Constructorul, iunie 1955 (Anul 7, nr. 281-284)

1955-06-04 / nr. 281

PftŐlETAftt MN tőATg ȚARII!. UMȚI-VA! ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ANul VII­ NR. 281­4 pagini 20 bani Simbătă 4 iunie 1955 Tratatul păcii și securității popoarelor Votul unanim al Marii Adunări­ Naționale a hotărît ratificarea Tratatului de la Varșovia. Alături de Uniunea Sovietică, R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, R. D. Germană, R. P. Polonă și Republica Cehoslovacă, țara noastră proclamă hotărâ­rea de­­ a colabora la toate acțiunile internaționale menite să ducă la asigurarea păcii și securității internaționale, de a depune toate eforturile pentru ca organizația creată la Varșovia să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. In expunerea președintelui Consiliului de Miniștri, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, în intervențiile deputaților Marii Adunări Na­ționale și-au găsit o puternică oglindire sincerele năzuințe de pace ale poporului român, cât și hotărârea sa nestrămutată de a-și apăra cuceririle sale istorice, viața s­a nouă și liberă. Votul una­­­nim al Marii Adunări Naționale a exprimat încă o dată unitatea de nezdruncinat închegată între partid, guvern și popor în fața problemelor politice externe și interne. Este evident pentru fiecare patriot, pentru fiecare om con­știent din țara noastră că nu este de ajuns să te pronunți în favoa­rea păcii, fără a acționa în sensul apărării ei. Sincer și profund atașat cauzei păcii și colaborării internaționale, poporul nostru a sprijinit cu toată însuflețirea toate acțiunile de politică interna­țională ale statului său democrat-popular, a răspuns tuturor ini­țiativelor pornite împotriva pericolului de război. Cu deosebită dragoste și deplină încredere a salutat poporul nostru numeroa­sele inițiative pornite de-a lungul acestor ani de către guvernul sovietic cu scopul slăbirii încordării relațiilor internaționale și re­zolvării problemelor internaționale litigioase. Urmărind desfășurarea evenimentelor politice internaționale, poporul nostru s-a ridicat de la început împotriva uneltirilor im­perialiste ce urmăreau reînvierea militarismului german, uneltiri care au dus pînă la urmă la acordurile de la Paris. Ca și alte popoare europene, poporul român a fost silit să înfrunte în două rânduri năvala hoardelor militariste germane. In două rânduri, ln decursul unei vieți de om, țara noastră a fost crunt jefuită de militarismul­­ german și sute d­e mii de oameni au plătit cu sînge.e sau cu viața lor aventurile tîlhărești ale kaiserului Wilhelm al 11-lea sau ale lui Hitler. Poporul român nu putea privi nepăsător cum clica militariști­­lor vest-germani pregătesc noi agresiuni cu sprijinul direct al pa­tronilor lor de peste ocean. Dîrza opoziție a poporului nostru față de reînvierea militarismului german revanșard a găsit concreti­zare în tratatul de la Varșovia al celor opt state iubitoare­­ de pace din Europa, care au hotărît să străjuiască păcii și securității lor prin măsuri potrivite să năruiască planurile oricărui agresor. Pavăză­­ de neînvins a păcii ș­i libertății popoarelor noastre, tra­tatul de la Varșovia, nu constituie o amenințare pentru nic­iun alt stat, ci dimpotrivă, corespunde intereselor vitale ale tuturor po­poarelor interesate în menținerea păcii. Pe drept cuvînt a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej că niciodată în istorie, poporul nostru nu a dispus de o garanție aht de sigură și de puternică a muncii sale pașnice, a independenței și suveranității sale de stat, împotriva oricărei intervenții sau agre­siuni imperialiste. Intr-adevăr, cine nu-și amintește vremurile cînd România era prada tuturor planurilor urzite de clicile imperialiste, cred conducătorii trădători recrutați din rind­urile burghezo-mo­­șierimii o aruncau dintr-o tabără imperialistă în alta. Poporul român a plătit cu sângele și truda sa de rob această politică ne­mernică. Astăzi, însă, țara noastră liberă, condusă așa cum vrea po­porul, cum o cer năzuințele și interesele sale vitale nu mai stă la cheremul clicilor imperialiste. Marele lagăr al păcii, democra­ției și socialismului, cu cele 900 milioane de oameni ai popoarelor sale constituie o forță invincibilă, capabilă să zădărnicească orice aventură criminală a imperialismului. Numai acei care au pierdut simțul realității ș­i al măsurii își mai pot închipui că poporul român ca și celelalte popoare libere ar putea îngădui amestecul imperialist la afacerile interne ale țării noastre. Fiindcă spre acest fel, spre restabilirea vechiului jug, rivnesc la urma urmelor toate planurile și acțiunile puse la cale de imperialiștii americani și complicii lor. Nenumărate stnt acțiunile dușmănoase — inclusiv acțiunile directe ca parașutările de spioni și sabotori,­­atacul banditesc de la Berna etc. — care do­vedesc ce gânduri poartă țării noastre, cercurile guvernante ame­ricane. Iar cînd aceste cercuri încep să predice despre dorința lor despre așa zisa eliberare a țării noastre, fiecare om d­e la noi își dă seama despre ce este vorba. Oricine știe că „filantropii“ de peste ocean ar vrea să „elibereze“ țara noastră de independen­ța pe care și-­a cucerit-o și să „elibereze“ poporul român de liber­tatea pe care cu atît de greu preț a c"știgat-o. Recentele pretenții ale oficialității americane de a pune la discuție chestiunea regi­mului idle stat al Romîniei merg pe vechea linie a încercărilor de amestec, adică pe linia așa zisei „politici de forță“, politică or­bească și falimentară. Ca și pretutindeni în­ țările unde popoarele și-au cucerit li­bertatea, limbajul unei astfel de politici nu poate găsi ascultători. Poporuilui român nu i se mai poate vorbi astăzi așa cum financia­rii și politicienii burghezi ai apusului obișnuiau s-o facă cu re­gimurile burghezo-moșierești. Au apus acele timpuri ale bunu­lui plac imperialist în țara noastră. Au apus pentru totdeauna! Aceasta au arătat-o clar­ și răspicat atît expunerea primului mi­nistru cit și cuvintele deputaților Marii Adunări Naționale. „Ches­tiunea regimului de stat all României ” a subliniat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — a fost hotărâtă o1 diată pentru totdeauna de po­porul român conform voinței și intereselor sale și nici un fel de putere străină nu are căderea să o pună în discuție“. Tratatul încheiat la Varșovia este cea mai bună cbezășie că amatorii imperialiști de amestec în treburile interne ale țărilor noastre nu-și vor putea vedea împlinite niciodată iluziile­ lor. Ra­­tificînd acest tratat, Marea­ Adunare Națională a dat cel mai po­trivit răspuns pretențiilor nesăbuite de tutelă pe care le ridică și azi imperialiștii. Deputații Marii­­ Adunări Naționale au dat glas voinței între­gului nostru popor de a traduce în faptă tratatul de la Varșovia, de a închina toate eforturile creatoare cauzei păcii și a patriei. In numele alegătorilor lor, muncitori sau țărani muncitori, teh­nicieni sau artiști, militari ai Forțelor Armate sau femei, depu­tații au exprimat ferma hotărîre a poporului de a nu precupeți nimic ce poate duce la înflorirea, întărirea patriei, ce poate folo­si cauzei păcii și securității internaționale. Poporul nostru — așa cum a arătat în expunerea sa tova­rășul Gh. Gheorghiu-Dej — „își va îndeplini cu cinste obligațiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe Tratatul de la Varșovia printr-o muncă eroică pentru întărirea și înflorirea patriei, pentru sporirea capacității ei de apărare, pentru triumful păcii și colaborării internaționale L­EGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Al­bania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Repu­­blica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Repu­blica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, hotărăște: Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Popu­lară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Popu­lară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, în ziua de 14 mai 1955. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, DR. PETRU GROZA București, 30 mai 1955. Secretarul Prezidiului Marii Adunări N­aționale, AVRAM BUNACIU SA ECONOMISIM METALUL­ nrsstrsssArssL­ sssssssssssssss* Peste 80 tone fier vechi valorificat La­­ fabrica de ciment Cernavoda „Ideal“ sec­țiile carieră și transport și-au realizat sarcinile de plan pe luna mai tacă de la data de 27 a lumii trecute. In obținerea acestui succes s-au evidențiat minerii Ion Olaru, Marin Adam, Roman Garabă și And­rei Hoatcă, excava­­toriștii Anghe­l Leța și Constantin Conte­ni­ță, mecanicii de locomotivă Ion Viatu, Ion Bradu și Mihai Mintea. In lupta pentru economisirea metalelor colectivul întreprinderii a valorificat de la începutul anului și pînă la prezent 82.165 kg fier vechi peste cantitatea prevăzută pe 1955. De asemenea, conducerea întreprinderii a„ WBW”izait o echipă permanentă de în­­cărcări-d­escărcări, deoarece sumele plătite pentru locații ajungeau pînă la 15.000 de tea penelor la vanele de 50—65 mm, pre­cum și prin reducerea toleranțelor de pre­lucrare a bucșelor. Făcîndu-se experiențe, s-a constatat că penele pot fi confecționate din fontă, prevăzute numai cu inele de bronz, iar toleranța la prelucrarea bucșelor poate fi redusă d­e la 9 la 2 mm. Ga­zanele pentru topirea antimoni­uilui, executate în trecut din fontă cenușie, sunt construite acum din fontă aliată cu crom, rezistentă la foc. Durata d­e utilizare a noilor cazane este de 5­ ori mai mare și se realizează anual o economie d­e 2000 kg fontă. O altă măsură tehnico-organizatorică importantă, care dovedește că prețuirea metalelor este o preocupare deosebită pen­tru colectivul întreprinderii „Feroemail“, a fost instalarea unui separator magnetic la turnătorie. Separatorul reține părticelele de u. D­r . ■ . . „------- , metal din pământul de turnătorie, recupe­rer lunar. Rezultatul acestei masuiri este^­rindu-se astfel la fiecare an 200 tone de ca­pma­n prezent întreprinderea nu a mai plătit nici o penalizare la încărcarea și descărcarea vagoanelor. fontă. De asemenea, alte 20 de tone deșeuri de fontă sunt valorificate­­ anual prin atr­a­­gerea sp­ațului d­e la prelucrarea pieselor și predarea lui la întreprinderea de colectare a metalelor. In fruntea acțiunii pentru economisirea metalelor se află tovarășii Alexandra Io­­nescu de la secția vane, Gheorghe Molnar, Gheorghe Cristea — șeful sectorului meca­nic și Gheorghe Stănescu — șeful sectoru­lui turnătorie Economiile fierari­­lor-betoniști N. POSTELNICU corespondent Fiecare lucrare terminată îmbo­gățește contul de economii al bri­găzii de fierari-betoni­ști condusă de Con­stantin Petrov­ici, die*­pe șantierul antrepo­zitului frigorifer din Iași, cu noi cantități de materiale rezultate din reducerea con­sumurilor specifice. La fasonarea armăturilor fierul-beton este întins perfect cu ajutorul trăitului la dimensiunile exacte­­ din plan. In acest fel, brigada a redus pierderile admisibile cu aproape 1000 kg de material. Cu multă grijă se execută și montarea rabitului pentru teraputelille dia tavane și pereți. Plasa e prinsă de cîrlige după ce a fost bine întinsă, iar fixarea rabituilui pe pereți începe de la plafon spre pardoseală Economiile realizate după această metodă însumează aproape 150 mp de plasă. In cursul lunii mai, brigada a mai econo­misit 50 kg. sîrmă neagră și 300 kg. de di­ferite piese de­­ armătură pentru grinzi. Preocuparea pentru consumul economic al materialelor situează colectivul­ tovarășu­lui Petrovici printre brigăzile fruntașe din întreprinderea de construcții nr. 141. Prin măsuri tehnice­ In cursul lumii ________,­­ trecute, muncitorii organizatorice și tehnicienii tan­re­­,­prinderii „Fero­enun­t -Ploești au reușit, aplicîimd o serie de noi procedee tehnologice, să economi­sească o importantă cantitate de metal. Astfel, la morteza din atelierul mecanic s-a adaptat o borștangă cu balama, care permitea înlocuirea cuțitelor din­n oțel rapid prin plăcuțe din metale dure. In acest fel se va realiza anual o economie de circa 25—30 kg oțel rapid. O cantitate importantă de bronz se va economisi în decurs de un an prin înlocui­ MARIA VOINESCU corespondentă Maistrul Ion Șer-Valoarea deșeurilor Gan a măsurat de doua ori bana de fier profilat, în lun­gime de 12 metri. Rezultatul socotelilor nu-l mulțumi : oricum ar fi tăiat bucățile ce-i trebuiau, tot mai rămânea un­ capăt, care tre­buia dat la deșeuri. Or, tocmai deșeuri nu vroia el să scoată. Dar dacă ar lua două bare — n-ar putea încadra mai bine dimen­siunile? Da, da, asta era soluția. Astfel, la comanda de containere, barele de fier au fost folosite în întregime. Față de prima măsurătoare s-a obținut o econo­mie de 5 bare— adică 180 kg fier. Lăcătușii-scuteri Constantin Vasiliu Gheorghe Radu nu puteau face față cernu­și­țelor de unelte necesare atelierelor. Intr-o zi, descoperită la grămada de deșeuri niște fo­i de arc de­­ autocamion. Poate că, prelucrat cu grijă, materialul ar putea fi folosit la confecționarea sculelor . După cîteva expe­­­riențe, lăcătușii au reușit să recălească oțe­lul. De atunci, toate deșeurile de foi de arc aflate la unitățile Trustului de construcții nr. 3­ București ,au devenit un material prețios și căutat, care este trimis atelierului de construcții metalice. Din ele, lăcătușii C. Va­siliu­ și Gh. Radu fac cuțite de frezor și de ștanțe, ponsoane, dălți etc. Pînă acum ei ,au confecționat peste 800 de scule, înlocuind circa 600 kg oțel special. Orice deșeu de metal este astăzi prețuit de fiecare muncitor a­l atelierului și își gă­sește o bună întrebuințare. De pildă, echipa lăcătușului Gheorghe Florescu, luforînd la grătarele pentru canalele unui garaj, a fo­losit sute de capete de fier profilat, econo­misind aproape o tonă d­e fier. Alți lăcătuși din atelier au prelucrat 15 tone d­e deșeuri de fier-beton, colectate de pe șantiere, con­fecționând din ele 350 de paturi De ase­­e­­nea, echipa lăcătușului Mircea­­ Graham execută, din ștraifurile d­e tablă rămase de la uși, tipare necesare fabricării blocurilor de beton; ea a economisit 160 kg de tabla. Colectivul de muncitori din atelierul de construcții metalice al­ Trustului rar. 3 se poate mîndri pină in prezent cu o economă de peste 16 tone fier și 600 kg oțel special. După o nouă tehnologie In sectoarele în­treprinderii de pro­ducție anexă „6 Martie“ din Timi­șoara, la confecționarea pieselor și uneltelor metalice se pierdea o mare cantitate de me­tal prin adaosurile de prelucrare.­­ Tehnicie­nii și muncitorii au introdus însă în ultimul timp o nouă tehnologie, înlocuind strun­­jirea și alte operații prin matrițare. Astfel, rolele pentru plăcile turnate­ ale­­ taliilor de covil nu se mai prelucrează la strung, ci sunt matrițate. Din metalul eco­nomisit lunar datorită acestui procedeu se pot confecționa în plus 100 de role. Matr­ițarea a fost introdusă și la executa­rea fălcii mobile a menghinelor paralele­­ pen­tru lăcătușerie. Înainte, această piesă se executa din trei bucăți separate, care erau unite prin sudură. Noua metodă reduce du­rata confecționării, economisind în fiecare lună 225 kg metal și 1200 electrozi de 5 mm. Șuruburile de manevrare ale menghinelor erau pînă acum strunjite, ceea ce făcea să se piardă aproape jumătate din bucata de metal. Trecerea la executarea­ lor prin for­jare, cu toleranțe minime față de forma fi­nală, dă posibilitatea ca din aceeași canti­tate de metal să se confecționeze lunar încă 150 de șuruburi. La ultima constă-inițtativa * ITML* [ferului de prefa­bricate din cadrul întreprinderii de producție anexă rur. 512 — Orașul Stal­in, tânărul in­giner Vasilie Maricu a atras­­ atenția asupra necesității de a se economisi cît m­ai multe materiale și, mai ales, de a folosi cu chib­zuință materialul feros, cu scopul de a re­duce prețul de cost al prefabricatelor. Cu acest prilej, fruntașul la producție Moise Dumittrescu a propus să se pornească o ac­țiune de colecta­ie a fierului vechi risipit prin curte și împrejurul atelierului. Propunerea a fost primită cu bucurie și s-a trecut la fapte. Mobilizați de organele sindicale, munci­torii, în frunte cu fierarrii­ botaniști Gheor­ghe Cucu și Nicolae Brezeanu, a­u adunat în mai puțin de o săptămână peste 5000 kg fier vechi, care a și fost recuperat, fiind în­trebuințat la diferite piese prefabricate și la confecționarea unor­­ articole de larg consum. M. STELEA corespondent Pentru îndeplinirea planului înainte de termen Analiza realizărilor obținute pînă acum în întrecerea socialistă a dat constructo­rilor de la grupul de șantiere nr. 3­ Petrila un puternic imbold în munca de viitor. Ei s-au angajat, de pildă, să de­­pășească sarcinile de plan cu 3% și să mărească productivitatea muncii cu 2%. Un obiectiv de seamă în întrecere va fi darea în folosință înainte de termen a barajului canalului desnisipator, a labo­ratorului și casei com­­prosoape­lor la lotul nr. 1, a blocului , cu 24 apartamente, a pavilionului spital și a locuințelor cu un total de 53 apartamente la lotul nr. 2, a blocului-magazin nr. 11 cu 24 aparta­mente și a altor 88 apartamente la lotul nr. 3. Toate lucrările vor fi de bună cali­tate. . Pentru realizarea acestor angajamente vor fi organizate noi brigăzi complexe și de specialitate, astfel ca 85% din numă­rul total al muncitorilor să lucreze în acord global; se vor extinde metodele înaintate de zidire rapidă și tencuire me­canizată — și în general vor fi puse în aplicare toate măsurile tehnico-organiza­­­torice preconizate de conducerea Trustu­lui nr. 7. Printr-o mai bună gospodărire a materialelor se vor realiza economii de 6000 lei. Conducerea grupului de șantiere, cu sprijinul comite­tului sindical, s-a angajat să înde­plinească în în­tregime planul de calificare pentru meseriile de zi­dar și tencuitor gradul 1 și 2. R. BOTEANU corespondent In aceste zile, pe șantierul­­ de locuințe muncitorești I.L.L. din Craiova aii Tru­stului nr. 6, constructorii dau zor pentru redeplinirea angajamentelor luate. întrecerea socialistă, care ,a cuprins ma­joritatea brigăzilor și echipelor d­e la celle diouă blocuri ridicate­­ de roșu, își­­ ara­tă roa­dele din ce în ce mai mult. Deplina omoge­nitate și colaborarea ce există între oamenii brigăzii complexe de zidari a lui Marin Bi­­volaru, precum și rîvna cu care muncesc a făcut posibilă terminarea montării prefă hrid­ateilor la maii devreme ,a planișee peste ambele par­­tere die la blocul A. Echipa de tíropicairi ,a fruntașului Ion Drăceiu a putut astfel începe confecțiomairea șarpantei. Pe primul loc in clasament La campionatul orășenesc de volei al orașului Brăila participă și echipa cons­tructorilor. La sfîrșitul turului, voleiba­liștii constructori se află pe primul loc în clasament. Ultimul meci susținut cu echipa Flamura roșie a fost câștigat cu categoricul scor de 3-0. Echipa a folosit următorii jucători: A. Dumitriu, N. Enache, P. Mateescu, D. Sighinoș, Gh. Sandu, Gh. Ciorna, A. Hai­­dusis, T. Constantin și V. Forțu. In des­chidere, juniorii colectivului „Construc­torul“ au întrecut cu 3-1 pe cei de la Flamura roșie. VALII TIBERIU corespondent Mîndrie îndreptățită Împreună cu șeful șantierului, ina. La­­zăr Cucoș, și cu ina. Otto Gross, șeful­­ de lot, maistrul Stan Marin trece dintr-o încăpere în alta, dintr-un apartament în altul. Netezește cu mîneca un colț de ușă, unde i se pare că uleiul n-a prins destul luciu, cercetează pentru a zecea oară dacă priza electrică e pe aceeași linie cu capetele firelor de telefon, se necă­jește grozav cînd zărește cîteva urme de pași pe parchetul curățat. Dar, oricit ar fi de exigent față de munca lui și a tovarășilor de pe șantier, maistrul nu poate găsi cusur temeinic. Zugrăveala proaspătă, faianța colorată și mozaicurile din băi, vopseaua în nuanțe­­ deschise a tîmplăriei la bucătării, obiec­tele de instalații alese cu grijă — totul incintă ochiul. Un constructor experimen­tat nu se mulțumește însă numai cu în­fățișarea clădirii. El ghicește și ceea ce­ i ascuns vederii — buna calitate a ziduri­lor executate de brigada complexă a lui Victor Pintilie, tencuielile netede așter­nute de brigada lui Dumitru Dumitru, toate conductele și coloanele pe care bri­gada lui Sava Petrescu le-a montat pen­tru rețeaua electrică, pentru încălzirea centrală, pentru instalația de gaze natu­rale la bucătării. Constructorii sunt minări —și au de ce. Au trecut numai 10 luni de cînd s.a așezat aici prima cărămidă. Iar acum, corpul 2 al blocului C — prima clădire de pe șantierul Vatra Luminoasă al Trus­tului nr. 3 — e terminat; în curînd, cele 23 de apartamente își vor primi locatarii. In vreme ce brigada complexă a lui Victor Pintilie montează ultimele fîșii de planșeu peste etajul II al corpului 1, echipele de finisare s-au concentrat la blocul A. In cele trei corpuri, avind la­olaltă 91 de apartamente, îi găsești pe tencuitorii din brigăzile lui Ilie Duță, Ni­colae Preoteasa și Ilie Apostol, pe zugra­vii din echipa lui Ion Peliu, pe vopsito­rii conduși de Tom­a Cîmpeanu, echi­pele de m­ozaicuri ale lui Marin Preoteasa și Gavrilă Ruț și cele de parchetari ale lui Aristide Prună și Ion Constantine­scu. Șeful de lot ing. Nicolae Jipa, maiștrii Ion Csáki și Alexandru Iacob, norm­ato­­rii, își petrec cu toții cea mai mare parte a zilei în mijlocul muncitorilor. La 15 iunie trebuie terminaat corpul 3, iar apoi, la interval de câte o lună, și cele­lalte. Se pot realiza finisaje și mai bune de­cit la blocul C ? Greu de spus — dar co­lectivul lotului A vrea s-o dovedească. ADRIAN RUSU Contribuția lor Cînd au venit cele două autocamioane ZIS la I.A.R.A., pentru a intra în reparații generale, oamenii le-au consultat ca pe niște vietăți, deși motoarele lor încetaseră mai de mult să „respire“. Unul din ele — comanda 89 — a fost încredințat mai multor oameni și echipe. Desfăcut din ansamblul lui, autocamionul nu mai semăna cu ceea ce fusese înainte. Echipa de motoriști a lui Dumitru Zamfir și cea a lui Haralamb Hașcu, de la condi­ționări de agregate, au luat în primire motorul, meșterind cu pricepere inima ma­șinii , brigada de tinichigii a lui N. Diaco­­nescu și N. Frățilă, de la șasiuri și bene, aveau de muncit, nu glumă. Ca să nu mai vorbim de instalațiile electrice în stare de plîns, unde echipa lui Paul Mărgineanu a ostenit o Teacă. Cîte nu sînt de făcut la un camion pus pe butuci! Și, în momentul cînd ultima lucrare — tapițeria — executată de utemistul Valeriu Găliceanu, a fost terminată, în contul de economii al comenzii respective, oamenii a­­ceștia înscriseseră o nouă sumă: 5238 lei. Nici la celălalt autocamion — comanda 122 — treaba n-a stat în loc. E adevărat că aici erau mai multe greutăți. Oamenii însă nu s-au speriat. La această comandă lucrau comuniștii cei mai pricepuți și mai harnici: I. Moraru, Petre Radu, Cornel Gheorghiu, N. Frățilă, Aurel Georgescu, Ion Mironescu, A. Vărzaru și tîmplarul Alexe Marin. Nu peste multă vreme, și contul lor de eco­nomii înregistrase o economie de 5000 lei la materiale. Aceasta e contri­buția la introduce­rea unui regim se­ver de economii — unul din obiective­le întrecerii. Nu mă socotesc fi accentuate in WH m competent în pre­­cursul prelucrării. •'isSIM’sa, teme de artă. Cu succes folosim HZ&mL*■ m­g­­ Pi dar îndrăznesc să si marmora de A­xfirm că strungarii sun, Căprior, fia­ii piatră, șlefuie răști, Sebeș și al­torii și lustruitorii de marmoră, ara­­tele", gonit și alabastru de la noul atelier Cine nu ar invidia pe muncitorii de de obiecte de consum popular de pe la atelierul din str. Neculce, mai ales strada Neculce din Capitală, sint acte­ în ceea ce privește condițiile de ju­­vărați artiști, creatori de frumos, cru ? Pereții halei în care muncesc Am văzut întîi caietul de modele, ei sînt îmbrăcați în marmoră. Lumina Mi s-a arătat cu mîndrie arhitectul străbate din belșug, prin geamurile Stelian Soare; mai toate modelele sunt largi. Mașini și utilaje moderne — concepute de el. lată servicii de birou gatere, mașini de tăiat cu șaibe de compuse din călimări, tampoane, preș­e carborund, polizoare pentru degroșat, papiere, suporturi de calendar , ia­, strunguri, mașini de găurit și de șlefuit servicii de fumat, servicii de toaletă. — ușurează munca la fiecare operație, vaze de flori, fructiere, bomboniere. Ești cuprins de adine respect ră­­sfeșnice pentru pian și birouri. Toate­zîndu-i la lucru pe maistrul sculptor se caracterizează prin suplețe și ele. Ion Alexandrescu, pe maistrul, strun­ganță în linie cu trăsături inspirate gaz în piatră Carol Costișel, maistrul din arta populară, șlefuitor Florica Treger și ciracii lor „Aragonitul, materia noastră primă Nicolae Palade, Tudor Țene și Gheor­principală — lămurește arhitectul Ghe Zarzu. Ei caută să transpună cît Soare —■ este o adevărată minune a mai veridic modelul în piatra­ naturii. Pe lângă coloritul lui variat . De la „Fondul plastic“ s-a primit galben-cafeniu în ape, verde și alb- de curând o comandă pentru reprodu­gălbui, el prezintă avantajul că lasă cerea modelelor originale executate de să treacă razele de lumină. De altfel artiștii noștri plastici. E o mare cinste această calitate ne-a îndemnat să exel pentru muncitorii de aci. Se vedea cutăm lămpi de noptieră, abajururi, asta din spusele iov. Carol Costișel. Aragonitul cere însă lucrătorului : „Vom lucra cu dragoste fierbinte, e înaltă calificare și mare atenție, dato­ prima noastră lucrare mai mare“,­rită faptului că unele fisuri ar putea N. BRUJAN Bugetul de stat al R. P. R. pe anul 1955 Marea Adunare Națională a discutat și aprobat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul unui stat pe care și-l gospo­­dăresc cu înțelepciune și dragoste stăpînii lui adevărați, oamenii muncii, așa cum o cer interesele și năzuințele lor. Bugetul țării noastre nu mai este, așa cum era în trecut, o treabă ce privea pe „specialiștii“ burghezo-moșierimii și din care nimeni nu putea înțelege altceva decît că el va aduce exploatato­rilor și afaceriștilor noi cîștiguri hoțești, iar poporului muncitor noi biruri și suferințe. Bugetul de stat al statului democrat-popular, oglindește sarcinile trasate de partid și guvern cu privire la dez­voltarea economiei naționale, la creșterea nivelului de trai mate­rial și cultural, la întărirea puterii economice și a capacității de apărare a patriei. Raportul prezentat Marii Adunări Naționale de către ministrul de Finanțe constituie un tablou rezumativ al roadelor muncii har­­nice depusă în cursul anului trecut de către întregul nostru popor, muncitor pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Crește­rea cu 6,6% față de 1953 a producției globale in industria socia­listă, depășirea cu 93u/o a nivelului producției din anul 1950 sunt rezultate cu care pe bună dreptate se pot mîndri oamenii muncii din țara noastră. Limbajul simplu, dar limpede al cifrelor vădesc succesul cresci­nd pe care îl înregistrează continua dezvoltare a industriei grele — fundamentul indispensabil d­ezvoltării tuturor ra­­murilor economiei naționale și izvorul bunei stări a poporului mun­citor. Desființarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații, reducerea prețurilor cu amănuntul la unele mărfuri indus­triale și alimentare, ilustrează avîntul economic necontenit pe care-l asigură economiei naționale politica partidului și guvernului nostru. Faptele confirmă că așa cum ne arată necontenit partidul și guvernul nostru, singura cale justă și posibilă a ridicării nivelului de trai este sporirea productivității muncii, micșorarea sistematică a prețului de cost și întărirea regimului de economii în toate ramu­rile economiei naționale. In fața acestor succese ale economiei naționale oamenii muncii din construcții simt dreapta mândrie a contribuției pe care și ei au adus-o. In anul 1954 amploarea și ritmul lucrărilor din sectorul construcții au atins un nivel de patru ori mai mare decît în 1949. Fondurile alocate au slujit noilor construcții menite în primul rînd să asigure dezvoltarea industriei grele. Au fost duse la bun sfîr­­șit o serie întreagă de noi construcții destinate agriculturii, indus­triei ușoare și alimentare, nevoilor social-culturale. Este grăitor faptul că planul pe trimestrul I al anului acesta a fost realizat de organizațiile Ministerului Construcțiilor în­ proporție de 109%. S-au putut da în folosință printre altele 18 noi hale industriale, blocuri de locuințe totalizînd 1154 apartamente, cămine cu o capacitate totală de 1215 locuri. Așa cum a arătat în Marea Adunare Națională, tovarășul Gh. Hossu, ministrul Construcțiilor, toate aceste realizări au fost cu putință datorită faptului că partidul și guvernul au orientat sectorul de construcții pe linia industrializării construcțiilor, dotîndu-le cu cele necesare în acest scop. Astfel valoarea parcului de mașini de construcții a crescut din 1948 pînă în 1954 de peste 100 de ori. Față de nivelul aceluiași an 1948, mecanizarea globală a lucrărilor a sporit de 13 ori,­ indicele global de mecanizare atingînd 38%. De asemenea, mergînd pe linia transformării treptate a șantierelor în puncte de montaj, a crescut considerabil folosirea prefabricatelor în executarea lucrărilor de construcții. Progrese de seamă s-au făcut și în ce privește organizarea muncii pe șantiere și introducerea tehnicii noi în toate fazele de execuție. Este de la sine înțeles că aceste succese nu ne fac să uităm de lipsurile care mai dăinuie în activitatea sectoarelor de construcții și materiale de construcții. Dimpotrivă, sarcinile care rezultă din bugetul de stat pe 1955 pun în țara noastră noi datorii de cinste și de mare răspundere. Bugetul de stat al R.P.R. pe 1955 prevede la venituri o sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli 43.005,0 milioane lei. Doar 7,5% din totalul veniturilor reprezintă impozitul pe populație. Re­sursele bugetului de stat pe 1955 sînt destinate, în cea mai mare parte (72,8%) pentru finanțarea economiei naționale și pentru ac­țiunile social-culturale. Pentru finanțarea lucrărilor capitale se pre­vede o sumă de 9.091,3 milioane lei. Mijloacele importante alocate anul acesta pentru Investiții vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agriculturii și altor ramuri ale economiei na­ționale. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2% din volumul total al planului de investiții pe 1955. Construcțiile de locuințe și lucrările social-culturale și edili­tare se lărgesc cu 7,0 % față de anul trecut. Pentru învățămînt, cultură, sănătate și alte acțiuni social-cul­turale, bugetul de stat pe anul 1955 prevede alocații în sumă de aproape 7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă față de anul trecut o creștere de 8,9 %. Apărării patriei i-a fost alocată suma de 4.477,3 milioane lei. Faptul că suma principală a veniturilor o reprezintă acumulă­rile provenite de la întreprinderile și organizațiile economice socia­liste subliniază importanța decisivă pe care o prezintă creșterea producției industriale și agricole, ridicarea productivității muncii, reducerea prețului de cost și respectarea regimului de economii. Oamenii muncii din construcții desprind sarcini de cea mai mare importanță din bugetul de stat pe 1955. Din totalul planului de investiții valoarea lucrărilor de construcții și montaj reprezintă 50,1%. Îndeplinirea vastului program de construcții cere — așa cum a arătat și raportul ministrului de Finanțe — ca unele între­prinderi și organizații de construcții să lichideze din activitatea lor o serie de deficiențe cum sunt: folosirea nerațională a utilajului, organizarea defectuoasă a șantierelor, insuficienta folosire a forței de muncă și materialelor, ca și deficiențele care au persistat în activitatea organizațiilor de proiectare. Raportul subliniază de ase­menea că: „Sarcina de reducere a costului construcțiilor­ și de creștere a productivității muncii, prin folosirea cît mai complexă a mașinilor și mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor și a forței de muncă, reducerea cheltuielilor de trans­port, precum și prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să cons­­­tituie o preocupare permanentă a întreprinderilor de construcții“. Bugetul de stat pe 1955 pune și la dispoziția dezvoltării agri­culturii puternice mijloace financiare însumînd peste 4 miliarde de lei. Față de anul 19Ș4, bugetul Asigurărilor Sociale de Stat a cres­cut cu 19,9% ceea ce a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări și instalații în stațiunile de odihnă, pentru trimi­terea la odihnă și tratament balneo-climatic a oamenilor muncii precum și alte măsuri social-culturale. Bugetul de stat pe 1955, ultimul an al cincinalului, constituie un puternic îndemn la mobilizarea întregului popor muncitor în marea bătălie pentru realizarea programului dezvoltării continue a economiei naționale, pentru creșterea bunăstării materiale și cul­turale a celor ce muncesc. Dînd patriei construcții mai multe, mai bune, mai ieftine, dînd cît mai multe materiale de construcții, muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii și munțțsionarii din sectoarele noastre vor putea sta cu cinste în primele rânduri ale celor ce urmează cu credință calea străjuită de steagul partidului nostru, calea unui viitor socialist, de pace, progres și fericire. Micii artiști amatori Aspecte de la festivalul desfășurat la clu­bul Trustului de construcții nr. 1 cu prote ful Zilei Internaționale a Copilului.

Next