Constructorul, octombrie 1953 (Anul 5, nr. 195-199)

1953-10-03 / nr. 195

>£«• Proletari din toate țările, aniți-vă! Bi ii Misiisiimi mmm si m liiiiliiiiiitia« m msimiii si m alMimiiii meimb» cui» Anul V—Nr. 195­4 pagini 20 bani Sâmbătă 3 Octombrie 1953 wajMM mmww&’MagMHM >m> CEL DE AL TREILEA CONGRES MONDIAL AL SINDICATELOR pace La 10 Octombrie vor începe la Viena lucrările celui de al treilea Congres Mon­dial­­ al Sindicatelor, eveniment de seamă al mișcării muncitorești internaționale și în acelaș timp al mișcării mondiale pen­tru pace. Congresul Mondial al Sindica­telor va demonstra forța mișcării sindi­cale care grupează în rândurile ei mi­lioane de oameni ai muncii hotărîți să lupte pentru apărarea și ridicarea nivelu­lui de trai, pentru victoria cauzei păcii și libertății în lumea întreagă. Cel de al treilea Congres Mondial al Sindicatelor se deosebește de cele pre­cedente prin două particularități. In pri­mul rând, la acest congres poate parti­cipa orice organizație sindicală indife­rent dacă este afiliată Federației Sindi­cale Mondiale sau altor org­a­ni­za­ții, sau dacă nu este afiliată nici unei organi­zații. In al doilea rând în timp ce o parte­ din delegați sunt aleși de către organi­zațiile sindicale naționale, altă parte din delegați sunt aleși direct de către oame­nii muncii la locul lor de muncă. Așa cum arată tovarășul Giuseppe di Vittorio, președintele F.S.M, Congresul va fi un congres de massă și de unifi­care. In aceste condiții, cel de al treilea Congres Mondial al Sindicatelor a stârnit un interes deosebit în toate colțurile lu­mii. Apelul F.S.M. a găsit ecou în lu­mea­ întreagă. Pe baza răspunsurilor pri­mite până acum, se poate conta că la acest Congres vor fi prezenți reprezen­tanții a peste 100.000 000 de oameni ai muncii de pretutindeni. Federația Sindi­cală Mondială a dovedit și de data a­­ceasta că ea pune mai presus de orice respectare a principiului unității interna­ționale a celor ce muncesc. Din iniția­tiva ei cel de al treilea Congres va re­uni militanți sindicali aparținând celor mai deosebite orientări politice sau cre­dințe religioase. Congresul oferă acestor oameni putința de a sta de vorbă în mod deschis și liber, de a face un pre­țios schimb de experiență. In pofida tuturor deosebirilor de păreri politice sau religioase, reprezentanții zeci de milioane de oameni ai muncii vor avea prilej să-și dea seama de ade­vărul cuvintelor Apelului F.S.M. în care se spune: „Noi locuim în țări diferite, reprezentăm toate rasele, toate naționa­litățile, toate curentele politice și toate religiile de pe pământ. Noi vorbim lim­bi diferite. Dar avem interese comune, pentru că suntem frați de clasă”. Unindu-și forțele, omenirea muncitoa­re poate exercita o tot mai puternică in­fluență asupra evoluției situației inter­naționale în sensul asigurării­­ păcii,a pro­gresului social și al solidarității frățești a popoarelor. Pe ordinea de zi a Congre­sului figurează astfel de obiective care pot uni în jurul lor pe oamenii muncii din lumea întreagă. Chestiunile punci­­le ordinei de zi sunt: Raportul de activitate al F.S.M. și sarcinile viitoare ale sindicatelor, pentru întărirea unității de acțiune a oameni­lor muncii, în lupta pentru ridicarea nive­lului de viață, pentru pace. — Cu privire la sarcinile sindicatelor în lupta pentru desvoltarea economică și socială pentru apărarea independenței naționale și a libertăților democratice în țările capitaliste și coloniale. — Cu privire la desvoltarea mișcării sindicale în țările coloniale și semicolo­niale. Desbaterea acestor chestiuni și măsu­rile ce trebuesc luate pentru găsirea ce­lor mai bune soluții de rezolvare a pro­blemelor vitale, de care se leagă astăzi pacea și bunăstarea celor ce muncesc, iată ce preocupă tot mai mult marile masse ale oamenilor muncii de pretutin­deni. Oamenii muncii din țările capita­liste și coloniale se sbat sub povara unor tot mai grele condițiuni de viață și de muncă. Deslănțuirea cursei nebunești a înarmărilor, militarizarea la maximum a economiei, fac să apese din ce în ce mai greu jugul exploatării capitaliste. Imensa sume smulse din munca poporului sunt svârlite în aceste țări pregătirilor milita­re. S’a socotit că numai din banii chel­tuiți pentru scopuri războinice de cătr­e țările din Blocul Atlanticului sar putea construi 4 milioane locuințe, s’ar putea pregăti 50.000 medici, s’ar putea cons­­trui spitale cu 900.000 paturi, s’ar putea acorda pensii unui număr de 10.000.000 bătrâni și ar mai rămâne încă mult pen­tru a ușura și înfrumuseța viața oame­nilor. In lumea capitalistă, inflația, scumpi­rea traiului, șomajul masiv, fac ravagii, coborând tot mai jos nivelul de trai și așa îndeajuns de mizerabil. Împinși în tot mai neagră mizerie, amenințați de planurile războinice urzite de monopoluri, tot mai nemilos asupriți, oamenii muncii din aceste țări luptă cu îndârjită voință pentru asigurarea drepturilor lor elemen­tare, pentru condiții de viață omenești, pentru a bara calea războiului. Uriașele greve din ultimul timp do­vedesc pe deplin creșterea puternică a opoziției masselor muncitoare față de po­litica mizeriei și a războiului. An de an a crescut intensitatea luptelor duse de proletariatul lumii capitaliste. Carac­teristic pentru aceste lupte este în pri­mul rând faptul că ele realizează o uni­tate de acțiune din ce în ce mai pu­ternică. Peste capul conducătorilor tră­dători ai sindicatelor scizioniste și în pofida manevrelor la care se dedau a­­cești conducători puși în slujba marelui cap,da­r și ai reacțiunii, membrii de jos ai sindicatelor afiliați unor centrale deo­sebite ca și cei independenți sau neor­­ganizați în sindicate, pornesc și duc împreună acțiuni comune de mare am­ploare. O altă caracteristică este participarea la aceste acțiuni a funcționarilor de stat și din instituțiile publice, reVarea mas­selor muncitoare fiind sprijinită de o par­te însemnată a păturilor mijlocii. In fine, o a treia caracteristică este aceea că represiunile sălbatice ale reacți­unii rămân zadarnice în fața combativității oamenilor muncii care își apără dreptul la o viață omenească. Cel de al treilea Congres Mondial al Sindicatelor găsește mișcarea sindicală în plină desfășurare a forțelor sale. Ma­rile greve ce au avut loc în vara anului acesta într-o serie de țări capitaliste au dovedit pe deplin că forțele reacți­­u­nii și ale războiului trebue să țină tot mai mult seamă de neclintita voință a masselor muncitoare. Grevele din Italia sau Franța, din Japonia sau Brazilia, greve care au antrenat în acțiune mi­lioane de muncitori au demonstrat cu prisosință forța crescândă a clasei mun­citoare. Oamenii muncii din lumea ca­pitalistă îmbină lupta lor pentru un trai omenesc, pentru democrație, cu lupta pentru independență națională și pentru consolidarea păcii. Indiferent de convin­gerile lor politice sau religioase, de a­­partenența lor ,­sindicală,,, oamenii, Iryni­­cii își dau seama că unitatea pe plan național, și international este o condiție esențială a succesului acțiunilor lor. Iată pentru ce Federația Sindicală Mondiala, care în tot timpul celor 8 ani de exis­tentă a militat cinstit și curajos în sluj­ba intereselor vitale­­ ale­­ oamenilor mun­cii, se bucură de o influentă crescândă, de dragostea și sprijinul tuturor celor ce muncesc. Niciun fel de manevră duș­mănoasă n’a­ putut slăbi puterea F.S.M. Dimpotrivă, eia a crescut de la 65 milioa­ne de membri câți număra în 1945, la peste 80 milioane de muncitori și func­ționari din 56 de țări. Masse tot mai largi de oameni ai muncii, organizați în sindicate nealiniate la F.S.M. sau neorganizați deloc în sindicate, răspund, chemărilor la luptă ale F.S.M. Lozin­cile ei mobilizatoare la lupta pentru în­tărirea unității, pentru solidaritatea in­ternaț­ională, împotriva­ ofensivei patro­natului și a uneltirilor războinice ale imperialismului, găsesc ecou puternic în toate colțurile lumii. Deopotrivă, oamenii muncii din lu­mea capitalistă știu să vadă interesul lor de a lupta în strânsă unitate cu ze­cile de milioane de tovarăși ai lor din Uniunea Sovietică, R.P. Chineză și ță­rile de democrație populară. In strânsa unitate cu acești oameni ai muncii, care au frânt lanțurile exploatării și își fău­resc un viitor mai luminos, lupta mon­dială pentru pace, democrație și progres capătă tot mai siguri sorți de izbândă, întâmpinând cu dragoste cel de al treilea Congres Mondial al Sindicatelor, oamenii muncii din­­ aria noastră au dat un și mai puternic avânt activității lor creatoare și muncii organizațiilor lor sindicale. Organizațiile sindicale din țara noastră, educate în spiritul interna­ționalismului proletar, al solidarității in­ternaționale a celor ce muncesc, dove­desc prin întreaga lor activitate voința dârză de a aduce contribuția lor la tri­umful cauzei pe care întreaga omenire muncitoare a îmbrățișat-o cu căldură, cauza păcii, democrației și progresului. Cel de al treilea Congres Mondial al Sindicatelor se poate bizui pe voința noastră unită de a lupta și de a învinge. Mai mult ciment Desfășurând larg steagul întrecerii socia­liste, colectivul fabricii de ciment „Victoria Socialistă” din Turda a obținut frumoase rea­l­zări în primele 15 zile ale l­unii Septem­brie. Planul pe această perioadă a fost depășit la cariera de argilă cu 14 la sută, la conca­­soare cu 10 la sută, la mori brute cu 8 la sută, la cuptoarele de blinker cu 3 la sută, la mo­rile de ciment cu 5 la sută, la împachetare cu 10 la s­ută. Aceste succese se datoresc și intensificării întrecerii pe profesiuni. S’au evidențiat prin rezultatele obținute: arzătorul stahanovist Nicol­ae Ciocârlan, care a dat peste plan 298 de tone de klinker, arzătorul fruntaș Ioachim Faur — 161 de tone de klinker, morarul sta­hanovist Andrei Kubașek delta morile brute care a dat 213 mc. de pastă peste plan și morarul Aurel Pasta — 568 mc. de pas­tă. E­­chipa tov. Ioan Lungu de la impachetare a expediat 565 de tone de ciment peste plan, iar echipele dela secția concasoare conduse de loan Leluț, Petru Ciorea și loan Pop, au realizat depășiri de plan de 9 la sută, 18,4 la sută și 6,3 la sută. S’au evidențiat și stahanoviștii de la morile de ciment Andrei Bărbuță, care a depășit sarcinile de plan cu 15,30 la sută și loan Galanton cu 11,9 la sută, echipa fruntașului în producție Alexandru Lazăr, de la secția de var și mecanicii stah­anoviști loan Moldovan­­i !”"’ Cândea. VIRGIL DECEANU corespondent * Mulțumesc din toată inima Partidului iubit — Când mi-aduc aminte, tovarășe capo­ral, in ce mizerie am crescut. . . Pe tata nu-l mai tin minte. Deabia mă ridicam pe picioare, când a căzut pe brazda chiaburului Verdeș, unde fusese slugă cât a trăit. Biata mamă . . . rămase văduvă cu 7 copii. Aveam deabia 7 ani... Intr’una din zile mama a fost chemată la curtea chia­burului. Când s’a întors, m’a privit, m’a mângâiat și înecănd-o plânsul mi-a spus: — Dragul mamei, bogătanul Verdeș, te cere ca argat la curtea lui, să-i păzești oile. Suntem săraci dragu'mamei!... Noi n'avem cu ce trăi­t... Deși mic pe atunci, am inteles durerea sufletească a mamei și m’am dus slugă. Umblam câtu-i ziulb­a de mare, zdrență­ros și flămând cu oile chiaburului din pășune în pășune. Mâncare, un blid de linte și un boț de mămăligă. Așa mâncau dealtfel și câinii ciobănești dela stână. In plus, înjurături și pumni cu nemiluita. Muți ani am slugărit la chiabur. Dar au venit și zilele însorite pentru cei tru­ditori. Zilele astea au venit odată cu Ar­mata Sovietică eliberatoare. De-atunci, poporul nostru muncitor a pornit să-și construiască o viață nouă. Sunt adânc recunoscător bravilor ostași ai lui Stalin care ne-au eliberat țara. Altfel toată viața mea ar fi trebuit să slugăresc mai de­parte chiaburului Verdeș. . . . A fost o zi mare pentru mine ziua în care am îmbrăcat haina mândră de ostaș. N’am știut carne când am venit militar. Eram timid, retras, îmi era tea­mă să vorbesc ceva crezând că greșesc. Acum am învățat să scriu, să citesc să mă port ostășește, să-mi iubesc patria, să fiu curajos și vigilent... 3 scrisori am scris mamei și fraților. Sunt fericit că le-am scris cu mâna mea. Mi-au răspuns. Chiaburul Gh. Verdeș, vipera nesătulă, nu mai există in sat. Acum plătește pen­tru sudoarea pe care a stors-o din noi. Da, tovarășe caporal!... Numai dato­rită partidului, mama și frații mei iși croiesc azi o viață fericită; in curând, vor deveni colectiviști. Datorită partidului in armată eu am devenit un om luminat. Totdeauna voi fi recunoscător partidu­lui ! De aceea, mă instruiesc temeinic. Vreau ca chiaburul Gh. Verdeș să nu mai calce niciodată in satul meu, care inflo­­­rește acum ! I Cu aceste cuvinte și-a încheiat poves­tirea soldatul Iosif Moghior. El este un militar destoinic. Trage bine cu mitralie­ra, răspunde bine la pregătirea politică. — Vreau să devin atemist... a spus el intr’o zi ofițerului Ion Nedelcu. Sol­datul Iosif Moghior și-a luat angaja­mentul că va munci cu toate forțele să servească cu demnitate patriei, să mulțu­mească partidului, care l-a scos la tu­rn­nă. J Caporal CRĂCIUN BĂLĂBĂNI DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române pentru stabilirea datei alegerii Deputaților in Sfaturile Populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române decretează : 1. — Data alegerii Deputaților în Sfaturile Populare se stabilește la 20 Decembrie 1953. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale DR. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GH. MARUSSI Să folosim din plin tehnica înaintată pe șantiere! Noutăți tehnice in construcția de locuințe In minim­a­tul cadru al parcului natural de la uzina „Ilie Pimtilie” se înalță, elegante, noile blocuri de locuințe muncitorești exe­cutate de Trustul nr. 3 „Sovromconstrucție”. La o serie de alte blocuri se execută lucră­rile de roșu sau de finisaj. Cărămiz­ie, elementele prefabricate pentru planșee, panourile de cofraje demon­tabile, betonul preparat mecanic și mortarul produs de malaxoare sunt ridicate cu ajutorul ma­caralelor „Pionier” și cosinus. Harnicii constructori folosesc, la executarea zidurilor exterioare, metoda rapidă­­ a stahanovistului sovietic Orlov. Procesul tehnologic este astfel organizat, încât instalatorii nu intră în lucru deabia în ultimele faze ale construcției, ci intervin în cursul executării lucrărilor de roșu ; ei montează toate scurgerile pentru apă și canalizare odată cu montarea plan­­șeului peste subsol, evitându-se astfel spar­gerile ulterioare. Constructorii se preocupă îndeaproape de reducerea prețului de cost a­ lucrărilor prin folosirea deșeurilor și a resurselor locale de materiale. Astfel, coșurile și ventilațiile prefabricate sunt executate din beton cu deșeuri de cărămizi. A început aplicarea a două interesante raționalizări ce se datoresc ing. Mircea Struțeanu, adjunctul șefului de șantier. Prima din aceste raționalizări constă în înlocuirea corpurilor de umplutură din beton greu, pentru planșee, cu corpuri prefabricate dintr-un amestec de rumeguș și ciment sau rumeguș și ipsos. Această compoziție este în lupta pentru cât mai multe construcții, mai ieftine și de bună calitate, colectivul de muncitori și tehnicieni al Trustului de cons­trucții nr. 9—Cluj, desfășoară larg întrecerea socialistă aplicând cu succes metodele înain­tate de muncă. Una dintre acestea este metoda de zidire rapidă a stahanovistului sovietic Orlov. Da­­torită acestei metode, mulți din muncitorii Trustului nr. 9 reușesc să realizeze zilnic până la 3 norme. Numeroși constructori apli­că metodele stahanoviștilor sovietici Coroliov, Savli­ Ughin, Voroșin, Cuznețov, Cotlear, me­toda de lucru un lanț, care sprijină mult munca dulgherilor și altele, care contribue la ridicarea productivității, la obținerea unei ca­­lități superioare. Datorită aplicării pe scară tot mai largă a metodelor înaintate de lucru, mișcarea staha­­novistă s’a desvoltat mult în cadrul trustului. De unde, la începutul lunii Martie existau numai 5 stehianoviști, în prezent numărul lor s'a rid­icat la 29. Stahanovistul Emeric Gönczi de la întreprin­derea nr. 901, realizează zilnic câte 3 novi­țe și jumătate lucrând după metoda Orlov: el împărtășește cu drag cunoștințele sale tine­ri numai de 4 ori mai ușoară decât betonul obișnuit, ci și mult mai­eftină; rumegușul provine din deșeurile uzinei. Elementele sunt confecționate în tipare metalice, înlăturându­­se astfel necesitatea de material lemnos pen­tru cofraje. Scăderea greutății corpurilor de umplutură permite și o importantă economie de fier-beton și ciment la confecționarea grinzilor, care sunt mai slab dimensionate. Rigidizarea transversală este asigurată prin alternarea corpurilor din beton cu rumeguș cu corpuri grele. Noile elemente prefabricate prezintă și avantajul unei mai bune izolări acustice și termice a încăperilor. Cea de a doua raționalizare s’a aplicat cu succes, în mod experimental, la executa­rea construcțiilor provizorii ale șantierului. Este vorba despre înlocuirea dolomitului sau tenasitului — la tencuielile exterioare — cu praf de cărămidă, obținut prin concasarea deșeurilor ceramice. Tencuielile executate cu acest mortar prezintă o culoare frumoasă și nu suferă modificări­­ de compoziție prin acțiunea factorilor de climă. Noul procedeu va fi aplicat în viitor la tencuirea soclurilor blocurilor de locuințe. In anul în curs, constructorii de pe acest șantier au dat în folosință 3 blocuri cu câte 12 apartamente, compuse din 2 camere, baie, bucătărie și cămară, și un cămin pentru muncitorii necăsătoriți, compus din, 72 ca­mere (parter, 2 etaje și mansardă). Până la sfârșitul anului se vor termina lucrările de roșu la alte 6 blocuri cu câte 12 aparta­mente­­rilor muncitori de pe șantierul unde lucrează. Nu de mult, pe șantierul măreței construcții a Operei de Stat din Capitală, stahanovistul Gönczi s-a numărat printre cei mai buni zi­dari. Pentru succesele obținute aci, el a fost distins cu „Medalia Muncii”. Asemenea constructori de nădejde sunt mulți în cadrul trustului. Stahanovistul Au­gustin Luca, împreună cu brigada pe care o conduce, își depășește zilnic planul cu 56— 60 la sută. Tov. Luca se ocupă cu dragoste de calificarea tinerilor după metoda staha­­novistei sovietice Cotlear, în prezent, are contracte încheiate cu 3 tineri care, curând vor deveni muncitori calificați. Dulgherul stahanovist Ioan Kastenhuber, cu echipa sa, aplicând metoda lucrului în lanț, realizează zilnic câte două norme și ju­mătate, economisind în acelaș timp însem­nate cantități de materiale. Prin însușirea și aplicarea metodelor înaintate de muncă cons­tructorii își ridică necontenit calificarea pro­fesională și în acelaș timp și nivelul de trai, realizând frumoase succese în producție. V. ANDREI corespondent . Intrată în funcțiune în cinstea zilei de 23 August, fabrica de prefabricate a S. A. „Sovromconstrucție” a și început să livreze cantități însemnate de elemente prefabricate, atât pentru clădiri industriale, cât și pentru locuințe muncitorești. In prezent, fabrica de prefabricate livrează, printre altele, elemente pentru locuințele ce se construesc pe șoseaua Giurgiului pentru muncitorii unităților „Sovromconstrucție” din Capitală. Astfel, sunt produse aici grinzi și corpuri de umplutură pentru planșee, ele­mente de împrejmuiri etc. Printre cei care prin munca lor plină de avânt contribue la sporirea producției de prefabricate, sunt tovarășii N. Anghel și Ștefan Ion­ță — șefi de echipe complexe, Pavel Levcenco — șeful atelierului de tâm­­plărie, fienarul-beton Iordan Dumitrache, be­­toniștii Stan Miarcu și I. Roșu. Până la sfârșitul cincinalului, capacitatea de producție a fabricii se va dubla, prin construirea unei noi hale, identică cu cea existentă. De asemenea, iotr-uri viitor apro­­­piat vor intra în funcțiune o secție pentru producția de tencuieli uscate și panouri pentru pereți despărțitori și o instalație pen­tru confecționarea tuburilor de beton armat centrifugat. S. ALEXE corespondent Cu ajutorul metodelor înaintate La fabrica de prefabricate ,,Sovromconstrucție“ L Se lărgește folosirea prefabricatelor pe șantiere Dezvoltarea continuă a sectorului construc­țiilor, precum și sarcinile trasate acestuia de partid și guvern în ce privește ridicarea de locuințe pentru oamenii muncii, au făcut ca în țara noastră să ia ființă numeroase unități producătoare de­ elemente de construc­ție prefabricate. Folosind documentația sovietică, colecti­vele întreprinderilor de prelucrare a lemnu­lui produc astăzi case prefabricate sub forma de elemente tip. Ele au avantajul că pot fi montate cu mare ușurință, într-un timp foarte redus, iar prețul lor de cost este mic. Se fabrică astfel case destinate pentru lo­cuințe, pentru cantonarea muncitorilor de pe șantiere sau din fabrici, precum și barăci utilizate ca locuințe temporare. Pe șantierele de construcții ale patriei noa­stre sunt folosite astăzi pe o scară din ce în ce mai largă elementele prefabricate ușu­­rându-se astfel lucrul muncitorilor și redu­­cându-se simțitor timpul prevăzut pentru construcție. Șantierele noastre se transformă astfel din ce în ce mai mult într-un loc de montaj. Sunt folosită pe o scară din ce în ce mai largă diferite tipuri de planșee prefa­bricate și blocuri prefabricate pentru zidă­rie, executate din beton de zgură sau steril, stâlpi și grupuri prefabricate pentru schelete de rezistență etc., la a căror montare se folosesc diferite mijloace moderne de ridicare, printre care și puternicele macarale-turi so­vietice și cele fabricate în R.P.R. Deaseme­nea se studiază noi tipuri de tencuieli uscate prefabricate, în formă de plăci, care prezintă — între altele — avantajul eliminării în bună parte a proceselor umede pe șantier, fapt care grăbește darea în folosință a clădirilor. In lucrările de termoizolare s’a extins folo­sirea plăcilor din vată de sticlă aglomerată cu bitum și sunt în curs de introducere plă­cile din „bumb­uitz", material termo și fono«­ izolator, realizat în urma cercetărilor făcute pe baza documentației și experienței sovietice. Montarea acestor plăci se face cu o deo­sebit de mare ușurință și folosirea lor duce la realizarea de pereți ușori, deci, la reduce­rea greutății construcției. Pe șantiere se mai folosesc placaje pentru pereți din plăci de faianță de diferite sorturi, plăci din sticlă speciale pentru placaje, precum și plăci și tuburi­­ din asbociment — material chemat să găsească o utilizare din ce în ce mai largă. De o deosebită importanță pentru estetica și durabilitatea construcțiilor este folosirea e­­lementelor din piatră. Din marmoră, travert­tin, calcar, gresii etc. se confecționează as­­­tăzi pentru șantiere placate și elemente deco­rative exterioare și interioare, scări, coloane,­­balustrade, etc. Muncitorii în piatră realizea­ză din această materie primă, cu o deosebită măiestrie piese sculptate, menite să împodo­bească noile construcții ale socialismului. In­dustria noastră producătoare de materiale de construcții folosește cu pricepere rezervele so­lului patriei. Din argilă, se confecționează, în afară de cărămiz­ie obișnuite, blocuri ceramice pentru planșee, cărămizi refractare și alte produse cu diferite întrebuințări in construc­ții și în industrie. Folosirea largă pe șantierele țării noastre a prefabricatelor pentru construcții constitua un mijloc puternic pus la îndemâna oa­menilor muncii pentru dezvoltarea sectorului construcțiilor și pentru ridicarea nivelului tehnic al acestui sector. Pe această cale se elimină vechile metode greoaie de lucru, se reduce simțitor timpul de execuție și se ob­ține o importantă reducere a prețului de cost al> lucrărilor, odată cu sporirea productivității muncii constructorilor noștri. ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE R. P. R. Ziua de 2 Octombrie, Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, este o sărbătoare scumpă a poporului nostru muncitor și a vitejilor săi ostași. In această zi, oamenii muncii din Patria noastră trec în revistă succesele obținute în făurirea și întărirea Armatei Populare Române, strajă vigilentă a hotarelor țării, a Independenței și suveranității poporului român, a securității sale și a păcii. Cu prilejul acestei sărbători, oamenii muncii și militarii își manifestă dragostea și recunoștința față de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea țării noastre, de ajutorul căreia este legat întregul proces de făurire și întărire a Forțelor noastre Armate. Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. coincide anul acesta cu împlinirea a zece ani de la înființarea primelor unități ale Armatei noastre Populare. Acum zece ani, la 2 octombrie 1943, prizonierii români aflați în U.R.S.S. au primit aprobarea șefului Guvernului Sovietic — generalisaimul Iosif Vissarionovici Stalin — de a se constitui în unități militare care să lupte pentru eliberarea pământului sfânt al Patriei, pentru eliberarea poporului înrobit de hitleriști. Astfel s a născut prima unitate militară românească pusă în slujba poporului, care a primit numele lui Tudor Vladimirescu conducătorul răscoalei populare românești din 1821, comandant militar format la școala lui M. I. Cutuzov și care a luptat în corpul rusesc de panduri al generalului Miloradovici. Di­vizia de voluntari „Tudor Vladimirescu" a luat n­aștere ca urmare a sprijinului frățesc internaționalist al Guvernului Sovietic, a politicii sovietice de ajutorare a popor­ul roman in lupta sa pentru eliberare și a trezirii conștiinței patriotice a prizonierilor romani aflați în U.R.S.S., rezultat al muncii desfășurate de Partidul Comunist Român în masele de prizonieri. In acelaș timp, Partidul Comunist Român a organizat și înarmat gărzi patriotice muncitorești ca sprijin armat al acțiunilor politico-militare pregătite pentru răsturnarea regimului fascisto-antonescian. Eliberat de robia fascistă de către glorioasa Armată Sovietică, poporul nostru, în In * * cu clasa muncitoare și sub conducerea Partidului Comunist Român, a răsturnat dictatura antonesciană și s-a alăturat cu entuziasm luptei pentru zdrobirea hitle­­rismului. Răspunzând chemării Partidului, armata română, în sânul căreia clocotea ura împotriva hitlerismului, a întors armele împotriva adevăratului dușman — Germania hitleristă. Alături de Armata Sovietică, 14 divizii românești și Divizia­ de panduri „Tudor Vladimirescu" au început lupta pentru eliberarea Ardealului, Ungariei și Cehoslovaciei. Umăr la umăr cu glorioasele unități militare, sovietice din a căror bogată expe­riență de luptă învățau necontenit, diviziile românești au străbătut o lungă cale de luptă. Ele au înaintat aproape 1000 de km, prin Ardeal, Ungaria și Cehoslovacia, au contribuit la obținerea victoriei în 16 mari bătălii și 367 lupte, au străbătut 12 masive muntoase și au trecut 12 importante cursuri de apă. Diviziile românești au participat la luptele pentru eliberarea a 3800 localități, între care 53 de orașe. Pentru faptele de arme săvârșite în luptele duse alături de armatele sovietice, pentru eliberarea Debreținului, Comandantul Suprem al Armatei Sovietice a citat prin ordin de zi Divizia „Tudor Vladimirescu" și i-a acordat cinstea de a purta numele orașului eliberat. In Mai 1945, după ce Divizia „Tudor Vladimirescu-Debrețin" își înche­iase gloriosul său drum de luptă, Comandantul Frontului II Ucrainian a prins pe stindardul de luptă al Diviziei de panduri, înaltul ordin sovietic de luptă „Drapelul Roșu". Faptele de eroism și vitejie militară ale pandurilor Diviziei „Tudor Vladimirescu- Debrețin" și ale ostașilor celorlalte 14 divizii românești sunt prilej de mândrie patrio­tică pentru fiecare om al muncii din patria noastră și pentru fiecare militar al armatei populare. Neșterse rămân în inimile ostașilor noștri figurile eroilor Constantin Godeanu, Gheorghe Levinte, Eftimie Croitoru­, Alexandru Predescu, Eremia Popescu, Buzoianu și atâția alții care n’au pregetat să-și dea viața pentru­ făurirea zorilor luminoși ai vieții poporului nostru. In lupta comună împotriva hitlerismului s’a cimentat pentru totdeauna frăția de arme româno-sovietică, continuare a tradiționalei prietenii de arme româno-ruse. Măreață realizare a regimului democrat-popular, armata noastră populară, a fost făurită de Partidul Muncitoresc Român după exemplul Armatei Sovietice. La temelia ei stă lupta partidului pentru făurirea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debrețin", pentru organizarea gărzilor patriotice muncitorești și pentru mobilizarea unităților militare românești în războiul antihitlerist. Poporul nostru are astăzi o armată puternică, pe care se poate bizui cu toată încrederea. Armata patriei noastre își trage tăria din trăinicia regimului democrat-popu­lar, din legăturile­ de nedesfăcut cu poporul muncitor, din patriotismul socialist și inter­naționalismul proletar de care sunt însuflețiți militarii. Armata noastră Populară este puternică prin unitatea de interese dintre massa ostașilor și comandanți, prin înalta conștiință patriotică a militarilor, prin faptul că la baza întregii sale pregătiri stă știința militară sovietică. Forța Armatei noastre izvorăște din conducerea de către Partidul Muncitoresc Român, a cărui politică exprimă interesele fundamentale ale poporului nostru muncitor. Armata noastră Populară este pusă în slujba păcii și apărării vieții libere a poporului nostru a construcției sale pașnice. Militarii Forțelor noastre Armate sunt oameni cu o înaltă ținută morală. înțelegând justețea cauzei căreia îi slujesc, ei se intruiesc cu râvnă și-și desăvârșesc continuu pregătirea de luptă și politică. Entuziasmul cu care poporul nostru a pornit la reali­zarea hotărîrilor și măsurilor economice luate de Partid și Guvern după plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, măsuri care au drept scop ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc, însuflețesc pe militarii Armatei noastre Populare în munca lor de pregătire de luptă și politică. Armata Patriei noastre a devenit o măreață școală a fiilor poporului nostru muncitor. Mii de tineri și-au însușit litera cărții în Armata Populară, mii de tineri își perfecționează cunoștințele primite în viața civilă și-și dezvoltă calități proprii con­structorilor socialismului : curajul, dârzenia, perseverența în muncă. In fruntea mili­tarilor în munca de pregătire de luptă și politică se află comuniștii și utemiștii din Forțele noastre Armate. In munca lor de fiecare zi, militarii Armatei noastre Populare se străduiesc să ducă mai departe tradițiile de luptă pentru libertate și independență a poporului român, gloria­ Patriei noastre. F­i fac din ziua de 2 Octombrie o adevărată zi de sărbătorire a succeselor obținute pe calea întăririi puterii combative a subunităților și unităților, a slujirii cu devotament a cauzei de neînvins a poporului nostru muncitor, cauza con­strucției socialiste și a păcii. Soldatul erou Ion Grămadă In noapte s’a auzit un glas puternic, făcând să răsune văile. — Stai ! Soldații de la post s’au trezit. Recunos­­cuseră glasul sentinelei. Cine poate să fie la ora asta târzie ? Comandantul ? Răspunsul îl dădu răpăitul unui automat și un foc intens de arme. Vor avea timp să iasă afară, să ocupe pozițiile de apărare apropiată a pos­tu­­lui ? Totul depinde de vitejia sentinelei. Unul câte unul, soldații ieșiră afară și ocupară pozițiile. Focurile de armă se au­­zeau acum tot mai departe, în noapte. A­­tacanții fugeau. Fugeau, sau încercau să întindă vreo cursă ? — Tovarășe soldat Grămadă, unde ești ? strigă comandantul. Dar sentinela nu răspunse. Un soldat se tort pe coate și un genu­­chi și curând îl găsi. Era mort. Căzuse eroic în lupta cu vrăjmașul. Murise în­cleștat de armă, încercând să deschidă cu gura închizătorul pentru a impinge pe țeava puștii ultimul cartuș. Plumbii duș­manului ii sdrobiseră brațele, iar ultimul glonț îi sfârtecase inima. Paginile carne­tului de atemist pe care îl purta la piept au fost înroșite cu sângele inimii sale. Așa a căzut la datorie soldatul Ion Grămadă. Dușmanii nu și-au putut înfăptui pla­nul. In zori, ei au fost încercuiți in pă­dure, au fost prinși, primind apoi pedeap­sa aspră a poporului muncitor. Ion Grămadă a fost un brav fiu al poporului român. S’a născut intr’un sat de munte, la Corbeni, acolo unde Arge­șul șerpuiește sprinten printre stâncile golașe. Tatăl său, tăietor de lemne la o exploatare forestieră străină, a murit in miez de iarnă, flămând și degerat, în pă­durea din creierul munților pe când Ion era încă copil. Ion nu cunoscuse bucuriile copilăriei nici­ când tatăl său trăia. Când a rămas insă orfan a simțit și mai îngro­zitor foamea, s-a sbătut sub biciul jan­darmilor și a cunoscut exploatarea chia­­burilor. Ion Grămadă a cunoscut zorii unei vieți fericite abia după eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică. El­ ura din toată ființa sa pe dușmanii regimului de democrație populară și purta o băncă admirație față de vitejii soldați so­­­­vietici, care au luptat eroic pentru a des­cătușa poporul român. Dorea să învețe și el să mânuiască perfect armele, să poată înfrunta cu curaj orice dușman al pa­triei sale, al vieții libere, să știe să zdro­bească cu arma pe cei care ar vrea să readucă vremurile de silnicie. De aceea, în armată el a devenit repede un soldat din­tre cei mai destoinici. Chipeș și priceput el era mândria subunității, se bucura de dragostea și încrederea comandantului și a tovarășilor săi. Nu era misiune oricât de grea pe care să n’o îndeplinească în­tocmai și la timp, așa cum cer regula­mentele militare, așa cum a jurat in fața poporului când a luat arma in mână. Soldatul Ion Grămadă, alături de sol­datul fruntaș Radu Ioan și de alți mili­tari care și-au dat viața pentru libertatea poporului întruchipează eroismul soldatu­lui armatei populare, apărătorul dârz al vieții noi ce înflorește in Republica Popu­lară Română, soldat care urăște din a­­dâncul ființei sale pe dușmanii poporu­lui, soldat care până la ultima licărire de viață iși respectă Jurământul Militar.

Next