Constructorul, martie 1955 (Anul 7, nr. 268-271)
1955-03-05 / nr. 268
HTOMtAM PIU TOATE 1MM1B.UMITI-V« I <ZmSUimUtAid ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL CJC.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Anul VII — Nr. 2684 pagini 20 bani Simbătă 5 martie 1955 Să îmbunătățim urmărirea și analiza realizării pianului în 1954, cu toate succesele obținute de o serie de întreprinderi, printre care: fabrica de cartoni asfaltat „Teleajen“, Fabrica de geamuri Scăeni, Fabrica de azbociment Oradea, întreprinderea „Sinaia“ și altele — Ministerul Industriei Materialelor de Construcții n-a realizat planul producției globale decît în proporție de 87,3%, rămânîind dator patriei mii de tone de ciment, milioane de cărămizi și țigla. De asemenea, industria noastră n-a realizat nici sarcinile de creștere a productivității muncii și de reducerea prețului de cost. Este limpede că soarta planului de Stat se hotărăște în întreprinderi. De priceperea conducătorilor, ele măsurile tehnico-organizatorice care se iau, de grija cu care este aplicată răspîndită experiența înaintată, depinde în primul rând ca muncitorii și tehnicienii să sporească zi de zii producția și productivitatea muncii. Mulți dintre conducătorii întreprinderilor noastre s-au lăsat însă antrenați pe calea justificărilor, purtînd nerealizarea planului pe seama unor cauze mai mult sau mai puțin obiectivei, fără să cerceteze și să remedieze numeroasele deficiențe care existau în întreprinderile lor. Astfel, majoritatea fabricilor de cărămizi justificau nerealizarea planului de producție prin lipsa forțelor de muncă. Cerectînd însă proporția de forțe de muncă realizată față de plați, aflăm că ea este aproape peste tot mai mare decît proporția producției realizate. De exemplu, fabrica de țigle și cărămizi „Mondial“-Lugoj realizează cu 96.10%forțe de muncă doar 87,2% din planul de producție. Fabrica de țigle și cărămizi Mureșeni realizează cu 83,1% forțe de muncă doar 54,9%, iar fabrica „Ceramica“-București, deși a depășit planul forțelor de muncă cu 27,9%, nu a reușit să-și îndeplinească planul de producție (92,1 %). O analiză temeinică ar fi arătat conducerilor acestor fabrici că motivele reale ale ne- Tealzării planului de producție sunt altele: proasta întreținere a utilajelor, procentul mare de rebuturi, defecțiuni în organizarea locurilor de muncă, neaplicarea metodelor înaintate de ardere și uscare, lipsa de măsuri pentru stăvilirea fluctuației prin organizarea locurilor de muncă în vederea obținerii unui cîștig mai mare și prin asigurarea unei cazări și mese mai bune. De asemenea, la fabricile de ciment majoritatea rapoartelor întocmite arată că urna din cauzele principale ale nerealizării planului o constituiau desele întreruperi in procesul de producție provenite din defectarea agregatelor și instalațiilor, datorită unor cauze obiective, lipsa sau calitatea inferioară a unor piese de schimb, a cărămizilor refractare și altele. Intr-adevăr, se constată că au funcționat din timpul calendaristic: la „Ideal “-Cernavoda cuptoarele numai 57,4%, iar morile — 57,1%la Fabrica de ciment București cuptoarele — 61,1%, iar morile - 65,8%. Și în acest sector, dacă s-ar fi analizat problema în fabrici, s-au fi găsit și alte cauze care au determinat nerealizarea planului de producție și care prin măsuri organizatorice ar fii putut fi înlăturate. Așa sunt: proasta calitate a reparațiilor curente și generale, imprecizia în montarea utilajelor după reparații, slaba întreținere a utilajelor,repararea la timp a excavatoarelor și a parcului rulant și altele. In marea majoritate a fabricator noastre mu a existat un sistem de urmărire și analiză a realizării planului de Stat. Întreprinderile au fost astfel lipsite de un important instrument care le-ar fi folosit ca mijloc pentru cercetarea cauzelor nerealizăril lor, pentru scoaterea la iveală a rezervelor interne și stabilirea măsurilor ce trebuie luate. Această lipsă a dus și la scăderea simțului de răspundere. Situația astfel creată trebuie să dispară. Noi am pășit în ultimul ani al primului nostru plan cincinal cu sentimentul unei mari răspunderi pentru realizarea planului de Stat. Conducerile întreprinderilor noastre au luat cunoștință de sarcinile ce le revin, le-au prelucrat cu întreg colectivul și defalcat pe secții și agregate. Planul, odată stabilit a devenit lege pentru întreprinderi, o sarcină de Stat a cărei îndeplinire este obligatorie. I. V. Stalin, caracterizînd planul de Stat, a arătat că „Planurile noastre nu sunt planuri-pronosticuri, nu sunt planuriipoteze, ci planuri DIRECTIVE, care sunt OBLIGATORII pentru organele de conducere și care DETERMINĂ direcția dezvoltării noastre economice IN VIITOR pe scara ÎNTREGII țâri". Pentru asigurarea realizării planului în mod ritmic și la toții indicii, este necesar ca el să fie urmărit permanent și sistematic pe baza unei evidențe clare și precise, precum și să se analizeze rezultatele în vederea descoperirii lipsurilor, greutăților și a rezervelor interne. Numai urmărirea realizării planului de producție nu este suficientă, deoarece urmărirea îndeplinirii planului arată numai mersul lui, scoate la iveală numai abaterile de la plan. Important este să se stabilească în primul rînd cauzele care au influențat îndeplinirea planului. Aceasta se realizează numai cu ajutorul analizei, în cadrul căreia se scot la iveală factorii pozitivi care au contribuit la îndeplinirea și depășirea planului, sau factorii negativi care au temat îndeplinirea lui. De asemenea, cu ajutorul acestei analize este necesar să se scoată la iveaslă și rezervele interne existente pentru crearea de noi posibilități, pentru creșterea producției și a productivității, cît și pentru reducerea prețului de cost. Orice analiză, în concluzie, trebuie să conțină măsurile necesare de pus în aplicare pentru îmbunătățirea continuă a activității întreprinderii. Analiza mai trebuie să conțină și o verificare sistematică a înfăptuirii măsurilor luate anterior. Urmărirea și analiza realizării planului se bazează pe datele de plan și pe cele din evidența primară. Calitatea acestor acțiuni va depinde de calitatea evidențelor. In acest scop șefii serviciilor și secțiilor de plan vor lua toate măsurile organizatorice pentru ca ele să corespundă realității și să fie ținute la zi. Analizele nu trebuie să se bazeze numai pe datele din evidența primară, ci pot fi folosite orice date sau informații din afara evidenței (procesele verbale ale consfătuirilor de producție, propunerile muncitorilor și tehnicienilor, sezisări etc.). Analizele nu urmăresc numai rezultatele activității pe întreaga întreprindere, ci și pe secții, căutînd să descopere la fiecare din ele cauzele concrete ale modului cum s-a îndeplinit planul și măsurile ce trebuie luate. Cum factorii care influențează activitatea întreprinderii sunt numeroși, este indicates ei să fie reuniți în trei grupe: factorii legați de folosirea forței de muncă, mijloacele de muncă și obiectele muncii. Trebuie să menționăm că analizele nu sunt necesare numai în cazurile cind întreprinderile nu realizează planul, ci și atunci când îl realizează în întregime sau îl depășesc, deoarece în cursul îndeplinirii planului se descoperă posibilități suplimentare. Analiza trebuie să descopere aceste posibilități și să stabilească măsurile pentru dezvoltarea și răspîmdirea experienței înaintate. In afară de aceasta, îndărătul unor rezultate pozitive în îndeplinirea planului se poate îmtîmpina să se ascundă și lipsuri serioase. Analiza trebuie să descopere tocmai aceste lipsuri și să determine influența lor asupra realizării planului. La analiza care se face în cadrul întreprinderii iau parte cadrele de conducere (directorul, inginerul-șef, contabilul-șef), șefii de servicii, șefii secțiilor de producție sau secțiilor independente și alți salariați care, prin răspunderile pe care le au în cadrul întreprinderii, pot lămuri cauzele care au condus la rezultatele obținute și pot in același timp să propună diferite măsuri pentru mobilizarea și valorificarea rezervelor interne. Analizele nu trebuie să privească numai planul de producție, ci toate secțiile : planul de producție, planul folosirii capacității de producție, planul dezvoltării tehnice, planul de muncă și salarii, planul de aprovizionare și desfacere, planul costului producției, planul financiar și planul de investiții. Pentru urmărirea îndeaproape a realizării planului și pentru a putea lua la timp măsurile de înlăturare a deficiențelor, este necesar ca în cadrul întreprinderilor aceste analize să se facă decad'al, in zilele de 11, 21 și 1 ale lunii, în aceeași zi cind se transmit și datele operative direcțiilor generale. In afară de aceste analize decad'ale se va mai ține o analiză lunară, pe baza datelor din rapoartele statistice și a rezultatelor analizelor ce se vor face în ședințele de producție pe secții. Această analiză, care va avea loc în zilele de 7-8 ale lunii, va ține seama de toate secțiile de plan, în afară de prețul de cost și planul financiar, care se va discuta în zilele de 20-22 ale lumii. Urmărind cu spirit de răspundere realizarea planului la toți indicii, vom contribui în mod deosebit la asigurarea realizării planului pe anul 1955, la dezvoltarea economiei noastre naționale, la creșterea bunăstării materiale și culturale, la întărirea capacității de apărare a patriei. --------------------------------------------- Prima sesiune științifică a Institutului de construcții din București Intre 27 februarie și 3 martie s-au desfășurat lucrările primei sesiuni științifice a Institutului de construcții din București. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. ing. D. Praporgescu, rectorul Institutului, care a vorbit despre importanța cercurilor științifice pentru progresul teoriei și tehnicii construcțiilor. Despre Proiectul Directivelor celui de al 2-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, aplicare creatoare a legilor economice ale socialismului în țara noastră, a vorbit conf. univ. V. Rusu. Lucrările sesiunii s-au desfășurat în 8 secții de specialitate — matematici, fizică teoretică și aplicată, mecanică teoretică și aplicată, construcții inginerești, construcții din beton armat, construcții hidrotehnice și edilitare, drumuri și materiale de construcții, mașini și instalații. Au fost prezentate 91 de comunicări și referate tehnice tratînd probleme de o deosebită importanță pentru progresul teoriei și tehnicii construcțiilor. Asupra comunicărilor și referatelor prezentate s-au purtat ample discuții. La sfîrșitul lucrărilor, prof. ing. D. Praporgescu, rectorul Institutului de construcții, a expus concluziile asupra lucrărilor primei sesiuni a cadrelor didactice din acest institut. Zidărita Te uiți la dinsa și nu-ți vine să crezi că e deprinsă a minții mistrca. E scunda, aproape cu o șchioapă In ochi poartă priviri îndrăznețe și in obraji culoarea aprinsă a bobocilor de trandafiri sparți în prag de primăvară. Sfioasă, se recomandă: — Elisabeta Enache... zidar.... — Apoi pleacă privirile în jos și-și vede de treabă. N-o stingherește faptul că privești la lucrul pe care îl face: întinde sfoara de-a lungul zidului, închide un ochi și prețuiește calitatea muncii cu aer de cunoscător, înalță capul, își clatină pletele-i acajii și cu mișcări energice așează, cu iuțeală și indeminare, cărămidă după cărămidă pe stratul de mortar. Pe drept cuvint te întrebi: de unde atita siguranță și pricepere la fătuca asta care n-are nici optsprezece primăveri?... Lesne găsești răspunsul după p teacă de osteneală. Ți-l va spune comunistul Stan Marin, sau Nicolae Alarca, căci lingă ei a deprins zidăria . Elisabeta Enache. „Crește, tovarășe, că-i lăstar tânăr..." Atit. Scurt ca o depeșe telegrafică, tragiografia ei? Toți de pe șantierul ,,VaLuminoasă" al Trustului nr. 3 o cunosc prea bine. E drept, nu din fir a păr. Unii știu că-i din Pănceștii Bacăului și că erau cam mulți acasă, vreo șapte suflete, alții că a urmat școala de calificare de aproape doi ani și că a lucrat intîia oară la șantierul de locuințe din șoseaua Panduri, iar apoi a fost repatriată aici, la Vatra Luminosă.. Elisabeta Enache n-ar putea să-ți spună precis ce anume a indemnutt-o să îmbrățișeze meseria asta. Poate că in copilăria ei a văzut cum durau casele meșteri străini de meleagurile sale. Altfel de cit acum. Cu pămint și birne. Te uiți la dinsa și o admiri, după ce afli că-i prima dintre zidărițele de pe șantier. Dar ea n-are vreme de prisos, înalță mereu zidul. Se burzuluiește la tinărul care cam tintește și nu-i dă cărămizi la timp. Tinărul se uită chioriș la ea, fața i se întunecă și-și înnăbușe un oftat. Strînge din fălci și-i aduce cărămizi pînă ce in jiul Elisabetei se formează o stivă mare. E aproape seară. Nicolae Marcu măsoară lucrul făcut de Elisabeta Enache. Scrie în carnet. 25. De după umărul lui, ea vede și știe că asta e peste normă. Strânge sculele și pleacă. Tinărul ajutor se uită după ea. După un sfert de ceas Stan Marin îl strigă. Ține în mină o lozincă despre 8 Martie: „Ajută-mi să pun placarda asta..." Din pilna megafonului un fuior de melodie ce-ți merge la inimă prinde să se înalțe peste întregul șantier. Peste chemarea lui Stan Marin, in urechea tînărului își face loc doinirea de la stafia de radio-amplificare. Privește drept în ochii meșterului și-i spune cutezător: — ’Tătică n-auzi? Cintă Elisabeta Enache la stație... Uitată e supărarea cu ea și fuge lângă megafon. Glasul ei argintat se aude peste tot.ț Veghează la sănătatea muncitorilor La ora 6, In zorii zilei, sora Dorina Adam preda serviciul. La cabinetul medical al fabricii de ciment „Temelia“ din orașul Stalin își începea serviciul sora medicală Paraschiva Bedö. De 6 ani, ea veghează, fie zi sau noapte la sănătatea salariaților fabricii alături de medicii, felcerițele și celelalte surori. . Paraschiva Bede poate fi adesea văzută vizitînd bucătăria și cantina fabricii, unde coinstrohiază condițiile igienice de preparare și servire a mesei. Nelipsită e rațta ei pe la locurile de muncă principale, unde se interesează de sănătatea oamenilor și verifică cutiile de prim ajutor. In cadrul cursurilor G.P.A.S. ea sprijină pe cursanți la însușirea cunoștințelor practice, îndrumindu-i la executarea pansamentelor, etc. Nu-i de mirare că sora medicală Paraschiva Bede este iubită și stimată de colectivul fabricii. Maestra sportului Ne aflăm nicr una din sălile Institutului de proiectare a construcțiilor. Aplecată deasupra umfeii planșete arhitecta Rodica Grozea întocmește proiectul unui combinat sportiv. Ce îmbinare fericită ! O sportivă fruntașă, o proiectantă fruntașă... Poate că pe terenurile viitorului combinat sportiv, trăgătoarea Rodica Girozea își va ridica netocetat măiestria sportivă. Ea poate fi văzută pe poligoanele Capitalei, în campionatele republicane sau internaționale, dovedindu-se a fi una dintre sportivele de frunte ale țării noastre. Făcînd parte din lotul reprezentativ al țării, la campionatele internaționale de tir ale R.P.R., din octombrie 1954, maestra sportului Rodica Grozea a cucerit titlul de campioană internațională la proba combinată de armă liberă. ...Pe planșeta la care lucrează acum ea vede aevea contururile viitoarei construcții sportive. MIine, aici mii de sportivi se vor Întrece... ® Să realizăm planul de transporturi auto (pag. 2-a) • Cuvîntul beneficiarului — Ce așteaptă de la constructori industria alimentară (pag. 2-a) • DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI — Constructorii din Moscova aplică larg metodele industriale (pag. 2-a) • Raid,anchetă prin fabricile bucureștene de cărămizi — Să pregătim temeinic începerea campaniei de fabricație (pag. 3-a) • Vata de zgură — un produs termoizolator nou (pag. 3-a) • Mai mult simț de răspundere tovarăși activiști ai Comitetului sindical raional constructori Petroșani (pag. 4-a) • Schimb de experiență în problema calificării și educării tineretului , . (pag. 4-a) • Consecvența politică externă de pace a Uniunii Sovietice (pag. 4-a) IN ACEST NUMĂR: Ziua Internaționala a Femeii WWeMWWWW<l»Winil*M.XXXNNÄXXXV^XX>ÄX>lÄXXV»XV»^XVVXXXXXX\XXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXX>ÄXX^X>^X'*XN Mărțișorul Sus, pe una din crengile copacului, ceva ce seamănă cu o palmă făcută căuș e asaltat de un grup de vrăbii, își iau sborul fîlfîind din aripi și plutesc cu toate peste așezări și locuri, în direcții diferite. După un timp, una câte una revin la cuibul părăsit. Fiecare poartă în cioc un fir de pat sau bucăți de mușchi uscat și cu migală își reclădesc căsuța... O asemenea comparație se potrivește și fetelor din Brigada Păcii, condusă de Virginia Popescu, de la Atelierele „9 Mai“. Dacă te uiți mai cu luare aminte, ai să-ți spui în gînd" că miezuitoarele acestea din turnătoria de oțel nu sunt departe de albinele harnice ce string în fagure dulceața florilor și a livezilor. Nu e in firea lor să stea locului măcar o clipă. Iată-le lucrînd acum la formarea miezurilor. In capătul bancului Virginia Popescu ,drege peretele interior al cheliului. Ține lanțeta în mină și, cu pricepere, netezește ici o fisură, astupă dincolo o gaură. Așa, nimic nu trebuie să încurce operațiile oțelarilor. Privirile ei întîlnesc pe cele ale Ioanei Stan. Zîmbesc amîndouă. Cu anume înțeles, Ioana știe ea ce știe. Dar pentru brigadă nu e un secret. De dimineață, cind a făcut bonurile de lucru, le-a spus fetelor: — Știți că dacă muncim așa, n-o să ne facem de rîs. Pînă în ziua mărțișorului avem cam 80 la sută depășire. — 80% ?... s-a mirat Agnezia Cosovan. — Ei, păi atunci, pînă la 8 Marile cine știe cît... a completat Elisabeta Farcaș. Și s-au așezat cu temeinicie la treabă. Se transportă pămîntul de la malaxor la bancuri, armăturile, iar din planul lor de lucru pînă la uscător se formează un lanț viu care duce cu atenție miezuiiile la uscat. Da, are dece zîmbi Virginia Popescu. Cuprinde întreaga brigadă sub privirile sale. Toată lumea muncește cu sîrg. Liza Farcaș nu lasă bătătorul din mină cu una cu două. Ea știe ,cînd capătă miezul duritatea trebuincioasă. Căci altfel, mică neatenție și rebutul ii o gata la oțelari. Dar la ele așa ceva nu se pomenește. Spun turnătorii. Doar ei știu mai bine. Iți spune și meșterul Ilie Nicolae. Și obrazul lui e în joc. Doar nu degeaba dețin ele drapelul de brigadă fruntașă!... Acum, Virginia a terminat stocul de armături. Face un semn către Ioana Stan și pleacă amindouă către grămada de armături, îndreaptă sîrmele, dau forma cuvenită, chemurilor și se reîntorc la bancuri. Ioana e cea mai bună prietenă a Virginiei. Nu că n-am avea și cu celelalte brigadiere raporturi bune. Dimpotrivă. Dar pe seama o simte mai aproape de uimita ei. Sufletul ei de orfană a tînjit după căldura unei surori mai mari. Și a găsit-o de la început, de cînd a venit în urmă cu trei ani la turnătorie. Pe atunci, nu cunoștea meseria de miezuiitoare. Mai înainte fusese croitoreasă. Dar după șase luni de învățătură la școala de calificare, s-a deprins cu ea, mai ales că-i plăcea. Pune suflet în munca ei, de parcă zici că vrea să dea viață miezurilor. Asta înălțat-o în ochii oamenilor, Iar fetele au ales-o ca șefă a brigăzii. „Se pricepe mai bine și știe să organizeze lucrul“ — spusese Olga Chindea, deși era mai în virată decît Virginia, ea Acum nu mai recunoști în pe Virginia Popescu cea de altădată. Se descurcă în toate cele. Ea e inima brigăzii. Organizează diverse acțiuni, pentru ca lucrul să aibe continuitate. Asta înseamnă că își fac „provizii“ îndestulătoare: părint, armături, forme. Și iată că Virginia nici acum nu se lasă. Aer cald e deajuns la uscător. Voceta ei se face auzită : — Băgăm inelele la uscător... Milne se dă șarjă... Terminată e treaba intr-un sfert de ceas. Se șterg de sudoare. E muncă, nu glumă. Apoi Virginia zâmbește iair la Ioana Stan. Știe ea de ce. A mărturisit-o la toate fetele. S-au înțeles ca mărțișorul ce vestește primăvara să fie dat întregii brigăzi. Dar nu la întîi, ci la 8 Martie, de ziua lor. Și numai dacă treaba va merge strună... Nu-i rea dorința, îți spunem noi, tovarășă Virginia. Rîndurile astea să fie pentru brigada dumitale mărțișorul nostru, de ziua voastră. NI meritați. RADU VIRGIL Noi semnături pe Apelul de la Vena Pînă la 28 februarie, în Regiunea Autonomă Maghiară numărul total al semnăturilor pe Apelul Păcii a ajuns la 227.816. O vie activitate pentru strîngerea semnăturilor pe Apel desfășoară și echipele de cetățeni din regiunea Iași. Pînă la 28 februarie în întreaga regiune s-au strîns aproape 300.000 de semnături pe Apelul de la Viena. In orașele și satele regiunii Bacău, pe șantiere și în întreprinderi, muncitorii, țăranii, intelectualii, gospodinele, elevii întimpină cu drag pe membrii echipelor care strîng semnături pe Apelul de la Viena. Toți locuitorii comunelor Secuieni, Filipești, Sărata, Păncești din raionul Bacău, și-au pus semnătura pe Apel. Cei 9484 membri ai echipelor, care au umblat din casă în casă în orașele și satele regiunii, au strîns pînă la 28 februarie 300.000 semnături pe Apelul de la Viena. Un număr de 6000 de cetățeni din regiunea Baia Mare au format 2113 echipe de strîngere a semnăturilor pe Apelul de la Viena. Pînă în ziua de 28 februarie peste 300.000 cetățeni din regiunea Baia Mare au semnat Apelul. Intr-o serie de comune, ca: Stîna, Hrip, Sătmârel, Șomcuța Mare, toți cetățenii au semnat Apelul. Pentru viitorul copiilor mei Am 30 de ani. Simt mecanic la șantierul de construcții Petrila. Prim munca mea eu ajut la construcția noilor locuințe muncitorești destinate harnicilor mineri ai Văii Jiului. Dar, iată că imperialiștii zăngănesc din nou armele, amenințînd omenirea cu Un război atomic. Aceasta este o nebunie pe care numai o minte bolnavă o poate născoci. Alături de tovarășii mei de muncă urăsc din tot sufletul războiul. Sîntem sătui de orori. Vrem să construim in liniște. Am semnat Apelul Păcii convins că voința de pace a popoarelor va triumfa și viitorul fericit al copiilor mei, al tuturor copiilor din lume, va fi apărat. Eu mă angajez să întăresc prim muncă spornică semnătura pe care am pus-o pe Apelul de la Viena și nu voi precupeți nici um efort pentru a-mi aduce contribuția la apărarea păcii. DUMITRU SEBASTIAN mecanic la șantierul de construcții Petrila Cîmd e vorba de viitorul omenirii, a copiilor tăi, apoi nimic nu te poate opri de a lupta cu dîrzenie. Pacea poate să fie apărată, pacea trebuie să triumfe... In clișeu, printre ceilalți salariați de la Trustul nr. 14 construcții-Iași semnează pentru pace și viață, funcționarul Const. Zaibl<evschi, secretarul organizației de bază U.T.M., Emil Mardare, inginerul Gh. Seiciuc, Cornelia Anghel și alții. Ziua de 6 Martie 1945, va rămîne una dintre datele memorabile ale istoriei de luptă a poporului nostru muncitor. Sub conducerea comuniștilor, masele muncitoare au răsturnat dela putere guvernul reacționar al trădătorului și călăului Rădtescu și a adus la eterna țării un guvern democratic în care reprezentanții clasei muncitoare dețineau un rol precumpănitor. Victoria de la 6 Martie a fost o consecință directă a condițiilor favorabile create prin eliberarea României de către Armata Sovietică. Ea a fost în același timp rezultatul luptelor pe care le-a dat clasa muncitoare și masele largi popullare, sub conducerea Partidului Comunist Român, o victorie a politicii juste a acestui partid. Se realizau astfel sarcinile istorice trasate încă de la Congresul al V-lea al P.C.R.: realizarea alianței de luptă a clasei muncitoare cu țărănimea, sub conducerea proletariatului și desăvîrșirea revoluției burghezo-democratice. Firește, Congresul al V-lea al P.C.R. nu putea să prevadă formele concrete pe care le va lua desăvîrșirea revoluției burghezodemocratice. In etapa istorică deschisă după 23 August 1944, partidul stabilea ca direcție principală a atacului principal: degrascarea partidtelor burghezo-moșierești, ca și cea a social-democraților de dreapta, ca trădători ai intereselor naționale și sociale ale poporului. Era necesară izolarea acestor fariîtte de masele largi ale țărănimii și ale micii burghezii. Aceste mase trebuiau atrase, în alianță și sub conducerea proletariatului, la lupta penrtru desăvîrșirea revoluției burghezo-democratice. Clasa muncitoare condusă de partid dădea bătălia pentru aliați și în primul rind pentru cîștigarea principalului aliat: masele de bază ale țărănimii. Iată pentru ce, aplicînd această linie tactică, partidul a elaborat o platformă care cuprindea principalele obiective în juriul cărora trebuia dată lupta și anume: instaurarea unui guvern democratic care să reprezinte cele mai largi mase populare, capabil să ia măsurile pentru mobilizarea tuturor resurselor în vederea susținerii efortului de război, alături de Uniunea Sovietică, pentru eliberarea țării. Partidul chema masele populare la exproprierea moșierilor și la împărțirea pămimitului către țăranii fără pămint sau cu pămînt puțin. Lozincile de luptă ale partidului cereau democratizarea țării, abolirea măsurilor fasciste și rasiale, pedepsirea criminalilor de război Așa cum era de așteptat, la chemările partidului mase populare uriașe au răspuns fără întirziere. Realizarea reformei agrare, legiferată la câteva zille după instiaiuirairea guvernului dr. Petru Groza, a constituit un factor de cea mai mare însemnătate în marea operă de transformare social-economică a țării noastre, a însemnat extinderea și întărirea considerabilă a bazei de mase a partidului, a alianței revoluționare dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, sub conducerea proletariatului. Masele populare conduse de comuniști au înfruntat victorioase crîncena împotrivire a reacțiuniii burghezo-moșierești. Reacțiunea grupată în jurul regelui se baza pe sprijinul imperialiștilor americani și englezi cărora le slujeau. Imperialiștii se bizuiau pe agentura lor din Romînia pentru a readuce țara noastră în stăpînirea lor. Așa se explică opoziția înverșunată a reacțiunili, încercarea disperată a guvernului Rădescu de a se menține la putere prin teroare. Dar represiunile organizate în diferite părți ale țării, masacrul pus la cale în Capitală la 24 februarie 1945, toate intrigile și manevrele la care s-a dedat coaliția burghezo-moșieiească ș-i au prăbușit lamentabil. In zadar a recurs reacțiunea la vechea sa agentură fascistă, legionarii, adevărată haită nărăvită la sînge muncitoresc. Valul impetuos al luptei poporului a impus la 6 Martie 1945 alungarea guverniului reacționar al lui Rădescu, aducînd la putere guvernul democratic condus de dr. Petru Groza. Victoria forțelor populare conduse de partid a provocat izbucnirea fățișă a furiei reacțiunii interne și externe. Așa zisele „partide istorice", în frunte cu regele, s-au demascat cu totul ca agenturi străine, cu dușmani de moarte ai intereselor vitale ale patriei și poporului. Masele populare de sub conducerea partidului s-au ridicat cu promptitudine și energie împotriva trădătorilor de țară și patronilor lor imperialiști. Mulțumită ajutorului politic și diplomatic al Uniunii Sovietice, politicii juste a partidului nostru, poporul român a putut respinge cu succes uneltirile îndreptate de imperialiști împotriva independenței și suveranității patriei noastre. Poporul muncitor și-a putut păstra și consolida cuceririle sale democratice, dreptul de a dispune de propria sa soartă în sensul năzuințelor sale. Schimbarea raportului de forțe în favoarea clasei muncitoare și a aiiciațiilor săi a făcut posibilă, în noiembrie 1947, izgonirea din guvern a ultimiilor respirezemtiaiuti al burgheziei și apoi, la 30 Decembrie 1947, răsturnarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române. Simulgerea puterii politice din milele claselor exploatatoare de către proletariat reprezintă cucerirea fundamentală a oamenilor muncii din țara noastră. Aceasta a însemnat instaurarea regimului democrate popular în Romînia, trecerea de la desăvîrșirea revoluției burghezo-democratice la revoluția socialistă. S-au creat astfel condițiile pentru lichidarea puterii economice a burgheziei, pentru reorganizarea și dezvoltarea industriei și a sistemului de finanțe și credit pe bază socialistă, pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru monopolizarea de către stat a comerțului exterior și pentru crearea unui puternic sector socialist de comerț. Astăzi, după 10 ani de la victoria obținută la 6 Martie 1945, poporul nostru muncitor poate privi cu mîndrie bilanțul muncii sale rodnice, bilanțul victorios al luptei pe care a dus-o sub conducerea comuniștilor și cu ajutorul frățesc al marii Uniuni Sovietice. Faptele au dovedit că partidul nostru nu cunoaște alt scop decît fericirea oamenilor muncii, că nu slujește decît intereselor vitale ale patriei și poporului. Ar fi însă greșit să ne închipuim că imperialiștii americani și englezi și complicii lor au renunțat la planurile lor dușmănioase. Călcind în picioare cele mai elementare reguli alle vieții internaționale, cercurile agresive din Statele Unite se dedau la acțiuni provocatoare împotriva țării noastre, acțiuni mergînd pînă la finanțarea fățișă a activității de subminare dusă pe teritoriul român de bande de spioni și provocatori recrutați din rînduil celor mai abjecte lepădături fasciste. Toate încercările criminale de a strecuria în țară pe ticăloșii instruiți special în școlile spionajului american au fost zdrobite fără cruțare. Pămîntul țării arde sub picioarele acestor trădători. Inspăimintați de perspectiva de a da ochi cu poporul pe care l-au trădat aceste elemente, decăzute pe ultima treaptă a abjecției, nu s-au dat înapoi de la acțiuni criminale de soiul atacului executat recent împotriva reprezentanței noastre diplomatice de la Berna, acțiune patronată și condusă de spionajul american. 6 MARTIE 194$ O dată memorabilă a istoriei luptei poporului nostru muncitor