Constructorul, februarie 1953 (Anul 5, nr. 161-164)

1953-02-07 / nr. 161

Profesori din toate țările, zihiți-vă! Anul V — Nr. 161­4 PAGINI 20 BANI Sâmbătă 7 Februarie 1953 MAREA CHEZĂȘIE A LIBERTĂȚII ȘI FERICIRII POPORULUI NOSTRU Cu deosebită însuflețire a fost sărbătorită cea de a cincea aniversare a Tratatului de prieteni­e, colaborare și asistență mutuală în­tre U.R.S.S. și Republica Populară Română. Această aniversare a prilejuit poporului nos­tru o nouă și puternică manifestare a pro­fundelor sale sentimente de dragoste și recu­noștință față de Uniunea Sovietică și marele Stalin. Caracteristica tratatului încheiat acum cinci ani este că la temeliile sale stau prin­cipiile nobile ale internaționalismului prole­tar, concepțiile luminoasei politici externe staliniste. El este un tratat încheiat împo­triva agresiunii, pe dea'ntregul în slujba păcii­„Snarele Părți Contractante — se spune in acest tratat — declară că ele intențio­nează să participe în modul cel mai sincer la toate acțiunile internaționale ,având drept țel asigurarea păcii și securității popoarelor și vor aduce întreaga lor contribuție la realizarea acestor înalte sarcini”. Tratatul capătă o deosebită semnificație prin natura sa cu totul deosebită de rela­­țiunile ce există astăzi în lumea capitalistă. In articolul 5 al Tratatului se subliniază ca, abate în vederea unor scopuri pașnice Ro­mânia și Uniunea Sovietică „vor acționa în spiritul prieteniei și al colaborării în scopul dezvoltării mai departe și al întăririi legăturilor economice și culturale dintre am­bele state, urmând principiile respectului re­ciproc, față de independența și suveranitatea lor, precum și al neamestecului în treburile interne ale celuilalt stat". Pentru prima dată în istorie țara noastră a putut să Încheie un astfel de tratat pe picior de egalitate cu o mare putere Nici­odată în trecut, sub guvernarea trădătoare a regimurilor burghezo-moșierești, țara noa­stră n’a cunoscut astfel de relații, ci numai supunerea orbească în fața trusturilor mo­nopoliste, nesocotirea flagrantă a interese­lor noastre naționale, jaful necruțător al bogățiilor țării, aruncarea în războaie agre­sive pe care poporul le respingea. Tratatele înrobitoare pe care le încheia bu­rghezo-moșierimea trădătoare transforma­seră țara noastră într’o semicolonie, intr’o moșie pe care trusturile monopoliste o jupu­iam fără rușine. Iată pentru ce tratatul cu Uniunea Sovie­tică constitue un punct de cotitură în isto­ria relațiilor noastre diplomatice, un docu­ment grăitor al consecvenței politicii ex­terne sovietice care a promovat Întotdeauna relații bazate pe deplină egalitate intre ță­rile mari si mici, r­oarte­a de colaborare, bună vecinătate și p­eten­ie. Este mnaeajuros să privim situația țăror capitaliste, a re­lațiilor din acest lagar pentr­u a ne da seama de enorma diferență.Le există între aceste relații bazate pe f­orța și șantaj și relațiile de t­i nou ce domnesc între țările lagărului păcii și socialismului. Vândute de burghezie trusturilor monopo­liste, țările lumii capitaliste sunt tot mai mult transformate în adevărate colonii. Îm­potriva voinței popoarelor respective aceste țări au fost prinse în mreaja combinațiilor războinice ale diplomației imperialiste ame­ricane, pierzându-și independența lor națio­nală, Tlu­ri ocupate de garnizoane yankee și târîte în cursa dezastruoasă a pregătirilor agresive. Exemplul Iugoslaviei, vânduta im­perialismului american de către mizerabila bandă a fasciștilor titoiști este concludent. Cea mai crâncenă teroare, cea mai neagră mizerie, perspectiva războiului, iată ce a adus Iugoslaviei, cârdășia lui Tito cu stă­pânii săi imperialiști. Dimpotrivă, b­azându-se pe principiul ega­lității și al colaborării frățești, Tratatul nostru cu U.R.S.S a stat chezășie marilor noastre succese obținute in toate domeniile- Este limpede pentru oricare patriot că noi rai ne-am fi putut păstra singuri indepen­dența națională, atât de greu cucerită, în fața mârșavelor uneltiri ale ațâțătorilor la război. Tratatul cu Uniunea Sovietică este o puternică pavăză de care s’au sfărâmat neputincioase toate uneltirile imperialismu­lui împotriva țării noastre. Mai mult decât atât ,acest Tratat a constituit baza spriji­nului permanent pe care l-am avut din par­tea U.R.S.S. în vederea dezvoltării econo­miei noastre naționale și a înfloririi cul­turii noastre. Țara noastră a primit din U.R.S.S. nu numai mașini și utilaj perfec­ționat ,ci și documentația, proiectele nece­sare, precum și tehnicieni de cea m­aî­ înaltă calificare. Astfel se asigură transformarea țării noastre dintr’o țară economicește îna­poiată, într’o țară Industrială înaintată cu o agricultură socialistă. Toate acestea con­firmă în m­od strălucit cuvintele tovarășului ‘Stalin, care vorbind despre ajutorul acordat de U.R.S.S. țărilor democrat-populare, a­­rată că :­­ „Important este nu numai faptul că aju­torul acesta este cât se poate de ieftin și este de prim rang din punct de vedere teh­nic. Important este înainte de toate faptul că la baza acestei colaborări stă dorința sinceră de a se ajuta reciproc și de a obține un avânt economic general". Aportul hotărîtor pe care il aduce ajuto­rul sovietic în dezvoltarea noastră econo­mică îl cunosc și îi­­ apreciază și oamenii muncii din construcții și industria materia­lelor de construcții. Mii de muncitori și tehnicieni din sectoarele noastre folosesc cu deosebit succes, experiența oamenilor sovie­tici, metodele lor de înaltă productivitate. In fabrici și pe șantiere sunt bine cunos­cute numele statenoviștilor sovietici Orlov, Coroliov, Cotlear, Duvanov și atâția alții a căror experiență ne ajută să duhorim nor­mele­ învechite, să lucrăm mai repede, mai bine și mai ieftin. In felul acesta se­ explică succesele pe care le obținem astăzi pe calea industria­lizării socialiste, faptul că in timp ce in­dustria țărilor capitaliste decade și se rui­nează, în țara noastră au luat ființă și se dezvoltă necontenit noi ramuri industriale. Așa cum arăta tovarășul Micoian la Con­gresul al XIX-lea al P.C.U.S., folosind aju­torul trăț­esc sovietic țara noastră produce ea însăși întregul utilaj necesar extracției petrolului și fabrică aparatele complexe pen­tru rafinarea lui. „Acesta — spunea tova­rășul Micoian — este singurul exemplu din lume când un stat mic bogat în petrol are și o industrie de construcții de mașini desti­nate industriei petrolifere". Model de gospodărire socialistă, de bună organizare a muncii sunt și pentru ramura noastră întreprinderile mixte româno-sovie­­tice „Sovrom". Recunoscători Uniunii Sovietice, ajutoru­lui ei frățesc, poporul nostru a înscris și în noua sa Constituție, că politica externă­­ a Republicii Populare Române este o poli­tică de apărare a păcii, de prietenie și a­­lianță cu U.R.S.S., o politică de pace și prietenie cu toate popoarele lumii. " Aniversarea a cinci ani de la încheierea Tratatului cu Uniunea Sovietică ne-a j dat ocazia să trecem Inc­adastă­ în revis­tă Voar­­dele prieteniei noastre cu Marea’ Țară a Socialismului, să privim perspectivele­ mi­nunate pe­ care ni le deschide colaborarea noastră cu minunații oameni, care astăzi, sub conducerea gloriosului partid al lui Lenin și Stalin, au pornit avântați la cons­truirea comunismului­întregul nostru popor se asociază cuvin­telor telegramei adresată lui I. V. Stalin, de către tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, care arată că: „Datorită ajutorului frățesc, per­manent și multilateral, acordat de marele popor sovietic și de Dvs. personal, iubite Iosif Vissarionovici, poporul român în plin avânt de muncă creatoare a putut trece cu succes la măreața operă de construire a socialismului, a transformat România din­­tr’o țară înapoiată intr’o țară în care răsare o viață plină de lumină și bucurie". Gânduri de, înflăcărată dragoste și recu­noștință îndreaptă spre Uniunea Sovietică toți oamenii muncii din țara noastră. Noi știm că dacă putem privi fără teamă viito­rul dacă putem avea siguranța, că țara noastră va fi mereu mai înfloritoare, mereu mai puternică, că ea va asigura poporului o viață mereu mai frumoasă, mai îmbelșu­gată, mai fericită, aceasta o datorăm Uniunii Sovietice și marelui Stalin, învățătorul nos­tru plin de înțelepciune, cel mai bun prie­ten al poporului nostru. Laolaltă cu toți oamenii muncii, construc­torii salută cu dragoste această sărbătoare a prieteniei- Uzinele, lăcașurile de știință și cultură, casele pe care le vom ridica în anii ce vin vor mărturisi­­ generațiilor vii­toare despre marele ajutor frățesc sovietic, despre viața cea nouă, pe care o făurim sub stindardul marii prietenii dintre poporul nos­tru și popoarele Uniunii Sovietice. Iin ajutorul celor ce studiază opera lui­­ V. Stalin „Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. In Editura pentru literatură politică ȘEPILOV D. LUCȘIN­E­SOBOL V. RUBINȘTEIN M. CONSTANTINOV COZLOV G. CEȘNOCOV D. DUDINSCHI I. și ALHIMOV V. a apărut: — I. V. Stalin despre caracterul legilor economice ale socialis­mului. — Legea dezvoltării p­lanificate, proporționale a economiei națio­nale a U.R.S.S — Legea economică f­undamentală a socialismului. — Legea economică fu­ndamentală a capitalismului contemporan­ F. — Legea concordanței obligatorii a relațiilor de producție cu carac­terul forțelor de producție. — I. V. Stalin despre producția de mărfuri și legea valorii în socialism. — Probleme de filosofie marxistă în lucrarea lui I. V. Stalin „Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S.”. — Îngustarea pieței mondiale capitaliste In Editura Energetică de Stat a apărut: N- A. SEMENENCO : „Resurse energetice secundare în Industrie”. Traducere din limba rusă — 210 pag......................................................................... . . . 11.60 lei P. A­DOLIN: „Repararea transformatorilor” Traducere din limba rusă—200 pag. 10,95 „ N. GHEORGHIU și P. MILITARU: „Iluminatul electric” 416 pagini . . 18,20 „ L. V LITVAC: „Problemele ameliorării factorului de putere în întreprinderile industriale". Traducere din limba rusă — 120 pag...............................­ . 7,80 „ M 1. KUSNEȚOV: „Electrotehnica". Traducere din limba rusă 7- 512 pag.­­ . 15,60 ,, M. S. RIABOV: „Partea electrică a Instalațiilor de iluminat“. Traducere din limba rusă — 232 pag­ ..................................................... . 13,50 „ — „Instalații hidraulice de forță" — 328 pag. .­­ .... . . . 19,10 „ N. G. DROZDOV : „Electricitatea statică in industrie". Traducere din limba rusă — 160 pagini............................................................. « 9,45 „ — „Agenda electricianului" 1953 (legată in pânză) . * * , 4­1 * 8,00 „ in acest număr : + Pe teme actuale se scriu corespondenții despre dările de seamă asu­pra îndeplinirii contractului colectiv (pag­ 2-a) ♦ Din activitatea organelor noastre sindicale Dece nu merge bine munca sindicală în întreprinde­rile din regiunea Bacău (pag. 2-a) .#• Pe urmele materialelor publicate , critică două răspunsuri... (pag. 2-a) ^Foileton. Intre două feluri de mâncare (pag. 2-a) ♦ Așezarea cărămizilor fără grătar și în sens unic 1 (pag. 3-a)] ♦ Despre încheierea contractelor colective pe anul 953 (pag. 3-a)] ♦ Prea multe reclamații la adresa ,9 Mai“. ♦ In lupta pentru o înaltă productivitate ♦ Fascismul iugoslav sub o nouă mască atelierelor (pag. 4-a)' (pag. 4-a) (pag. 4-a); Pentru îndeplinirea cincinalului in 4 ani Ciment pentru construcțiile cincinalului Crește avântul întrecerii socialiste la fabrica de ciment -Antrenați în întrecerea socialistă, mun­citorii și tehnicienii fabricii­­ de ciment „Victoria Socialistă” din Turda au obținut noi victorii în lupta pentru realizarea cin­cinalului în 4 ani. Astfel secțiile var și împachetare și-au­ îndeplinit planul lunar la data de 24 Ianuarie, cariera de argilă la 26, iar colectivul secției ipsos la 27 Ianuarie. S’au evidențiat de la secția var echipa condusă de Nicolae Popa având o depă­șire de plan de 16,9%, iar de la secția ipsos echipa lui Petru Corbuț care și-a depășit planul cu 22,9%. La secția de îm­pachetare în frunte este echipa lui Lazăr Inovan care și-a depășit planul cu 58%­­Arzătorii Traian Ordean și Nicolae Cio­cârlan au dat, primul cu 10% și al doilea cu 6,1% mai mult klinker peste plan. La mari binte s-au evidențiat: Ilarie Vlasa­și și loan Pataki care și-au depășit p­lanul cu 18,6% și respectiv cu 16,9%. La depou, în frunte se află stahanoviștii Ilie Cândea și Ioan R Moldovan, precum și echipele de tren conduse de Iosif Domocoș și Vasile Bitea. La cariera de piatră in ziua de 27 Ia­nuarie planul lunar a fost realizat și de­pășit cu 4%. Perforatorii Artenie Varga și Ioan Pataki și-au depășit planul cu 13% și cu 9%­ Dintre escavatoriști s’au evidențiat Ilie Mărincaș și Iosif Varga. La extracție s’au realizat economii în valoare de 4590 lei. S’au evidențiat: încărcătorii Andrei Iozon si Anghel Zidardi care și-au depășit norr­iia cu 300%. Roadele întrecerii socialiste In lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1953 In 11 luni, muncito­rii și tehnicienii fabricii de ciment Azuga înregistrează însemnate victorii. Intensificând întrecerea socialistă și apli­când înaintatele metode de lucru sovieti­ce, ei au reușit să realizeze planul pe luna Ianuarie încă din dimineața zilei de 27 Ianuarie. • In fruntea întrecerii se află tovarășii Ion Mantroc și Andrei Bărdăreanu de la moara de ciment, care au reușit să depășească norma cu 27%. Deasemenea, aplicând metoda Parhomen­­co, tovarășii Stelian Dulamă și Ion Ră­­duca­nu, de la secția înlocuire, au obținut o depășire a normei de 60—80%­ION BUTARU corespondent Angajamente depășite Pentru a da construcțiilor patriei noas­tre tot mai multe cărămizi de bună calitate, muncitorii ți tehnicienii fabricii ,,Ghiriș- Arieș” s’au avântat cu forțe sporite in întrecerea socialistă. Intrând in noul an, conducerea între­prinderii a luat o serie de măsuri tehnice­­organizatorice .In acelaș timp, comitetul de întreprindere, îndrumat de organizația de partid, duce o largă acțiune pentru antrenarea muncitorilor­ și tehnicienilor în număr­ cât mai mare în întrecerea socialis­tă. Astfel, unele secții au reușit să-și de­pășească angajamentele luate pe luna Ia­nuarie. La presa de cărămizi nr. 3. tov. Maria Surd a reușit să-și depășească an­gajamentul cu 17,8 °/s, iar echipa de la presa de confecționarea coamelor, in frunte cu fruntașul Laurențiu Hodor, și-a depășit angajamentul cu 14%. ȘTEFAN BOTICA corespondent Colectivul fabricii de ciment­ din Orașul Stalin, sub îndrumarea organizației de bază, luptă in întrecere pentru a da cât mai mult ciment, necesar mărețelor construcții din cincinal. Datorită intensificării întrecerii și apli­cării metodelor stahanoviste de muncă, muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii de ciment „Temelia", au reușit să depășească producția pe luna Ianuarie la klinker cu 9% și la ciment cu 10%. Cu deosebit elan patriotic au muncit pen­tru scurtarea timpului de reparație a mo­rilor de ciment: stahanovistul Domokos Hosszú, Andrei Gosuli, Ladislau Mark, An­drei Dezső, Ioan Guruzan, Ștefan Pop, Mihai Biro și alții. Ei au reușit să scurteze timpul de reparație a morii de ciment de la 17 zile la 9 zile, dând astfel moara în funcțiune cu 8 zile mai devreme, ceeace reprezintă sute de tone de ciment peste plan. Deasemenea tovarășii Béla Beke, Petre Szenesi, Iosif Hr­idu, Carol Piri ,Traian Nicola și alții au rezis timpul la repararea unui cuptor, Svră­zile­ Un aport însemnat au adus și elec­tricienii Petre Ruja, Radu Dumitru, Rudolf Pető, Constantin Bădițoiu, Ladislau Dom­­bora, Ștefan Munteanu, care s-au îngrijit ca instalațiile electrice să fie permanent în stare de funcționare. Muncitorii și tehnicienii de la fabrica de ciment „Temelia" sunt conștienți că dând mai mult ciment patriei, el contribue la în­deplinirea cincinalului înainte de termen, la apărarea păcii. (In clișeu: stahanovistul Domokos Hoszu lucrând la moara pe care o conduce). Pe calea industrializării­­ construcțiilor tor acest an, la întreprinderea de cop­ stru­fcrii nr. 801 va lua o și mai mare extin­­dere­ in aplicarea procedeelor industriale de lucru. Se va folosi pe larg transportul cărămizi­lor — de la fabrică până la locul de muncă — în conteinnere. Pe șantier, conteinerele vor fi manevrate cu ajutorul a 4 macarale. La lucrările în continuare, ca și la cele ca se vor începe în cursul anului, va spori pro­centul de utilizare a elementelor prefabri­cate din balon armat. Producția acestora va fi asigurată prin­ mărirea numărului atelie­relor de prefabricate cu încă 4. La locuin­țele muncitorești, planșeele vor fi executate aproape integral din prefabricate, ca și alte elemente proiectate inițial din beton turnat monolit. Pentru economisirea materialului lemnos se vor folosi cofraje demontabile în proporție de 50% din totalul cofrajelor ce se vor exe­cuta; se vor confecționa, din materialul re­cuperat până în prezent, schele de inventar și vor fi utilizate de asemenea schele meta­lice. Baracamentele vor fi construite din materiale locale, in special piatră; zidurile de sprijin și împrejurimile vor fi executate din piatră brută. Realizarea acestor măsuri va îngădui con­structorilor ca potrivit angajamentului luat, să realizeze planul anual înainte de termen, să mărească productivitatea muncii cu 55% peste cea realizată în­ 1952, și să respecte sarcina planificată de reducere a prețului de cost. Bacău D. CIOCA Realizările tinerilor cimentiști Cu încredere în viitor muncesc tinerii de la fabrica „Cimentul Păcii” din Med­gidia. Avântați în întrecerea socialistă ei dobândesc noi succese. Astfel, echipa condusă de tânărul lăcă­tuș fruntaș Constantin Boboi, folosind metode eficace pentru înlăturarea timpilor morți, realizează zilnic o depășire de normă de 90%. De asemenea, utemiștii E­­mil Mănescu, perforator la carieră, și Constantin Alexe, rănguitor, își depășesc norma cu 80%. Tânărul laborant Alexan­dru Iordache se îngrijește ca lucrările sale să fie corecte și la timp date, pentru a asigura un ciment de bună calitate-AURORA URSEA corespondent Au depășit planul lunar Muncitorii și tehnicienii Stației de Utilaj de Construcții din Bacău muncesc mapbosit pentru a realiza cu cinste mă­rgele sarcini de plan ce le stau în față.­­D­atorită muncii entuziaste depuse de colectivul secției exploatare, sarcinile de plan ce reveneau aces­ei secții până la data de 28 Ianuarie au fost realizate în­ proporție de 103,37 °/o. S’au evidențiat in mod deosebit șoferii Grigore Izmă, Eme­­ric Peterfi și Ion Hnatiuc, care și-au de­pășit norma cu 60—650/0. 1 Strungarii care aplică metoda sovietică de tăiere rapidă a metalelor au realizat, de asemeni însemnate succese, strungarul Amet Kemaledin, de pildă, care reali­­­zează cu regularitate depășiri de normă de 80—100 m/s, a înregistrat o viteză de tăiere de 900 ture pe minut. La alte două strunguri mici, la care se aplică această avansată metodă sovietică de muncă, si a atins o viteză de 400 ture pe minut, j Al III-lea Congres al Sindicatelor din R. P. R Cuvântul tov. Iosif Szabó, președintele Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din construcții și­n­ industria materialelor de construcții la discuțiile asupra Raportului Comitetului Central al Confederației Generale a Muncii și asupra Raportului Comisiei de cenzori Tovarăși. Lucrările celui de al III-lea Congres al Sindicatelor din Republica Populară Română au loc când în patria noastră clasa munci­toare, sub conducerea partidului, își mobili­zează forțele pentru realizarea primului plan cincinal în numai patru ani. Darea de seamă a Comitetului Central al Confederației Generale a Muncii, prezentată aici, oglindește în mod limpede succesele do­bândite până acum, cât și mărețele perspec­tive de desvoltare a țării noastre. Nu există lucrare înfăptuită în ultimii ani în țara noastră, care să nu fie legată de numele partidului. Nu există construcție im­portantă de care să nu se fi ocupat personal conducătorul partidului nostru, drag, tovară­șul Gh. Gheorghiu-Dej. Odată cu desvoltarea economiei noastre na­ționale și îndeosebi a industriei­­ grele, s’a des­volt­at și sectorul de construcții și indus­tria materialelor de construcții. Volumul lu­crărilor de construcții a fost încă în anul 1949 de patru ori mai mare decât în 1948; în cursul primului an al cincinalului, volumul acestor lucrări a atins un nivel de 142,4% față de 1950, iar până la sfârșitul cincina­lului volumul construcțiilor va atinge o creș­tere de 200% față de 1950. Valoarea acestor construcții depășește 25 de bugete ale Româ­niei burghezo-moșierești. Creșterea volumului de construcții a făcut să sporească de câteva ori și numărul mun­citorilor constructori. In trecut, acești mun­citori lucrau in condiții deosebit de crele și numai timp de 6—7 luni pe an, ei erau mun­citori sezonieri. Astăzi, în Republica noastră Populară constructorii sunt muncitori indus­triali, încadrați permanent în întreprinderile de construcții. Sarciniile mari ale construirii socialismului în patria noastră, au pus în fața sectorului nostru necesitatea, introducerii pe scara lar­gă a mecanizării și folosirii de materiale pre­fabricate ceeace a contribuit din plin la creșterea ritmului de construcții și a pro­ductivității muncii. Astfel, la Trustul numă­rul 5 Construcții din Orașul Stalin, mun­citorii și tehnicienii angrenați în întrecere socialistă, folosind experiența stahanoviștilor sovietici, au ajuns a construi t­ timp de 28 de zile o clădire cu 2 etaje, având 12 apartamente* Desvoltarea Indust­­rai noastre a dus la realizarea unor importante construcții pen­tru economia noastră națională, ca fabrica de tanauți ..Argeșul" uzina „Carbochim”, fa­brica de ciment „Cimentul Păcii” — care singură produce cât produceau toate fabri­cile de ciment din țara noastră pe vremea burgheziei, fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea” și multe altele. Pe scară tot mai largă se desfășoară con­strucția de locuințe muncitorești. In centre industriale ca Hunedoara, Orașul Stalin, Va­lea Jiului, București, etc., s’au ridicat­ noi­ cartiere de locuințe, adevărate orașe mun­citorești. Pe șantierele noilor noastre construcții cresc oameni noi- In sectorul construcțiilor și materialelor de construcții s’au afir­mat stahainoviști ca­re — insușindu-și ex­periența realizează sovietică — o muncă de înaltă productivi­tate. Amintim pe ar­zătorul Simion Faur, inițiatorul acțiunii de îndeplinire a planu­lui pe toți indicii, de­legat la Congres, pe zidarii Andrei Grecu, Gheorghe Stamate, Aurel Ana, Maria Ro­­bu și alții, care și-au însușit cu măestrie me­todele rapide de lucru lor sovietici. Noi ne mândrim deasemeni cu arhitecți ca Horia Maicu și Nicolae Bădescu, laureați ai Premiului de Stat clasa I-a, proectenții con­strucției Combinatului poligrafic „Casa Scânteii" și alți arhitecți și ingineri care au adus o contribuție însemnată la realiză­rile obținute. Tovarăși. Pe lângă rezultatele frumoase obținute în munca noastră, s’au manifestat și o serie de lipsuri serioase. Uniunea noastră, cât și conducerea Ministerului Construcțiilor, nu s’au preocupat suficient de problema calității construcțiilor. Trebue să recunoaștem ca sunt întemeiate toate criticile ce ni s’au a­­dus și toate plângerile muncitorilor ce s’au mutat în locuințele defectuos construite. Noi am fi putut înlătura aceste lipsuri și am fi dat clădiri de calitate mai bună dacă am fi lămurit mai îndeap­roagă­ .pe munci­torii constructori că astăzi ei lucrează pen­tru dânșii și pentru frații lor, muncitori din alte ramuri de producție. Ei ar fi putut să arate cu curaj unele greșeli în proectele clădirilor, defectele de calitate ale unor ma­teriale, sau alegerea greșită a terenului des­tinat viitoarelor clădiri, pentru ca sesizarea acestor lipsuri să nu se facă după ce s’au mutat în ele cei căro­ra le-au fost reparti­zate. Uniunea noastră a luat măsuri în pri­vința îmbunătățirii con­strucțiilor. Noi socotim că o parte din lipsurile noastre în muncă se datoresc și conduce­rii Confederației care, de altfel, a fost criti­cată și în cadrul Con­gresului Uniunii, pen­tru că nu a efectuat un control asupra muncii noastre. Timp de 2 ani am fost lip­siți de ajutorul direct al Confederației Ge­nerale a Muncii, ne­­ținându-se nicio șe­dință­­ de analiză cu conducerea Uniunii, singurul control fiind acela al secțiilor Con­federației făcut și el în mod sporadic. Deasemeni, în sectorul de construcții nu a fost analizat de către o brigadă a Confede­rației niciun domeniu al muncii noastre sin­dicale. Aceasta arată că nu s’a dat sufi­cientă importanță sectorului de construcții, lucru ce se oglindește chiar din darea de seamă a Comitetului Central al Confedera­ției Generale a Muncii. Despre noi se vor­bește foarte puțin, ceea ce dovedește că pro­blemele noastre nu sunt îndeajuns cunos­cute de conducerea C.G.M Lipsa de control a Confederației Generale a Muncii se reflectă și în munca organelor sindicale de jos. Astfel, Consiliile Sindicale Regionale, ca organe directe ale Confedera­ției, sprijină in insuficientă măsură comite­tele noastre regionale și de întreprindere. Legătura cu organele noastre se face prin culegerea de date și scurte informații tele­fonice. Activitatea Consiliilor Sindicale Re­gionale în ce ne privește se rezumă doar la evidența datelor statistice. De asemenea, pu­­tem arăta că activul Consiliilor Sindicale Regionale se preocupă foarte puțin de con­trolarea și coordonarea muncii pe șantierele noastre de construcții. Exemplul cel mai ti­pic îl dă tovarășul Constantin, fost pre­ședinte al Consiliului Sindical Regional Constanța, care nu s-a deplasat deloc la construcția celei mai importante fabrici de ciment de pe șantierele Canalului Dunăre- Marea Neagră, de când a fost ales Consi­liul Sindical Regional și nici nu a delegat vreun tovarăș din activul C.S.R. să facă aceasta. Noi cerem ca celelalte ministere care au organizații de construcții, ca: Ministerul Pe­trolului, al Transporturilor, al Gospodăriei Comunale și Industriei Locale etc., să res­pecte hotăririle partidului și guvernului cu privire la salarizare, diferite normative și altele. In felul acesta se vor lichida­ în mare măsură fluctuațiile muncitorilor de pe șan­tierele noastre. De o deosebită însemnătate pentru asigu­rarea bunei stări a poporului muncitor din patria noastră, sunt Hotărîrile Comitetului Central al Partidului și Consiliului de Mi­niștri cu privire la construcția și reconstruc­ția orașelor, reconstrucția socialistă a ora­șului București și con­struirea metroului. In fața muncitorilor constructori, aceste Hotărîri deschid perspectiva unor noi reali­zări uriașe pe care ei sunt chemați să le înfăptuiască. Tovarăși, Noi nu uităm că dușmanul de clasă pri­­vește cu furie oarbă mărețele noastre con­strucții. Ne angajăm să educăm muncitorii­ constructori în spiritul vigilenței revoluțio­nare a urii nestăvilite față de vrăjmașii patriei noastre. In numele activului nostru sindical, con­ducerea Uniunii se angajează să îmbunătă­țească munca organizatorică, întărind grupa sindicală, desvoltând și mai mult întrecerea socialistă și treapta ei superioară, stahamo­­vismul. Vom mobiliza muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii din sectorul con­strucțiilor și industriei materialelor de con­strucții pentru îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor de plan Vom lupta fără preget ca să dăm viață Hotărîrilor partidului, pentru a desvolta tot mai mult sectorul de construcții, pentru realizarea însemnatelor construcții indus­triale, sociale și culturale, pe drumul des­­voltării economiei naționale și îmbunătă­țirii situației materiale și culturale a celor ce muncesc. ale stahanoviști­

Next