Constructorul, septembrie 1955 (Anul 7, nr. 294-297)

1955-09-03 / nr. 294

PROLETARI ÎN TOATE TAR­E, UNIȚI­VA I ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR, MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Anul VII — nr. 294­4 pagini 20 bani simbătă 3 septembrie 1955 SARCINI DE RĂSPUNDERE PENTRU CONSTRUCTORII DIN TRUSTUL NR. 1 In diferitele raioane ale Capitalei și ale regiunii București se înalță schelele șantie­relor Trustului de construcții nr. 1 Se clă­desc secții noi ale întreprinderilor bunuri­lor de larg consum, institute de cercetări științifice și de învățământ superior, locuințe muncitorești, se execută numeroase con­strucții pentru sectorul socialist al agricul­turii. Colectivul trustului a sărbătorit zi­ua de 23 August cu mîndria succesului dobîndit prin darea in folosință a numeroase obiective — multe din ele înainte de termenul contrac­tual. întrecerea pentru realizarea de acumu­­mulări socialiste peste plan a dat și ea roade, care constituie un pas însemnat pe calea reducerii costului lucrărilor. Construc­torii se mîndresc cu fruntașii în producție ridicați din rîndurile lor: zidarii Vasile Mătăchiță, Ion Voicu și Gheorghe Varnaiou­, dulgherii Petre Teaci, Ion Moise și Ștefan Lucas, fi­erarii­ beton­iști Vasile Stoica și An­­ton Mezei, fhmplarul Ion Ungureanu, faian­­țarul Gheorgh­e Măgureanu și atîția alții încă. Astfel de oameni au dat un caracter concret luptei pentru creșterea productivi­tății muncii, pentru reducerea termenelor de execuție Animați de un înalt spirit patrio­tic, ei aplică metodele înaintate și ajută la răspîndirea lor, depun neobosite eforturi pen­tru a ridica nivelul muncii pe fiecare șantier. Cu toate aceste realizări, în acest an Trus­tul nr 1-București (director Al. Bermat, inginer-șef Constantin Ionescu) încă nu a reușit să se încadreze în sarcinile de plan; volumul producției finite executate în cursul semestrului I a fost cu 2,2% infe­rior celui prevăzut, iar î­n iulie s-a înde­plinit numai 24,57% din planul celui de al treilea trimestru. Greutățile provocate de aprovizionarea defectuoasă cu materiale și de lipsa docu­mentației și soluțiilor tehnice complete pentru toate obiectivele au frînat, fără în­doială, lucrările și au provocat unor șan­­tiere și sectoare întregi stagnări îndelun­gate. Nu pot fi însă trecute cu vederea greută­țile pe care unitățile trustului și le provoacă singure, prin organizarea nesatisfăcătoa­re a producției, prin folosirea nejudicioasă a resurselor tehnico-materiale de care dis­pun. La nerealizarea sarcinilor de plan din ul­tima perioadă, una din principalele unități ale trustului — întreprinderea de construc­ții nr. 30 (director ing. G Schwartz, in­­giner-șef R. Manolescu) adaugă o produc­tivitate a muncii scăzută. Nivelul planifi­cat al fondului de salarii și al cîștigului mediu lunar este însă aici, de regulă, de­pășit. întreprinderea are, în cea mai mare parte, lucrări în continuare, pe șantiere or­ganizate încă din anul trecut; de aseme­­nea ,n-a dus lipsă de forță de muncă. Dar muncitorii de pe șantierele sale nu-s întot­deauna bine folosiți. In loc să creeze con­diții pentru desfășurarea ritmică a lucră­rilor și pentru obținerea unei înalte pro­ductivități, prin generalizarea experienței înaintate și prin respectarea strictă a pro­iectelor de organizare, conducerea între­prinderii 1 tolerează încălcarea principiilor sistemului socialist de salarizare, închide ochii în fața abaterilor normatorilor care, umflînd normele încearcă să ascundă proasta organizare a lucrului Adoptînd o atitudine împăciuitoristă, ea păstrează în posturi de răspundere cadre necores­punzătoare, lipsite de pricepere și de ini­țiativă, care nu fac decît să frîneze bunul mers al muncii. Iată unele din cauzele e­­sențiale pentru care, în ciuda succeselor obținute de șantiere fruntașe cum sînt cele de la fabricile „Biruința“, „Stella“ și „Ște­fan Gheorghiu“, întreprinderea e rămasă în urmă“. Organizîndu-și mai bine șantierele, în­treprinderea nr. 101 (director B. Füllöp, inginer-șef S. Cohen) a reușit să realizeze în semestrul I 15,2% peste sarcinile pro­ducției finite, iar în luna iulie — 35,34% din planul trimestrial. Corelația Sindicilor de bază ai producției este însă și aici ne­satisfăcătoare ; cîștigul mediu crește mai repede decît productivitatea muncii. __ fon­dul de salarii admisibil a fost depășit în ultimul timp cu multe procente. Din acest fapt, ca și din risipa de materiale ce^ mai dăinuie pe unele șantiere, se vede că în­treprinderea știe să construiască repede, dar n-a învățat încă să construiască și ieftin. „Să realizăm, cu orice preț, planul va­loric“ — iată principiul după care pare că se ghidează conducerea sectorului „Zorile“. Pentru a recupera întîrzierea din primul se­mestru, ea și-a asigurat în luna iulie, un număr de muncitori cu 51% superior celui prevăzut. Dar tocmai aici se pot constata cea mai mare risipă de forță de muncă, cel mai mare număr de muncitori rămași sub normă, cea mai proastă folosire a timpu­lui de lucru — toate, concretizate printr-o productivitate redusă, prin depășirea în proporție însemnată a fondului de salarii și a cîștigului mediu. Șeful șantierului, ing. Ghibu, cunoaște această situație — dar numai din birou, unde-și petrece cea mai mare parte a timpului. Și întîrzie să ia măsuri de îndreptare. Trustul nr. 1 pășește în luna septembrie cu o realizare de numai 53% di­n planul a­­nual. Sarcinile sunt grele, dar nu cu nepu­tință de înfăptuit. Este însă necesară o cotitură imediață­, ale cărei efecte să se facă resimțite în toate compartimentele producției. In această privință trebuie dat un ajutor neîntîrziat unităților cu cele mai grave ră­­mîneri în urmă, asfel ca și ele să poată aduce un aport pozitiv în balanța reali­zării planului. Sectorul Roșiori mai suferă și acum din lipsa documentației. Paralel cu urgentarea rezolvării acestei probleme, trebuie însă concentrate toate forțele asupra lucrărilor pentru care există proiecte. Trustul are da­toria să organizeze schimburi de experiență între șantierele acestui sector și șantierele agricole fruntașe, cum sî­nt cele de la sta­țiunile de mașini și tractoare Grivița Ve­che, Andrășești și Călugăreni ale întreprin­derii nr. 101. La întreprinderea nr. 30 tre­buie, de asemenea, puse în practică măsurile stabilite recent în scopul întăririi șantie­relor agricole — îndeosebi a celui de la S.M.T.­Horia. Cu toate că nu și-a realizat planul decît într-o proporție extrem de redusă, sectorul pătule are acum create principalele condiții pentru a termina toate obiectele încă pînă la jumătatea lunii noiembrie. Forța de mun­că suplimentară primită recent trebuie fo­losită intens, în mod coordonat, pentru tur­narea urgentă a fundațiilor pătulelor, ast­­fel ca montajul pieselor prefabricate să ur­meze fără întîrziere. Cadrele inginerești ce vor fi repartizate pe șantierele sectorului trebuie să fie pătrunse de însemnătatea a­­cestei lucrări, să-și întrebuințeze toată pri­ceperea pentru terminarea lor grabnică. Conducerile și serviciile de organizarea muncii din trust, întreprinderi și sectoare au datoria să ia toate măsurile tehnico-organi­­zatorice care pot duce la creșterea producti­vității muncii. Organizarea lucrului în bri­găzi complexe și de specialitate, care să e­­xecute operațiile în lanț tehnologic, trebuie să devină o metodă generală de muncă, completată cu metodele înaintate specifice­­ fiecărei profesiuni — Orlov la zidărie, Ma­­lîghin la tencuieli etc. Trebuie să înceteze fluctuația echipelor și oamenilor de la un loc de mun­că la altul, trebuie asigurată func­ționarea în bune condiții și la întreaga ca­pacitate a utilajelor. Planul operativ trebu­­ie să devină o realitate, instrumentul de mobilizare a constructorilor în jurul sarci­nilor de pian. Este necesară, pe de altă parte ,o serioasă îmbunătățire a metodelor de conducere și îndrumare a producției. O conducere compe­tentă, o îndrumare eficace nu sunt compati­bile cu atitudinea inginerului-șef M. Abra­­movici al întreprinderii de instalații nr. 106, care vizitează rar șantierele, promite și nu înfăptuiește, — ori cu atitudinea fostului dispecer al trustului pe­ntru sectoarele Jila­va și Roșiori, ing. Hart, care — prin meto­dele sale de inspecție — lipsea șantierele de un ajutor real. Incepînd cu conducerea trus­tului, organele de răspundere din centrală și din diferite unități au îndatorirea de a controla cît mai des producția, de a rezol­va­­ nevoile șantierelor, de a sancționa aba­­terile de la disciplina planului și prețului de cost. In perioada rămasă pînă la sfîrșitul anu­lui, sprijinul organelor sindicale ale construc­torilor trebuie să se facă mai simțit. Acti­viștii sindicali au sarcina să cunoască pro­blemele producției și să contribuie la solu­ționarea lor, să dea întrecerii socialiste bază concretă, ajutîndu-i pe muncitori să-și­­ ia angajamente în legătură cu creșterea producției și productivității muncii, cu ief­tinirea și îmbunătățirea calitativă a lucră­rilor — și să realizeze aceste angajamente. Cu sprijinul comitetului sindical regional constructori București trebuie intensificată activitatea sindicală pe șantierele agricole concentrînd-o în jurul obiectivului princi­pal — darea cît mai grabnică în folosință a construcțiilor. Totodată, activul sindical trebuie să colaboreze cu organele adminis­trative pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii de pe șantiere, dînd viață prevederilor contractelor colec­­tive. Muncitori, ingineri, tehnicieni și funcțio­nari din Trustul nr. 1 ! Intensificați în trece­rea socialistă, mobilizați rezervele interne de la fiecare loc de muncă pentru a grăbi ritmul lucrărilor, pentru a obține înalți in­dici calitativi ai producției! Dați patriei cît mai multe construcții ieftine, frumoase și trainice pentru înflorirea economiei națio­nale, pentru bunăstarea poporului muncitor! Cu astfel de oameni . La marginea Bucureștiului, aproape de barajul Dîmboviței, se găsește un șantier. Ii vezi încă de departe clădirile durate de roșu. La intrare te întî­mpină un panou de­­ onoare și dintr-o fotografie îți surîde fi­ara luminoasă a unui om simplu. Gheorghe avu­t așa-l cheamă. Numele nu-ți spune nimic. Dar dacă stai de vorbă cu oamenii de pe șantier, ai putea citi surprinderea din ochii lor. Cum? De Savu n-ai auzit?... In­ginerul Matteon, șeful șantierului, nu e un povestitor măiestru. Mai de­grabă e deprins cu calculele, cu liniile sobre ale desenelor. Și totuși, de­ la el poți afla multe lucruri frumoase despre minunatul șef de brigadă complexă, Gheorghe Savu. Brigada asta­, ce cuprinde peste 90 de oameni, este sufletul șantierului, mijlocul prin care binalele urcă înspre tăriile cerului. Găsești în ea toate meseriile, de la zidari roșari și tencuitori la isfariori și izolatori­ hidrofugi. Și ceea ce ex­plică omogenitatea acestei brigăzi a lui Sava este faptul că de aproape trei ani, de cînd a fost înființată, ea și-a păstrat componența neștirbită. Căci oamenii se ajută între ei, chiar dacă meseriile lor sunt diferite. Iată, nimic nu-i cu neputință mai zilele trecute, tîmplarii n-au pregetat să treacă la lucrările de montarea dalelor de beton la pardoseli și a gardului din prefa­bricate. In felul ăsta și-a căpătat Sava fai­ma de bun organizator al brigăzii. Dacă-1 vezi cum discută cu șeful de șantier sarci­nile zilnice, cum împarte cu operativitate echipele la locurile de muncă și cum urmă­rește desfășurarea treburilor, ai să ai ima­ginea perfectă a unui­ conducător care știe cum să pună preț pe fiecare om. Merge treaba șchiopătînd la topirea bitumului ? Nu-i bail S-a găsit cine să facă un arzător ali­mentat cu combustibil lichid. Urmarea o economie de circa 50 la sută. Și cite altele.. Muncă, nu glumă. Astfel se și explică depă­șirile zilnice ale planului și scurtarea ter­menului de execuție cu două luni. Astfel se mai justifică cei 130 de mii de lei economi­siți la materiale și manoperă, precum și ca­litatea excepțională a lucrărilor executate. Așa se explică de ce brigada e fruntașă pe șantierul I.P.A.C.A. al întreprinderii nr. 101.» Cu oameni ca Gheorghe Savu nu-i de mi­rare și nimic nu-i imposibil... RADU VIRGIL • Preocuparea maiștrilor (pag. 2-a) • O problemă încă nestudiată. (pag. 2-a) • Din experiența fabricilor fruntașe: „CERAMICA“-Jimbolia (pag. 3-a) In acest număr: # Posibilități există — lipsește îndru­marea (pag. 3-a) • LITERATURĂ și ARTA — Prinsoarea — Orașul întinerit — Darul brigăzii • Comentarii externe. Pentru rezolva­­­rea problemei dezarmării (pag. 4-a) Republica Democrată Vietnam pe ca­­lea construirii unui viitor luminos (pag. 4-a) (pag. 4-a) * ACUMULĂRI PESTE PLAN 21 betoniere și 10 remorci basculante— iată utilajele pe care uzinele „Steaua roșie“ din București le vor putea construi din economiile obținute pînă la 1 august. Angajamentul colectivului uzinei prevede realizarea — în cursul aces­tui an — a unor acumulări socialiste suplimentare în valoare de 1.350.000 lei. Din această sumă, 1.240.000 lei au și fost puși la dispoziția statului. Din suma de 1.000.000 lei, pe care s-a angajat s-o economisească pînă la sfîr­șitul anului întreprinderea de construcții nr. 504­ Făgăraș a realizat pină acum acumulări socialiste peste pian in valoare de 847.000 lei. Cu aceste fonduri, statul va putea construi in folosul oamenilor muncii un bloc cu 9 aparta­mente și 3 locuințe individuale cu cite 2 apartamente. DE PE ȘANTIERELE ȘI DIN FABRICILE NOASTRE Ca cincinalul îndeplinit Vestea s-a răspîndit cu iuțeală în întrea­ga fabrică: cincinalul a fost îndeplinit, în­treg colectivuil Fabricii de ciment Comarnic trăia clipe de nespusă bucurie. Eforturile oamenilor au fost încununate de succes Pentru ei 20 august 1955 va rămîne o dată memorabilă. In acea zi au raportat cu în­dreptățită mindrie partidul­ui și guvernului îndeplinirea primului cincinal în cinstea ce­lei de a 11-a aniversări a eliberării patriei noastre. Acest succes a fost posibil datorită stră­daniei depuse de muncitori, ingineri și teh­nicieni. Introducerea metodelor înaintate în procesul tehnologic a făcut să crească pro­ductivitatea muncii și cîștigul muncitorilor. In anii cincinalului productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut cu 24.300/o, iar cîștigul mediu — cu 65,29 °­». Muncitori ca morarii Silvestru Cîrstei și Ion D. Gheauș, cucătorul Ion Staicu Picio­­rea, Zaharia Terecoasă șeful echipei de la concasoare, Elena Botoacă și Steliana Ior­­dache responsabile de brigăzi la morile de ciment, au adus o importantă contribuție la obținerea acestei importante victorii , GH. IONESCU corespondent Noua linie tehnologica a fost dată in folosință Zilele acestea constructorii Trustului nr. 2 au dat în folosință cea de a doua linie tehnologică a celei mai mari fabrici de că­rămizi din țara noastră : Fabrica de cără­mizi Roman. In prezent se fac încercări la presă și uscătorii. Noua linie tehnologică are un cuptor lung de 100 de metri, o uscătorie cu 48 de camere, o presă automată în hala preselor. De asemenea, ea cuprinde un depozit subte­ran de argilă, screpere, benzi transportoare, alimentatoare, conteinere etc. Multe din aceste agregate și utilaje sunt sosite din Uniunea Sovietică și Republica Cehoslovacă. In 8 ore, noua linie tehnologică poate pro­duce aproape 50.000 de cărămizi. Cea mai mare parte a operațiilor sunt mecanizate, ceea ce face să fie evitată munca grea a cărămidarilor. O inovație prețioasă Cuptorul nr. 2 de la secția de var „Te­melia“ a fost oprit neplanificat fiind nece­sară o nouă înzidire care in mod normal dura zece zile. Totuși, colectivul secției a reușit să repare cuptorul într-un timp re­cord de 12 ore, datorită unei inovații a maistrului Ioan Rîșnoveanu șeful secției și a cucătorului Andrei Kajcsa. înainte, înzidirea cuptorului se făcea foarte încet deoarece cărămizile și celelalte materiale erau cărate cu samarul de către zece oameni, care oricît s-ar fi trudit tot nu puteau să aprovizioneze zidarii cu materiale suficiente. Maiștrii secției s-au gîndit mult, găsind pînă la urmă o soluție originală problemei transportului cărămizilor la locul de muncă. Ei au spart betonul planului întîi și planului al doilea, formînd cîte o feres­truică. Apoi, sus pe cuptor, au construit o schelă pentru o macara Demag. Macaraua ridica de jos cărăm­iizile și trecînd pe lîngă cele două ferestruici, le depunea la locul de muncă al zidarilor. Operația era execu­tată numai de 3 oameni fără nici un efort. Datorită aprovizionării locului de muncă cu cărămizi in cantități suficiente, maiștrii zidari Andrei Lörincz și Ioan Török au putut executa repararea cuptorului în nu­mai 12 ore, salvînd astfel planul secției. Pentru inițiativa lor prețioasă au fost pre­miați de către conducerea fabricii de ciment „Temelia"”-Orașul Stalin. M. STELEA corespondent Au trecut examenul In sală e liniște. Așezați în bănci cei 14 elevi ai cursului de alfabetizare de la șan­tierul Fundeni așteaptă cu emoție exame­nul. Toți vor să dovedească că și-au în­sușit cunoștințele predate. D. .Jivan și D. Zarin s-au înscris în ul­tima vreme și la cursul de calificare. Vor să devină zidari. Ei știu bine ce înseamnă ști­ința de carte mai ales cînd vrei să pă­trunzi tainele unei meserii. Și D. Loba a trecut examenul. Tare-i place să citească. S-a abonat la ziar și-i mîndru că poate dis­cuta cu ceilalți muncitori despre cele citite. ces Bucuria elevilor care și-au trecut cu suc­examenul este și bucuria lui Aurel Achim care i-a ajutat să-și însușească meș­teșugul slovelor scrise. C. GRADINARU corespondent Muncitori fruntași de la Trustul nr. 3 lată ce ne scriu corespondenții despre succesele realizate în ultimul timp la dife­rite unități ale Trustului de construcții nr. 3­ București; ■ întrecerea dintre echipa de betoniști a lui Valeriu Mistău și echipa de săpători a lui Marin Cătănoiu a fost urmărită cu viu interes de întreg colectivul șantierului nr. 9­„Progresul“. Titlul de fruntaș a revenit betoniș­tilor, care și-au depășit norma cu 66%; echipa tînărului Cătănoiu a realizat 42% peste normă. Urmîndu-le exemplul, echipele lui Iosif Popovici, Vasile Onofrei și Iosif Mingea și-au întrecut și ele sarci­nile cu 43%. (I. BARBU și M. NICOLE­­SCU). ■ In curînd, pe șantierul Grivița Roșie va fi dat în folosință blocul nr. 4, cu 30 de apartamente. Este al 3-lea bloc terminat în acest an. Sub îndrumarea maistrului Dumitru Oan­ță, echipa de zidari a lui Nicolae Merconi a adus o contribuție de preț la înălțarea acestei clădiri. (C. GRADINARU). ■ Buna organizare a muncii caracteri­zează brigada de asfaltori și betoniști a lui Gheorghe Udrea, de la șantierul Cen­trului de producție cinematografică Buftea, înainte de a fi repartizați la punctele de lucru, muncitorii își ridică sculele de la magazie, iar în timpul schimbului nu pierd nici un minut. Norma zilnică prevede 12 mc material preparat și turnat. Brigada realizează 17 mc. (N. HALUNGA). ■ Ia numai o oră de­ muncă voluntară, 60 de tineri de la unitatea nr. 2 a fabricii de prefabricate „Progresul" — în frunte cu brigadierul Gheorghe Zeciu — au colec­tat 25.000 kg fier vechi. (M. BENESCU și ȘT. HOTINCEANU). Raționalizări într-o fabrică de prefabricate Din cele relat­ate de tov. Ion Ștefan, res­ponsabilul comisiei de inovații de la fa­brica d­e prefabricate din Roman a Trus­tului nr. 2, am­­ aflat despre multe realizări frumoase obținute în cadrul concursului de inovații inițiat de C.C.S. și A.S.I.T. Du­pă ce a analizat posibilitățile locale de încadrare în tematica recomandată de minister, comisia a trecut la o largă popu­larizare a concursului de inovații. Ca ur­mare a acestui fapt s-au primit pînă acum mai multe propuneri, dintre care unele au și fost aplicate in procesul de producție. Printre ele se află „automatizarea dozării cimentului“, realizată prin aplicarea unui dispozitiv care întrerupe curentul electric de la șnecul de aprovizionare, în momen­tul în care în dozator a intrat cantitatea de ciment necesară. Acest dispozitiv a fost propus de un colectiv din care fac parte electricienii Harry Orenstein, Ion Lebădă și Cristea Meșinschi. Pentru economiile re­alizate prin aplicarea acestui dispozitiv, inovatorii au fost premiați cu 4.000 de lei. In curs de realizare se află și un dozator automat pentru apă, propus de tov. Petre Vig,non­. Mecanicul Ion Dima a realizat­ un dispo­zitiv cu ajutorul căruia strîngerea cofraje­­lor se face automat. Scoaterea cofrajelor se execute înainte in condiții cu totul necorespunzătoare, degra­­dîndu-se materialul lemnos Mecanicul-șef al fabricii, tov. Ion Tihan, a realizat un sis­tem de decofrare cu ajutorul electropala­­nului, care smulge cofragul de pe vagonet, eliberînd piesa prefabricată. Tot Ion Tihan a adus o îmbunătățire în funcționarea elec­­tropalanului românesc de 1,5 tone, care de­servește acum o mare parte din suprafața halei. In condițiile specifice ale acestei fabrici, este maii rațională folosirea aerului com­primat în locul curentului electric la acțio­narea vibratoarelor. Un colectiv de tehni­cieni, în­ frunte cu Ion Tihan și Gheorghe Dima, a introdus această raționalizare, pri­mele probe­­ au dat rezultate bune. De ase­menea a fost adoptată raționalizarea pro­pusă de Ion Dascălu: decofrarea grinzilor prin smulgere, care a adus o economie de peste 74.000 lei, reducînd cu 30 la sută consumul de manoperă la această operație. N. TOMA A început noul an școlar în învățămîntul profesional La 1 septembrie a început noul an școlar în învățămîntul profesional. Dată fiind ne­contenita dezvoltare a volumului lucrărilor de construcții, au crescut imperios cerințele de cadre noi calificate necesare sectoarelor noastre de producție, impunînd astfel lărgi­rea rețelei de școli profesionale de ucenici constructori. In rețeaua de învățămînt coordonată de Ministerul Construcțiilor funcționează anul acesta 16 școli profesionale cu o durată de 2—3 ani, care pregătesc muncitori calificați în cele mai diverse meserii — zidari, insta­latori, tîmplari, ipsosari, fierari-betoniști etc. Organele de resort din cadrul ministerului s-au preocupat să asigure corpul didactic cu cadre specializate, care să se îngrijească de buna pregătire teoretică și practică a elevilor. In afară de aceasta, s-au luat mă­suri eficiente pentru a se asigura condiții optime de cazare, masă, rechizite și efec­tuarea muncii practice. In acest fel, cei peste 8.000 de elevi ai școlilor profesionale din cadrul Ministerului Construcțiilor, pot să-și desfășoare întreaga lor capacitate pen­tru însușirea temeinică a cunoștințelor pre­date. In pragul noului an de învățămînt, urăm elevilor școlilor profesionale de ucenici con­structori spor la învățătură 1 Ajutor prețios m campania * de recoltare și treieri? Cînd Dumitru Smarandache, Gheorghe Petrescu și Vlad Pantelimon au părăsit atelierele mecanice ale Trustului nr. 6­ Craiova și, răspunzând chemării partidu­­lui, au plecat să lucreze în agricultură, i-au însoțit urările constructorilor: „Mer» geți sănătoși și să munciți cu cinste. Nă­­­dăjduim să ne m­îndrim cu voii” Iată, azi nădejdea e împlinită. Veștile sosite de la gospodăria agricolă de stat Izbiceni-Rusănești raionul Corabia, arată că dezvoltînd realizările din campania de primăvară, cînd gospodăria s-a situat între cele fruntașe pe regiune, cei trei con­structori au făcut față cu succes sarcini­lor, contribuind la buna desfășurare a cam­­paniei de recoltare și treieriș. Lor li se datorește, de pildă, înlocuirea lagărelor cu rulmenți la bielele cuțitelor de secerători-legători; productivitatea ma­șinilor a sporit astfel cu 25%, iar consu­­mul zilnic de ulei s-a redus cu 300 gr­a­­­me la fiecare agregat Din lipsa pi­nioanelor de la sitele trans­­­portoare, două combine nu puteau fi folo­site. Piese noi era greu de procurat și ar fi costat 3000 de lei. Maistrul Dumitru Smărăndiache și tovarășii săi au găsit o altă soluție: au recondiționat piesele vechi, și combinele au lucrat din pin. Tot ei au recondiționat, prin muncă voluntară, o­­ ba­toză. Priceperea și dîrzenia cu care au lucrat cei trei constructori au adus gospodăriei o economie de 125.000 lei. GHEORGHE FLOREA corespondentul „Constructorului” pentru regiunea Craiova . Zilele trecute la Gospodăria agricolă de stat Mircea-Vodă au sosit oaspeți, dar nu în ospeție, ci pentru a ajuta la strînsul recol­tei de orz și grîu. Oaspeții au fost cimen­­tiștii de la fabrica ..Ideal“ din Cernavodă. Din grupul cimentiștilor au făcut parte: cu­­cătorul Marin Constantin, laboranta Mar­gareta Petcu, ajutoarea de cucător Dobrița Stoian, turnătorii Gheorghe Dima și Nico­lae Dobre, strungarii Victoria Carsate și Valeriu Carsate, lăcătușii Nicolae Ciutură și Vasile Pleșa și mulți alții care au mînuit la fel de bine snopii cu rod bogat ca și unel­tele cu care lucrează in fiecare zi. Cînd s-a făcut bilanțul muncii de o zi s-a văzut că cimentiștii sînt aprigi la treabă și nu s-au lăsat mai prejos ca muncitorii „in r»poduri«.­­0N C0C­U corespondent Se extinde tencuirea mecanizată Ia fiecare oră, 60 mp tencuieli de bună calitate; la acest rezultat a ajuns, lucrând cu pompa de mortar prevăzută cu injector, brigada lui D­ion­is­ie Lamgossi. Componența b­rigă­zii — 14 zidari, 3 dulgheri și 6 munci­tori necarti­ficați — este mult mai redusă de­cit în cazul aplicării manuale a grundului. Dulgherii sunt folosiți la montarea dușu­­melilor oarbe și a ușilor, după finisarea ten­cuielilor. In primele două s­aptă­mini de la intrarea în funcțiune a pompei de mortar, pe șantie­rul căminului studențesc din O­așul Stalin, al întreprinderii nr. 501, s-a executat o su­prafață de tencuieli de 7 ori mai mare decit într-o perioadă egală din trecut. M. VLAD corespondent * # Pe șantierul Institutului agronomic din Iași al întreprinderii de construcții nr. 141 a avut loc recent un schimb de experiență în legătură cu executarea mecanizată a ten­cuielilor. Demonstrația practică, efectuată de către brigada lui Anton Cozmaciuc sub îndruma­rea tehnică a ing. Zilbermann, s-a făcut cu ajutorul pompei de mortar prevăzute cu in­ sector tip R.D.G. Răspunzînd cererii muncitorilor, conducerea Trustului nr. 14 s-a angajat să creeze con­dițiile pentru extinderea noii metode pe mai multe șantiere unde trebuie executat un vo­lum mare de tencuieli. HAIM COHN corespondent Actualități din Uniunea Sovietică ■ ■ [UNK] ■ ■—i- ~i, ■»—, "■ — g­'--j.i.L—j­a N­­ nirai'L.: Lgi­—c m i —■——-­TT'JJT ■ 'kivmi *■ | J -■ ' ~ a—na Cisternă La fabrica de automobile din Kutaissi se încearcă trei cisterne noi de ciment tip „KAZ-601“. Această mașină a fost con­struită după tipul autocamionului bascu­lant. Ea este înzestrată cu o cisternă me­talică basculantă în întregime sudată, cu un mecanism hidraulic de ridicare. In cu­rînd această mașină se va fabrica­­ în se­rie. Ea va transporta nu numai ciment ci și alte materiale în formă de praf. Constructorii de la această întreprinde­re care au creat această mașină „KAZ- 601“ au găsit o interesantă soluție tehni­că. Ei au prevăzut un sistem ingenios pentru deschiderea și închiderea automa­tă a capacului gurii de descărcare a ci­sternei. Acest sistem e simplu și sigur. Această întreprindere va mai produce autocamioane cu platforme care pot bas­cula și pe ambele părți (în stînga și în dreapta). Prima din aceste mașini va fi înzestrată cu o remorcă avind o platformă basculantă. Un nou autogreder La Parde (R.S.S. Estonă) au luat sfîrșit încercările la condițiile producției a noului autogredier de tip greu V-10. Noua marșină rutieră, cu o greutate de zece tone, se distinge prin excelente calități teh­nice și de­ exploatare. Ea este prevăzută cu mecanisme care permit să fie folosită ca gre­­der, tăvălug, săpător de șanțuri și scarifica­tor. Agregatul înlocuiește peste 200 d­e mun­citori. Anul acesta, uzina din Paide va spori de trei ori producția de mașini rutiere. Proiectanții reduc costul construcțiilor Filiala din Leningrad a Institutului „Gorstroiproiekt” a întreprins anul acesta ample studii pentru reducerea costului construcțiilor proiectate. Folosirea largă a fundațiilor prefabri­cate, a panourilor prefabricate pentru planșee, a panourilor mari pentru pereții despărțitori și a altor prefabricate per­mite să se reducă termenul de executare a clădirilor construite după proiectele In­stitutului, în medie cu 15-20%. In com­parație cu anul trecut, volumul elemente­lor prefabricate din beton armat folosite pe șantiere crește aproape de patru ori. Arhitecții și inginerii din această fi­lială au obținut, de la începutul anului, o reducere cu aproape 7.000.000 ruble a costului construcțiilor proiectate Brigăzi de propagandă tehnică Ministerul construcțiilor pentru transpor­turi al U.R.S.S. a amenajat 9 vagoane spe­­ciale pentru propagarea experienței Înaintate in construcții,­­introducerea mecanizării în­oră­­rilor și calificarea munci­tor­iil­or. Vagoanele «tat dotate cu instalații cinema­tografice, afișe, material demonstrativ, tot felul de scule precum și cu mecanismele ne­cesare. Vagonul stațiunii d de cercetări și normări din Leningrad a întreprinderii „Orgarsnis­­troi“ a ieșit în prima sa cursă, vizitînd șan­tierele trustului „Severoziapadinii“, pe cala ferată a regionalei Kirov. Brigada ce însoțește vagonul e compusă din instructori de metode înaintate d­e zidă­rie, tempuire și zugrăvire. Pe șantierul noului hotel „Ukrainka“ din Moscova.

Next