Constructorul, februarie 1955 (Anul 7, nr. 264-267)

1955-02-05 / nr. 264

V 7 Proletari din toate țările, uniți-văf Organ al Ministerului Construcțiilor, Ministerului Industriei Materialelor de Construcții |i al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori și din industria materialelor de construcții­ ­ ' 'i Ji»i||.''aui»Miw»i»wMiHiM)«i»u«iiBiwiiiwimi w—i ——— ———ana— i———a— ■mu 11 n un iiiim n i mu nimiiiiiii niiiiim um imn urmuTinTMi»mi|■ ,hummii ■ Anul VII —Nr. 264­4 pagini 20 bani Sâmbătă 5 februarie 1955 .............. " ■ " ——— "■ ........... GRĂITORUL BILANȚ AL UNUI AN DE MUNCĂ Cu interesul firesc al celui ce singur stă­­pînește și gospodărește bunul său și singur se bucură de­­ rodul muncii sale,­­așteaptă În­tregul nostru popor muncitor să cunoască o­­gllinda limpede și precisă a muncii de peste a­n. Cu acest sentiment, caracteristic orân­duirii noastre -poporul muncitor democrat-populare, a primit Comunicatul Direcțiunii Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniștri al R.P.R. cu privire la îndepli­nirea planului de stat pe anul 1954. Oglinda exactă a cifrelor arată că și în cel­­ de al patrulea­­ an­­ al primului nostru cincinal s-au repurtat succese de seamă în ce privește dezvoltarea industriei, agriculturii, comer­țului­­ interior și exterior, creșterea număru­lui muncitorilor și funcționa­rilor și a produc­tivității muncii și ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Suc­cesele obținute stau mărturie eforturilor pline de patriotism depuse de oamenii muncii în ducerea la îndeplinire a Hotărîrii plenarei ■lărgite a C.C. al P.­M.R. din 19—20 aug­ust 1953, cu privire la dezvoltarea economiei­­ na­ționale și ridicarea nivelului de trai. Mărturie stau aceste succese și generosului ajutor fră­țesc multilateral pe care țara noastră îl pri­mește din partea Uniunii Sovietice, cit și­­ al relațiilor de prietenie și colaborare cu țările de democrație populară. Comunicatul arată că în anul 1954 planul anual al p­roducției globale a fost îndeplinit pe întreaga industrie socialistă la proporție de 100,2 la sută. S-au obținut depășiri de seamă in ce privește industria grea, ca de pildă la construcții metalice, instalații de foraj, motoare Diesel, motoare, generatori și transformatori electrici, buldozere, utilaje a­­gricole etc. Subliniind faptul că la unele produse și sortimente, planul­­ n-a fost însă îndeplinit, Comunicatul citează și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții în ce privește producția­ de țigle, ciment, var gras și cărămizi. Planul anual­­ al producției glo­bale la acest minister nu a fost îndeplinit d­ecît în proporție de 87,3 ,la sută. Comunicatul scoate în evidență deosebitele succese cantitative și calitative obținute în anul trecut de multe di­n întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de larg consum. Dar, tot­odată, se atrage atenția asupra­­ lipsurilor vădite în acest sector în ce privește deficien­țele ivite in unele întreprinderi a căror pro­ducție a fost necorespunzătoare. Referindu-se la problema aprovizionării întreprinderilor cu materii prime, materiale și combustibil se arată greutățile pricinuite de practica nesănătoasă a stocurilor supra­­normative, nărav de care mai suferă și unele din întreprinderile noastre, precum și de ne­­respectarea ritmicității producției. Comparativ cu anul 1953, producția glo­bală din anul 1954 a întregii industrii a cres­cut cu 6,6 la sută din­ ca­re p­roducți­a mijloa­celor de producție cu 3,9 la sută și produc­ția de bunuri de consum cu 10,5 la sută. Atenția deosebită acordată întăririi și dez­voltării bazei tehnico-materiale­­ a agriculturii a avut ca urmare importante creșteri la pro­ducția d­e maișinii și utilaje­­ agricole. Subliniind îmbunătățirea constatată în ce privește folosirea utilajului industrial, Comu­nicatul arată însă că mai­­ sunt capacități de producție încă slab folosite, care con­sti­tuie însemnate rezerve pentru lărgirea producției industriale. Se mai specifică în comunicat că­­ nu s-a îndeplinit peste tot planul mecani­zării proceselor grele de producție și cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare n-a atins nivelul posibilităților existente în întreprinderi. De a­semen­e­a, din cauza nefo­­losirii complete a capacității de producție, nerespectării normelor d­e consum la materii prime, materiale și combustibil, a produc­ției neritmice, cu rebuturi și cheltuieli supli­mentare inutile, planul de reducere a prețului de cost în industrie n-a fost îndeplinit în în­tregime. Printre ministerele aflate în­ această situație, Comunicatul citează și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții. Reflectind patriotismul maselor muncitoa­re, Comunicatul arată că în­ anul 1954 s-au aplicat peste 26.000 raționalizări, inovații și invenții propuse de oamenii muncii. Aceasta a dus la economii anuale antecalcu­late în­s­u­­mînd peste 330 milioane lei. Deosebit d­e grăitoare sunt cifrele care vor­besc despre însemnatul progres realizat în cursul anului 1954 în dezvoltarea producției agric­ole. Rezultatele obținute sunt roadele di­recte ale măsurilor luate de partid și guvern în vederea sporirii producției agricole prin consolidarea bazei tehnico-materiale a­­ agri­culturii, prin întărirea organizatorică a uni­tăților agricole socialiste, precum și prin cointeresarea materială a țărănimii munci­toare. însemnat î­n acest sens este faptul că în campania agricolă de toamnă din anul 1954 s-au arat peste 6 milioane ha., din care 3,4 milioane au fost însămânțate cu cereale. Tot în cursul anului trecut au fost desțele­nite peste 120.000­­ ha. Bunele rezultate ob­ținute în sporirea producției agricole au con­tribuit la îmbunătățirea aprovizionării popu­lației cu produse agro-alimenta­re și a in­dustriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Comunicatul consacră un capitol special îndeplinirii planului de lucrări capitale. In­tr-adevăr, anul 1954 a fost un an al întăririi mai departe a bazei materiale­­ a industriei grele prin darea în exploatare de noi capa­citați de producție, în deosebi în acele ra­muri în car­e există surse sigure de materii prime în țară. S-au ridicat­ și dat tn exploa­­tare în cursul anului trecut noi terme și hi­drocen­tral­e,­­instalații petrolifere, siderurgi­ce, numeroase fabrici, precum și o serie în­treagă de construcții social-culturale. Un succes deosebit al anului trecut este și darea în funcțiune a podului­­ de peste Dunăre din­tre R.P.R. și R.P. Bulgară. Totuși — așa cum se­­ a­r­ată în Comunicat — există­­ încă li­psuri serioase în ce privește îndeplinirea planului lucrărilor capitale și în special a planului de punere în funcțiune. De asemenea, se constată că­ în anul 1954 au fost încă multe șantiere de construcții unde utilajele­­ n-au fost folosite suficient. „Calitatea necorespunzătoare a unor lu­crări — spune Comunicatul — care­­ au nece­sitat refaceri, deficiențe în organizarea unor șantiere, unde atît forța de muncă, cit și utilajele de construcții n-au fost folosite ra­țional, risipa de materiale, au dus nu­­ numai la neîndeplinire­a sarcinilor de reducere a prețului de cost, ci în multe cazuri chiar la scumpirea lucrărilor de construcții. Mai există încă mari lipsuri și în munca de proiectare; organizațiile de proiectare n-au acordat atenția cuvenită pentru întoc­mirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămî­­­nind îintr-o măsură considerabilă neîndepli­­n­it. Predarea cu întârziere a proiectelor în special pentru lucrările din agricultură, cit și documentația uneori greșit întocmită au cauzat greutăți serioase constructorilor. Planul de producție al organizațiilor de construcții-mon­taj n-a fost îndeplinit în­ în­tregime. Deși Ministerul Construcțiilor a în­deplinit din planul ce-i revenea­­ numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 și 18, întreprinderile 3-izolații, 211-i­nstalații și în­deosebi toate întreprinderile Trustului 3 au reușit să îndeplinească planul de producție înainte de termen“. Caracteristic liniei ascendente a economiei este și faptul că în cursul anului trecut a continuat să crească­­ numărul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din sectorul socialist al economiei noastre na­ționale și s-a ridicat calificarea lor profesio­nală. Productivitatea muncii a crescut anul trecut în industrie cu 2,7% față de 1953. Arătînd că deși creșterea nesatisfăcătoare a productivității muncii la unele ministere, printre care și ale noastre, se datorește în parte condițiilor grele din primul trimestru, comunicatul atrage atenția asupra lipsurilor ce privesc organizarea muncii, neutilizarea completă a capacităților de producție și ne­­folosirii în­deajuns a resurselor interne. Grăitor este și faptul că în urma creșterii cîștigului mediu cu 8,1% și a reducerii im­pozitului pe salarii, precum și datorită scă­­­der­ii prețului la unele mărfuri de co­nsum popular, la produsele agro-alimentare de pe piață, salariul real al muncitorilor și func­ționarilor a crescut față de 1953. Muncitorii și funcționarii au primit anul trecut prin a­­sigurările sociale d­e stat ajutoare și­ penisii care depășesc cu peste 300 milioane lei suma primită în anul 1953. Pe bază de investiții și credite pentru locuințe individuale s-a construit și s-a dat în folosință o suprafață de locuințe totalizînd peste 390.000 mp. Co­municatul semnalează însă că Ministerul Construcțiilor nu și-a realizat planul de con­strucții­ al locuințelor, întârziind astfel darea în folosință a locuințelor din Capitală, Iași, Galați, Baia Mare și alte orașe. Comunicatul mai arată că î­n cursul anului trecut s-a cheltuit pentru învățămînt, cultu­ră, sănătate, sport, asistență socială, ajutor familial de stat, pensii și asigurări sociale o sumă de peste 5,8 miliarde lei­, adică cu 7,8% mai mult decât în 1953 și că aproape 450.000 de oameni ai muncii și copii au fost trimiși la odihnă și au beneficiat de cură balneară. Bilanț ,al muncii noastre de un an. Comu­nicatul este totodată un îndemn spre lichi­darea lipsurilor ce se mai vădesc în activi­tatea noastră. Oamenii muncii din construc­ții și industria materialelor d­e construcții consideră drept o înaltă datorie patriotică să lupte pentru înlăturarea deficiențelor ivite in activitatea întreprinderilor lor. Ultimul an al primului cincinal va trebui să fie pen­tru noi un an de bătălie, un an de succese pe care să le închinăm cauzei sfinte a parti­dului nostru, cauza socialistă a făuririi feri­cirii poporului și înfloririi patriei. u ü .-te OO OO OC OO OO OC OC CO OO OO CO OC OO OO OC CC DO OO OO OO OC OC OC OO OC OO OO OG OO CO I OCCCOOCOOGOGOOOCOCCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCCCOOOOO OO OO OO OO OO OO OO - Pentru pace, împotriva războiului atomic! rifffw>-wwrwm—IM«—omu­îTrrTT-­ITT—wwwTrwirrrrrrirrrfiifii inTfWff^iriiT--TiTrrgrrT­gr-—i 1---------------------------------------— Munți de semnaturi — Vreau să semnez cu primul I... Și bătrînul maistru scut­ieri Audelian Goldenberg, își așterne apăsat numele pe­ Apelul păcii. Iar după el, urmează Ștefan Dicu, Constantin Bratu, întregul schimb al uzin­elor „Steaua Roșie“.. Semnături pentru pace, pentru viață... — Adunarea păcii /... Adunarea păcii /... Apelurile s-au răspîndit în toate secțiile uzinei. Oamenii au citit chemarea vibrantă. Iar după terminarea schimbului, hala strun­­găriei II a uzinelor „Steaua Roșie" s-a um­plut pină la refuz. S-a adunat aici întreaga suflare din fabrică. Turnătorii care au ter­minat o nouă șarjă, fierarii cu boabele de sudoare pe frunți, tineri dîrzi și cu privirile îndrăznețe, toți cei ce lucrează în această uzină a șantierelor păcii... I-a strâns aceeași vrere — dorința de a semna Apelul pentru pace, pentru viitorul lor. Vasile Ortopelea e un vechi fierar al uzi­nei. N-are măiestria cuvintelor dăltuite. Are în schimb limpezimea și claritatea ginduri­­lor cinstite. Și cînd vorbește despre interzi­cerea armelor atomice, parcă arată undeva precis, cu degetul, acuzator: „Iată, aceștia sînt criminalii! Dacă vor îndrăzni, de soco­teala popoarelor nu vor scăpa...". Ridică pumnul lui, asemeni unui baros, ca o stavilă de netrecut. Și mai adaugă: „Au de ce să se teamă agresorii. Noi suntem­ mulți, cu­ frunza și iarba...". Iar după el, cu glasul tremurînd, vorbește unul, pe nume Dumitru Manoliu, lăcătuș. Firele argintii îs ca o aureolă împrejurul capului. Nu-i bătrîn de ani, dar grozăviile prin care­ a trecut — războiul cu tranșeele căscate ca niște gropi de cimitir, sinistrele bombardamente ale piraților aerului, miile de schilozi — i-au lăsat urme. V* * — Dece toate astea ? întrebarea plutește în aer și pătrunde in inimile oamenilor. Sun­tem­ sătui de urgii. Energia nucleară trebuie să slujească omul și munca lui pașnică. Strungarul Ion Constantin a învățat me­seria în uzină. Urmează acum liceul seral. Vrea să fie inginer de petrol și gaze. Știe că numai în timp de pace poate să-și trans­forme in realitate acest ghid măreț. înainte, pe vremea cind era tânăr, războiul măcina flăcăii din locu-i de baștină. Azi, in jurul lui, cresc tineri fără nici o nesiguranță... Ochii lui s-aprind, scinteiază. „Semnez din inimă, tovarăși /...". Fiecare a pătimit ceva în­ trecerea anilor. Unuia i-a rămas fratele pe front, altuia războiul i-a ras casa de pe fața pămintului. Fiecare are azi o bucurie aevea, altul una , de împlinit. Semnează lăcătușul Radu Vișan, munci­toarea Sultana Georgescu, cu trăsături ener­gice. . Semnează Marin Rădulescu și fierarul Nicolae Cocoș. Unii au învățat buchiile, nu de mult, la școala de alfabetizare. String vîrtos creionul în mină și-și aștern cu grijă semnătura. Dar pe toți ti poartă dorința de a lupta pentru fericirea și viitorul lor. Și semnăturile se string una lingă alta, de parcă zici că-s munți semeți peste care nu va îndrăzni să treacă nici­odată vreun duș­man... V. RADU gams» - - |||| In primele rînduri ale luptei pentru pace Pe lîngă preocupările obișnuite ale muncii de zi cu zi, lucrătorii trustului nostru sunt profund frământați de peri­colul ce îl prezintă pentru noi și pen­tru omenirea întreagă, încercările pe care le fac ce­rcurile agresive apusene de a promova politica folosirii armei atomice într-un nou război mondial. Față de această situație gravă, Apelul Comitetului Permanent pentru Apărarea Pă­cii din R.P.R. a găsit un larg ecou în conștiința și inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră. Niciodată po­poarele nu vor mai îngădui ca omeni­rea să treacă prin ororile unui al treilea măcel. Amintirile sîngeroase ale răz­boiului trecut nu s-au șters încă; măr­turii stau ruinele de la Stalingrad, Co­­ventry, Varșovia, Oradour. Ele nu tre­buie să se mai repete. Niciodată nu trebuie să se mai îm­itîmiple cataclisme ,pornite de minți nebunești, ca acelea prin care­­ am trecut. Omenirea­­ ar­e tot dreptul să­ ceai­ă interzicerea cu desăvârșire a armelor­­ atomice. Avem datoria sfîntă de a striga răs­picat „NU“ celor ce visează expansiuni și înrobirea popoarelor libere, prin folo­sirea armelor atomice, să susținem cu toată tăria politica de pace a Uniunii So­vietice, care luptă cu perseverență pen­tru folosirea energiei nucleare numai în scopuri pașnice. Fac parte din rîndurile celor ce cu mîinile și mințile făuresc orașe, școli, creșe, palate de cultură, și nu voi per­mite neguțătorilor atomiști să ne distru­gă șantierele păcii. împreună cu tovară­șii mei de muncă, sîntem în primele rîn­duri ale luptei pentru apărarea păcii și vom ști să arătăm că forțele păcii sînt mai puternice azi ca oricând. Semnăturile pe care le vom depune pe Apelul de la Viena, le vom întări cu noi succese în producție, ridicînd o sta­vilă de netrecut în fața ațîțătorilor la război. NICOLAE RAI­LEAN­U tehnician Trustul de Instalații nr. 18 București' Angaja­mente contribui la înflorirea patriei, de a apăra cu strășnicie pacea. 8 Marți a avut loc la Trustul de construcții nr. 13 o ședință făr- angajat să realizeze planul pe anul 1955 pîn­ă la 1 decembrie, iar j \­uilă în cadrul căreia cadrele de conducere ale trustului și între­ întreprinderea de instalații nr 136 — pină la 15 decembrie. - - - .... • I­r>­n -- -- Aceste angajamente exprimă hotărîrea constructorilor de al 8­­ nrinderilor, reprezentanții organizațiilor d­e bază P.M.R. și ai or­­­­ganelor sindicale, ca și fruntașii întrecerii socialiste de pe șan­­g­­erele trustului au discutat posibilitățile și măsurile pentru rea­­b­i­lizarea sarcinilor de plan pe 1955 — ultimul an al cincinalului. Colectivul trustului a hotărît să sporească succesele obținute în­­ 1954, cînd și-a îndeplinit planul in proporție de 100,49%, diind in­­ folosință înainte de termen 9 S.M.T.-uri, stațiunea experimentala a I.C.A.R.-Țigănești, îngrășătoria de porci d­e la Căzănești, uzina 8 de îngrășăminte chimice „Petra Poni“ din Valea Călugărească,­­ un nou cuptor la fabrica de sticlă Azuga, funicularul de la fa­­­­brica de ciment „Ilie Pintilie“-Fiemi, fabrica de vată minerală și de la Teleajen, locuințe muncitorești la Șotînga, Dragomirești, 8­8 Valea Mare ș. a. Planul pe anul 1955 al Trustului nr. 13 reprezintă un volum 8 de lucrări cu 12% sporit față de cel din anul precedent. O parte­­ importantă o reprezintă investițiile în agricultura socialistă, în 8­8 Industria producătoare de bunuri de larg consum. Analizînd noile sarcini, reprezentanții unităților trustului și-a­u­­ luat, în numele colectivelor lor, însuflețite angajamente. Chemând­­ la întrecere socialistă celelalte întreprinderi care execută con­n­ strucțiile din regiunea Ploești, întreprinderea nr. 132-T­îrgoviște 8 s-a angajat să depășească planul anual cu 4%, dînd în exploa­­­ tare — în­ diferite etape — obiecte industriale la fabrica de­pline 8 Doicești, fabrica de becuri „Steaua electrică“, și fabrica de ci­­­­ment „Ilie Pimtilie“-Fieni, fabrica de hîrtie „1 Septembrie“-Buș­­o­tenii etc., — noi locuințe muncitorești și clădiri social-culturale : la Dragomirești, Fili­p­eștii de pădure, Doicești, Șotînga, Azuga.­­ Angajamentele întreprinderii nr. 131-Ploești prevăd dta­rea în­­ folosință înainte de termen­ a mai multor construcții, printre ca­­­­re fabrica de prine Boldești, noi secții la fabrica de stofe „Doru­l Ganțul“, locuințe muncitorești pentru petroliști, blocurile „1 M­ai“- 8 Ploești ș. a. De asemenea, întreprinderea de construcții nr. 104-Buzîu s-a iQOOCOOOOOCOCOCOOCCOCOCOCOCOCOOOCOOOCOCOCOCOOOOOOOCOCOOOCOOQCOOOCOOOOO © 3000000000000000­00­ 00060000000000000000000000000000000 00cx100000?© 000000cccxics5000000000ec»0 © 000 © 00000000c; ...... Participanții la ședință ascultă expunerea inginerului-șef al Trus­­­­tului nr. 13, tov. O. Bîrsan, care comunică măsurile tehnico-or­­­­ganizatorice necesare îndeplinirii planului pe anul 1955. In interesul consolidării păcii mondiale în orașele și satele patriei noastre, sute de mii de oameni se alătură uriașei mișcări ce unește întreaga omenire iubitoare de pace împotriva acelora care pregătesc răz­boiul atomic. Semnînd Apelul de la Vien­a al Consiliului Mondial al Păcii, cerînd dis­trugerea în toate țările a stocurilor de ar­me atomice și încetarea imediată a pro­­ducției acestora, oamenii cinstiți și con­știenți de datoria și răspunderea lor își iau un angajament solemn. Un angajament că nu vor precupeți eforturile lor pentru a asigura patriei noastre belșug și forță, pentru a da și mai multă greutate contri­buției pe care statul nostru democrat-popu­lar o dă luptei mondiale pentru menținerea și întărirea păcii. Semnînd istoricul Apel al Consiliului Mondial,­­poporul nostru condamnă cu toa­tă asprimea politica cercurilor agresive din S.U.A. menită să agraveze și mai mult relațiile internaționale. Poporul romî­n ex­primă cu acest prilej atît îngrijorarea sa legitimă, cît și dreapta sa minte împotri­va amenințării canibalice cu dezlănțuirea războiului atomic, împotriva încercărilor de reînviere a militarismului german, împotri­va tuturor manevrelor agresive puse la cale de dușmanii păcii, împreună cu toate celelalte popoare, po­porul­­ nostru mărturisește cu acest­­ prilej profunda sa convingere că există căi ce pot asigura tuturor popoarelor, pacea și pros­peritatea. Evenimentele ultimilor ani au dovedit cu prisosință că nu există proble­mă internațională litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea pașnică a tra­tativelor. Dar mai presus de toate, expe­riența ultimilor ani a demonstrat că voința unită, lupta dîrză și organizată a popoare­lor iubitoare de pace, reprezintă o forță uriașă, o forță capabilă să țină-n frîu pe cei mai bezmetici apostoli ai războiului și să-i facă să dea înapoi. Tot experiența a arătat popoarelor că este necesar nu numai să intervină pentru oprirea vărsărilor de sînge puse la cale de imperialiști, dar și pentru prevenirea din timp a focarelor de război. U­n astfel de focar periculos s-a creat în ultima vreme în Extremul Orient, ca ur­mare a politicii S.U.A. de brutală și ne­îngăduită imixtiune în afacerile interne ale R. P. Chineze. In disprețul legilor interna­ționale și angajamentelor luate, Statele Unite și forțele militare pe care le contro­lează direct întreprind acțiuni agresive împotriva teritoriului național chinez ocu­pând samavolnic Ta­iwanul și alte insule, atacînd litoralul Chinei. In interviul acordat ziariștilor americani W. R. Hearst și Kingsbury Smith, V. M. Molotov a făcut o serie de importante pre­cizări asupra situației create în Extremul Orient și a poziției Uniunii Sovietice față de această problemă. Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a condamnat politica agresivă americană față de R. P. Chineză arătînd că situația din regiunea insulei Taiwan crează o încordare î­n Extremul O­­rient ,și are repercusiuni negative asupra întregii situații internaționale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primej­die de război. Așa cum a arătat V. M. Molotov, Uniu­nea Sovietică este gata să sprijine tot ce contribuie la micșorarea încordării inter­naționale, tot ce contribuie efectiv la a­­­tingerea acestui scop. Dar este necesar ca­ măsurile propuse să fie într-adevăr îndrep­tate spre micșorarea încordării internațio­­nale. Or, amestecul unui stat în treburile altui stat nu contribuie la atingerea acestui țel. Privirea realistă a situației nu poate corespunde actualei­­ orientări a politicii ex­terne americane față de China. Pretențiile americane de a se amesteca în problemele interne ale acestui stat nu pot fi niciodată acceptate de o mare putere, așa cum este astăzi R. P. Chineză. In ce privește Uniu­nea Sovietică — a arătat V. M. Molotov—­ ea își dezvoltă relațiile cu China pe baza egalității în drepturi, a­­ prieteniei și a lu­m­arii în considerație a intereselor reciproce, ceea ce dă rezultate pozitive. Referindu-se la problemele europene, V. M. Molotov a ridicat problema amenințării pe care o constituie rețeaua de baza mili­tare instalate de Statele Unite în preajma frontierelor U.R.S.S. și a țărilor de demo­­­­crație populară, arătî­nd că aceste baze do­­­vedesc poziția neamicală a politicii ameri­­­cane. Faptul că S.U.A. adoptă o astfel de poziție în timp ce Uniunea Sovietică dă consecvente dovezi că dorește îmbunătăți­rea relațiilor internaționale, faptul că exis­­­tența acestor baze situate la mii de kilo­metri de continentul american nu poate fi ni­cidecum justificată, mărturisesc limpe­de o politică de sistematică vrăjmășie. Pe bună dreptate a subliniat, V. M. Molotov ca existența bazelor militare americane, face parte di­n acele probleme care împiedică re­zolvarea multor alte probleme internațio­nale. Dimpotrivă, lichidarea­­ acestor baze ar putea contribui în mare măsură la îm­­bunătățirea actualelor relații sovieto-ameri­­cane și trecerea la situația care există în mod obișnuit între state ce întrețin între ele relații normate. Fermitatea și limpezimea poziției Uniunii Sovietice, consecvența ei față de interesele menținerii și consolidării păcii mondiale, așa cum s-au exprimat și în recentele de­­­clarații­­ ale lui V. M. Molotov simt un pu­ternic ajutor dat forțelor ce luptă astazi împotriva pericolului de război. Astăzi ca și întotdeauna, prietenii și apă­rătorii păcii văd în politica externă a Uniu­nii Sovietice nădejdea și sprijinul cel mai de seamă al năzuințelor lor. Cauza noastră va birul Am citit deunăzi Apelul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., c­are în numele întregului popor, cere cu hotărâre folosirea energiei nu­cleare în scopuri pașnice și atrage­­ aten­ția asupra pericolului un­ui război atomic. Sună scurt, ca o depeșă telegrafică, acest Apel. Dar în el sânt țintuite la zidul in­famiei intențiile agresive ale celor ce vor să pornească urgia în lume. Am ajuns la vârsta oumpenii uniui veac. De când mă ști­u a­m tot lucrat la stă­­pîn­i. Tinerețea mi-am măcinat-o între cele două războaie mondiale. Credeam atunci că așa ne e „sortit“. Războiul mi-a distrus căsuța, un morman de lemne și ziduri ar­se s-a ales din ea. Acuim, trăiesc alte vremuri, cînd omul simplu n­u-și mai pleacă fruntea, când muncitorul este prețuit și stimat. Mintea mi s-a mai luminat. Nu mai spun azi: „Așa-i dat de sus, ca lumea să n-aibă parte de liniște și bucurii!...“ Azi mă consider un soldat înrolat In marea ars roată a păcii. Mistria e arm­a mea de luptă. Cu ea ajut la clădirea locuințelor, a spitalelor și lăcașurilor de cultură. Și nimeni nu are dreptul­­ ca ceea ce zidesc să fie dărîmat. Să ia aminte propagatorii războiului că bîta are două capete! Popoarele nu mai vor un al treilea război mondial. Noi­­ luptăm azi ca să punem energia nucleară — această măreață descoperire a omu­lui — în slujba omului. Și cred că nu e departe ziua cind betonierele, morile de ciment și strungurile vor fi acționate de energia nucleară. Punî­ndu-mi semnătura pe Apel, glndu­­rile mi se îndreaptă, spre uriașa armată de sute de milioane de apărători ai păcii, care-mi dau încrederea biruinței cauzei noastre. COSTACHE ALEXANDRU zidar la Trustul de construcții nr 3 Munca cultu­rală în sprijinul producției Oamenii muncii din construcții, și indus­tria materialelor de construcții, a­u pășit în acest an­ cu hotărârea fermă d­e a realiza f­apte mărețe, care să ducă l­a tra­d­u­cer­ea­ în viață a sarcinilor trasate de partid și guvern. Veștile ce ne sosesc de pe șantiere și din­ fa­bricile noastre n­e arată că peste tot locul străbate un suflu nou de muncă. Încă din primele zile ale anului întrecerea socialistă a pornit cu a­vînt sporit, cuprinzînd deopo­trivă î­n focul ei majoritatea muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor. Paralel cu lupta pentru realizarea sarci­nilor planului de producție trebuie s­ă se desfășoare însă și acțiunea de ridicare a nivelului politic, cultural și profesional al celor ce muncesc, care condiționează — în cea mai mare parte — însăși realizarea primei sarcini. Ridicarea nivelului politic, cultural și profesional este necesară și prin faptul că muncitorii, deveniți stă­pînii ai pa­triei lor, stăpîni pe mijloacele de producție, trebuie să știe să le conducă- cu competen­ță- I. V. Stalin ne învață că : „Clasa mun­citoare nu poate deveni un adevărat stăpîn al țării dacă nu va ști să iasă din starea de incultură, dacă nu-și va însuși știința și nu va ști să conducă economia pe baze științifice”. Ani d­e­ la rhidul Întreprinderea de con­strucții nr. 904 - Cugi­r. și-a realizat sarci­nile de plan înainte de termen­. Cum a reu­șit? . Comitetul d­e întreprindere­­ a desfășurat o intensă muncă cultural-politică în rîndul salariaților. Clubul întreprinderii, așezat la mijlocul coloniei muncitorești este în fiecare seară frecventat de zeci de salariați. Unii studiază cărți tehnice sau citesc cărți de li­teratură, în sala de lectură, alții joacă șah sau participă la repetițiile echipelor artistice sa­u corale. De­ multe ori, în sala de festi­vități, muncitorii, tehnicienii și funcționarii participă la conferințe pe teme tehnice, poli­tice, etc. Nu e de mirare că lipsurile nemo­tivate, întârzierile, indisciplina au fost aproa­pe com­plet lichidate. Oamenii muncii se in­teresează îndeaproape de cele mai diferite probleme ale întreprind­erii. Nu i-a­r merge nimănui bine ca ajuns în mijlocul acestui colectiv, bine închegat, să­­ săvîrșească o fap­tă rea care ar aduce pagube materiale sau morale colectivului. Efectul muncii cultural-politice s-a făcut simțit și la întreprinderile de construcții nr. 303 - Buftea, 101 - București etc.) unde organele sindicale, sub conducerea organi­zațiilor de partid, au desfășurat o temeinică muncă de educare a salariaților. Munca cultural-politică nu s-a desfășurat însă peste tot la înălțimea sarcinilor. In unele întreprinderi, cum sunt fabrica de ci­ment „Victoria socialistă”-Turda, Fabrica d­e cărămizi Timișoara, întreprinderile d­e construcții din cadrul trusturilor nr. 6 - Cra­iova, 16 - Tîrgu Ocna și altele, acțiunile cultu­rale sînt aproape inexistente și ca urmare nici planul de producție nu s-a realizat Să luăm, de pildă, fabrica de ament „Temelia” - Orașul Stalin. Cu un an, doi, în urmă a­ I. KELLER secretarul C.C. al Sindicatului muncito­rilor constructori ceasta fabrică era fruntașe Pe sector, din toate punctele de vedere. Pe tim­pul acela, în fabrică existau cîteva echipe artistice, cursuri de alfabetizare, cursuri de ridicare a nivelului profesional. La biblioteca între­prinderii, aprovizionată permanent cu cele mai noi lucrări tehnice, literare, politice, ve­neau sute de cititori, fără să mai vorbim de numărul mare de abonamente ce existau la ziare și reviste. Nivelul cultural și politic al salariaților era ridicat, puteai să discuți cu fiecare problemele politice interne sau in­ternaționale la ordinea zilei, cu­ despre pro­blemele de producție exista o întrecere în re­zolvarea lor cît mai operativ. Toate acestea au fost însă cîndiva. Acum comitetul de în­treprindere a lăsat activitatea cultural-poli­tică (a vota întâmplări­ și urmarea, realizările în producție sunt cu mult mai mici iar indis­ciplina a luat locul ordinei și disciplinei ce exi­sta altădată. Trebuie înțeles bine că mobilizarea largă a muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor în lupta pentru realizarea cu succes a sarci­nilor de plan nu este posibilă fără o intensă mun­că cultural-educativă de masă. Un rol deosebit de important în mobilizarea mase­lor de oameni ai muncii pentru rezolvarea sarcinilor de plan revine muncii de agitație, întrecerea socialistă nu poate da roade bune fără o puternică agitație desfășurată perma­nent și organizat. Munca de agitație nu tre­buie însă să se limiteze la generalități, trebuie să fie axată cît mai concret pe sarci­ci­nile actuale. înainte de pornirea întrecerii agitația trebuie să vorbească neapărat de importanța întrecerii socialiste, să mobilizeze oamenii în discutarea temeinică a probleme­lor de producție, a posibilităților ce există pentru rezolvarea diferitelor lipsuri și greu­tăți, despre faptul că numai angajamentele concrete toate de fiecare muncitor contribuie la realizarea sarcinilor de plan. Pe parcursul întrecerii,­­ agitația trebuie să oglindească felul cum se desfășoară munca la întreprin­dere sau pe șantier, să popularizeze pe cei ce obțin realizările cele mai importante, pre­cum și metodele lor de muncă. E bine știut că o lozincă care popularizează succesele și metodele unui muncitor aflat in întrecere, este mai semnificativă, mai mobilizatoare decît 10 lozinci care vorbesc „în general” despre întrecere. Agitația vizuală și auditivă trebuie să se ocupe și d­e celelalte probleme ale producției. Aplicarea și extinderea metodelor noi de muncă, scoaterea la iveală a rezervelor in­terne, mișcarea inovatorilor, disciplina la muncă, măsurile tehnico-organizatorice etc. — sunt probleme de care agitația trebuie să se ocupe și să le popularizeze larg. Organele noastre sindicale au la dispozi­ție și alte nenumărate posibilități de edu­care a oamenilor muz­cii în spiritul dragostei față de patrie, de mobilizare a lor in fopta pentru traducerea în fapte a hotă­rîrilor par­­tidului și guvernului. Trebuie numai să știe să le folosească cu pricepere și succesul va fi asigurat. Conferințele educative, politice și profesionale sunt metode verificate de ri­dicare a nivelului politic, cultural și profe­sional al oamenilor muncii. Organele sindi­­cale au datoria de a organiza permanent asemenea conferințe; subiectul conferințelor trebuie ales cu grijă astfel ca el să cores­pundă sarcinilor politice și de producție cele mai importante din perioada respectivă. Tre­buie de asemenea organizate conferințe pe teme politice internaționale pentru informa­rea oamenilor muncii. O serie din întreprin­derile noastre dispun de cinematografe sau aparate pentru diafilme. Acestea trebuie de asemenea larg folosite în scopul educării oamenilor muncii. Serile cinematografice, sau prezentarea diafilmelor, trebuie însoțite de scurte conferințe explicative. Muncitorilor noștri li s-au crea­t vaste po­sibilități de a citi. Sutele de mii de volume pe care le­ au la dispoziție în biblioteci tre­buie din plin folosite. Aceasta cere însă din partea organelor sindicale o temeinică preo­cupare, organizarea de cercuri de citit, orga­nizarea de biblioteci mobile în dormitoare, recenzii, întîlniri între scriitori și cititori — iată numai o parte din multiplele mijloace de atragere a oamenilor muncii spre biblio­teci. In acest fel vom dezvolta gustul de citit al oamenilor, îi vom îndrepta spre o activitate folositoare,« îi vom ajuta să-și îm­bogățească cunoștiințele, să-și ridice nivelul politic, cultural, profesional. Un deosebit succes in popularizarea frun­tașilor în producție ca și în combaterea gip­i­șurilor ce există în întreprinderi­ ,a dezor­ganizatorilor producției, chiulangiilor, ibiro­­craților etc. -au brigăzile­­ artistice de agitație. In multe întreprinderi de­­ construcții și materiale de construcții brigăzile au con­tribuit la îmbunătățirea muncii. Organele noastre sindicale trebuie să s­e ocupe mai intens de organizarea și îndrumarea acestor brigăzi. Ele trebuie să-i ajute pe membrii brigăzilor în culegerea materialelor și alcă­tuirea programelor astfel ca să fie scoase la iveală și­­ aduse în fața ma­sei d­e salariați faptele cele mai semnificative. Organele sin­dicale trebuie să ia totodată atitudine hotă­rî­tă împotriva acelora care criticați fiind de brigăzi caută să persecute pe membrii a­­cestora. In munca de ridicare a nivelului politic, cultu­ral și profesional al salariaților, orga­nele sindicale trebuie să-și asigure colabo­­rarea tutu­ror organizațiilor de masă și în special a organizațiilor U.T.M. In întreprin­derile noastre există un număr însemnat de tineri, și avem datoria d­e a contribui din plin la educarea lor la spiritul unei noi atitudini față de muncă și avutul obștesc. Muncind cu simț de răspundere în educa­­­rea cultural-politică a maselor, organele sindicale vor asigura realizarea sarcinilor de plan pe 1955, realizarea primului nostru plan cincinal. ■

Next