, în probele de caiac simplu băeți de 500 m și 1000 m. Și rugbiștii noștri care joacă în cam­pionatul divizionar, au obținut succese în ultima vreme. La Timișoara, ei au în­trecut echipa Locomotiva cu 22:0 (15:0). EMIL IOV Formațiunea socialistă - baza desvoltării țarii pe calea socialismului . In uriașa­ operă de făurire și consolidare a Regimului de democrație populară în Româ­nia, principala cucerire a oamenilor muncii— obținută sub conducerea partidului — este cucerirea puterii de stat de către clasa mun­citoare, aliată cu țărănimea muncitoare, in condițiile favorabile create de eliberarea patriei noastre de­ către marea Uniune So­vietică. Deținând puterea de stat, oamenii muncii duc, prin intermediul statului demog­at­­popular, în perioada de trecere de la capita­lism la socialism, o politică asemănătoare a­­celeia promovate în Rusia Sovietică, la în­ceputul construcției socialiste, de către Par­tidul Bolșevic condus de tovarășul Stalin — o politică ce are în vedere „lupta dintre ele­mentele capitaliste și cele socialiste, care are în vedere creșterea rolului elementelor so­cialiste în dauna elementelor capitaliste, care are în vedere victoria elementelor socialiste asupra elementelor capitaliste, care are vedere desființarea claselor, construirea fun­­n­damentului economiei socialiste“. O astfel de politică este impusă de carac­terul economiei naționale a Republicii Populare Române în actualul stadiu de des­voltare, când pot fi deosebite trei formațiuni social-economice: formațiunea socialistă, mica producție de mărfuri și formațiunea parti­­cular-capitalistă. Existența celor trei forma­țiuni social-economice reprezintă, după cum arată tovarășul Gheorghe „baza economică a luptei de Gheorghiu-Dej, clasă în pe­rioada de trecere de la capitalism la socia­lism“. Progresul nestăvilit­ al patriei noastre pe calea spre socialism e asigurat de existența și continua întărire și desvoltare a forma­țiunii socialiste a economiei naționale. Proiectul de Constituție a R.P.R. subliniază în art. 6: „Formațiunea socialistă, căreia îi aparține rolul conducător în economia națio­nală a Republicii Populare Române, comsti­­tue baza dezvoltării țării pe calea socialismu­lui. Statul de democrație populară, procla­mând ca principală sarcină a sa construirea socialismului, întărește și lărgește neconte­nit formațiunea socialistă, asigură creșterea neîntreruptă a bunei stări materiale și a nive­lului cultural al oamenilor muncii“. Statul de democrație populară, care înde­­­plinește funcțiunile dictaturii proletariatului, are ca sarcină fundamentală — astfel cum arată tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — de a ajuta activ n­oii orânduiri sa capete formă și sa se consolideze, de a lua toate măsurile pentru a ajuta noii orânduiri să lichideze ve­chea orânduire și vechile clase. Iată dacă proiectul noii Constituții enumeră, printre funcțiunile statului român democrat-popular, aceea de a asigura întărirea și desvoltarea forțelor de producție ale țării prin industria­lizarea ei socialistă, prin lichidarea înapoierii economice, tehnice și culturale, prin transfor­marea socialistă a agriculturii, — aceea de a organiza și desvolta economia planificată, bazându-se pe întreprinderile de stat și coo­peratiste. Formațiunea socialistă 96,5%­ în industrie, 85% reprezintă astăzi în transporturi, 76%­ în comerț, 16% din pământul cultiva­­bil și 85%­% din păduri. Ea joacă rolul con­ducător in economia națională nu numai pen­­tru că deține majoritatea covârșitoare a for­țelor de producție, ci și pentru ca e cea mai înaintată, asigurând desvoltarea continuă a acestor forțe și deplina lor concordanță cu relațiile de producție, asigurând desfășurarea inițiativei creatoare a oamenilor muncii eli­berați de sub exploatarea capitalisto-moșie­­rească și care folosesc tehnica și știința cele mai avansate. Pentru a pune bazele formațiunii socialiste a economiei naționale a fost nevoie de tre­cerea principalelor mijloace de producție în mâinile poporului, act săvârșit prin naționa­lizarea industriei, transporturilor și băncilor, prin lichidarea moșierimii ca clasă și trecerea la reconstrucția socialistă a satului, în pro­cesul luptei dârze împotriva chiaburimii ex­ploatatoare. „Fundamentul formațiunii social-economice socialiste — se spune în art. 6 al proiectului de Constituție a R.P.R. — este proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, care are fie forma proprietății de stat (bun al întregului popor), fie forma proprietății cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospo­dăriilor agricole colective sau a organizații­lor cooperatiste)“. Sunt proprietate de stat, bun al întregului popor , bogățiile de orice natură ale subso­lului, fabricile, uzinele și minele, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, căile de transportul fero­viar, ffctuial, maritim și aerian, băniite, poșta, telegraful, t­­elefonul, radio-ul, mijloa­cele de tipar, cinematografia ?, teatrul, gos­podăriile agricole de stat, stațiunile de ma­șini și tractoare, întreprinderile comunale și partea naționalizată a fondului de locuințe de la orașe. In România burghezo-moșierească, toate aceste bunuri, unelte și mijloace de producție și cultură erau stăpânite de capitaliști și mo­șieri, în folosul lor propriu, în vreme ce ma­­sele muncitoare erau ținute într’o stare de mizerie și întuneric. Numai regele, princi­palul exploatator, avea în „proprietatea co­roanei" 45 castele, 114 palate, aproape 4.000.000 acțiuni ale diferitelor bănci și fa­brici, 137.000 ha. pădure etc. Astăzi, „poporul muncitor devenind stă­pân pe uzine și fabrici, pe bănci și transpor­turi, principalul avut al țării a încetat să mai fie un mijloc de îmbogățire în mâna capita­liștilor“ (Gh. Gheorghiu-Dej). Cealaltă formă a proprietății socialiste —• proprietatea cooperatistă­ colectivistă, adică a gospodăriilor agricole colective sau a orga­nizațiilor cooperatiste — cuprinde inventarul viu și mort al gospodăriilor agricole colec­tive și cooperativelor, producția realizată de ele, cât și toate întreprinderile sau construc­țiile ce le aparțin. La nașterea ei a contri­buit lichidarea proprietății funciare moșie­rești, prin efectuarea reformei agrare, în urma căreia peste 1 milion hectare de pă­mânt au fost împărțite celor ce-l muncesc­­ țăranilor muncitori. Partidul a promovat cu hotărîre și consecvență politica de îngrădire și eliminare a elementelor capitaliste — la sate, a chiaburilor, — atrăgând muncitoare pe făgașul transformării țărănimea socia­liste a agriculturii, pe baza liberului comn­simțământ al țăranilor săraci și mijlocași. Cele două forme ale proprietății socialiste— proprietatea de stat și cea cooperatistă-co­lectivistă — se aseamănă prin acepc că in cadrul lor nu există exploatarea omului de către om, mijloacele de producție sunt' pro­prietate obștească, munca se duce în co­mun, oamenii muncii sunt retribuiți după cantitatea și calitatea muncii lor,­­ și prin aceea că ambele sunt organizate pe baza ace­­luiaș plan economic de desvoltare a econo­miei naționale. Planurile economice ale Republicii Populare Române, pe baza cărora se desvoltă viața e­­conomică și culturală a țării, în interesul construirii socialismului, creșterii neîncetate a bunei stări materiale și culturale a oameni­lor muncii. Întăririi­ Independenței naționale a țării și a capacității ei de apărare (vezi Proiectul de Constituție a R.P.R., art. 14), nu sunt planuri-ipoteze, ci planuri directive, la elaborarea cărora se au în vedere legile de desvoltare a economiei socialiste, elabo­rate de Marx, Engels, Lenin și Stalin și a­­plicate co­nștien­t, cu covârșitor succes, in Uniunea Sovietica. Planurile economice anuale de stat, ca și planul cincinal, prevăd concentrarea forțelor în domeniul industrializării socialiste, prin crearea unei puternice industrii grele și a pivotului și de bază — construcția de mașini. Pași gigantici au fost făcuți în acest dome­niu din 1949 —­ primul an de economie pla­nificată — și până azi. De unde, în România burghezo-moșierească, rolul predominant în economia națională îl avea agricultura, — la sfârșitul anului 1951 greutatea specifică a industriei era de 60,4%­, producția industrială fiind constituită în proporție de 54,4­% din producție a mijloacelor de producție și de 45,6% din producție a bunurilor de consum. Creșterea producției industriale a fost de 40%­ în 1949, de 37,3%/% în 1950 față de anul precedent, iar în 1951, producția industrială a atins un nivel de aproape două ori și jumă­tate superior­ celui din 1948 — nivel ce ur­mează ca în 1955 să echivaleze cu peste 400%­. Aceste succese, obținute de oamenii muncii călăuziți de partid, dovedesc că poporul mun­citor este — după cum spune tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — conștient că „progresul țării este în directa și nemijlocită legătură cu progresul industrializării țării și că de tăria industrială a țării depinde în mare măsură însăși independența statului nostru“, însemnate sunt victoriile realizate, in anii puterii populare, și în cel de al doilea sector important al formațiunii social-economice so­cialiste — în agricultură. Sectorul socialist de stat în agricultură cuprinde numeroase gospodării agricole de stat și aproape 200 S.M.T.-uri cu 9000 tractoare; de ajutorul tehnic al acestui sector se bucura cele 1.420 gospodării agricole colective, care înglo­bează circa 120.000 gospodării țărănești, și cele 860 întovărășiri de tip T.O.2., cuprin­zând 36.000 familii. Cele mai multe gospo­dării agricole colective obțin, datorită avan­tajelor lucrării în comun a pământului și tehnicii înaintate folosite, recolte cu 25—30% mai mari ca ale gospodăriilor individuale. Pentru industrializarea și electrificarea țării, pentru avântul producției agricole pe baza transformării creatoare a naturii, se în­­făptuisc uriașe construcții ale socialismului. Canalul Dunăre-Marea Neagră, centrala hi­droelectrică „V. I. Lenin“ de la Bicaz, com­plexul de irigații al acestor două construcții, numeroasele fabrici și uzine ce se clădesc sau se vor clădi In anii cincinalului contri­­bue la întărirea si lărgirea neîncetată a for­mațiunii socialiste. Terminarea și intrarea in funcțiune a celei mai mari uzine termoelec­trice construite până în prezent In țara noastră — termocentrala „Gh. Gheorghiu- Dej" de la Doicești, ca și a centralei termo­electrice Ovidiu II, la numai un an și jumă­tate de la adoptarea planului de electrificare, dovedesc clar forța și vitalitatea regimului de democrație populară. Partidul călăuzește cu fermitate construcția socialistă, zdrobind fără cruțare orice încercare de a submina formațiunea socialistă, de a încuraja forma­țiunea particular-capitalistă în acțiunea ei dușmănoasă — astfel cum a fost încercarea purtătorilor devierii oportuniste de dreapta în sânul partidului nostru, V. Luca, A. Pau­ker, T. Georgescu, care promovau „teoria“ integrării pașnice a capitalismului în socia­lism. Superioritatea formațiunii socialiste se vă­dește in perspectivele pe care ea le deschide ridicării nivelului material și cultural de trai al celor ce muncesc. Subliniind că „în for­mațiunea socialistă a economiei naționale este lichidată exploatarea omului de către om“, proiectul de Constituție prevede că dreptul la muncă al cetățenilor R.P.R. „este garantat prin existența și dezvoltarea for­mațiunii socialiste a economiei naționale, prin creșterea neîntreruptă și sistematică a forțelor de producție în Republica Populară Română, prin înlăturarea posibilității crize­lor economice și prin lichidarea șomajului“. Acest drept este o realitate, în cursul pri­mului nostru plan cincinal, numărul munci­torilor, tehnicienilor și funcționarilor din e­­conomia națională va crește cu 38%. Dintr-o povară grea și rușinoasă, cum era socotită înainte, munca a devenit o datorie și o ches­tiune de onoare pentru fiecare cetățean ca­pabil de muncă. In­formațiunea social-econo­mică socialista se înfăptuește tot mai larg principiul socialismului: „Dela fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după munca sa“, întărind și lărgind necontenit formațiunea socialistă, statul de democrație populară asi­gură creșterea continuă a bunei stări și sănătatea masselor populare de la orașe și sate. „Socialismul — ne învață tovarășul Stalin — nu poate să nu țină seama de inte­resele individuale. Numai societatea socia­listă poate să satisfacă pe deplin aceste in­terese personale. Mai mult încă, societatea socialistă reprezintă unica garanție trainică a ocrotirii intereselor personale“. Aplicând această învățătură stalinistă, statul democrat­­popular pune la dispoziție Însemnate mijloace pentru Îmbunătățirea traiului oamenilor muncii eliberați de exploatare. In ultimii 3 ani, salariul real al muncitorilor și funcțio­narilor a crescut cu 30«/%. Intr’un singur se­mestru din anul 1951, cheltuielile statului pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii s’au ridicat la aproape 26 miliarde lei. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pre­vede in acest an, pentru diferite ajutoare, suma de 280 milioane lei. Crearea formațiunii socialiste n’ar fi fost posibilă, lărgirea și consolidarea ei n’ar fi de conceput fără ajutorul generos și multila­teral acordat de Uniunea Sovietică, țara unde se construește cu succes comunismul. Economia socialistă sovietică, în cadrul că­reia numai producția industrială a crescut la­ decurs de 20 de ani — 1920—1940 — de peste 70 de ori, iar până la sfârșitul anului 1955 va crește față de 1950 cu încă 70»/#, paralel cu o creștere de 40—50% a produc­ției de cereale — este, prin nesecata ei ex­periență, o pildă și un îndemn pentru desvol­­tarea economiei noastre naționale pe calea spre socialism. Strângându-și rândurile în jurul partidului, luptând pentru făurirea societății socialiste în țara noastră, oamenii muncii au datoria de cinste de a contribui cu toate forțele lor la înflorirea formațiunii socialiste. Art. 90 al proiectului de Constituție prevede: „Fiecare cetățean al Republicii Populare Române este dator să respecte Constituția și legile Statu­lui de democrație populară, să păzească, să întărească și să dezvolte proprietatea ob­ștească socialistă; să respecte disciplina muncii; să conttribue activ la întărirea regi­mului de democrație populară și la propăși­rea economică și culturală a țării“. Intensificându-și eforturile la producție pen­tru îndeplinirea înainte de termen și în bune condiții a planului, desfășurând inițiativa creatoare, întărindu-și vigilența revoluționară față de orice încercare dușmănoasă regimului de democrație populară, de a târî țara înapoi pe făgașul mizeriei capitaliste, poporul nostru muncitor contribue activ la consoli­darea și lărgirea formațiunii social-economice socialiste, la victoria socialismului în Repu­blica Populară Română.

Next