Constructorul, noiembrie-decembrie 1952 (Anul 4, nr. 152-155)

1952-11-06 / nr. 152

Pag. U Congresul Național pentru Apărarea Păcii Deschid­erea lucrărilor Congresului Un delegat la Congres Vineri dimineața, la ora 10, s’a deschis în Capitală, în sala Ateneului R.P.R., Con­gresul Național pentru Apărarea Păcii. Peste 700 de delegați și invitați din toate­­ colțurile patriei­­ noastre au venit să exprime dorința și hotărirea nestrămutată a­ milioa­nelor de oameni cinstiți de a apăra pacea, de a pune stavilă Uneltirilor de noi războaie. Printre delegații și participanții la Con­gres puteau fi văzuți cunoscuți stahanoviști care-și închină munca și realizările lor de zi cu zi înfloririi patriei, întăririi forțelor păcii, fericirii și bunei stări, colectiviști și țărani muncitori, fruntași în lupta­ pentru recolte bogate, oameni de știință și cultură a căror activitate este consacrată vieții și progresului, învățători, reprezentanți ai mi­norităților naționale, slujitori ai cultelor, mici meseriași, gospodine, c­u toți însuflețiți de acel­aș gând nobil, apărarea păcii. In sala Congresului s’au int­alnit­­ staha­­novistul Constantin Vasilache carfe dă pro­duse in contul anului 1970, academicianul D. Daniellopolu, tânăra colectivistă Maria Varrta din satul Cerna, raionul Măcin, re­giunea Galați, tractoristul sârb Diskci Slav­­co, poetul Dan Deșl­iu, artista poporului Lucia Sturza Bulandra, mitropolitul Sebas­tian Rusan, micul meseriaș Pavel Toth, pro­fesoara emerită Stela Andreescu și alții. In sală se af­lă deasemeni­­ oaspeți dr­agi ai poporului nostru, luptători de frunte ai mișcării pentru apărarea păcii. Printre ei se află scriitorul mongol Darodia Sur­um, membru în Consiliul Mondial al Păcii, mem­bru în Comitetul Național Mongol pentru Apărarea Păcii, Han Hio Sam, reprezentant al mișcării pentru pace din R.P.D. Coreeană, Cen Sin Sui, reprezentant­ al partizanilor păcii din R. P. Chineză, actorul maghiar Horvath Ferencz, membru fiin Consiliul Na­țional al­ Mișcării pentru Apărarea Păcii din­­ R. P. Ungară, Dumitru Sutedclai, președin­tele Uniunii Scriitorilor din R.P. Albania,­­reprezentantul Comitetului Albanez pentru Apărarea Păcii și Petros Kokat­is, președin­tele Comitetului de luptă pentru pace al emi­granților politici greci. Sala Congresului are un aspect sărbăto­resc. Scena este dominată de portretele genialilor învățători ai omenirii muncitoare în lupta pentru pace și fericire, V. I. Lenin și I. V. Stalin, și de portretul celui mai dârz luptător pentru o pace din țara noastră, Gh. Gheorghiu-Dejj. Pe catifeaua fu­m­dalului sunt înscrise cu­vintele: ,,Trăiască pacea între popoare“. Intr’o atmosferă de mare entuziasm dele­gații și participanții la Congres au manifes­tat îndelung pentru pace, pentru Înțelegere și prietenie trainică între toate popoarele lumii. Împotriva ațâțătorilor la război, im­perial­ișt­i­i ame­r­icano-enigilez­i. Prin aplauze și ovații prelungite asistența și-a exprimat dragostea și atașamentul pro­fund față de marele stegar al luptei pentru pace în întreaga lume, Iosif Vissarionovich Stalin. La tribuna­ Congresului s-a urcat apoi aca­demicianul Mihail Sadoveanu, președintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., membru în Consiliul Mondial al Păcii, și savantul academician N. Hortolomei, care a rostit cuvântul de deschidere. Academicianul St. Milcu a propus­ a­poi pre­­zidiul de onoare și prezidiul activ al Con­­­gresului, care au fost alese cu entuziaste aplauze de participanții la Congres. In fruntea­­ prezidiului de onoare al Con­gresului a fost ales prin îndelungate și pu­ternice aplauze, eliberatorul și cel mai­ bun prieten al poporului nostru, gloriosul stegar al luptei popoarelor pentru apărarea păcii, Iosif Vissarionovici Stalin. In prezidiul de onoare au fost aleși cu vii aclamații Gh. Gheorghiu-Dej, președinte­le Consiliului de Miniștri, dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Na­ționale, dr. Jo­liot-Curie, președintele Consi­liului Mondial al Păcii, N. Tihonov, preșe­dintele Comitetului Sovietic pentru Apărarea Păcii, Pak Den­gi, reprezentante eroicului popor coreean în­ Consiliul Mondial al Păcii, laureată a Premiului Internațional Stalin ,.Pentru întărirea păcii între­­ popoare“, Pie­tro Noni, vicepreședinte al Consiliului Mon­dial al Păcii, laureat al Premiului Interna­țional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, scriitorul­ sovietic Alexandr Fadeev, vicepreședinte al Consiliului Mondial al Păcii, Hewlett Johnson, decan de Canterbury, Sun Cin Lin, re­prezentanta marelui­ popor chinez Consiliul Mondial al Păcii, laureată a Pre­­m­miului Internațional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, curajosul luptător pen­tru pace din Statele Unite ale Americii, Paul Robeson, laureat al Premiului internațional al Păcii, poetul turc Nazim Hikmet, laureat al Premiului Internațional al Păcii, eroul lu­ptei pentru pace al poporului francez, ma­rinarul libertății Henri Martin, scriitorul so­vietic Zly­a Ehren­burg, poetul chilian Pablo Neruda, laureat al Premiului Internațional al­ Păcii. In­­ prezidiul Congresului au fost aleși: acad. Mihail Sadoveanu, președintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., membru în Consiliul Mondial al Păcii, pro­fesoara emerită Stela Andreescu, țăranca muncitoare, văduvă de război Ioana Rotări­­ței, V. Atomules­ei, secretar al C.C. al Crucii Roșii, sculptorul C. Baraschi, maestru emerit al artei, acad. Gh. Călinescu, acad. Elie Ca­­rafoli, actorul durel Gazaban, acad. M. Ciucă, acad. P. Coristerfținescu-Iași, vicepreședinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., Margareta Dănăilă, secre­tar al Comitetului regional de luptă­­ pentru pace Bârlad, acad. D. Danielopolu, scriitorul Petru Dumitriu, compozitorul Sabin Drăgoi, artist emerit­ al R.P.R., Aurel Duma, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S., Ilie Du­mitra­na, invalid de război, Arta Florescu, ar­tistă emerită a R.P.R., violonista Gabi Gh­i­­bea, artistă emerită a R.P.R., acad. N. Hor­tolomei, Traian Jovanelli, vicar general al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucu­rești, Ludovic Juhász, , președintele C.C. al Uniunii Populare Maghiare, Justi­nian Marina, patriarhul Bisericii­­ Orto­­doxe­ Române, stahanovist­ul Kapetin Geza, Ligia Macavei, secretar al Uniunii Ar­tiștilor Plastici, Iori Manolescu, artist eme­rit al R.P.R., Florica Mezincescu, vicepre­ședinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., membru în Con­siliul Mondial al Păcii, acad. St. Milcu, mais­trul sondor Elena Moise, Stelian Mora­ru, președintele Confederației Generale a Muncii, Friedrich Müller, episcopul evanghelic luteran Sibiu, Vasile Mușat, primsecretar al C.C. al U.T.M., biologul Rudolf Palocsay, acad. C. I. Partion, președintele Consiliului General A.R.L.U.S., acad Călii­ Petrescu, scriitorul­­ Cezar Petrescu, Ileana Răceanu, vicepreșe­dintă a C.C., al U.F.D.R., dr. Moses Rosen, șef-rabinul cultului mozaic, Irina Răchițeanu, artistă emerită a R.P.R., acad. M. Roller, acad­ Traian Săvulescu, președintele Academiei R.P.R. acad. G. Spacu, acad. Jean Steriade, pictor prof. univ. Gh. Stere, preș­e­dintele Comitetului de luptă pentru pace al Capitalei, Gheorghe Tathe, președintele gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“-Livedea, Sorin Tom­a, membru în biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., membru în Consiliul Mon­dial al Păcii, episcopul reformat Ioan Vásár­helyi, acad. St. Vencov, prim secr­eter al A­cademiei R.P.R., Mar­ia Zidaru, președinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui L­e­nin“-Păulești. La propunerea prof. univ. Jean Livescu, rectorul Universității „A. I. Cuza“ din Iași, membru în Comitetul Permanent pentru Apă­rarea Păcii din R.P.R., au fost alese apoi comisia de validare și comisia de redactare a documentelor Congresului. In unanimitate s’a adoptat apoi următoarea ordine de zi: 1. Referatul „Lupta popoarelor pentru apă­rarea păcii și hotărîrea poporului nostru de a apăra pacea“. 2. Referatul „Activitatea mișcării pentru apărarea păcii din Republica Populară Ro­mână“. 3. Alegerea Comitetului Național pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Ro­mână. 4. Alegerea delegaților pentru Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii. Acad. Mihail Sadoveanu a prezentat apoi referatul „Lupta popoarelor pentru apărarea păcii și hotărîrea­ poporului nostru de a apăra pacea“. Acad. N. Hortolomei a da­t apoi citire urmă­toarei telegrame de salut adresată Congresu­lui de către Comitetul Sovietic pentru Apăra­rea Păcii, în care se spune : Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii își exprimă adânca recunoștință pentru invi­tația făcută delegației sovietice la Congresul Național pentru Apărarea Păcii. Vă rugăm să transmiteți participanților la­­ Congres un salut frățesc de la milioanele de partizani ai păcii din Uniunea Sovietică. Din toată inima vă dorim dragi prieteni noi succese în l­upta pentru întărirea cauzei păcii. Telegrama de salut a Comitetului Sovietic pentru Apărarea Păcii a fost primită cu vii aplauze. ,.Un ștahi­novist trebue sa fie model de cinste și devotament față de patrie, fața de muncă, față de cauza întregului nos­tru popor. El trebue să fie un luptător dârz pentru apărarea cuceririlor poporu­lui muncitor, un înflăcărat apărător al celui mai de preț bun al omenirii — pacea“. Așa se vorbește în orice ocazie staha­­novistul Nicolae Rucăreanu, de la Atelie­rele C.F.R. „Grivița Roșie“, tovarășilor săi de muncă. Toate aceste calități îl caracterizează pe maistrul șef al secției oculărie-locomotive „Grivița Roșie“, sta­­hanovistul Nicolae Rucăreanu. Cu o pa­siune și voință deosebită el caută tot­­­deauna noul, studiază temeinic pentru a smulge meseriei lui tot mai multe teme, face proiecte, inovații și raționalizări pen­tru îmbunătățirea procesului­­ de producție în secția pe care o conduce. Nu este muncitor din secție sau ateliere care să nu primească un sfat bun, o îndrumare, un sprijin în muncă de la stahanovistul Rucăreanu. Multe din învățămintele pe care le dă muncitorilor mai tineri, stahanovistul Nicolae Rucăreanu și le-a însușit de la stahanoviștii sovietici, pe care i-a cu­­­noscut și de la care a învățat. In 1951 el a fost trimis în U.R.S.S., să învețe din minunatele metode d­e muncă ale staha­­noviștilor sovietici. Acolo, el a cunoscut și mai bine omul sovietic, constructor al unei vieți noi, acolo a văzut dragostea și hotărîrea poporului de a construi pentru pace, de a apăra pacea. La demonstrația oamenilor muncii din Moscova, la 7 Noembrie 1951, el a văzut forța uriașă a poporului sovietic, constructor al co­munismului, și și-a dat și mai bine sea­ma că acest eroic popor formează o stâncă de granit împotriva tuturor ace­lora care vor încerca să arunce din nou popoarele într-un nou război mondial. Despre minunatele lucruri văzute în­ marea Țară a Socialismului victorios, despre hotărîrea poporului sovietic de a apăra pacea, le vorbește mereu stahano­vistul Nicolae Rucăreanu muncitorilor din secția sa, muncitorilor din ateliere și tuturor oamenilor muncii din raionul „Grivița Roșie“, în cadrul adunărilor organizate de Comitetul raional de luptă pentru pace,, al cărui președinte este el însuși. La club, în atelier, la adunările din cartier, stahanovistul Rucăreanu vor­bește cu căldură, cu înflăcărare, de mi­nunatele realizări ale poporului nostru muncitor care, sub conducerea înțeleaptă a partidului, pășește hotărît spre viitorul luminos al socialismului. Pentru apărarea acestor minunate realizări și pentru cu­cerirea altor victorii, pentru apărarea vieții copiilor noștri, în calitatea sa de președinte al Comitetului raional de lup­tă pentru pace „Grivița Roșie“, stahano­vistul Nicolae Rucăreanu muncește neo­bosit, chemând tot mai mulți partizani ai păcii la luptă activă împotriva ațâțăto­rilor la un nou război, imperialiștii ame­ricani și englezi, criminali odioși care au semănat moarte și distrugere în rându­rile pașnicului popor coreean. El nu uită, și nici nu poate uita, că aceiași aventurieri au aruncat cu sălbă­ticie tone de bombe asupra cartierului său, asupra țării sale, ucigând copii, femei și bătrâni, distrugând case, școli, spitale. El știe că tot acești ucigași se pregătesc astăzi cu febrilitate să deslănțue un nou măcel mondial, în urma căruia să jefu­iască popoarele și să-și umple pungile cu aur mânjit de sânge. Dar stahanovistului Nicolae Rucăreanu, ca și milioanelor de oameni ai muncii din țara noastră și din toate țările, îi este scumpă pacea, și luptă pentru apăra­­­rea ei. De curând, muncitorii de la Atelierele „Grivița Roșie“ l-au ales pe stahanovistul Nicolae Rucăreanu delegatul lor la Con­gresul Național pentru apărarea păcii, fiind siguri că-i va reprezenta cu cinste. Cuvântul lui la Congres va fi cuvântul miilor de ceferiști care nu au uitat viața de mizerie dusă în trecut, nu au uitat gloanțele guvernului burghezo-moșieresc din 1933, și care dau un avertisment ho­tărît acelora care încearcă să le răpească astăzi bucuria vieții noi, fericite, pe care și-o cuceresc sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. VASILE OLTEANU Cuvântul de deschidere rostit de acad. N. Hortolomei Dragi prieteni. Au trecut abia câțiva ani de la sălbate­cul război hitlerist; fabricile, uzinele și o­­rașele distruse de fasciști nu au fost încă refăcute în toate țările; suferințele invali­zilor, văduvelor și orfanilor nu au fost încă alinate; cu unele țări pacea nu a fost încă încheiată, și lumea este din nou amenin­țată de ațâțătorii la război cu primedia unor distrugeri și suferinți mai mari. Evenimentele internaționale dovedesc în fiecare zi tot mai accentuat încercările a­­gresorilor de a târî popoarele lumii într un nou măcel. La noi, de la miner, lucrătorul din uzină și țăranul muncitor și până la omul de știință, toți se ridică și protestează împo­triva acestei politici agresive și­ cer insis­tent încetarea ațâțării la război. In Uniunea Sovietică și în țările de­­ de­mocrație populară toate eforturile și năzu­ințele popoarelor sunt îndreptate spre asi­gurarea păcii, construirea socialismului și comunismului. Nivelul de trai al oamenilor muncii din aceste țări crește necontenit. In ultimii 8 ani — cu ajutorul primit din partea Uniunii Sovietice și personal din partea marelui Stalin, care iubește ca ni­meni altul omenirea muncitoare și o spri­jină să se dezvolte în aspirațiile ei — po­porul nostru este în plină desvoltare pe toate tărâmurile. Noi trebue să luptăm din toate puterile pentru apărarea păcii, să ne ridicăm toți ca unul împotriva războiului atât de crud ce se duce împotriva Coreei și unde au fost întrebuințate toate mijloacele de dis­trugere, printre care arma bacteriologică, cea mai criminală. Noi vrem un Pact al Păcii între marile puteri, care să rezolve diferendele existen­te. Noi cerem cu hotărîre și energie de­zarmarea, interzicerea folosirii bombei ato­mice, Noi vrem cu hotărîre pacea. Ne găsim adunați aici oameni de diferite credințe, opinii și profesii — uniți în vo­ința fermă de a zădărnici planurile provo­catorilor la război și de a apăra pacea. In dezbaterile care au precedat Congre­sul , au luat parte 4 milioane oameni, s’au ales 22.000 comitete de luptă pentru, pace în care au luat cuvântul peste 200.000 oameni, care au exprimat dorința neclintită și hotărîtă a poporului nostru de a apăra pacea. Delegații noștri care merg la Congresul de la Viena, vor susține teza că este posi­bilă coexistența pașnică a diferitelor regi­muri sociale și vor exprima voința noas­tră de a colabora cu toți doritorii de pace, indiferent de apartenența lor socială, de modul lor de viață. Prieteni. In lupta noastră comună pentru pace suntem convinși că vom birui, avem in frunte Uniunea Sovietică și pe marele con­ducător al masselor muncitoare din lumea întreagă — nădejdea și speranța popoare­lor —­ Iosif Vissarionovici Stalin. Trăiască lupta unită a popoarelor pentru pace! Sus, aproape de crestele munților, pe șan­­tierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ La baraj, munca e în toi. Escavarea,­­Mișcarea, Tângu­irea — toate operațiile executate cu mult spor — fac cunoscută în acest loc prezența brigăzii păcii „Jacques Dub­os“, condusă de minerul stahanovist Ștefan Vancea. In preaj­ma Congresului Național pentru Apărarea Păcii, munca minerilor din brigada păcii „Jacques Duelos“ a luat un nou avânt. Efor­turile lor cresc tot mai mult In lupta cu na­tura, in lupta pentru scurtarea timpului. Azi, brigada stahanovistului Vancea, croește drum prin tăria stâncii, pentru transportarea be­tonului. Plină de spor­t munca brigăzii „Jacques Duclos“. Acest lucru îl dovedește graficul realizărilor care arată că membrii brigăzii au ajuns cu lucrul In contul lunii Septembrie 1933. Pentru statornicirea unei păci trainice in lume, pentru apărarea vieții libere și fericite a poporului nostru, brigada păcii „Joliot Cu­rie“ condusă de minerul fruntaș Iosif Maier, muncește din ce in ce mai mult și mai bine, depășind zilnic planul de lucru. In luna No­­em­brie, de pildă, brigada a dat peste două norme. Nu de mult, brigada păcii condusă de ves­titul miner stahanovist Ștefan Ivacioni, bri­gadă ce poartă numele vajnicului luptător pentru pace, eroul ucis mișelește de fasciștii de la Atena „Nikos Beloiannis“ a chemat la întrecere socialistă în cinstea Congresului Național pentru Apărarea Păcii și a Congre­sului Popoarelor pentru Apărarea Păcii, toate brigăzile păcii de pe șantierele Canalului Du­năre-Marea Neagră și cele de la Combinatul „SovrommetaT”-Reșița, însuflețiți de amploarea pe care o ia miș­carea partizanilor păcii în toată lumea, mem­brii brigăzii păcii „Nikos Beloiannis“ au pășit fără întârziere pe calea unor succese însem­nate în lu­pta pentru îndeplinirea și depășirea planului. Ei au întâmpinat Congresul Națio­nal pentru Apărarea Păcii lucrând în contul ultimelor zile ale lunii ianuarie 1954. ar.auxiWi.jxL”|!. wxstsssm. xxsub­wir­a^w^ssuBiminsntir-r. CONSTIIUDEUL I­jVV^WSBMMIKíf Wlfe WR­;M In țara noastră, pentru milioane de oameni, pen­tru întregul nos­tru popor munci­tor, ziua de mâi­ne înseamnă mai mult și mai bine, ziua de mâine în­seamnă înseamnă belșug, ferici­re. Pentru toate acestea el mulțu­mește din adân­cul inimii partidu­lui Muncitoresc Român, inspirata­ruit și organizate rur mărețelor pla­curi de construc­ție pașnică, mulțumește celui mai iubit fiu al poporului nostru, tovarășul G­h. Gheorghiu-Dej. (Din referatul acad. Mihail Sadoveanu la Congresul Națio­nal pentru Apărarea Păcii), fii iți mam­rii ! : : 11 au întâmpinat Congresul . Brigăzile păcii de pe șantierele Eșuatului cu noi success in Dunăre-Marea Neagra și-au luat noi angajamente Zilele trecute Comitetul de luptă pentru pace, a­­­ organizat o consfătuire de producție între brigăzile Păcii de pe toate șantierele Canalului. Ședința a fost prezidată de tov. Petre­ Enes­cu, secretarul Comitetului de luptă pentru pace, care după ce a arătat scopul ședinței, a dat cuvântul tov. Eduard Juster, membru în Comitetul de luptă pentru pa­ee care după ce a scos în evidență importanța Congresu­lui Național pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a arătat cum cele 51 de comi­tete de luptă pentru pace de pe șan­tierele Canalului Dunăre — Marea Nea­­gră au mobilizat la lupta, pentru apă­rarea păcii, pe constructorii Canalului. Lupta­ lor s-a oglindit în eforturile făcute pentru îndeplinirea planului de producție. Astfel majoritatea brigăzilor păcii au obținut frumoase succese în îndeplinirea și depășirea planului. Bri­gada stahanovistului Avram Petre dela Uzina Ovidiu II, a­ depășit planul cu 25%, iar brigada excavatori­stului Gheorghe Oancea din Sectorul 78, cu 36%. Deasemeni un număr de 15 brigăzi ale păcii de pe șantierele Carnalului, au răspuns la chemarea la întrecere socialistă lansată de brigada păcii „Nikos Beloiannis“ de la Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, cu ocazia deschiderii Congresului Național pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In­ cinstea acestui mare eveniment brigăzile Sectorului 11 și întreprinderii de Imb­unătățiri Funciare au pornit in întrecere socialistă sub lozinca „Lup­tând pentru plan, luptăm pentru pace“. Tov. Avram Petre stahanovist al bri­găzii păcii dela Uzina Ovidiu II, și-a luat angajamentul ca brigada, să dea o depășire de plan de 200% și a che­mat la întrecere pe toți constructorii Uzinei Ovidiu II. „Suntem hotărîți — a spus tov. Avram Petre, — să lucrăm cu mai multă dârzenie și să obținem mai multe depășiri de plan. De aceia ne angajăm, ca în schimbul de onoare ce va avea­ loc la Uzina Ovidiu II pe ziua de 5 Decembrie, să depășim planul cu 150%. Totodată chemăm la­ întrecere toate brigăzile păcii de pe șantierul Canalul Dunăre—Marea Neagră. Tov. Simion Finiș în numele brigăzii păcii de minieri din Sectorul 11 Stâncă și-au luat angajamentul ca împreună cu cele 6 brigăzi ale Sectorului, să de­pășească planul pe Decembrie cu 250% și să facă economii de exploziv la de­­rocări de 40%, precum și de a întreține perforatoarele în cele mai bune con­­dițiuni. Angajamente asemănătoare au fost luate și de tov. Constantin Popescu din brigada de revizie a excavatoarelor electrice, tov. Ion Datcu dela șantierul 107 Medgidia, tov. Nicolae Gavrilaș din brigada păcii „Paul Robescu“ — Ener­­go-Construcție, Gheorghe Zamfir, Ioan Tudor dela brigada I sudori electrici Ecluza 2. Astfel, consfătuirea brigăzilor păcii de pe șantierele Canalului Dunăre— Marea Neagră, închinată Congresului Național pentru Apărarea Păcii, a con­stituit un prilej de noi și noi angaja­mente, confirmând hotărîrea dârză de luptă pentru apărarea păcii a construc­torilor Canalului. Expoziția „Popoarele luptă pentru pace Joi 4 Decembrie s-a inaugurat în sala Dalles din Capitală expoziția „Popoarele luptă pentru pace“, organizată in cinstea Congresului Național pentru Apărarea Păcii și a Congresului Popoarelor pentru pace de la­­ Viena. Expoziția înfățișează în fotografii, desene și afișe, aspecte variate ale luptei pentru apă­rarea păcii. La intrare, în primă sală, numeroase foto­grafii de dimensiuni mari reprezintă aspecte de la primul Congres Mondial al Partizanilor Păcii, eveniment care a constituit o însemna­tă etapă a luptei popoarelor pentru pace. Pa­nourile alăturate oglindesc entuziasmul cu care popoarele lumii au primit și au semnat Apelul de la Stockholm al Consiliului Mondial al Păcii, pentru interzicerea armei atomice și Apfilul de la Berlin al Consiliului Mondial al Păcii, pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Fotografiile re­prezintă chipuri din rândurile celor peste 500 milioane de oameni care au semnat Apelul de la Stockholm, precum și din rândurile celor peste 600 milioane de oameni care au semnat Apelul pentru un Pact al Păcii. Un panou special redă aspecte de la Congre­sul partizanilor păcii din țările Asiei și zona Pacificului, care a însemnat un pas important în rezolvarea problemelor apărării păcii în această parte a lumii. Intr’una din săli sunt expuse panouri oelin dind munca pașnică avântată a marelui popor sovietic, imensele construcții din U.R.S.S., dovadă puternică a politicii de pace a Gu­vernului Sovietic, a dorinței de pace a popo­rului sovietic. Munca pașnică a poporului nostru este în­fățișată prin panouri reprezentând imaginea Combinatului Poligrafic „Casa Scânteii“, pre­cum și alte aspecte de pe șantierele patriei noastre, unde oamenii muncii construesc o viață nouă, fericită. Panourile închinate țărilor de democație populară constituie deasemeni oglinda marilor construcții pașnice care se ridică și în aceste țări libere, expresie a avântului și a dorinței fierbinte a masselor populare de a apăra pacea. Panouri speciale sunt dedicate luptei active pentru apărarea păcii care se duce în Franța, Italia, Anglia, Statele Unite și America La­tină, în Spania, Grecia, Turcia, etc. Ultima sală a expoziției este închinată luptei pentru apărarea păcii a marelui popor chinez, luptei pentru libertate, independență și pace a eroicului popor coreean, luptei po­­­poarelor din Vietnam, India,­­Birmania, Indo­nezia, Țările Arabe și Africa. La eșirea din expoziție, privirile vizitatori­lor se opresc asupra unui mare fotomontaj în culori reprezentând o massă imensă de oa­meni din toate țările purtând lozinci pentru pace în nenumărate limbi, exprimând dorin­ța arzătoare și hotărîrea nestrămutată a po­poarelor lumii de a apăra bunul lor cel mai de preț, pacea. U I Sosirea unor delegați de peste hotare la Congresul Național pentru Apărarea Păcii Capitala țările noastre continuă să pri­mească oaspeți de peste hotare veniți sa pa­rt­cipe la Congresul Național pentru Apărarea Păcii. Vineri dimineața au sosit Gem Sin Sui, reprezentantul partizanilor păcii din R.P. Chineză și actorul maghiar Horváth Fe­rencz, membru în Consiliul Național al Mișcării pentru Apărarea Păcii din R.P. Ungară. In Gara de Nord, oaspeții au fost întâm­pinați de secretarul adjunct al Comitetu­lui Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., M. Maân­ța, precum și de alți re­prezentanți ai organizațiilor obștești. A solsit deasemeni prezent Tiao Tjen I, secretar al Ambasadei R. P. C­himene. Tot eri a sosit in Capitală, in trecere spre Viena, delegația albaneză care va participa la Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii. I ái Brigăzile Ia hala mare de construcție a uzinei „Steaua Roșia“ transbordoarele se urnesc greoi du­când dintr’un­ capăt în celălalt schelete mari de fier; ciocanele pneumatice bat ritmic ni­turile înroșite, forja svârle­iute în p­ălaia cărora se încing niturile. Și în acest avânt al întrecerii, brigada condusă de Florea Ma­rin e în frunte. — Nici nu se putea altfel, îți răspunde mândru stahanovistul Florea Marin, brigada noastră­, brigada păcii „Jorge Amado“ și nu am cinstit numele de brigadă a păcii, de­venind cu toți stahanoviști“. Când îți vorbește de brigadă î 6i lumi­nează privirea.. „Băieții noștri știu că prin munca lor de zi cu zi am reușit să lucrăm în contul anului 1955“. Au trecut abia două zile de când, adunați la colțul roșu, frumos pavoazat cu lozinci și tabloul celui mai drag fiu al poporului 'tova­rășul Gh. Gheorghiu-Dej, membrii brigăzii au ținut o ședință în cinstea Congresului Na­­național pentru Apărarea Păcii. Entuziasmul brigăzii s’a transformat în frumoase angaja­mente. — Eu voi face economii de 300 de lei in contul lunii Decembrie lucrând plăci de be­toniere din deșeuri, a spus stahanovistul Alexandru Ștefan. — Eu voi sprijini brigada să­­ termine cu 3 zile înainte de termen planul. — a hotărît Gheorghe Cârjan, tânărul care la 30 Noem­brie a votat pentru prima dată dând votul lui candidatului F.D.P. — Tot înainte de termen voi da în cinstea Congresului Național pentru apărarea păcii un șasiu de betonieră de dimensiuni noi, prima oară fabricat in țara noastră, — a spus Florea Marin. Au trecut abia 2 zile și în cinstea Congre­sului angajamentele au devenit fapte. De­pășirea zilnică a planului brigăzii se ridică între 90—110%. Dacuim prinde o clipă liberă Maria Bkrsa vorbește celorlalți din jur, tovarășilor lui de muncă, despre marea însemnătate a Congre­sului. Dar nu numai în fabrici, ci și în cartier îl cunosc toți cetățenii; el le vorbește despre lupta pentru pace, le arată cum fiecare la locul lui de muncă poate apăra pacea. Niciodată nu-și consideră munca încheiată; dimineața în fabrică, după amiază pe teren, vorbește oamenilor despre cauza cea mai scumpă a fiecărui om conștient — pacea. Și cum să nu-i fie dragă viața când munca lui e rodnică, când în casa lui înflorește bucuria și bună­starea ! Și pentru viața lui liberă, pentru viața lui nouă, el luptă pentru apărarea păcii. Staha­­novistul Florea Marin, conducătorul brigăzii păcii „Jorge Amado“, duce cuvântul păcii pretutindeni. CARMEN DUMITRESCU "ar Manifestările care au loc în cinstea Congresului Național pentru Apărarea Păcii care s’a deschis la 5 Decem­brie în Capitală, se desfășoară sub semnul adâncii legături ce există între lupta pen­tru pace și munca pașnică a poporului nostru care construiește o viață nouă, fe­ricită. O expresie vie a acestei legături sunt numero­asele brigăzi ale păcii care iau ființă în număr tot mai mare în numeroa­se întreprinderi. Membrii acestor brigăzi sunt fruntași în producție și prețioși spri­jinitori ai comitetelor de luptă pentru pace. Astfel, în regiunea Constanța numărul brigăzilor păcii a crescut în ultimul timp cu încă 63, ajungând ca în prezent în a­­ceastă regiune să fie 137 brigăzi ale păcii. Fruntașe printre acestea, sunt brigăzile de pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Nea­gră care obțin frumoase realizări în pro­ducție. Brigada „Nikos Beloiannis" de pil­dă, care lucrează în sectorul s­port, rea­lizând zilnic depășiri de normă de peste 100 la sută a dat până acum mai multe norme anuale. Membrii acestei brigăzi s'au angajat ca în cinstea zilei de 21 Decem­brie să înceapă să lucreze în­ contul anului 1955. Succese însemnate în producție obțin și escavatoriștii din brigada păcii condusă de Gheorghe Oancea, muncitorii brigăzii păcii din sectorul 2-4 Condusă de draglinis­­tul Nicolae Popa, precum și brigada păcii de la Centrala termoelectrică Ovidiu II, care depășește normele cu 115 la sută. Noi brigăzi ale păcii au fost alcătuite în ultimul timp și pe șantierul h­idrocentralei „V. I. Lenin”-Bicaz. Printre acestea briga­da „Nikos Beloiannis“ condusă de stahano­vistul Ștefan Ivancioni, care lucrează la sectorul baraj al hidrocentralei „V. I. Lenin" își depășește regulat normele cu 440 la sută lucrând acum în contul lunii Mai 1953, iar brigada condusă de zidarul stahanovist Ion Goga, de pe acelaș șantier, a reușit ca în cinstea Congresului să lu­creze cu 140 la sută mai mult decât avea planificat. Și în alte regiuni ale țării, ca o dovadă grăitoare a atașamentului oamenilor mun­cii față de cauza măreață a păcii, au luat ființă deasemeni noi brigăzi ale păcii. în regiunea Cluj, bunăoară, au fost înființate în ultimul timp încă 95 brigăzi ale păcii în regiunea Pitești încă 80 brigăzi iar în regiunea Suceava încă 24 brigăzi. Dease­meni în regiunea Iași, numărul brigăzilor păcii a crescut de la 40 la 118, iar în­­ regiu­­nea Stalin, numărul acestor brigăzi este as­tăzi de 310. Prin munca lor rodnică, miile de munci­tori, ingineri și tehnicieni, încadrați în bri­găzi ale păcii, sunt în primele rânduri ale întrecerii socialiste pe care oamenii muncii din patria noastră o desfășoară larg sub lozinca „Luptând pentru plan, luptăm pen­tru pace". Cea de a 4-a Conferință Unională a partizanilor păcii din U.R.S.S. In seara zilei de 2 Decembrie s’a des­chis în sala coloanelor din Palatul Sin­dicatelor din Moscova cea de a 4-a Con­ferință unională a partizanilor păcii. La conferință iau parte reprezentanți de sea­mă ai poporului sovietic, luptători ho­­tărîți pentru pace în întreaga lume. In cadrul primei ședințe academicia­nul Ivan Petrovski a prezentat raportul despre lupta poporului sovietic pentru menținerea și întărirea păcii. Raportorul a arătat că anu­l care a trecut de la cea de a 3-a Conferință Unională a partiza­nilor păcii a fost un an de muncă paș­nică constructivă a poporului sovietic, un an de noi realizări în economie, cul­tură și știință — realizări care au mărit și mai mult gloria Uniunii Sovietice, care au întărit prestigiu­ el internațional. Acad. I. G. Petrovski a spus: „Oamenii sovietici sunt cuprinși de elanul muncii pașnice constructive. Ei muncesc cu în­suflețire în uzine și fabrici, pe ogoarele colhoznice, în laboratoare, transformă natura, ridică construcții mărețe. Ei vor să facă minunata noastră patrie și mai frumoasă și bogată, ei vor să tră­­­iască și mai fericiți în marea comuni­tate a popoarelor”. După ce a trecut în revistă străluci­tele succese pe care oamenii sovietici le-au obținut pe frontul construirii co­munismului, raportorul a spus : „Tot ceea ce am realizat în munca noastră constructivă, tot ceea ce constitue mân­­­dria și bogăția noastră, le datorăm ste­garului păcii, marele om al zilelor noa­stre, prietenul, conducătorul și învăță­torul nostru, Iosif Vissarionovici Stalin. Din victorie în victorie ne duce gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, condus de marele Stalin, partidul care se bucură de încrederea nemărginită a întregului popor sovietic și a cărui în­treagă activitate asigură fericirea și în­florirea scumpei noastre patrii”. Partea a doua a raportului s’a ocupat de problema primejdiei unui nou război și de lupta popoarelor pentru menținerea păcii. Acad. I. G. Petrovski a subliniat că în decursul anului care a trecut de la cea de a 3-a Conferință Unională a par­tizanilor păcii, încordarea în domeniul relațiilor internaționale a crescut, ca ur­mare a politicii de­sfășurate de agresorii americano-englezi. Atmosfera încordată îngrijorează întreaga omenire progresi­stă. Propaganda de război din țările ca­pitalului a atins proporții uriașe. Agre­­­sorii au intensificat acțiunea de pregă­tire a unui nou război mondial. După ce a înfățișat­­ politica agresivă a imperiali­știlor americano-englezi, raportorul a a­­rătat că popoarele lumii, inclusiv po­­­porul sovietic, nu pot avea o atitudine pasivă față de această politică criminală a ațâțătorilor la un nou război. Ele caută­­ să lărgească și să întărească frontul unic de apărare a păcii, organizând riposta împotriva ațâțătorilor la război. Tot mai larg se desfășoară mișcarea democratică a tuturor popoarelor pentru apărarea păcii. Ea a devenit o mișcare de neînvins a zilelor noastre și încurcă în mod serios socotelile agresorilor. Mai departe, acad. I. G. Petrovski a spus : „Reprezentanții poporului sovietic la Congresul Popoare­lor pentru Apărarea Păcii vor acorda în­tregul lor sprijin și vor colabora strâns cu reprezentanții tuturor celorlalte po­­poare, organizații și grupuri care vor participa la Congres, năzuind sincer sa găsească căi comune pentru a se pune capăt războaielor existente și a se pre­­­întâmpina un nou război, indiferent în ce parte a lumii și între care state ame­nință el să izbucnească. In lupta lor no­bilă pentru pace și securitate între po­poare, partizanii sinceri ai parii din toate țările se pot bizui cu încredere pe sprijinul nelimitat al poporului so­vietic”. In încheierea raportului acad. I. G. Petrovski a arătat că prietenia de nezdruncinat a popoarelor Uniunii So­­vietice,­ făurită de Lenin și Stalin, este o pilda minunată pentru popoarele tu­turor țarilor. Popoarele lumii dau o înal­ta prețuire legăturilor de prietenie cu popoarele Uniunii Sovietice și văd în Uniunea Sovietică bastionul sigur al păcii și securi­zații în întreaga lume. Pe marginea raportului acad. I. G. Pe­­trovscihi au avut loc însuflețite discuții. In cadrul discuțiilor au luat cuvântul metalurgistul fruntaș N. Sokolov, laureat al Premiului Stalin; N. Semenenko pre­­ședintele Comitetului pentru Apărarea Păcii din R.S.S. Ucraineană; Maria Be­lova, președinta colhozului „Hrușciov” din regiunea Moscova; A. Mordvinov, președintele Academiei de arhitectură a U.R.S.S.; Alexei, patriarh al Moscovei și al întregii Rusii; K. Kuznețova, secre­­­tară a Consiliului Central al sindicatelor din U.R.S.S.; V. Vinogradov, academician lingvist; K. Știrbu, artist al poporului al R. S. S. Moldovenești; K. Gherasimenco, agronom șef la stațiunea de mașini și tractoare din Karlovka (R.S.S. Ucraini­­ană); B Kovalenko, excavatorist pe șan­tierul de construcție a hidrocentralei de­­la Kuibîșev; F. Samidov, inginer geolog din Azerbaidjan etc.

Next