Constructorul, februarie 1955 (Anul 7, nr. 264-267)
1955-02-05 / nr. 264
V 7 Proletari din toate țările, uniți-văf Organ al Ministerului Construcțiilor, Ministerului Industriei Materialelor de Construcții |i al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori și din industria materialelor de construcții ' 'i Ji»i||.''aui»Miw»i»wMiHiM)«i»u«iiBiwiiiwimi w—i ——— ———ana— i———a— ■mu 11 n un iiiim n i mu nimiiiiiii niiiiim um imn urmuTinTMi»mi|■ ,hummii ■ Anul VII —Nr. 2644 pagini 20 bani Sâmbătă 5 februarie 1955 .............. " ■ " ——— "■ ........... GRĂITORUL BILANȚ AL UNUI AN DE MUNCĂ Cu interesul firesc al celui ce singur stăpînește și gospodărește bunul său și singur se bucură de rodul muncii sale,așteaptă Întregul nostru popor muncitor să cunoască ogllinda limpede și precisă a muncii de peste an. Cu acest sentiment, caracteristic orânduirii noastre -poporul muncitor democrat-populare, a primit Comunicatul Direcțiunii Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniștri al R.P.R. cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954. Oglinda exactă a cifrelor arată că și în cel de al patrulea an al primului nostru cincinal s-au repurtat succese de seamă în ce privește dezvoltarea industriei, agriculturii, comerțului interior și exterior, creșterea numărului muncitorilor și funcționarilor și a productivității muncii și ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Succesele obținute stau mărturie eforturilor pline de patriotism depuse de oamenii muncii în ducerea la îndeplinire a Hotărîrii plenarei ■lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, cu privire la dezvoltarea economiei naționale și ridicarea nivelului de trai. Mărturie stau aceste succese și generosului ajutor frățesc multilateral pe care țara noastră îl primește din partea Uniunii Sovietice, cit și al relațiilor de prietenie și colaborare cu țările de democrație populară. Comunicatul arată că în anul 1954 planul anual al producției globale a fost îndeplinit pe întreaga industrie socialistă la proporție de 100,2 la sută. S-au obținut depășiri de seamă in ce privește industria grea, ca de pildă la construcții metalice, instalații de foraj, motoare Diesel, motoare, generatori și transformatori electrici, buldozere, utilaje agricole etc. Subliniind faptul că la unele produse și sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit, Comunicatul citează și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții în ce privește producția de țigle, ciment, var gras și cărămizi. Planul anual al producției globale la acest minister nu a fost îndeplinit decît în proporție de 87,3 ,la sută. Comunicatul scoate în evidență deosebitele succese cantitative și calitative obținute în anul trecut de multe din întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum. Dar, totodată, se atrage atenția asupra lipsurilor vădite în acest sector în ce privește deficiențele ivite in unele întreprinderi a căror producție a fost necorespunzătoare. Referindu-se la problema aprovizionării întreprinderilor cu materii prime, materiale și combustibil se arată greutățile pricinuite de practica nesănătoasă a stocurilor supranormative, nărav de care mai suferă și unele din întreprinderile noastre, precum și de nerespectarea ritmicității producției. Comparativ cu anul 1953, producția globală din anul 1954 a întregii industrii a crescut cu 6,6 la sută din care producția mijloacelor de producție cu 3,9 la sută și producția de bunuri de consum cu 10,5 la sută. Atenția deosebită acordată întăririi și dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii a avut ca urmare importante creșteri la producția de maișinii și utilaje agricole. Subliniind îmbunătățirea constatată în ce privește folosirea utilajului industrial, Comunicatul arată însă că mai sunt capacități de producție încă slab folosite, care constituie însemnate rezerve pentru lărgirea producției industriale. Se mai specifică în comunicat că nu s-a îndeplinit peste tot planul mecanizării proceselor grele de producție și cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare n-a atins nivelul posibilităților existente în întreprinderi. De asemenea, din cauza nefolosirii complete a capacității de producție, nerespectării normelor de consum la materii prime, materiale și combustibil, a producției neritmice, cu rebuturi și cheltuieli suplimentare inutile, planul de reducere a prețului de cost în industrie n-a fost îndeplinit în întregime. Printre ministerele aflate în această situație, Comunicatul citează și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții. Reflectind patriotismul maselor muncitoare, Comunicatul arată că în anul 1954 s-au aplicat peste 26.000 raționalizări, inovații și invenții propuse de oamenii muncii. Aceasta a dus la economii anuale antecalculate însumînd peste 330 milioane lei. Deosebit de grăitoare sunt cifrele care vorbesc despre însemnatul progres realizat în cursul anului 1954 în dezvoltarea producției agricole. Rezultatele obținute sunt roadele directe ale măsurilor luate de partid și guvern în vederea sporirii producției agricole prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea organizatorică a unităților agricole socialiste, precum și prin cointeresarea materială a țărănimii muncitoare. însemnat în acest sens este faptul că în campania agricolă de toamnă din anul 1954 s-au arat peste 6 milioane ha., din care 3,4 milioane au fost însămânțate cu cereale. Tot în cursul anului trecut au fost desțelenite peste 120.000 ha. Bunele rezultate obținute în sporirea producției agricole au contribuit la îmbunătățirea aprovizionării populației cu produse agro-alimentare și a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Comunicatul consacră un capitol special îndeplinirii planului de lucrări capitale. Intr-adevăr, anul 1954 a fost un an al întăririi mai departe a bazei materiale a industriei grele prin darea în exploatare de noi capacitați de producție, în deosebi în acele ramuri în care există surse sigure de materii prime în țară. S-au ridicat și dat tn exploatare în cursul anului trecut noi terme și hidrocentrale,instalații petrolifere, siderurgice, numeroase fabrici, precum și o serie întreagă de construcții social-culturale. Un succes deosebit al anului trecut este și darea în funcțiune a podului de peste Dunăre dintre R.P.R. și R.P. Bulgară. Totuși — așa cum se arată în Comunicat — există încă lipsuri serioase în ce privește îndeplinirea planului lucrărilor capitale și în special a planului de punere în funcțiune. De asemenea, se constată că în anul 1954 au fost încă multe șantiere de construcții unde utilajele n-au fost folosite suficient. „Calitatea necorespunzătoare a unor lucrări — spune Comunicatul — care au necesitat refaceri, deficiențe în organizarea unor șantiere, unde atît forța de muncă, cit și utilajele de construcții n-au fost folosite rațional, risipa de materiale, au dus nu numai la neîndeplinirea sarcinilor de reducere a prețului de cost, ci în multe cazuri chiar la scumpirea lucrărilor de construcții. Mai există încă mari lipsuri și în munca de proiectare; organizațiile de proiectare n-au acordat atenția cuvenită pentru întocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămînind îintr-o măsură considerabilă neîndeplinit. Predarea cu întârziere a proiectelor în special pentru lucrările din agricultură, cit și documentația uneori greșit întocmită au cauzat greutăți serioase constructorilor. Planul de producție al organizațiilor de construcții-montaj n-a fost îndeplinit în întregime. Deși Ministerul Construcțiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 și 18, întreprinderile 3-izolații, 211-instalații și îndeosebi toate întreprinderile Trustului 3 au reușit să îndeplinească planul de producție înainte de termen“. Caracteristic liniei ascendente a economiei este și faptul că în cursul anului trecut a continuat să crească numărul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din sectorul socialist al economiei noastre naționale și s-a ridicat calificarea lor profesională. Productivitatea muncii a crescut anul trecut în industrie cu 2,7% față de 1953. Arătînd că deși creșterea nesatisfăcătoare a productivității muncii la unele ministere, printre care și ale noastre, se datorește în parte condițiilor grele din primul trimestru, comunicatul atrage atenția asupra lipsurilor ce privesc organizarea muncii, neutilizarea completă a capacităților de producție și nefolosirii îndeajuns a resurselor interne. Grăitor este și faptul că în urma creșterii cîștigului mediu cu 8,1% și a reducerii impozitului pe salarii, precum și datorită scăderii prețului la unele mărfuri de consum popular, la produsele agro-alimentare de pe piață, salariul real al muncitorilor și funcționarilor a crescut față de 1953. Muncitorii și funcționarii au primit anul trecut prin asigurările sociale de stat ajutoare și penisii care depășesc cu peste 300 milioane lei suma primită în anul 1953. Pe bază de investiții și credite pentru locuințe individuale s-a construit și s-a dat în folosință o suprafață de locuințe totalizînd peste 390.000 mp. Comunicatul semnalează însă că Ministerul Construcțiilor nu și-a realizat planul de construcții al locuințelor, întârziind astfel darea în folosință a locuințelor din Capitală, Iași, Galați, Baia Mare și alte orașe. Comunicatul mai arată că în cursul anului trecut s-a cheltuit pentru învățămînt, cultură, sănătate, sport, asistență socială, ajutor familial de stat, pensii și asigurări sociale o sumă de peste 5,8 miliarde lei, adică cu 7,8% mai mult decât în 1953 și că aproape 450.000 de oameni ai muncii și copii au fost trimiși la odihnă și au beneficiat de cură balneară. Bilanț ,al muncii noastre de un an. Comunicatul este totodată un îndemn spre lichidarea lipsurilor ce se mai vădesc în activitatea noastră. Oamenii muncii din construcții și industria materialelor de construcții consideră drept o înaltă datorie patriotică să lupte pentru înlăturarea deficiențelor ivite in activitatea întreprinderilor lor. Ultimul an al primului cincinal va trebui să fie pentru noi un an de bătălie, un an de succese pe care să le închinăm cauzei sfinte a partidului nostru, cauza socialistă a făuririi fericirii poporului și înfloririi patriei. u ü .-te OO OO OC OO OO OC OC CO OO OO CO OC OO OO OC CC DO OO OO OO OC OC OC OO OC OO OO OG OO CO I OCCCOOCOOGOGOOOCOCCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCCCOOOOO OO OO OO OO OO OO OO - Pentru pace, împotriva războiului atomic! rifffw>-wwrwm—IM«—omuîTrrTT-ITT—wwwTrwirrrrrrirrrfiifii inTfWff^iriiT--TiTrrgrrTgr-—i 1---------------------------------------— Munți de semnaturi — Vreau să semnez cu primul I... Și bătrînul maistru scutieri Audelian Goldenberg, își așterne apăsat numele pe Apelul păcii. Iar după el, urmează Ștefan Dicu, Constantin Bratu, întregul schimb al uzinelor „Steaua Roșie“.. Semnături pentru pace, pentru viață... — Adunarea păcii /... Adunarea păcii /... Apelurile s-au răspîndit în toate secțiile uzinei. Oamenii au citit chemarea vibrantă. Iar după terminarea schimbului, hala strungăriei II a uzinelor „Steaua Roșie" s-a umplut pină la refuz. S-a adunat aici întreaga suflare din fabrică. Turnătorii care au terminat o nouă șarjă, fierarii cu boabele de sudoare pe frunți, tineri dîrzi și cu privirile îndrăznețe, toți cei ce lucrează în această uzină a șantierelor păcii... I-a strâns aceeași vrere — dorința de a semna Apelul pentru pace, pentru viitorul lor. Vasile Ortopelea e un vechi fierar al uzinei. N-are măiestria cuvintelor dăltuite. Are în schimb limpezimea și claritatea gindurilor cinstite. Și cînd vorbește despre interzicerea armelor atomice, parcă arată undeva precis, cu degetul, acuzator: „Iată, aceștia sînt criminalii! Dacă vor îndrăzni, de socoteala popoarelor nu vor scăpa...". Ridică pumnul lui, asemeni unui baros, ca o stavilă de netrecut. Și mai adaugă: „Au de ce să se teamă agresorii. Noi suntem mulți, cu frunza și iarba...". Iar după el, cu glasul tremurînd, vorbește unul, pe nume Dumitru Manoliu, lăcătuș. Firele argintii îs ca o aureolă împrejurul capului. Nu-i bătrîn de ani, dar grozăviile prin care a trecut — războiul cu tranșeele căscate ca niște gropi de cimitir, sinistrele bombardamente ale piraților aerului, miile de schilozi — i-au lăsat urme. V* * — Dece toate astea ? întrebarea plutește în aer și pătrunde in inimile oamenilor. Suntem sătui de urgii. Energia nucleară trebuie să slujească omul și munca lui pașnică. Strungarul Ion Constantin a învățat meseria în uzină. Urmează acum liceul seral. Vrea să fie inginer de petrol și gaze. Știe că numai în timp de pace poate să-și transforme in realitate acest ghid măreț. înainte, pe vremea cind era tânăr, războiul măcina flăcăii din locu-i de baștină. Azi, in jurul lui, cresc tineri fără nici o nesiguranță... Ochii lui s-aprind, scinteiază. „Semnez din inimă, tovarăși /...". Fiecare a pătimit ceva în trecerea anilor. Unuia i-a rămas fratele pe front, altuia războiul i-a ras casa de pe fața pămintului. Fiecare are azi o bucurie aevea, altul una , de împlinit. Semnează lăcătușul Radu Vișan, muncitoarea Sultana Georgescu, cu trăsături energice. . Semnează Marin Rădulescu și fierarul Nicolae Cocoș. Unii au învățat buchiile, nu de mult, la școala de alfabetizare. String vîrtos creionul în mină și-și aștern cu grijă semnătura. Dar pe toți ti poartă dorința de a lupta pentru fericirea și viitorul lor. Și semnăturile se string una lingă alta, de parcă zici că-s munți semeți peste care nu va îndrăzni să treacă niciodată vreun dușman... V. RADU gams» - - |||| In primele rînduri ale luptei pentru pace Pe lîngă preocupările obișnuite ale muncii de zi cu zi, lucrătorii trustului nostru sunt profund frământați de pericolul ce îl prezintă pentru noi și pentru omenirea întreagă, încercările pe care le fac cercurile agresive apusene de a promova politica folosirii armei atomice într-un nou război mondial. Față de această situație gravă, Apelul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a găsit un larg ecou în conștiința și inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră. Niciodată popoarele nu vor mai îngădui ca omenirea să treacă prin ororile unui al treilea măcel. Amintirile sîngeroase ale războiului trecut nu s-au șters încă; mărturii stau ruinele de la Stalingrad, Coventry, Varșovia, Oradour. Ele nu trebuie să se mai repete. Niciodată nu trebuie să se mai îmitîmiple cataclisme ,pornite de minți nebunești, ca acelea prin care am trecut. Omenirea are tot dreptul să ceaiă interzicerea cu desăvârșire a armelor atomice. Avem datoria sfîntă de a striga răspicat „NU“ celor ce visează expansiuni și înrobirea popoarelor libere, prin folosirea armelor atomice, să susținem cu toată tăria politica de pace a Uniunii Sovietice, care luptă cu perseverență pentru folosirea energiei nucleare numai în scopuri pașnice. Fac parte din rîndurile celor ce cu mîinile și mințile făuresc orașe, școli, creșe, palate de cultură, și nu voi permite neguțătorilor atomiști să ne distrugă șantierele păcii. împreună cu tovarășii mei de muncă, sîntem în primele rînduri ale luptei pentru apărarea păcii și vom ști să arătăm că forțele păcii sînt mai puternice azi ca oricând. Semnăturile pe care le vom depune pe Apelul de la Viena, le vom întări cu noi succese în producție, ridicînd o stavilă de netrecut în fața ațîțătorilor la război. NICOLAE RAILEANU tehnician Trustul de Instalații nr. 18 București' Angajamente contribui la înflorirea patriei, de a apăra cu strășnicie pacea. 8 Marți a avut loc la Trustul de construcții nr. 13 o ședință făr- angajat să realizeze planul pe anul 1955 pînă la 1 decembrie, iar j \uilă în cadrul căreia cadrele de conducere ale trustului și între întreprinderea de instalații nr 136 — pină la 15 decembrie. - - - .... • Ir>n -- -- Aceste angajamente exprimă hotărîrea constructorilor de al 8 nrinderilor, reprezentanții organizațiilor de bază P.M.R. și ai organelor sindicale, ca și fruntașii întrecerii socialiste de pe șangerele trustului au discutat posibilitățile și măsurile pentru reabilizarea sarcinilor de plan pe 1955 — ultimul an al cincinalului. Colectivul trustului a hotărît să sporească succesele obținute în 1954, cînd și-a îndeplinit planul in proporție de 100,49%, diind in folosință înainte de termen 9 S.M.T.-uri, stațiunea experimentala a I.C.A.R.-Țigănești, îngrășătoria de porci de la Căzănești, uzina 8 de îngrășăminte chimice „Petra Poni“ din Valea Călugărească, un nou cuptor la fabrica de sticlă Azuga, funicularul de la fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fiemi, fabrica de vată minerală și de la Teleajen, locuințe muncitorești la Șotînga, Dragomirești, 88 Valea Mare ș. a. Planul pe anul 1955 al Trustului nr. 13 reprezintă un volum 8 de lucrări cu 12% sporit față de cel din anul precedent. O parte importantă o reprezintă investițiile în agricultura socialistă, în 88 Industria producătoare de bunuri de larg consum. Analizînd noile sarcini, reprezentanții unităților trustului și-au luat, în numele colectivelor lor, însuflețite angajamente. Chemând la întrecere socialistă celelalte întreprinderi care execută conn strucțiile din regiunea Ploești, întreprinderea nr. 132-Tîrgoviște 8 s-a angajat să depășească planul anual cu 4%, dînd în exploa tare — în diferite etape — obiecte industriale la fabrica depline 8 Doicești, fabrica de becuri „Steaua electrică“, și fabrica de ciment „Ilie Pimtilie“-Fieni, fabrica de hîrtie „1 Septembrie“-Bușotenii etc., — noi locuințe muncitorești și clădiri social-culturale : la Dragomirești, Filipeștii de pădure, Doicești, Șotînga, Azuga. Angajamentele întreprinderii nr. 131-Ploești prevăd dtarea în folosință înainte de termen a mai multor construcții, printre care fabrica de prine Boldești, noi secții la fabrica de stofe „Dorul Ganțul“, locuințe muncitorești pentru petroliști, blocurile „1 Mai“- 8 Ploești ș. a. De asemenea, întreprinderea de construcții nr. 104-Buzîu s-a iQOOCOOOOOCOCOCOOCCOCOCOCOCOCOOOCOOOCOCOCOCOOOOOOOCOCOOOCOOQCOOOCOOOOO © 300000000000000000 00060000000000000000000000000000000 00cx100000?© 000000cccxics5000000000ec»0 © 000 © 00000000c; ...... Participanții la ședință ascultă expunerea inginerului-șef al Trustului nr. 13, tov. O. Bîrsan, care comunică măsurile tehnico-organizatorice necesare îndeplinirii planului pe anul 1955. In interesul consolidării păcii mondiale în orașele și satele patriei noastre, sute de mii de oameni se alătură uriașei mișcări ce unește întreaga omenire iubitoare de pace împotriva acelora care pregătesc războiul atomic. Semnînd Apelul de la Viena al Consiliului Mondial al Păcii, cerînd distrugerea în toate țările a stocurilor de arme atomice și încetarea imediată a producției acestora, oamenii cinstiți și conștienți de datoria și răspunderea lor își iau un angajament solemn. Un angajament că nu vor precupeți eforturile lor pentru a asigura patriei noastre belșug și forță, pentru a da și mai multă greutate contribuției pe care statul nostru democrat-popular o dă luptei mondiale pentru menținerea și întărirea păcii. Semnînd istoricul Apel al Consiliului Mondial,poporul nostru condamnă cu toată asprimea politica cercurilor agresive din S.U.A. menită să agraveze și mai mult relațiile internaționale. Poporul romîn exprimă cu acest prilej atît îngrijorarea sa legitimă, cît și dreapta sa minte împotriva amenințării canibalice cu dezlănțuirea războiului atomic, împotriva încercărilor de reînviere a militarismului german, împotriva tuturor manevrelor agresive puse la cale de dușmanii păcii, împreună cu toate celelalte popoare, poporul nostru mărturisește cu acest prilej profunda sa convingere că există căi ce pot asigura tuturor popoarelor, pacea și prosperitatea. Evenimentele ultimilor ani au dovedit cu prisosință că nu există problemă internațională litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea pașnică a tratativelor. Dar mai presus de toate, experiența ultimilor ani a demonstrat că voința unită, lupta dîrză și organizată a popoarelor iubitoare de pace, reprezintă o forță uriașă, o forță capabilă să țină-n frîu pe cei mai bezmetici apostoli ai războiului și să-i facă să dea înapoi. Tot experiența a arătat popoarelor că este necesar nu numai să intervină pentru oprirea vărsărilor de sînge puse la cale de imperialiști, dar și pentru prevenirea din timp a focarelor de război. Un astfel de focar periculos s-a creat în ultima vreme în Extremul Orient, ca urmare a politicii S.U.A. de brutală și neîngăduită imixtiune în afacerile interne ale R. P. Chineze. In disprețul legilor internaționale și angajamentelor luate, Statele Unite și forțele militare pe care le controlează direct întreprind acțiuni agresive împotriva teritoriului național chinez ocupând samavolnic Taiwanul și alte insule, atacînd litoralul Chinei. In interviul acordat ziariștilor americani W. R. Hearst și Kingsbury Smith, V. M. Molotov a făcut o serie de importante precizări asupra situației create în Extremul Orient și a poziției Uniunii Sovietice față de această problemă. Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a condamnat politica agresivă americană față de R. P. Chineză arătînd că situația din regiunea insulei Taiwan crează o încordare în Extremul Orient ,și are repercusiuni negative asupra întregii situații internaționale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primejdie de război. Așa cum a arătat V. M. Molotov, Uniunea Sovietică este gata să sprijine tot ce contribuie la micșorarea încordării internaționale, tot ce contribuie efectiv la atingerea acestui scop. Dar este necesar ca măsurile propuse să fie într-adevăr îndreptate spre micșorarea încordării internaționale. Or, amestecul unui stat în treburile altui stat nu contribuie la atingerea acestui țel. Privirea realistă a situației nu poate corespunde actualei orientări a politicii externe americane față de China. Pretențiile americane de a se amesteca în problemele interne ale acestui stat nu pot fi niciodată acceptate de o mare putere, așa cum este astăzi R. P. Chineză. In ce privește Uniunea Sovietică — a arătat V. M. Molotov— ea își dezvoltă relațiile cu China pe baza egalității în drepturi, a prieteniei și a lumarii în considerație a intereselor reciproce, ceea ce dă rezultate pozitive. Referindu-se la problemele europene, V. M. Molotov a ridicat problema amenințării pe care o constituie rețeaua de baza militare instalate de Statele Unite în preajma frontierelor U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară, arătînd că aceste baze dovedesc poziția neamicală a politicii americane. Faptul că S.U.A. adoptă o astfel de poziție în timp ce Uniunea Sovietică dă consecvente dovezi că dorește îmbunătățirea relațiilor internaționale, faptul că existența acestor baze situate la mii de kilometri de continentul american nu poate fi nicidecum justificată, mărturisesc limpede o politică de sistematică vrăjmășie. Pe bună dreptate a subliniat, V. M. Molotov ca existența bazelor militare americane, face parte din acele probleme care împiedică rezolvarea multor alte probleme internaționale. Dimpotrivă, lichidarea acestor baze ar putea contribui în mare măsură la îmbunătățirea actualelor relații sovieto-americane și trecerea la situația care există în mod obișnuit între state ce întrețin între ele relații normate. Fermitatea și limpezimea poziției Uniunii Sovietice, consecvența ei față de interesele menținerii și consolidării păcii mondiale, așa cum s-au exprimat și în recentele declarații ale lui V. M. Molotov simt un puternic ajutor dat forțelor ce luptă astazi împotriva pericolului de război. Astăzi ca și întotdeauna, prietenii și apărătorii păcii văd în politica externă a Uniunii Sovietice nădejdea și sprijinul cel mai de seamă al năzuințelor lor. Cauza noastră va birul Am citit deunăzi Apelul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care în numele întregului popor, cere cu hotărâre folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice și atrage atenția asupra pericolului unui război atomic. Sună scurt, ca o depeșă telegrafică, acest Apel. Dar în el sânt țintuite la zidul infamiei intențiile agresive ale celor ce vor să pornească urgia în lume. Am ajuns la vârsta oumpenii uniui veac. De când mă știu am tot lucrat la stăpîni. Tinerețea mi-am măcinat-o între cele două războaie mondiale. Credeam atunci că așa ne e „sortit“. Războiul mi-a distrus căsuța, un morman de lemne și ziduri arse s-a ales din ea. Acuim, trăiesc alte vremuri, cînd omul simplu nu-și mai pleacă fruntea, când muncitorul este prețuit și stimat. Mintea mi s-a mai luminat. Nu mai spun azi: „Așa-i dat de sus, ca lumea să n-aibă parte de liniște și bucurii!...“ Azi mă consider un soldat înrolat In marea ars roată a păcii. Mistria e arma mea de luptă. Cu ea ajut la clădirea locuințelor, a spitalelor și lăcașurilor de cultură. Și nimeni nu are dreptul ca ceea ce zidesc să fie dărîmat. Să ia aminte propagatorii războiului că bîta are două capete! Popoarele nu mai vor un al treilea război mondial. Noi luptăm azi ca să punem energia nucleară — această măreață descoperire a omului — în slujba omului. Și cred că nu e departe ziua cind betonierele, morile de ciment și strungurile vor fi acționate de energia nucleară. Punîndu-mi semnătura pe Apel, glndurile mi se îndreaptă, spre uriașa armată de sute de milioane de apărători ai păcii, care-mi dau încrederea biruinței cauzei noastre. COSTACHE ALEXANDRU zidar la Trustul de construcții nr 3 Munca culturală în sprijinul producției Oamenii muncii din construcții, și industria materialelor de construcții, au pășit în acest an cu hotărârea fermă de a realiza fapte mărețe, care să ducă la traducerea în viață a sarcinilor trasate de partid și guvern. Veștile ce ne sosesc de pe șantiere și din fabricile noastre ne arată că peste tot locul străbate un suflu nou de muncă. Încă din primele zile ale anului întrecerea socialistă a pornit cu avînt sporit, cuprinzînd deopotrivă în focul ei majoritatea muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor. Paralel cu lupta pentru realizarea sarcinilor planului de producție trebuie să se desfășoare însă și acțiunea de ridicare a nivelului politic, cultural și profesional al celor ce muncesc, care condiționează — în cea mai mare parte — însăși realizarea primei sarcini. Ridicarea nivelului politic, cultural și profesional este necesară și prin faptul că muncitorii, deveniți stăpînii ai patriei lor, stăpîni pe mijloacele de producție, trebuie să știe să le conducă- cu competență- I. V. Stalin ne învață că : „Clasa muncitoare nu poate deveni un adevărat stăpîn al țării dacă nu va ști să iasă din starea de incultură, dacă nu-și va însuși știința și nu va ști să conducă economia pe baze științifice”. Ani de la rhidul Întreprinderea de construcții nr. 904 - Cugir. și-a realizat sarcinile de plan înainte de termen. Cum a reușit? . Comitetul de întreprindere a desfășurat o intensă muncă cultural-politică în rîndul salariaților. Clubul întreprinderii, așezat la mijlocul coloniei muncitorești este în fiecare seară frecventat de zeci de salariați. Unii studiază cărți tehnice sau citesc cărți de literatură, în sala de lectură, alții joacă șah sau participă la repetițiile echipelor artistice sau corale. De multe ori, în sala de festivități, muncitorii, tehnicienii și funcționarii participă la conferințe pe teme tehnice, politice, etc. Nu e de mirare că lipsurile nemotivate, întârzierile, indisciplina au fost aproape complet lichidate. Oamenii muncii se interesează îndeaproape de cele mai diferite probleme ale întreprinderii. Nu i-ar merge nimănui bine ca ajuns în mijlocul acestui colectiv, bine închegat, să săvîrșească o faptă rea care ar aduce pagube materiale sau morale colectivului. Efectul muncii cultural-politice s-a făcut simțit și la întreprinderile de construcții nr. 303 - Buftea, 101 - București etc.) unde organele sindicale, sub conducerea organizațiilor de partid, au desfășurat o temeinică muncă de educare a salariaților. Munca cultural-politică nu s-a desfășurat însă peste tot la înălțimea sarcinilor. In unele întreprinderi, cum sunt fabrica de ciment „Victoria socialistă”-Turda, Fabrica de cărămizi Timișoara, întreprinderile de construcții din cadrul trusturilor nr. 6 - Craiova, 16 - Tîrgu Ocna și altele, acțiunile culturale sînt aproape inexistente și ca urmare nici planul de producție nu s-a realizat Să luăm, de pildă, fabrica de ament „Temelia” - Orașul Stalin. Cu un an, doi, în urmă a I. KELLER secretarul C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori ceasta fabrică era fruntașe Pe sector, din toate punctele de vedere. Pe timpul acela, în fabrică existau cîteva echipe artistice, cursuri de alfabetizare, cursuri de ridicare a nivelului profesional. La biblioteca întreprinderii, aprovizionată permanent cu cele mai noi lucrări tehnice, literare, politice, veneau sute de cititori, fără să mai vorbim de numărul mare de abonamente ce existau la ziare și reviste. Nivelul cultural și politic al salariaților era ridicat, puteai să discuți cu fiecare problemele politice interne sau internaționale la ordinea zilei, cu despre problemele de producție exista o întrecere în rezolvarea lor cît mai operativ. Toate acestea au fost însă cîndiva. Acum comitetul de întreprindere a lăsat activitatea cultural-politică (a vota întâmplări și urmarea, realizările în producție sunt cu mult mai mici iar indisciplina a luat locul ordinei și disciplinei ce exista altădată. Trebuie înțeles bine că mobilizarea largă a muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor în lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan nu este posibilă fără o intensă muncă cultural-educativă de masă. Un rol deosebit de important în mobilizarea maselor de oameni ai muncii pentru rezolvarea sarcinilor de plan revine muncii de agitație, întrecerea socialistă nu poate da roade bune fără o puternică agitație desfășurată permanent și organizat. Munca de agitație nu trebuie însă să se limiteze la generalități, trebuie să fie axată cît mai concret pe sarcicinile actuale. înainte de pornirea întrecerii agitația trebuie să vorbească neapărat de importanța întrecerii socialiste, să mobilizeze oamenii în discutarea temeinică a problemelor de producție, a posibilităților ce există pentru rezolvarea diferitelor lipsuri și greutăți, despre faptul că numai angajamentele concrete toate de fiecare muncitor contribuie la realizarea sarcinilor de plan. Pe parcursul întrecerii, agitația trebuie să oglindească felul cum se desfășoară munca la întreprindere sau pe șantier, să popularizeze pe cei ce obțin realizările cele mai importante, precum și metodele lor de muncă. E bine știut că o lozincă care popularizează succesele și metodele unui muncitor aflat in întrecere, este mai semnificativă, mai mobilizatoare decît 10 lozinci care vorbesc „în general” despre întrecere. Agitația vizuală și auditivă trebuie să se ocupe și de celelalte probleme ale producției. Aplicarea și extinderea metodelor noi de muncă, scoaterea la iveală a rezervelor interne, mișcarea inovatorilor, disciplina la muncă, măsurile tehnico-organizatorice etc. — sunt probleme de care agitația trebuie să se ocupe și să le popularizeze larg. Organele noastre sindicale au la dispoziție și alte nenumărate posibilități de educare a oamenilor muzcii în spiritul dragostei față de patrie, de mobilizare a lor in fopta pentru traducerea în fapte a hotărîrilor partidului și guvernului. Trebuie numai să știe să le folosească cu pricepere și succesul va fi asigurat. Conferințele educative, politice și profesionale sunt metode verificate de ridicare a nivelului politic, cultural și profesional al oamenilor muncii. Organele sindicale au datoria de a organiza permanent asemenea conferințe; subiectul conferințelor trebuie ales cu grijă astfel ca el să corespundă sarcinilor politice și de producție cele mai importante din perioada respectivă. Trebuie de asemenea organizate conferințe pe teme politice internaționale pentru informarea oamenilor muncii. O serie din întreprinderile noastre dispun de cinematografe sau aparate pentru diafilme. Acestea trebuie de asemenea larg folosite în scopul educării oamenilor muncii. Serile cinematografice, sau prezentarea diafilmelor, trebuie însoțite de scurte conferințe explicative. Muncitorilor noștri li s-au creat vaste posibilități de a citi. Sutele de mii de volume pe care le au la dispoziție în biblioteci trebuie din plin folosite. Aceasta cere însă din partea organelor sindicale o temeinică preocupare, organizarea de cercuri de citit, organizarea de biblioteci mobile în dormitoare, recenzii, întîlniri între scriitori și cititori — iată numai o parte din multiplele mijloace de atragere a oamenilor muncii spre biblioteci. In acest fel vom dezvolta gustul de citit al oamenilor, îi vom îndrepta spre o activitate folositoare,« îi vom ajuta să-și îmbogățească cunoștiințele, să-și ridice nivelul politic, cultural, profesional. Un deosebit succes in popularizarea fruntașilor în producție ca și în combaterea gipișurilor ce există în întreprinderi ,a dezorganizatorilor producției, chiulangiilor, ibirocraților etc. -au brigăzile artistice de agitație. In multe întreprinderi de construcții și materiale de construcții brigăzile au contribuit la îmbunătățirea muncii. Organele noastre sindicale trebuie să se ocupe mai intens de organizarea și îndrumarea acestor brigăzi. Ele trebuie să-i ajute pe membrii brigăzilor în culegerea materialelor și alcătuirea programelor astfel ca să fie scoase la iveală și aduse în fața masei de salariați faptele cele mai semnificative. Organele sindicale trebuie să ia totodată atitudine hotărîtă împotriva acelora care criticați fiind de brigăzi caută să persecute pe membrii acestora. In munca de ridicare a nivelului politic, cultural și profesional al salariaților, organele sindicale trebuie să-și asigure colaborarea tuturor organizațiilor de masă și în special a organizațiilor U.T.M. In întreprinderile noastre există un număr însemnat de tineri, și avem datoria de a contribui din plin la educarea lor la spiritul unei noi atitudini față de muncă și avutul obștesc. Muncind cu simț de răspundere în educarea cultural-politică a maselor, organele sindicale vor asigura realizarea sarcinilor de plan pe 1955, realizarea primului nostru plan cincinal. ■