Constructorul, iunie 1955 (Anul 7, nr. 281-284)
1955-06-04 / nr. 281
PftŐlETAftt MN tőATg ȚARII!. UMȚI-VA! ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ANul VII NR. 2814 pagini 20 bani Simbătă 4 iunie 1955 Tratatul păcii și securității popoarelor Votul unanim al Marii Adunări Naționale a hotărît ratificarea Tratatului de la Varșovia. Alături de Uniunea Sovietică, R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, R. D. Germană, R. P. Polonă și Republica Cehoslovacă, țara noastră proclamă hotărârea de a colabora la toate acțiunile internaționale menite să ducă la asigurarea păcii și securității internaționale, de a depune toate eforturile pentru ca organizația creată la Varșovia să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. In expunerea președintelui Consiliului de Miniștri, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, în intervențiile deputaților Marii Adunări Naționale și-au găsit o puternică oglindire sincerele năzuințe de pace ale poporului român, cât și hotărârea sa nestrămutată de a-și apăra cuceririle sale istorice, viața sa nouă și liberă. Votul unanim al Marii Adunări Naționale a exprimat încă o dată unitatea de nezdruncinat închegată între partid, guvern și popor în fața problemelor politice externe și interne. Este evident pentru fiecare patriot, pentru fiecare om conștient din țara noastră că nu este de ajuns să te pronunți în favoarea păcii, fără a acționa în sensul apărării ei. Sincer și profund atașat cauzei păcii și colaborării internaționale, poporul nostru a sprijinit cu toată însuflețirea toate acțiunile de politică internațională ale statului său democrat-popular, a răspuns tuturor inițiativelor pornite împotriva pericolului de război. Cu deosebită dragoste și deplină încredere a salutat poporul nostru numeroasele inițiative pornite de-a lungul acestor ani de către guvernul sovietic cu scopul slăbirii încordării relațiilor internaționale și rezolvării problemelor internaționale litigioase. Urmărind desfășurarea evenimentelor politice internaționale, poporul nostru s-a ridicat de la început împotriva uneltirilor imperialiste ce urmăreau reînvierea militarismului german, uneltiri care au dus pînă la urmă la acordurile de la Paris. Ca și alte popoare europene, poporul român a fost silit să înfrunte în două rânduri năvala hoardelor militariste germane. In două rânduri, ln decursul unei vieți de om, țara noastră a fost crunt jefuită de militarismul german și sute de mii de oameni au plătit cu sînge.e sau cu viața lor aventurile tîlhărești ale kaiserului Wilhelm al 11-lea sau ale lui Hitler. Poporul român nu putea privi nepăsător cum clica militariștilor vest-germani pregătesc noi agresiuni cu sprijinul direct al patronilor lor de peste ocean. Dîrza opoziție a poporului nostru față de reînvierea militarismului german revanșard a găsit concretizare în tratatul de la Varșovia al celor opt state iubitoare de pace din Europa, care au hotărît să străjuiască păcii și securității lor prin măsuri potrivite să năruiască planurile oricărui agresor. Pavăză de neînvins a păcii și libertății popoarelor noastre, tratatul de la Varșovia, nu constituie o amenințare pentru niciun alt stat, ci dimpotrivă, corespunde intereselor vitale ale tuturor popoarelor interesate în menținerea păcii. Pe drept cuvînt a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej că niciodată în istorie, poporul nostru nu a dispus de o garanție aht de sigură și de puternică a muncii sale pașnice, a independenței și suveranității sale de stat, împotriva oricărei intervenții sau agresiuni imperialiste. Intr-adevăr, cine nu-și amintește vremurile cînd România era prada tuturor planurilor urzite de clicile imperialiste, cred conducătorii trădători recrutați din rindurile burghezo-moșierimii o aruncau dintr-o tabără imperialistă în alta. Poporul român a plătit cu sângele și truda sa de rob această politică nemernică. Astăzi, însă, țara noastră liberă, condusă așa cum vrea poporul, cum o cer năzuințele și interesele sale vitale nu mai stă la cheremul clicilor imperialiste. Marele lagăr al păcii, democrației și socialismului, cu cele 900 milioane de oameni ai popoarelor sale constituie o forță invincibilă, capabilă să zădărnicească orice aventură criminală a imperialismului. Numai acei care au pierdut simțul realității și al măsurii își mai pot închipui că poporul român ca și celelalte popoare libere ar putea îngădui amestecul imperialist la afacerile interne ale țării noastre. Fiindcă spre acest fel, spre restabilirea vechiului jug, rivnesc la urma urmelor toate planurile și acțiunile puse la cale de imperialiștii americani și complicii lor. Nenumărate stnt acțiunile dușmănoase — inclusiv acțiunile directe ca parașutările de spioni și sabotori,atacul banditesc de la Berna etc. — care dovedesc ce gânduri poartă țării noastre, cercurile guvernante americane. Iar cînd aceste cercuri încep să predice despre dorința lor despre așa zisa eliberare a țării noastre, fiecare om de la noi își dă seama despre ce este vorba. Oricine știe că „filantropii“ de peste ocean ar vrea să „elibereze“ țara noastră de independența pe care și-a cucerit-o și să „elibereze“ poporul român de libertatea pe care cu atît de greu preț a c"știgat-o. Recentele pretenții ale oficialității americane de a pune la discuție chestiunea regimului idle stat al Romîniei merg pe vechea linie a încercărilor de amestec, adică pe linia așa zisei „politici de forță“, politică orbească și falimentară. Ca și pretutindeni în țările unde popoarele și-au cucerit libertatea, limbajul unei astfel de politici nu poate găsi ascultători. Poporuilui român nu i se mai poate vorbi astăzi așa cum financiarii și politicienii burghezi ai apusului obișnuiau s-o facă cu regimurile burghezo-moșierești. Au apus acele timpuri ale bunului plac imperialist în țara noastră. Au apus pentru totdeauna! Aceasta au arătat-o clar și răspicat atît expunerea primului ministru cit și cuvintele deputaților Marii Adunări Naționale. „Chestiunea regimului de stat all României ” a subliniat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — a fost hotărâtă o1 diată pentru totdeauna de poporul român conform voinței și intereselor sale și nici un fel de putere străină nu are căderea să o pună în discuție“. Tratatul încheiat la Varșovia este cea mai bună cbezășie că amatorii imperialiști de amestec în treburile interne ale țărilor noastre nu-și vor putea vedea împlinite niciodată iluziile lor. Ratificînd acest tratat, Marea Adunare Națională a dat cel mai potrivit răspuns pretențiilor nesăbuite de tutelă pe care le ridică și azi imperialiștii. Deputații Marii Adunări Naționale au dat glas voinței întregului nostru popor de a traduce în faptă tratatul de la Varșovia, de a închina toate eforturile creatoare cauzei păcii și a patriei. In numele alegătorilor lor, muncitori sau țărani muncitori, tehnicieni sau artiști, militari ai Forțelor Armate sau femei, deputații au exprimat ferma hotărîre a poporului de a nu precupeți nimic ce poate duce la înflorirea, întărirea patriei, ce poate folosi cauzei păcii și securității internaționale. Poporul nostru — așa cum a arătat în expunerea sa tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — „își va îndeplini cu cinste obligațiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe Tratatul de la Varșovia printr-o muncă eroică pentru întărirea și înflorirea patriei, pentru sporirea capacității ei de apărare, pentru triumful păcii și colaborării internaționale LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, hotărăște: Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, în ziua de 14 mai 1955. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, DR. PETRU GROZA București, 30 mai 1955. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, AVRAM BUNACIU SA ECONOMISIM METALUL nrsstrsssArssL sssssssssssssss* Peste 80 tone fier vechi valorificat La fabrica de ciment Cernavoda „Ideal“ secțiile carieră și transport și-au realizat sarcinile de plan pe luna mai tacă de la data de 27 a lumii trecute. In obținerea acestui succes s-au evidențiat minerii Ion Olaru, Marin Adam, Roman Garabă și Andrei Hoatcă, excavatoriștii Anghel Leța și Constantin Conteniță, mecanicii de locomotivă Ion Viatu, Ion Bradu și Mihai Mintea. In lupta pentru economisirea metalelor colectivul întreprinderii a valorificat de la începutul anului și pînă la prezent 82.165 kg fier vechi peste cantitatea prevăzută pe 1955. De asemenea, conducerea întreprinderii a„ WBW”izait o echipă permanentă de încărcări-descărcări, deoarece sumele plătite pentru locații ajungeau pînă la 15.000 de tea penelor la vanele de 50—65 mm, precum și prin reducerea toleranțelor de prelucrare a bucșelor. Făcîndu-se experiențe, s-a constatat că penele pot fi confecționate din fontă, prevăzute numai cu inele de bronz, iar toleranța la prelucrarea bucșelor poate fi redusă de la 9 la 2 mm. Gazanele pentru topirea antimoniuilui, executate în trecut din fontă cenușie, sunt construite acum din fontă aliată cu crom, rezistentă la foc. Durata de utilizare a noilor cazane este de 5 ori mai mare și se realizează anual o economie de 2000 kg fontă. O altă măsură tehnico-organizatorică importantă, care dovedește că prețuirea metalelor este o preocupare deosebită pentru colectivul întreprinderii „Feroemail“, a fost instalarea unui separator magnetic la turnătorie. Separatorul reține părticelele de u. Dr . ■ . . „------- , metal din pământul de turnătorie, recuperer lunar. Rezultatul acestei masuiri este^rindu-se astfel la fiecare an 200 tone de capman prezent întreprinderea nu a mai plătit nici o penalizare la încărcarea și descărcarea vagoanelor. fontă. De asemenea, alte 20 de tone deșeuri de fontă sunt valorificate anual prin atragerea spațului de la prelucrarea pieselor și predarea lui la întreprinderea de colectare a metalelor. In fruntea acțiunii pentru economisirea metalelor se află tovarășii Alexandra Ionescu de la secția vane, Gheorghe Molnar, Gheorghe Cristea — șeful sectorului mecanic și Gheorghe Stănescu — șeful sectorului turnătorie Economiile fierarilor-betoniști N. POSTELNICU corespondent Fiecare lucrare terminată îmbogățește contul de economii al brigăzii de fierari-betoniști condusă de Constantin Petrovici, die*pe șantierul antrepozitului frigorifer din Iași, cu noi cantități de materiale rezultate din reducerea consumurilor specifice. La fasonarea armăturilor fierul-beton este întins perfect cu ajutorul trăitului la dimensiunile exacte din plan. In acest fel, brigada a redus pierderile admisibile cu aproape 1000 kg de material. Cu multă grijă se execută și montarea rabitului pentru teraputelille dia tavane și pereți. Plasa e prinsă de cîrlige după ce a fost bine întinsă, iar fixarea rabituilui pe pereți începe de la plafon spre pardoseală Economiile realizate după această metodă însumează aproape 150 mp de plasă. In cursul lunii mai, brigada a mai economisit 50 kg. sîrmă neagră și 300 kg. de diferite piese de armătură pentru grinzi. Preocuparea pentru consumul economic al materialelor situează colectivul tovarășului Petrovici printre brigăzile fruntașe din întreprinderea de construcții nr. 141. Prin măsuri tehnice In cursul lumii ________, trecute, muncitorii organizatorice și tehnicienii tanre,prinderii „Feroenunt -Ploești au reușit, aplicîimd o serie de noi procedee tehnologice, să economisească o importantă cantitate de metal. Astfel, la morteza din atelierul mecanic s-a adaptat o borștangă cu balama, care permitea înlocuirea cuțitelor dinn oțel rapid prin plăcuțe din metale dure. In acest fel se va realiza anual o economie de circa 25—30 kg oțel rapid. O cantitate importantă de bronz se va economisi în decurs de un an prin înlocui MARIA VOINESCU corespondentă Maistrul Ion Șer-Valoarea deșeurilor Gan a măsurat de doua ori bana de fier profilat, în lungime de 12 metri. Rezultatul socotelilor nu-l mulțumi : oricum ar fi tăiat bucățile ce-i trebuiau, tot mai rămânea un capăt, care trebuia dat la deșeuri. Or, tocmai deșeuri nu vroia el să scoată. Dar dacă ar lua două bare — n-ar putea încadra mai bine dimensiunile? Da, da, asta era soluția. Astfel, la comanda de containere, barele de fier au fost folosite în întregime. Față de prima măsurătoare s-a obținut o economie de 5 bare— adică 180 kg fier. Lăcătușii-scuteri Constantin Vasiliu Gheorghe Radu nu puteau face față cernușițelor de unelte necesare atelierelor. Intr-o zi, descoperită la grămada de deșeuri niște foi de arc de autocamion. Poate că, prelucrat cu grijă, materialul ar putea fi folosit la confecționarea sculelor . După cîteva experiențe, lăcătușii au reușit să recălească oțelul. De atunci, toate deșeurile de foi de arc aflate la unitățile Trustului de construcții nr. 3 București ,au devenit un material prețios și căutat, care este trimis atelierului de construcții metalice. Din ele, lăcătușii C. Vasiliu și Gh. Radu fac cuțite de frezor și de ștanțe, ponsoane, dălți etc. Pînă acum ei ,au confecționat peste 800 de scule, înlocuind circa 600 kg oțel special. Orice deșeu de metal este astăzi prețuit de fiecare muncitor al atelierului și își găsește o bună întrebuințare. De pildă, echipa lăcătușului Gheorghe Florescu, luforînd la grătarele pentru canalele unui garaj, a folosit sute de capete de fier profilat, economisind aproape o tonă de fier. Alți lăcătuși din atelier au prelucrat 15 tone de deșeuri de fier-beton, colectate de pe șantiere, confecționând din ele 350 de paturi De aseenea, echipa lăcătușului Mircea Graham execută, din ștraifurile de tablă rămase de la uși, tipare necesare fabricării blocurilor de beton; ea a economisit 160 kg de tabla. Colectivul de muncitori din atelierul de construcții metalice al Trustului rar. 3 se poate mîndri pină in prezent cu o economă de peste 16 tone fier și 600 kg oțel special. După o nouă tehnologie In sectoarele întreprinderii de producție anexă „6 Martie“ din Timișoara, la confecționarea pieselor și uneltelor metalice se pierdea o mare cantitate de metal prin adaosurile de prelucrare. Tehnicienii și muncitorii au introdus însă în ultimul timp o nouă tehnologie, înlocuind strunjirea și alte operații prin matrițare. Astfel, rolele pentru plăcile turnate ale taliilor de covil nu se mai prelucrează la strung, ci sunt matrițate. Din metalul economisit lunar datorită acestui procedeu se pot confecționa în plus 100 de role. Matrițarea a fost introdusă și la executarea fălcii mobile a menghinelor paralele pentru lăcătușerie. Înainte, această piesă se executa din trei bucăți separate, care erau unite prin sudură. Noua metodă reduce durata confecționării, economisind în fiecare lună 225 kg metal și 1200 electrozi de 5 mm. Șuruburile de manevrare ale menghinelor erau pînă acum strunjite, ceea ce făcea să se piardă aproape jumătate din bucata de metal. Trecerea la executarea lor prin forjare, cu toleranțe minime față de forma finală, dă posibilitatea ca din aceeași cantitate de metal să se confecționeze lunar încă 150 de șuruburi. La ultima constă-inițtativa * ITML* [ferului de prefabricate din cadrul întreprinderii de producție anexă rur. 512 — Orașul Stalin, tânărul inginer Vasilie Maricu a atras atenția asupra necesității de a se economisi cît mai multe materiale și, mai ales, de a folosi cu chibzuință materialul feros, cu scopul de a reduce prețul de cost al prefabricatelor. Cu acest prilej, fruntașul la producție Moise Dumittrescu a propus să se pornească o acțiune de colectaie a fierului vechi risipit prin curte și împrejurul atelierului. Propunerea a fost primită cu bucurie și s-a trecut la fapte. Mobilizați de organele sindicale, muncitorii, în frunte cu fierarrii botaniști Gheorghe Cucu și Nicolae Brezeanu, au adunat în mai puțin de o săptămână peste 5000 kg fier vechi, care a și fost recuperat, fiind întrebuințat la diferite piese prefabricate și la confecționarea unor articole de larg consum. M. STELEA corespondent Pentru îndeplinirea planului înainte de termen Analiza realizărilor obținute pînă acum în întrecerea socialistă a dat constructorilor de la grupul de șantiere nr. 3 Petrila un puternic imbold în munca de viitor. Ei s-au angajat, de pildă, să depășească sarcinile de plan cu 3% și să mărească productivitatea muncii cu 2%. Un obiectiv de seamă în întrecere va fi darea în folosință înainte de termen a barajului canalului desnisipator, a laboratorului și casei comprosoapelor la lotul nr. 1, a blocului , cu 24 apartamente, a pavilionului spital și a locuințelor cu un total de 53 apartamente la lotul nr. 2, a blocului-magazin nr. 11 cu 24 apartamente și a altor 88 apartamente la lotul nr. 3. Toate lucrările vor fi de bună calitate. . Pentru realizarea acestor angajamente vor fi organizate noi brigăzi complexe și de specialitate, astfel ca 85% din numărul total al muncitorilor să lucreze în acord global; se vor extinde metodele înaintate de zidire rapidă și tencuire mecanizată — și în general vor fi puse în aplicare toate măsurile tehnico-organizatorice preconizate de conducerea Trustului nr. 7. Printr-o mai bună gospodărire a materialelor se vor realiza economii de 6000 lei. Conducerea grupului de șantiere, cu sprijinul comitetului sindical, s-a angajat să îndeplinească în întregime planul de calificare pentru meseriile de zidar și tencuitor gradul 1 și 2. R. BOTEANU corespondent In aceste zile, pe șantierul de locuințe muncitorești I.L.L. din Craiova aii Trustului nr. 6, constructorii dau zor pentru redeplinirea angajamentelor luate. întrecerea socialistă, care ,a cuprins majoritatea brigăzilor și echipelor de la celle diouă blocuri ridicate de roșu, își arată roadele din ce în ce mai mult. Deplina omogenitate și colaborarea ce există între oamenii brigăzii complexe de zidari a lui Marin Bivolaru, precum și rîvna cu care muncesc a făcut posibilă terminarea montării prefă hridateilor la maii devreme ,a planișee peste ambele partere die la blocul A. Echipa de tíropicairi ,a fruntașului Ion Drăceiu a putut astfel începe confecțiomairea șarpantei. Pe primul loc in clasament La campionatul orășenesc de volei al orașului Brăila participă și echipa constructorilor. La sfîrșitul turului, voleibaliștii constructori se află pe primul loc în clasament. Ultimul meci susținut cu echipa Flamura roșie a fost câștigat cu categoricul scor de 3-0. Echipa a folosit următorii jucători: A. Dumitriu, N. Enache, P. Mateescu, D. Sighinoș, Gh. Sandu, Gh. Ciorna, A. Haidusis, T. Constantin și V. Forțu. In deschidere, juniorii colectivului „Constructorul“ au întrecut cu 3-1 pe cei de la Flamura roșie. VALII TIBERIU corespondent Mîndrie îndreptățită Împreună cu șeful șantierului, ina. Lazăr Cucoș, și cu ina. Otto Gross, șeful de lot, maistrul Stan Marin trece dintr-o încăpere în alta, dintr-un apartament în altul. Netezește cu mîneca un colț de ușă, unde i se pare că uleiul n-a prins destul luciu, cercetează pentru a zecea oară dacă priza electrică e pe aceeași linie cu capetele firelor de telefon, se necăjește grozav cînd zărește cîteva urme de pași pe parchetul curățat. Dar, oricit ar fi de exigent față de munca lui și a tovarășilor de pe șantier, maistrul nu poate găsi cusur temeinic. Zugrăveala proaspătă, faianța colorată și mozaicurile din băi, vopseaua în nuanțe deschise a tîmplăriei la bucătării, obiectele de instalații alese cu grijă — totul incintă ochiul. Un constructor experimentat nu se mulțumește însă numai cu înfățișarea clădirii. El ghicește și ceea ce i ascuns vederii — buna calitate a zidurilor executate de brigada complexă a lui Victor Pintilie, tencuielile netede așternute de brigada lui Dumitru Dumitru, toate conductele și coloanele pe care brigada lui Sava Petrescu le-a montat pentru rețeaua electrică, pentru încălzirea centrală, pentru instalația de gaze naturale la bucătării. Constructorii sunt minări —și au de ce. Au trecut numai 10 luni de cînd s.a așezat aici prima cărămidă. Iar acum, corpul 2 al blocului C — prima clădire de pe șantierul Vatra Luminoasă al Trustului nr. 3 — e terminat; în curînd, cele 23 de apartamente își vor primi locatarii. In vreme ce brigada complexă a lui Victor Pintilie montează ultimele fîșii de planșeu peste etajul II al corpului 1, echipele de finisare s-au concentrat la blocul A. In cele trei corpuri, avind laolaltă 91 de apartamente, îi găsești pe tencuitorii din brigăzile lui Ilie Duță, Nicolae Preoteasa și Ilie Apostol, pe zugravii din echipa lui Ion Peliu, pe vopsitorii conduși de Toma Cîmpeanu, echipele de mozaicuri ale lui Marin Preoteasa și Gavrilă Ruț și cele de parchetari ale lui Aristide Prună și Ion Constantinescu. Șeful de lot ing. Nicolae Jipa, maiștrii Ion Csáki și Alexandru Iacob, normatorii, își petrec cu toții cea mai mare parte a zilei în mijlocul muncitorilor. La 15 iunie trebuie terminaat corpul 3, iar apoi, la interval de câte o lună, și celelalte. Se pot realiza finisaje și mai bune decit la blocul C ? Greu de spus — dar colectivul lotului A vrea s-o dovedească. ADRIAN RUSU Contribuția lor Cînd au venit cele două autocamioane ZIS la I.A.R.A., pentru a intra în reparații generale, oamenii le-au consultat ca pe niște vietăți, deși motoarele lor încetaseră mai de mult să „respire“. Unul din ele — comanda 89 — a fost încredințat mai multor oameni și echipe. Desfăcut din ansamblul lui, autocamionul nu mai semăna cu ceea ce fusese înainte. Echipa de motoriști a lui Dumitru Zamfir și cea a lui Haralamb Hașcu, de la condiționări de agregate, au luat în primire motorul, meșterind cu pricepere inima mașinii , brigada de tinichigii a lui N. Diaconescu și N. Frățilă, de la șasiuri și bene, aveau de muncit, nu glumă. Ca să nu mai vorbim de instalațiile electrice în stare de plîns, unde echipa lui Paul Mărgineanu a ostenit o Teacă. Cîte nu sînt de făcut la un camion pus pe butuci! Și, în momentul cînd ultima lucrare — tapițeria — executată de utemistul Valeriu Găliceanu, a fost terminată, în contul de economii al comenzii respective, oamenii aceștia înscriseseră o nouă sumă: 5238 lei. Nici la celălalt autocamion — comanda 122 — treaba n-a stat în loc. E adevărat că aici erau mai multe greutăți. Oamenii însă nu s-au speriat. La această comandă lucrau comuniștii cei mai pricepuți și mai harnici: I. Moraru, Petre Radu, Cornel Gheorghiu, N. Frățilă, Aurel Georgescu, Ion Mironescu, A. Vărzaru și tîmplarul Alexe Marin. Nu peste multă vreme, și contul lor de economii înregistrase o economie de 5000 lei la materiale. Aceasta e contribuția la introducerea unui regim sever de economii — unul din obiectivele întrecerii. Nu mă socotesc fi accentuate in WH m competent în precursul prelucrării. •'isSIM’sa, teme de artă. Cu succes folosim HZ&mL*■ mg Pi dar îndrăznesc să si marmora de Axfirm că strungarii sun, Căprior, fiaii piatră, șlefuie răști, Sebeș și altorii și lustruitorii de marmoră, aratele", gonit și alabastru de la noul atelier Cine nu ar invidia pe muncitorii de de obiecte de consum popular de pe la atelierul din str. Neculce, mai ales strada Neculce din Capitală, sint acte în ceea ce privește condițiile de juvărați artiști, creatori de frumos, cru ? Pereții halei în care muncesc Am văzut întîi caietul de modele, ei sînt îmbrăcați în marmoră. Lumina Mi s-a arătat cu mîndrie arhitectul străbate din belșug, prin geamurile Stelian Soare; mai toate modelele sunt largi. Mașini și utilaje moderne — concepute de el. lată servicii de birou gatere, mașini de tăiat cu șaibe de compuse din călimări, tampoane, preșe carborund, polizoare pentru degroșat, papiere, suporturi de calendar , ia, strunguri, mașini de găurit și de șlefuit servicii de fumat, servicii de toaletă. — ușurează munca la fiecare operație, vaze de flori, fructiere, bomboniere. Ești cuprins de adine respect răsfeșnice pentru pian și birouri. Toatezîndu-i la lucru pe maistrul sculptor se caracterizează prin suplețe și ele. Ion Alexandrescu, pe maistrul, strunganță în linie cu trăsături inspirate gaz în piatră Carol Costișel, maistrul din arta populară, șlefuitor Florica Treger și ciracii lor „Aragonitul, materia noastră primă Nicolae Palade, Tudor Țene și Gheorprincipală — lămurește arhitectul Ghe Zarzu. Ei caută să transpună cît Soare —■ este o adevărată minune a mai veridic modelul în piatra naturii. Pe lângă coloritul lui variat . De la „Fondul plastic“ s-a primit galben-cafeniu în ape, verde și alb- de curând o comandă pentru reprodugălbui, el prezintă avantajul că lasă cerea modelelor originale executate de să treacă razele de lumină. De altfel artiștii noștri plastici. E o mare cinste această calitate ne-a îndemnat să exel pentru muncitorii de aci. Se vedea cutăm lămpi de noptieră, abajururi, asta din spusele iov. Carol Costișel. Aragonitul cere însă lucrătorului : „Vom lucra cu dragoste fierbinte, e înaltă calificare și mare atenție, dato prima noastră lucrare mai mare“,rită faptului că unele fisuri ar putea N. BRUJAN Bugetul de stat al R. P. R. pe anul 1955 Marea Adunare Națională a discutat și aprobat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul unui stat pe care și-l gospodăresc cu înțelepciune și dragoste stăpînii lui adevărați, oamenii muncii, așa cum o cer interesele și năzuințele lor. Bugetul țării noastre nu mai este, așa cum era în trecut, o treabă ce privea pe „specialiștii“ burghezo-moșierimii și din care nimeni nu putea înțelege altceva decît că el va aduce exploatatorilor și afaceriștilor noi cîștiguri hoțești, iar poporului muncitor noi biruri și suferințe. Bugetul de stat al statului democrat-popular, oglindește sarcinile trasate de partid și guvern cu privire la dezvoltarea economiei naționale, la creșterea nivelului de trai material și cultural, la întărirea puterii economice și a capacității de apărare a patriei. Raportul prezentat Marii Adunări Naționale de către ministrul de Finanțe constituie un tablou rezumativ al roadelor muncii harnice depusă în cursul anului trecut de către întregul nostru popor, muncitor pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Creșterea cu 6,6% față de 1953 a producției globale in industria socialistă, depășirea cu 93u/o a nivelului producției din anul 1950 sunt rezultate cu care pe bună dreptate se pot mîndri oamenii muncii din țara noastră. Limbajul simplu, dar limpede al cifrelor vădesc succesul crescind pe care îl înregistrează continua dezvoltare a industriei grele — fundamentul indispensabil dezvoltării tuturor ramurilor economiei naționale și izvorul bunei stări a poporului muncitor. Desființarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații, reducerea prețurilor cu amănuntul la unele mărfuri industriale și alimentare, ilustrează avîntul economic necontenit pe care-l asigură economiei naționale politica partidului și guvernului nostru. Faptele confirmă că așa cum ne arată necontenit partidul și guvernul nostru, singura cale justă și posibilă a ridicării nivelului de trai este sporirea productivității muncii, micșorarea sistematică a prețului de cost și întărirea regimului de economii în toate ramurile economiei naționale. In fața acestor succese ale economiei naționale oamenii muncii din construcții simt dreapta mândrie a contribuției pe care și ei au adus-o. In anul 1954 amploarea și ritmul lucrărilor din sectorul construcții au atins un nivel de patru ori mai mare decît în 1949. Fondurile alocate au slujit noilor construcții menite în primul rînd să asigure dezvoltarea industriei grele. Au fost duse la bun sfîrșit o serie întreagă de noi construcții destinate agriculturii, industriei ușoare și alimentare, nevoilor social-culturale. Este grăitor faptul că planul pe trimestrul I al anului acesta a fost realizat de organizațiile Ministerului Construcțiilor în proporție de 109%. S-au putut da în folosință printre altele 18 noi hale industriale, blocuri de locuințe totalizînd 1154 apartamente, cămine cu o capacitate totală de 1215 locuri. Așa cum a arătat în Marea Adunare Națională, tovarășul Gh. Hossu, ministrul Construcțiilor, toate aceste realizări au fost cu putință datorită faptului că partidul și guvernul au orientat sectorul de construcții pe linia industrializării construcțiilor, dotîndu-le cu cele necesare în acest scop. Astfel valoarea parcului de mașini de construcții a crescut din 1948 pînă în 1954 de peste 100 de ori. Față de nivelul aceluiași an 1948, mecanizarea globală a lucrărilor a sporit de 13 ori, indicele global de mecanizare atingînd 38%. De asemenea, mergînd pe linia transformării treptate a șantierelor în puncte de montaj, a crescut considerabil folosirea prefabricatelor în executarea lucrărilor de construcții. Progrese de seamă s-au făcut și în ce privește organizarea muncii pe șantiere și introducerea tehnicii noi în toate fazele de execuție. Este de la sine înțeles că aceste succese nu ne fac să uităm de lipsurile care mai dăinuie în activitatea sectoarelor de construcții și materiale de construcții. Dimpotrivă, sarcinile care rezultă din bugetul de stat pe 1955 pun în țara noastră noi datorii de cinste și de mare răspundere. Bugetul de stat al R.P.R. pe 1955 prevede la venituri o sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli 43.005,0 milioane lei. Doar 7,5% din totalul veniturilor reprezintă impozitul pe populație. Resursele bugetului de stat pe 1955 sînt destinate, în cea mai mare parte (72,8%) pentru finanțarea economiei naționale și pentru acțiunile social-culturale. Pentru finanțarea lucrărilor capitale se prevede o sumă de 9.091,3 milioane lei. Mijloacele importante alocate anul acesta pentru Investiții vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agriculturii și altor ramuri ale economiei naționale. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2% din volumul total al planului de investiții pe 1955. Construcțiile de locuințe și lucrările social-culturale și edilitare se lărgesc cu 7,0 % față de anul trecut. Pentru învățămînt, cultură, sănătate și alte acțiuni social-culturale, bugetul de stat pe anul 1955 prevede alocații în sumă de aproape 7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă față de anul trecut o creștere de 8,9 %. Apărării patriei i-a fost alocată suma de 4.477,3 milioane lei. Faptul că suma principală a veniturilor o reprezintă acumulările provenite de la întreprinderile și organizațiile economice socialiste subliniază importanța decisivă pe care o prezintă creșterea producției industriale și agricole, ridicarea productivității muncii, reducerea prețului de cost și respectarea regimului de economii. Oamenii muncii din construcții desprind sarcini de cea mai mare importanță din bugetul de stat pe 1955. Din totalul planului de investiții valoarea lucrărilor de construcții și montaj reprezintă 50,1%. Îndeplinirea vastului program de construcții cere — așa cum a arătat și raportul ministrului de Finanțe — ca unele întreprinderi și organizații de construcții să lichideze din activitatea lor o serie de deficiențe cum sunt: folosirea nerațională a utilajului, organizarea defectuoasă a șantierelor, insuficienta folosire a forței de muncă și materialelor, ca și deficiențele care au persistat în activitatea organizațiilor de proiectare. Raportul subliniază de asemenea că: „Sarcina de reducere a costului construcțiilor și de creștere a productivității muncii, prin folosirea cît mai complexă a mașinilor și mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor și a forței de muncă, reducerea cheltuielilor de transport, precum și prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să constituie o preocupare permanentă a întreprinderilor de construcții“. Bugetul de stat pe 1955 pune și la dispoziția dezvoltării agriculturii puternice mijloace financiare însumînd peste 4 miliarde de lei. Față de anul 19Ș4, bugetul Asigurărilor Sociale de Stat a crescut cu 19,9% ceea ce a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări și instalații în stațiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă și tratament balneo-climatic a oamenilor muncii precum și alte măsuri social-culturale. Bugetul de stat pe 1955, ultimul an al cincinalului, constituie un puternic îndemn la mobilizarea întregului popor muncitor în marea bătălie pentru realizarea programului dezvoltării continue a economiei naționale, pentru creșterea bunăstării materiale și culturale a celor ce muncesc. Dînd patriei construcții mai multe, mai bune, mai ieftine, dînd cît mai multe materiale de construcții, muncitorii, tehnicienii, inginerii și munțțsionarii din sectoarele noastre vor putea sta cu cinste în primele rânduri ale celor ce urmează cu credință calea străjuită de steagul partidului nostru, calea unui viitor socialist, de pace, progres și fericire. Micii artiști amatori Aspecte de la festivalul desfășurat la clubul Trustului de construcții nr. 1 cu prote ful Zilei Internaționale a Copilului.