Constructorul, mai 1953 (Anul 5, nr. 174-177)
1953-05-09 / nr. 174
r Proletari din toate țările, uniți-vă! Anul V — Nr. 1744 pagini 20 bani Sâmbătă 9 Mai 1953 SĂRBĂTOAREA VICTORIEI ȘI A INDEPENDENȚEI NAȚIONALE Au trecut de atunci opt ari. Opt ani fie când bucuria victoriei asupra fascismului, bucuria păcii reinstaurate cuprindea milioane de oameni din lumea întreagă. La 9 Mai 1945, omenirea ieșise cu prețul unor grele sacrificii din sângerosul coșmar al celui de al doilea război mondial. Pretutindeni, în inimile oamenilor înflorea speranța unei păci trainice, voința reconstrucției, voința de a trăi în libertate, de a merge înainte spre o viață mereu mai bună. La 9 Mai 1945, războiul se încheia altfel decât socotiseră cei ce l-au deslănțuit. Dacă barbaria fascistă n’a putut strivi lumea sub călcâiul ei de fier, dacă democrația n’a pierit, dacă omenirea a putut păstra nestinsă dacăra nădejdii într’un viitor liber și fericit asta s’a datorat, giganticului efort patriotic al marelui popor sovietic, strâns unit în jurul oferitei conduceri a Partidului Comunist, genialei conduceri staliniste. Milioane de oameni sovietici și-au dat viața în acest război nu numai pentru a apăra minunata lor patrie socialistă, dar și pentru a scoate din lanțurile sclaviei atâtea popoare, pentru a elibera toate popoarele omenirii din amenințarea cotropirilor și poporul sovietic, educat silniciilor. Numai de gloriosul Partid al lui Lenin și Stalin a fost capabil să ducă la îndeplinire nobila misiune a eliberării. Amarnicii’au înșelat acei care și-au închipuit că Țara Socialismului nu va rezista agresiunii tâlhărești a hitleriștilor. Chiar și cei mai înrăiți dușmani ai Uniunii Sovietice au fost și sunt siliți să recunoască măreția fără seamăn a victoriei obținute de oștile sovietice, genialitatea conducerii operațiilor militare, unitatea de monolit a poporului, pregătirea excepțională și eroismul de masse al ostașilor. Bucureștiul, Varșovia, Budapesta, Belgradul, Sofia, Viena, Praga au salutat coloanele eliberatoare sovietice. Berlinul, ultima vizuină a fiarelor hitleriste a căzut sub loviturile victorioase ale armatei sovietice. Dar nu numai popoarele care au primit în mijlocul lor pe soldații sovietici au păstrat Uniunii Sovietice sentimentele dragostei și recunoștinței lor. Francezii, italienii, belgienii și atâtea alte popoare au văzut din capul locului, că, fără victoriile istorice ale ostașilor sovietici ele ar fi fost sortite pieirii și robiei. Prestigiul internațional al Uniunii Sovietice, autoritatea ei au crescut considerabil. Cu emoție își aduc aminte oamenii muncii din țara noastră de zilele lui August 1944 când trupele sovietice au pus pe fugă pe cotropitorii fasciști, dând putință poporului nostru i să-și croiască drum de viață nouă. Pentru victoria dela 9 Mai 1945, alături de armatele eliberatorilor au luptat cu vitejie și ostașii noștri. In Ardeal, pe câmpia Tisei și în munții Tatrei, poporul nostru și-a adus prinosul de sânge la cauza eliberării popoarelor. Alături de soldații Uniunii Sovietice au arătat flăcăii patriei noastre câtă înflăcărare patriotică dogorește inimile lor, câtă vitejie sunt în stare să dovedească atunci când sunt chemați să lupte pentru o cauză dreaptă, pentru o cauză a lor, întreaga bucurie a libertății câștigate și a adevăratei independențe naționale au cunoscut-o alături de noi atâtea popoare care și-au făurit regimuri alte de democrație populară și au pornit pe drumul luminos al construirii socialismului. Niciodată nu va putea uita poporul nostru care fusese târît de fasciști într’un criminal război de agresiune împotriva U.R.S.S. mărinimia și încrederea pe care ne-a arătat-o această țară. Nu numai că au fost respectate independența și suveranitatea noastră națională, dar Uniunea Sovietică a apărat cu căldură la Conferința păcii drepturile noastre și ne-a ajutat să biruim marile greutăți și lipsuri ale anilor de secetă, ne-a ajutat să ne reconstruim țara devastată și sărăcită de război. Asta, într’un timp când imense teritorii sovietice erau pustiite de ticăloșia cotropirii fasciste, când oamenii sovietici depuneau strădanii titanice în vederea refacerii satelor și orașelor pârjolite. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică prin tratatul și acordurile încheiate întărea independența noastră națională, ne punea la adăpost de orice încercări de știrbire a drepturilor noastre. Pe bună dreptate arăta tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej că : „In eliberarea țării noastre cât și in ajutorul economic și cultural acordat de Uniunea Sovietică noi vedem cea mai strălucită manifestare a politicii externe sovietice " de apărare a independenței și egalității în drepturi a tuturor țărilor și popoarelor". Ziua de 9 Mai constitue pentru poporul nostru o dublă sărbătoare. Odată cu victoria asupra fascismului noi sărbătorim și cea de a 76-a aniversare a cuceririi independenței de Stat. Proclamată odată cu Convenția încheiată în 1877 în Rusia, întărită prin glorioasele lupte pe care le-am purtat alături de ostașii ruși împotriva asupritorilor turci, independența noastră de Stat a fost curând vândută de regimul burghezomoșieresc în fruntea căruia stătea dinastia Hohenzollernilor. Regii și partidele reacționare au pus la mezat fără pușine independența țării și avuțiile ei. De abia victoria Uniunii Sovietice în cel de al doilea război mondial ne-a adus o întreagă și adevărată independență națională, pe care poporul nostru o apără și o întărește zi de zi. Se înțelege, că așa cum victoria Uniunii Sovietice asupra fascismului a încurcat multe socoteli ale reacțiunii internaționale tot astfel viața nouă și democratică a popoarelor, independența țării nu putea fi pe placul acelora care se îndulciseră la uriașe beneficii și a trepădușilor lor politici. Noua orânduire democratică rodită de victoria sovietică asupra fascismului a atras țării noastre dușmănia reacțiunii din afară și ura turbată a politicienilor reacționari băștinași. Aceste forțe negre au sperat să se poată întoarce la vremurile vechii robii. Strâns unite în jurul comuniștilor, massele muncitoare au dovedit prin fermitatea și combativitatea lor cât de absurde sunt acele planuri care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei. Prin votul liber exprimat al milioanelor de oameni, a fost întărit regimul democratpopular pentru care poporul nostru a luptat cu dârzenie împotriva reacțiunii. Dragostea și devotamentul pe care milioanele de oameni le exprimă prin avântata lor muncă creatoare își trag izvorul din convingerea că acest regim este pavăza cea mai sigură a independenței naționale pe care ne-a adus-o victoria din 9 Mai 1945. Iată pentru că fiecare om cinstit din țara noastră, fiecare patriot adevărat vine să se alinieze sub drapelul glorios al Partidului, drapelul luptei consecvente pentru independența națională. Privind drumul parcurs dela 9 Mai 1945 și până astăzi nu poți să nu simți bucuria și mândria în fața minunatelor roade ale victoriei, ale noului drum de viață al poporului nostru. Cum pare poate gândi cineva că poporul nostru ar vrea să se întoarcă înapoi la vremurile întunecate ale robiei?. Nimeni nu poate gândi că poporul nostru care a avut atâtea de îndurat din partea vechilor regimuri reacționare ar vrea să se întoarcă sub oblăduirea haină a celor care amar de ani ne-au pus la mezat. Uniunea Sovietică și-a câștigat în lumea întreagă dragostea și admirația popoarelor prin cinstea și exactitudinea cu care a respectat libertatea și drepturile altor țări. Strălucită dovadă a acestei politici tradiționale, izvorîtă din principiile internaționalismului proletar, îl constitue faptul că popoarele țărilor democratpopulare au putut culege toate roadele victoriei din 1945, că ele au parcurs de atunci un drum de realizări atât de mari. E drept, că după acea zi de 9 Mai 1945, care a sădit în inimile oamenilor atâtea nădejdi țările blocului anglo-american au părăsit drumul alianței față de Uniunea Sovietică și s-au întors tot mai mult la vechea lor atitudine neprietenoasă dinaintea războiului. Această orientare politică a blocului anglo-american a dus treptat la încordarea relațiilor internaționale, la creșterea pericolului unui nou război mondial. Acestui pericol i se împotrivesc astăzi toate popoarele lumii. Este limpede că nu există om cinstit care să nu-și dea seama de absurditatea unui război mondial. Este limpede că nu există om cinstit care să poată crede că singura cale de soluționare a problemelor internaționale, ar fi cea a armelor. Dimpotrivă, întreaga omenire se aliază la punctul de vedere sovietic după care nu există nici o problemă internațională litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea pașnică a tratativelor. Gândurile pe care le îndreptăm astăzi înapoi cu 8 ani, întăresc convingerea noastră că nu există efort prea mare pentru a menține și consolida pacea atât de greu cucerită, pentru a apăra independența noastră națională, drepturile cucerite și viitorul luminos pe care Îl făurim sub conducerea Partidului și cu ajutorul generos al Uniunii Sovietice. Nimeni nu ne poate lipsi de rodul atâtor grele sacrificii pe care poporul nostru le-a făcut pentru a-și cuceri dreptul de a fi stăpân în țara sa. In condițiunile puterii populare instaurate în țara noastră sub steagul de luptă al partidului, independența națională a patriei este în mâini sigure. Strângându-și rândurile sale în jurul partidului și guvernului, poporul nostru sărbătorește a opta aniversare a victoriei și cea de a 76-a aniversare a proclamării independenței cu hotărîrea fermă de a munci și lupta fără preget pentru înflorirea și întărirea patriei libere, pentru viitorul fericit, socialist, pentru pacea și prietenia popoarelor. Patrioți înflăcărați, oamenii muncii urmând exemplul comuniștilor dovedesc zi de zi marea lor dragoste de pace și libertate. Ei dăruesc patriei munca lor creatoare, făcând din realizările lor meterezuri peste care nu se poate trece. Sărbătorirea zilei de 9 Mai, puternic imbold spre noi victorii, ne găsește uniți pe drumul pe care ne călăuzește steagul glorios al partidului și exemplul minunat al Uniunii Sovietice. Și vom învinge pe acest drum cu acelaș neprețuit ajutor al Uniunii Sovietice, care ne-a adus victoria dela 9 Mai 1945, cu sprijinul frățesc al marelui popor care ne-a dat putința acum 76 de ani să frângem jugul turcesc și să proclamăm independența de stat a țării noastre. k în acest număr: ® Când organele sindicale și administrative nu urmăresc realizarea contractului colectiv. (pag. 2-a) • Să folosim pe larg pompele de mortar la lucrările de tencuire (pag. 2-a) • O școală a tehnicii înaintate în construcții (pag. 2-a) · DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI. Experiența înaintată a fabricii de ciment „Ghigant” (pagină specială) (pag. 3-a) ® Presa sovietică — armă puternică în lupta pentru comunism (pag. 4-a) ® Să îmbunătățim munca fabricilor de ciment (pag. 4-a) 9 O construcție experimentală din panouri mari prefabricate (pag. 4-a) Oamenii muncii au sărbătorit 1 Mai La 1 Mai, oamenii muncii din întreaga țară și-au manifestat solidaritatea cu muncitorimea de pretutindeni, voința hotărîtă de luptă pentru pace și socialism. Industria noastră înfloritoare a înregistrat un nou succes. La demonstrația de 1 Mai au fost prezentate primele cinci autocamioane grele românești produse de colectivul uzinelor „23 August”. Trec coloane de oameni ai muncii din agricultura socialistă. Ei sunt mândri de succesele obținute în lupta pentru bunăstarea poporului muncitor, Spre noi succese în întrecerea socialistă O invenție care economisește anual 2 milioane lei Convorbire cu inventatorul stahanovist Ion Pandele De curând a avut loc la Direcția de Invenții și Inovații de pe lângă Consiliul de Miniștri festivitatea inmânării recompenselor autorilor unor invenții de mare însemnătate pentru economia națională. Printre cei premiați se află și fierar-betonistul stahanovist ION PANDELE, care a conceput și realizat o mașină de îndreptat și tăiat fier-beton. Publicăm mai jos convorbirea redactorului nostru cu inventatorul stahanovist Ion Pandele. ÎNTREBARE: Cum ați conceput mașina de îndreptat și tăiat fier-beton ? RĂSPUNS: In anul 1950, lucram pe șantierul Combinatului Poligrafic Casa Scânteii „I. VStalin“. Sarcina de a ........... , reduce timpul de exem• _"cuție și costul lucrărilor impunea eforturi mari, introducerea tehnicii avansate. Numărul fierar-betoniștilor era prea mic față de uriașa cantitate de armături ce trebuia executată ; pe de altă parte, procedeele învechite de efectuare a unor operații necalificate, ca îndreptarea și tăierea fierului, făceau ca productivitatea muncii să rămână la un nivel scăzut. Muncitorii din celelalte meserii lucrau din ce in ce mai ușor și mai bine, datorită gradului crescând de mecanizare a muncii. Noi, fierar-betoniștii, nu puteam rămâne in urmă. După multe frământări, după încercări repetate, am ajuns la ideea mașinii de îndreptat și tăiat fier-beton. Prototipul pe care l-am executat și pus in practică a fost apoi îmbunătățit, până ce am ajuns la soluția actuală. In realizarea invenției am fost ajutat de inginerii Rackstein și Vasile Marin, ca și de tovarășii Hamvas, Schmidt László și Cristea Niculescu. ÎNTREBARE: In invenției ? RĂSPUNS: Principiul care m’a călăuzit a fost ceeace constă specificulizarea la maximum a operațiilor respective. Studiind experiența sovietică, am ajuns concluzia că trebue să insist asupra simplitaficării și combinării maxime a operațiilor, ca și asupra concentrării dispozitivelor de comandă a mașinii. Totodată, trebuia ca mașina să poată fi folosită pentru fier-beton de *«x«»»*»v.v.v.v.v.v.v...v..... lungimi și diametre diferite. Am realizat aceasta printr-un complex de dispozitive, acționate mecanic și care pot fi ușor manipulate de un număr ■adus de muncitori. ÎNTREBARE: Care sunt avantajele folosirii mașinii ? Aplicarea mașinii de îndreptat și tăiat fierbeton elimină la aceste operații 30—40 muncitori (iar in anumite cazuri, chiar un număr dublu), care pot fi folosiți în alte munci. Totodată crește productivitatea muncii celor ce deservesc mașina. Economiile la manoperă, scule etc. se ridică la peste 2 milioane lei anual. Mașina de îndreptat și tăiat fier-beton va fi produsă in serie și trimisă șantierelor. Realizarea mea nu ar fi fost posibilă fără sprijinul pe care statul democrat-popular îl acordă pe toate căile inițiativei creatoare a oamenilor muncii. Sunt mândru că pot răsplăti această grijă prin invenția mea, ca și prin alte inovații pe care le studiez in prezent, și care vor contribui la făurirea cât mai grabnică a mărețelor noastre construcții RĂSPUNS: f Constructorii din regiunea Stalin continuă întrecerea (De la corespondentul nostru) Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderilor de construcții și materiale de construcții din regiunea Stalin continuă cu avânt succesele obținute în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, dovedind că sunt hotărîți să contribue din plin la îndeplinirea cincinalului în patru ani. Pe șantierul „Fabrica de pâine” al întreprinderii de construcții nr. 502, zidarul Ion Zelen și-a depășit norma cu 81 la sută. Tov. Ioan Barco, împreună cu echipa sa, și-a depășit norma la turnarea betonului cu 90 la sută, dulgherul Mihai Buftea cu 66 la sută, iar Ilie Echim cu 75 la sută. La Stația de utilaj de construcții „So‘ vromconstrucție” tov. Eremia Velicu obținut o depășire de normă de 200 l sută, Iancu Bondătiiu și Nicolae Culcescu de 118 la sută, Mihai Vlad de 134 tabular Ecaterina Donath de 78 la sută. tă Colectivul fabricii de cărămizi „Herbcules” din Târnăveni depune efortur spre a da cât mai multe cărămizi șantierelor socialismului. S’a impus cu rezultate frumoase unitatea nr. 1, care și-a depășit considerabil planul în toate compartimentele de fabricație. Datorită abnegației cu care lucrează colectivul fabricii, în luna Aprilie au putut fi propuși 14 tovarăși pentru a fi confirmați fruntași în producție. Pe un șantier al întreprinderii de construcții nr. 803 Mediaș, zidarul Gustav Zalman și-a depășit norma cu 70 la sută, dulgherul Heinrich Schuller cu 100,9 la sută, Mihai Kadalmayer cu 110 la sută, iar pe șantierul Târnăveni al aceleiași întreprinderi zidarul stahanovist Iosif Kolozsvári și-a depășit norma cu 110 la sută, obținând totodată și importante economii. Brigada de tineret luptă pentru economisirea materialelor Pe șantierul „Progresul”-Brăila al întreprinderii de construcții nr. 202 a fost alcătuită o brigadă de economii formată din tineri constructori. In orele libere, brigada a inițiat o acțiune de valorificare a deșeurilor, reușind să strângă peste 800 kg scoabe și 500 kg fier-beton. De asemenea, membrii brigăzii au reparat 15 roabe, 50 lopeți și 30 tărgi. Ei au confecționat din deșeuri alte 20 tărgi și un gărduleț în jurul dormitoarelor. Din inițiativa tovarășilor Ion Toma și Anton Uriciu s-a trecut la întrebuințarea cofrajelor de mai multe ori. In urma unei consfătuiri de producție, membrii brigăzii au început să aplice metoda Voroșin, de organizare și înfrumusețare a locului de muncă. GH. TATARANU și L. PALL corespondenți Ateliere fruntașe La întreprinderea nr. 507 ateliere din Orașul Stalin a avut loc recent evidențierea unităților și echipelor fruntașe. In cadrul întreprinderii, planul trimestrului a fost depășit cu aproape 50 la sută, obținându-se totodată o justă corelație a factorilor de bază ai producției. Atelierul fruntaș al întreprinderii este cel de tâmplărie, care și-a depășit planul trimestrial cu 82 la sută. Urmează atelierul de prefabricate și cel de lăcătușerie. Directorul Iosif Albert și președintele comitetului de întreprindere, stahanovistul Carol Gall, au înmânat distincții echipelor evidențiate: cea a tov. Martin Hintz la atelierul de tâmplărie, cea a tov. Nicolae Florea la atelierul de prefabricate și cea a tov. Béla Béres la atelierul de lăcătușerie. WILHELM GYDALI corespondent Să aprovizionăm just șantierele, să gospodărim rational materialele de construcții! Pavel Drexler directorul Direcției Generale a Aprovizionării din M.C.I.M.C. primul trimestru al acestui an, con ___________, din timp. Grafi cele de livrări trecau primul trimestru al acestui an, constructorii au obținut succese remarcabile în îndeplinirea planului, efectuând un volum de lucrări cu 105,2% superior celui din pe roiadia corespunzătoare a anului trecut. Acest fapt ilustrează înlăturarea treptată a caracterului sezonier al muncii pe șantierele noastre, ilustrează eforturile constructorilor în lupta pentru realizarea și depășirea planului. Cu toate acestea, producția pe șantiere a suferit și suferă încă din pricina lipsurilor ce mai dăinue în problema aprovizionării construcțiilor cu materialele necesare și în problema gospodăririi și folosirii raționale a acestora. Principiul fundamental în stabilirea necesarului de materiale — determinarea exactă a sortimentelor și cantităților și preocuparea pentru o cât ma riguroasă economie — nu a fost pretutindeni strict respectat. Acesta e, de pidă, cazul Trustului nr. 7, care, pentru lucrările din Valea Jiului, a arătat un necesar anual nereal de ciment, pentru ca apoi să ceară o suplimentare de aproape 40% din cota inițială. De asemenea, Trustul nr. 1 nu a prevăzut în planul de aprovizionare combustibilul pentru atelierele de prefabricate, revenind asupra cererii și primind cota respectivă, trustul a pierdut în parte repartiția, deoarece nu asigurase capacitatea de depozitare. Nu încape îndoială că astfel de cereri formale, nestudiate, care impun suplimentări sau renunțări ulterioare, dezorganizează aprovizionarea cu materiale pe întregul sector și crează, chiar constructorului care dă dovadă de o astfel de superficialitate, dificultăți în îndeplinirea planului de producție. Lipsuri serioase s-au ivit și în defalcarea cotelor, care trebuia efectuată în termenul cel mai scurt pentru a se putea încheia contractele generale și locale. Au avut loc cazuri de repartizare nejudicioasă, în care nu s’a ținut seama de desfășurarea lucrărilor în viitor pe diferitele șantiere. Așa s’a putut întâmpla ca pe un șantier al Trustului nr. 1 să fie stocat ciment care urma să fie folosit deabia după câteva luni, în vreme ce pe un șantier din imediată apropiere ai aceluiaș trust producția stagna din lipsă de ciment. Materialele au fost, în consecință, imobilizate în dauna muncii, iar când au fost manevrate de la un șantier la altul, aceasta a îngreunat asigurarea mijloacelor de transport pentru nevoile curente. Alături de trusturi și de direcțiile generale de construcții și instalații, de aceste deficiențe — care, în trimestrul I, au frânat în mod serios munca într’o serie de unități — se face vinovată și Direcția Generală a Aprovizionării. D. G. A. nu a colaborat în suficientă măsură cu organele de execuție, nu a instruit la timp trusturile asupra sistemului de repartizare și defalcare a cotelor globale și individuale în acest an, nu a urmărit pe teren felul cum se stabilesc necesarele și cum se face aprovizionarea. Până în prezent, in acest an nu a fost folosită în suficientă măsură acea importantă rezervă de reducere a costului construcțiilor și de înlesnire a aprovizionării pe care o constitue economisirea materialelor, și în primul rând a materialelor scumpe. In această privință, legea pentru planul cincinal de desvoltare a economiei naționale a R.P.R. pe anii 1951—1955 prevede: .,La proiectare se va evita risipa și se va urmări scăderea consumului de materiale și reducerea costului lucrărilor... Pe toate șantierele se vor introduce măsuri de strictă economie în consumul de materiale, în special de ciment și cherestea". Sunt încă numeroase cazurile când această sarcină nu e respectată, când proiectanții și constructorii nu depun toate străduințele, nu folosesc toate posibilitățile și rezervele interne pentru îndeplinirea ei. Se proiectează și execută, de pildă, clădiri cu cornișe de beton armat, centuri de beton armat și alte elemente de construcții la care s-ar putea renunța fără ca aceasta să dăuneze nici esteticii construcției, nici calității lucrărilor. Aceeași situație dăinue și în ce privește lucrările de instalații; un exemplu îl constitue construcția Atelierelor centrale St. U. C., ale căror hale erau încălzite și cu aeroterme și cu radiatoare, ceeace înseamnă o risipă inutilă de materiale. De asemenea, sunt frecvente cazurile când în depozitele trusturilor și întreprinderilor stau nefolosite țevi metalice pentru schele demontrabile, și, în schimb, se execută pentru clădiri mari schele din lemn, ceea ce duce la pierderea sau degradarea unei însemnate cantități de bile, manele și cherestea. In practica organizațiilor de construcții nu a intrat încă utilizarea prefabricatelor de ipsos, deși experiența înaintată sovietică a dovedit avantajele lor în ceeace privește calitatea și economicitatea. Preocuparea pentru astfel de economii nu rezultă nici din propunerile de plan de aprovizoniare și necesarul de materiale alcătuite de trusturi și întreprinderi. Prea puțin s’a realizat încă în domeniul folosirii în producție a materialelor din resurse locale, trusturile dând dovadă în această privință (de pidă, în legătură cu sarcina de a exploata păduri pentru nevoile proprii) de o rezistență inadmisibilă, ascunsă sub evocarea unor pretinse greutăți obiective. Faptul că pe unele șantiere se produc cărămizi de mână și, în unele cazuri, rar,ori că se folosesc agregate găsite întâmplător, cel mai adesea chiar în gropile de Fundații, nu ne poate îndreptăți să spunem că problema folosirii resurselor locale de materiale a fost rezolvată. Grave deficiențe există încă în gospodărirea materialelor pe șantiere. Nepăsarea și lipsa de control din partea inginerilor, a tehnicienilor, a meșterilor în ce privește transportul, manipularea, depozitarea și conservarea materialelor au drept consecință risipirea sau deteriorarea a mari cantități de ciment, cărămizi, lemn de construcții și alte materiale. Astfel, până în ultimul timp, pe șantierele Trustului nr. 7, cimentul în vrac se descărca prin basculare, cărămida era aruncată la întâmplare și călcată de autocamioane, etc. Situația s-a îmbunătățit pe șantierele din Valea Jiului. Ea dăinue încă pe șantierul de la Roman al Trustului nr. 2, unde materialele sunt descărcate nerațional și depozitate în proaste condiții. Problema gospodăririi și folosirii judicioase a materialelor pe șantierele de construcții este privită în Uniunea Sovietică drept o problemă de stat de cea mai mare însemnătate. In Raportul de activitate al C.C. al partidului la Congresul al XIX-lea al P.G.U.S., tovarășul G. M. Malencov, atrăgând atenția asupra daunelor ce le produce economiei naționale cheltuirea nechibzuită a materialelor de construcții, a subliniat: „Trebue smulse din rădăcină orice depășiri în cheltuirea resurselor materiale, de muncă și bănești, și trebue asigurată sistematic îndeplinirea și depășirea sarcinilor în ceea ce privește reducerea prețului de cost al produselor. Trebue intensificată lupta împotriva lipsei de spirit gospodăresc, trebue reduse considerabil cheltuelile suplimentare..." Acestea sunt, deopotrivă, obiective asupra cărora trebue să ne concentrăm și noi întreaga atenție. Disciplina de plan trebue respectată la fel în ce privește producția ca și în ceea ce privește aprovizionarea. Orice modificare care comportă o suplimentare a planului de repartiție a materialelor trebue sesizată din timp. Graficele de livrări trebue să fie reale și stabilite de acord cu producătorul, pe baza planului calendaristic de lucru și a graficului de aprovizionare, în scopul de a se obține o aprovizionare ritmică a șantierelor. Direcția Generală a Aprovizionării și direcțiile generale de construcții și Instalații, care nu au luat din vreme măsuri pentru introducerea acestor grafice, trebue să sprijine deîndată trusturile în alcătuirea lor și să supravegheze în viitor întocmirea graficelor cu 60 de zile înaintea fiecărui trimestru. » Se impune, totodată, o justă evidență a mișcării materialelor, prin care constructorul poate cunoaște în fiece moment situația stocurilor și necesarul, înlătură posibilitatea unor cereri exagerate sau insuficiente și poate dirija corect materialele. Un rol deosebit în îndeplinirea acestor sarcini revine bazelor de aprovizionare ale trusturilor, în cadrul cărora trebue ridicat simțul de răspundere, trebue stârpit birocratismul și trebue întărită legătura vie cu terenul, cu șantierele, pentru cunoașterea siturației și nevoilor acestora. O datorie de cea mai mare răspundere pentru toți oamenii muncii din construcții este aceea de a avea o atitudine plină de grijă față de materiale ca și față de întreaga proprietate socialistă, obștească. Nu trebue tolerate sub niciun motiv cazurile de proastă gospodărire și risipă. Organele sindicale pot da în această privință un ajutor serios la realizarea unui cât mai strict regim de economii, răspândind metodele și inițiativele menite să ducă la economisirea resurselor, organizând întrecerea socialistă pentru justa folosire a materialelor, educând oamenii muncii și creând un larg curent de opinie muncitorească împotriva nepăsătorilor, a risipitorilor bunului obștesc. Cadrele conducătoare ale organizațiilor de construcții și instalații, ca și organele de aprovizionare, trebue să-și ridice necontenit nivelul cunoștințelor economice, să-și însușească temeinic metodele gospodăririi socialiste, să se preocupe de introducerea procedeelor înaintate care duc la reducerea consumului de materiale, să mobilizeze toate forțele pentru descoperirea și folosirea resurselor locale de materiale. Industria materialelor de construcții din țara noastră și-a sporit producția în proporții nebănuite înainte. Totuși, sarcinile constructorilor sunt atât de mari, încât nu ne este îngăduită nicio risipă în cheltuirea materialelor pe șantiere. Justa aprovizionare a șantierelor, gospodărirea și folosirea raională a materialelor, constitue o condiție indispensabilă pentru îndeplinirea planului de lucrări, pentru reducerea costului producției, pentru darea în folosință la termen și înainte de termen a mărețelor construcții din patra noastră. à