Constructorul, septembrie 1955 (Anul 7, nr. 294-297)
1955-09-03 / nr. 294
am— CmMmMu £ Trebuie realizate toate avantajele pe care le oferă executarea zidăriei din blocuri mari • t Urmi din șantierele desemnate petitel experimentarea executării zidăriei din blocuri mari prefări'Vicate ' es( cel al căminului studențisc )din Orașul Stalin. Pe acest șantier, Întreprinderea de construcții nr. 501 a început de curînd așezarea primelor EXerflemete prefabricate — cu goluri rotunde verticale „ avind, diametrul , de 13 cm. — varma wigiliMta) îi*e £ 0\ siĂÎ490 kg. Ele sunt Ixicitate fnta«tiei$ile* djg prefabricate .Tie* -intreprinderii de’ producție anexă nr. M2,r din deșeuri ceramice amestecate cu nisip și — ca liant — ciment. Pe șarotier, principalele operații sînt mecanizate. Astfel,■ psipíi anea mortarului se face cu malaxoarele, iar transportul tuturor materialelor ia Jijcurile de muscă,, inclusiv ridicarea și transportul blocurilor pe orizontală și verticală, se face cu ajutorul unei macarale-turn BRSM-3, condusă cu mare îndemânare de mecanicul Petre Éilu și de ajutorul său, Constantin Ion. Pînă în prezent, macaraua n-a avut încă nici o întrerupere neplanificată, funcționînd cu întreaga ei capacitate de lucru. La așezarea și montarea blocurilor lucrează echipa maistrului zidar Andrei Krenbutz, din care fac parte zidarul Miron Lăzău, dulgherii Simion Breckner și Ernest Duss. In cadrul echipei muznca este judicios organizată. Un muncitor deservește echipa cu mortarul’ necesar,, din cupele aduse de macara, și toarnă beton în rosturile dintre blocuri. ’ Alți trei oameni din echipă fixează blocurile după orizontală și verticală, fac legăturile armăturilor, aștern mortarul etc. La aceste operații, ei folosesc o serie de diapozitive de mică mecanizare. La montarea blocurilor de zidărie munca dulgherilor a fost complet eliminată, întrucît în loc de schele obișnuite echipa întrebuinnțeasă s chele „tip masă“ — o inovație a maistrului șef de șantier Ioan Foot. Schelele sînt confecționate în diferite mărimi, pentru camere și pentru coridoare. Ele nu se demontează, ci sunt mutate dinttr-un loc în altul cu ajutorul macaralei, economii și AlAse >astfel * cheresteaua și munca dulghator. * Externarea zidăriei din blocuri mari de beton s-a dovedit chiar din primele zile a fi de mare productivitate față de zidăria din cărămidă. Totuși, lucrările nu s-au putut desfășura mulțumitor din cauză că locurile de muncă n-au fost bine aprovizionate cu materiaje și, în primul rînd, cu blocuri prefabricate. Potrivit planului operativ, echipa ar fi trebui să atace lucrarea ridicînd mai întiîi zidul exterior, apoi cele două ziduri ale coridoarelor și, în fine, zidurile despărțitoare. Acest plan nu a putut fi însă realizat, întrucît atelierul de prefabricate n-a livrat șantierului piesele asortate după tipuri, conform proiectului., a turnat numai piese care se montează imprima asiză, lăsînd compjet neaprovizionate asiza a 2-a și a 3-a. In felul acesta constructorii au fost nevoiți să schimbe planul inițial, în sensul că au introdus munca în lanț, ridicînd zidurile exterioare, cele despărțitoare și ale coridorului, pe porțiuni, pînă la înălțimea planșeului, putînd astfel să monteze planșeul fără să mai aștepte ca toată zidăria etajulu 1, să fie ridicată. După părerea constructorilor de pe șantier, această metodă se va dovedi, pe măsură ce va fi aplicată ordonat, mult mai bună decît cea prevăzută inițial.Livrarea neritmică și în dimensiuni necorespunzătoare a pieselor prefabricate a avut și un alt inconvenient asupra mersului lucrărilor. Echipa nu a putut realiza productivitatea înaltă ce era de așteptat. De pildă, s-a dovedit că un bloc poate fi montat în numai 6 minute, iar o echipă de 4 oameni poate să monteze într-o zi, fără a depune un efort deosebit/ 34 de blocuri, executînd o zidărie corespunzînd unei cantități de 9.000 cărămizi — la așezarea1 cărora ar fi nevoie de 6 zidari și 5 muncitori necalificați. Echipa condusă de maistrul, Andrei Grenbutz și-a luat angajamentul de a așeza zilnic 34 blocuri, în momentul în care atelierul de prefabricate va livra piese, în cantități suficiente. Angajamentul nu a putut fi îndeplinit, montîndu-se pe zi numai cîte 20 de blocuri. Primele rezultate arată clar avantajele substanțiale ale zidăriei din blocuri mari prefabricate față de zidăria din cărămidă. Pe lângă economia de cărămizi se fac mari economii de manoperă, mortar etc. și se reduce simțitor timpul de execuție a lucrărilor, întreprinderea de prefabricate nr. 512, conducerea întreprinderii de construcții nr. 501 și cea a Trustului nr. 5 au datoria să asigure condiții optime pentru desfășurarea lucrărilor pe acest șantier, unde se fac experiențe ale căror concluzii și rezultate trebuie să servească drept bază, pentru extinderea folosirii blocurilor mari prefabricate din beton. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin PREOCUPAREA MAIȘTRILOR Maistrul Stere Ravaș studiază cu pasiune problemele tehnice. El este adonat la revista „Șttiimță și tehnică“ și la gazeta „Tehnica nouă". In biblioteca sa personală și-au găsit de mult locul potrivit, numeroase manuale, cărți și [broșuri termice: ' ’ ’ Istoria formării bibliotecii sale este strâns legată de activitatea sa ca maistru. A început prin ainul 1947, cînd terminase școala de maiștri lăcătuși. Pînă atunci, ca muncitor ,își închipuise că nu mai are ce învăța în meseria sa. Școala i-a deschis insă orizonturi noi. S-au ivit probleme pe care nu le cunoștea înainte. După absolvire, Stere Răvaș și-a dat seama că nu se poate rezuma la cunoștințele căpătate la cursuri. Mereu se ivește ceva nou, atâtea și atâtea probleme practice își au soluția descrisă în cărți, broșuri și reviste. Și așa, din an în an, biblioteca sa personală s-a îmbogățit. Cum se reflectă aptitudinea pentru studiu a maistrului Stere Răvaș în munca sa de zi cu zi la atelierul de lăcătușerie al Intreprindierii de producție anexă nr. 185, pe care-l conduce ? Din „Cuvîntul maiștrilor“ a învățat cum să organizeze mai bine munca. A alcătuit noi formații de lucru, după modelul arătat la aceasta carte; un șef de echipă de categoria a VII-a, doi muncitori de categoria a V-a și două ajutoare de categoria a 1I-a sau a IlI-a. Echipa și-a mărit productivitatea muncii cu 50 la sută, deoarece operațiile. Mărunte ,erau acum executate de ajutoare, nu de muncitorii cu o calificare superioară. Totodată a fost înlesnită, pregătirea noilor cadre calificate. Lucrînd efectiv un an de zile, în cadrul echipei, tînărul muncitor își poate însuși practic aproape toate operațiile specifice meseriei, ajungând cu calificarea pînă la categoria a VI-a. Astfel, în doi ani, 40 de muncitori din atelier s-au calificat în meseria de lăcătuș. Urmărind număr cu număr gazeta „Tehnica nouă“ maistrul Stere Ravaș învață noi metode de lucru. Așa și-a însușit el de pildă, metodă șarblonării pieselor, prin a cărei aplicare productivitatea muncii la confecționarea pieselor a crescut cu 150 la sută și calitatea acestora s-a îmbunătățit, cu mult față de prelucrarea manuală. Unirticol, tradus dintr-o revistă sovietică i-a făcut cunoscut procedeul de înlocuire a mituirii prin sudura electrică, l-a introdus în cifrul ataierului, mărind productivitatea muncii cu peste 100 la sută. Tot din studierea manualelor, cărților, broșurilor și revistelor tehnice el se inspiră cum să confecționeze diferite dispozitive care îmbunătățesc procesul de poduatrie. Astfel a construit un dispozitiv pentru confecționarea mufelor Panzer și un altul pentru îndoirea tablelor la presă. în prezent, Stere Ravaș studiază și experimentează construirea altor dispozitive care vor mări cu mult neaductivitatea muncii. "k Tot în anii democrației populare a devenit maistru și Vladimir Cobac. El este astăzi, în cadrul întreprinderii nr. 181, șeful șantierului de instalații de la Combinatul poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“. Un prețios ajutor pentru ducerea la bun sfîrșit a lucrărilor a găsit maistrul Cobac în studierea cărților și revistelor tehr.kv. El posedă acum în biblioteca sa personală, in afară de reviste și broșuri, zeci de volume de specialitate.. Una dintre problemele soluționate a fost identificarea firelor de telefon, telefon, și de comenzi de la distanță pentru ventilații; durata acestei operații a fost redusă cu 70 la sută printr-un procedeu extras dintr-o carte sovietică de specialitate. Tot din documentația sovietică, maistrul a adoptat un nou sistem de montare a tuburilor Bergmann: instalatorul nu mai este nevoit să-l aștepte pe zidar al înaintarea lucrării, ci continuă premontare a tuburilor, care sunt apoi fixate pe întregul traseu al zidului-Maistrul Vladimir Cobac educă dragostea de studiu și în alți maiștri din cadrul întreprinderii. Urmândd-i povara, un colectiv de inovatori a confecționat un dispozitiv pentru sudura electrică a conductorilor de alumidiiu. înainte, prinderea conductorilor carp la cap se făcea prin sudură autogenă sau cu cleme. De asemenea, maistrul Cobace ocupă îndeaproape de inițierea muncitorilor în problemele tehnice noi. Cînd sunt de executat lucrări care necesită cunoștințe tehnice superioare, el adună întregiri colectiv al șantierului și explică amănunțit fiecare operație în parte. In acest fel se evită executarea greșită a lucrărilor. Nu de mult, maistrul le-a vorbit muncitorilor despre conexiunea aparatelor de măsură, protecție și avertizare la posturile de înaltă tensiune. TAT ■ In desertaduri, seara, maistrul Mihai Drigă își transformă masa în birou, acoperind-o cu diferite cărți, schițe decupate din manuale și alte desene. Intr-un colț al camerei poți zări biblioteca; ea conține în prezent 100 de cărți și broșuri tehnice. După ordinea așezării volumelor în rafturi se poate deduce că maistrul studiază planificat. Acum i-a venit fundul cărții „Aparataje electrice“. Variate sunt problemele tehnice însușite în urma unor lungi seri de studiu, și roadele se văd în felul cum maistrul lucrează pe șantierul Centrului de producție cinematografică de la Buftea. Mult i-a fost de folos cartea „Indicator de metode sovietice în industrie“. De pildă, din această carte a învățat să aplice metoda sudurii barelor de aluminiu can la chd, fără a mai introduce eclise cu șuruburi — care, pe lângă că îngreunează procesul tehnologic, măresc și prețul de cost al manoperei. Etanșeizarea cablurilor de telecomandă se face acum prin cleme de presiune, care nu stingheresc cu nimic circulația uleiurir, — fără a se mai întrebuința maneoane cositorite. Ce-i , frământă în prezent pe maistrul Dincă ? Multe probleme tehnice, care necesită un timp mai îndelungat de studiu. Insă unora le acordă o deosebită atenție. Acum se ocupă de construirea unui dispozitiv pentru pozarea cablurilor subterane și a unei mașini cu bac și cuțit universal pentru filetarea și tăierea tuburilor LPE. Diferite prospecte și cărți tehnice sovieticeI oferă materialul documentar pemtru realizarea unui aparat de control al încălzirii conductorului electric Cel de care v-am vorbit — trei oameni «de la Trustul de instalații nr. 18 — stnt simpli muncitori, ajunși pe o treaptă superioară a profesiunii. Numai lor e mai obișnuită cu cleștele decît preotul, ochii le-au stat mai mult în spatele ochelarilor de sudură decît în fața cărții. Dar mintea lor e veșnic cercetătoare și faima-l îndeamnă la acele realizări care dau mândria iscusinții. In toată puterea virstei, au redevenit elevi. Citesc — și nu ca să uite după o clipă, ci citesc temeinic, cu creionul și cu caietul de notițe alături, ca să le rămână ceva. Oare cine mai poate azi, cînd nici n-ai cum ,să mai cuprinzi avântul tehnicii, să rămână în haina strictă a celor învățate în anii de ucenicie ? Și apoi, mai e un lucru, de care ei țin seama mai presus de toate: stnt maiștri, sunt cei chemați să dea viață jos, în producție, progresului tehnic. M. NEGREANU ★ ■!!IH!IIHililW!!!H!il!!fini IMCMHR Rl!l:ill!ii)!:i!BI'imi!IIB!!iBIIMliai|IUI|l!B!IIIB!l!!H!ll!nilU!!l!HlinilillB!i[iS!!i[li;,;:3Iii:;iffii:j[Bll>!!ail|l 1 E'KHIHÜW' Corespondenții cer ca... ...la șantierul nr. 401 al Trustului nr. 4-Hunedoara să se ia măsuri pentru curmarea risipei de materiale la lotul spitalului de boli contagioase. In prezent, cazanul de topit bitum e încălzit cu scînduri provenite din decofrare, și care ar putea fi refolosite, în vreme ce deșeurile inutilizabile sunt risipite în tot locul. Tot aici, cărămizile sînt descărcate fără grijă, distrugîndu-se la bună parte. (G. BABUȚ). ...maistrul Gavrilă Almajan să ajute mai temeinicii brigada de tineret de pe șantierul Fundeni al Trustului nr. 3 și să nu refuze a-i împărtăși experiența sa. De asemenea, el trebuie să contribuie la înlăturarea deficiențelor ce îngreunează aprovizionarea cu materiale. (CONSTANTIN GRADWARU). ...conducerea carierelor de piatră și nisip ale Trustului nr. 4 să trimită la reparație, în mod eșalonat, vagonetele. In condițiile actuale, transportul nisipului se face cu eforturi fizice mări și crează pericolul de accidente. (B. GRAȚIAN). Mașină de împletit sârmă Participând la o consfătuire de producție la Trustul nr. 3 București, șeful atelierului de construcții metalice, Dumitru Florescu, a aflat despre greutățile pe care le întîmpină șantierele în aprovizionarea cu sîrmă împletită necesară la confecționarea grilajelor metalice, a ramelor de ventilații etc. împreună cu maiștrii Ion Șerban și Petre Dumitrescu, șeful de atelier a studiat posibilitatea de a construi cu mijloace proprii o mașină de împletit sîrmă. O bună parte din piesele necesare au fost alese și recondiționate din cele vechi, aflate în grămezile de deșeuri. Altele au fost confecționate în atelier. După cîteva săptămîni de străduință, mașina funcționa, acționată de un motor electric de 3 kW, executînd orice fel de împletituri de sîrmă. Noua mașină, la care lucrează un singur om, poate să confecționeze în 8 ore 20—60 mp plasă de sîrmă. Pînă acum au fost livrați șantierelor, cu un preț mai mic decît cel curent, circa 400 mp de sîrmă împletită, iar pentru nevoile atelierului a fost reținută o altă cantitate de 400 mp. Calculîndu-se capacitatea de producție la 8 ore a mașinii, s-a constatat că ea realizează lunar o economie de 8000 lei. Un exemplar rar De cînd mă știu, am umblat în lungul și latul țării, pe șantiere și în fabrici, și-am văzut fel de fel de oameni. Credeam că-i cunosc mai bine pe toți. Iată că mi-a fost dat să aflu însă de curînd unul la șantierul S.M.T.Șendreni — cum n-am mai întilnit și nici n-aș vrea să mai intilnesc altul ca el. Il cheamă Marcel Marcovici și e șeful șantierului înalt și solid ca un boxer de categorie grea. Pe șantierul pe care-l conduce treaba nu prea merge bine, mai ales in ce privește condițiile de trai ale oamenilor. Dormitoarele sunt murdare; la cantină mâncarea slabă (nu pentru el). De altfel nici nu-l interesează dacă muncitorii sunt nemulțumiți. Principalul e că e mulțumit el, fiindcă i se prepară muncare separată. Unii spun că alimentele ar fi luate din rația muncitorilor. Lasă-l să zică ! Nu prea se sinchisește de gura lumii. Și apoi celor care deschid gura se pricepe el să le-o închidă. Asta poate s-o confirme și tov. Dumitru Stan, șeful serviciului administrativ al întreprinderii de construcții nr. 202-Galați. Era o consfătuire de producție pe întreprindere. Tov. Dumitru Stan a „îndrăznit" să-l critice pe Marcel Marcovici pentru lipsurile amintite. Răspunsul la critică nu i-a dat Marcovici imediat, ci mai tîrziu, adică în pauză cînd... l-a luat la bătaie pe tov. Dumitru Stan. Autentic huligan ! De asta ziceam la început: n-am mai întilnit asemenea „exemplar", dar nici n-aș mai vrea să întîlnesc vreodată. PETRE LUNCAN iman IfefüMz vede Achte Ce nu poate fi trecut cu vederea Ei, iată-mă iarăși printre constructorii Halelor Obor din Capitală... De astă dată, mi-am zis că musai trebuie să dau o raită și pe la grupul social, să văd cum merg treburile pe la cantina și dormitoarele șantierului. Stăm nehotărît, pe unde să m-a bat mai vnui. Era tocmai cumpăna zilei, cînd muncitorii primeau după cîteva ore de lucru. Din sala de mese ieșea un puști, de bună seamă drac în ale zidăriei, judecind după salopeta împestrițată de var. Mușca cu poftă dintr-o prăjitură. L-am întrebat cum se gătește și se mănîncă la ei și dacă sunt mulțumiți. S-a uitat la mine, mi-a arătat un boț din coletul ce-i mai rămăsese Și-a grăit, săltind din umeri. — După cum vedeți... Mai târziu, după ce am văzut toate cele, condus de gestionarul cantinei, pe nume Popovici, m-am gândit că aici se găsesc — luate la un loc — un restaurant și o spițerie. Așa de bine și de curat sunt hrăniți oamenii de pe șantier. Și, cum plecam către dormitoare, această impresie gindeam că are să se întregească, să-mi arate grija mai-marilor de aici față de viața constructorilor halelor. Dar, vai ! Să nu te duci cu sacul la pomul lăudat... Se vede treaba că cei din conducerea întreprinderii nr. 101, cînd vin pe-aici, uită să se intereseze și de viața constructorilor, de felul cum trăiesc ei. Altfel, ei ar putea să vadă cearșafurile neschimbate de peste o lună, tavanele coșcovite, acoperișurile nereparate. Cred că nimănui din conducerea întreprinderii nu i-ar veni bine să doarmă aici în perioadele cînd dormitoarele nu sunt dezinfectate... Cel puțin așami spunea o tînără zidăriță. Cînd e vorba de a asigura oamenilor noștri condiții mai bune de viață, nici un efort nu-i prea mare. Așa că, "tovarășe director Füllöp, ai cuvintul I ★ Constructorii de la șantierul ,,Zorile"-Jilava au destul spațiu de cazare. Șase dormitoare mari stau aliniate in preajma șantierului. M-a întîmpinat aici Floarea Niță, o bătrînică simpatică ce se îngrijește ca în dormitoare oamenii să aibă o odihnă ca lumea. Cînd a aflat cine sînt, mi-a zis repede, pe neocolite: — Vine iarna, maică, și noi nu prea sîntem pregătiți. Iacă, odăile astea se cer tencuite, spoite, puse în rînduială — ce mai calea valea... M-am uitat peste tot.. Se putea înțelege că dormitoarele n-au mai fost dezinfectate de mult. Dintr-o gaură din colț, doi ochi luceau către noi. ..Un chiț-chiț“ — mă lămuri bătrinica. Fiecare dormitor in parte — cîte o sută de metri pătrați — are rețea de lumină electrică. Pe linie — un singur bec. Nu știu cum e chip să citească, seara, oamenii la lumina asta „oarbă". Pe jos, coji de pepene, aruncate la intimplare. Femeia mi-a prins privirea. — E unul, Sile Tartacot, mecanic, care nu știe cum să ne dea de lucru, de zic că parcă-i certat Cu curățenia... Am trecut apoi pe la spălător. Un om stătea lingă un jgheab, in fața unuia din cele zece robinete defecte. L-am întrebat: .,Ce e, frate, faci baie la picioare ." Omul m-a fixat nedumerit: „Nu, mă spăl pe mîini...“ Pe marginea jgheabului, apa curgea, in voie peste picioarele sale... Nu știu ce-o fi spun nici tov. Mihalache, președintele comitetului sindical. După cite aflu, întîmplător tot el e și gospodorul șantierului... La cantină se servea masa de seară. Intru în vorbă cu un constructor. Aștepta de un sfert de ceas să mănînce, cu coatele rezemate de fața de masă murdară. „Nu-mi aduci, tovarășă ospătară .“ Valeria Dumitrașcu mai să-l străpungă. .,Dacă-ți place, sa uite la el !" și se îndreaptă către cealaltă ospătară, Aurelia Mușat, care — după roșeața obrajilor — se vedea că și ea repezise vreun muncitor. In cantină e semiîntuneric. Nu există becuri și, în plus — e un aer stătut. Omul de rngămine strîmbă din nas — poate și de asta, și de fiertura pe care o are în față. Mă interesez din cine e compusă comisia de cantină și dacă ființează. Comisie ? .. Nu se cunoaște un asemenea colectiv. Munca o duce, de unul singur, zidarul Petre Marianciuc. Om gospodar și fruntaș în producție, dar nu poate dovedi cu sarcinile. Norocul acestor șefi de aici o fi, pe semne, acela că-s la oarecare distanță de oraș, iar altor șefi mai mari de la trust sau de la comitetul sindical regional le-o fi venind greu să-ntindă pasul până la „Zorile". Altminteri, eu nu-mi pot explica racilele care-s pe șantier, ILIE MISTRIE Nici o îngăduință față de Recoltele bogate pe care le-au obținut muncitorii de la gospodăriile anexe ale Trustului de construcții nr. 1 ar putea aduce o serioasă contribuție la îmbunătățirea hranei servită la cantinele de pe șantiere. Strădaniile harnicilor muncitori de la gospodăriile-anexe sînt însă zădărnicite de către cei care au menirea să gospodărească produsele recoltate. Astfel, conducerea administrativă a gospodăriilor-anexe ale întreprinderii de construcții nr. 30 nu a făcut nimic pînă în prezent pentru conservarea legumelor și zarzavaturilor în vederea iernii. Recoltarea roșiilor este în toi, dar la gospodăria-anexă de la Țigănești nu s-a luat încă nici o măsură pentru prepararea bulionului; din aceleași motive la gospodăria-anexă de la Afumați s-au stricat peste 1500 kg de roșii. O cantitate însemnată de castraveți au fost lăsați să se strice pe cîmp, deoarece nu s-au luat măsuri din timp pentru conservarea lor La gospodăria-anexă de la Afumați s-au mai stricat peste 3000 kgr. de varză pe care nimeni nu s-a îngrijit s-o trimită la timp la cantine, iar la cantina de la Roșiori o însemnată cantitate de zarzavat — care fusese trimisă peste nevoile șantierului — s-a veștejit. Toate aceste lipsuri grave oglindesc birocratismul și nepăsarea în care se complac cei din conducerea gospodăriilor anexe. Atît tov. Nemigeanu cît și tov. Brender, sînt buni planificatori... din birou. Despre faptele lor vorbesc cele arătate mai sus, iar risipitorii avutului obștesc besc butoaiele pentru conservarea murăturilor care pînă la această dată nu au fost încă reparate și recondiționate, vorbesc alimentele ce s-au alterat chiar în magazia de la sediul administrației gospodăriilor-anexe, vorbește însăși necunoașterea situației de pe teren. Planul făcut pentru prepararea bulionului la gospodăria-anexă Țigănești, dacă va mai fi ținut în sertar cîtva timp va fi bun doar de aruncat ca și roșiile de aici care în cîteva zile nu vor mai putea fi folosite. Lipsa de interes față de gospodăriileanexe pornește chiar de la directorul întreprinderii nr. 30, tov. G. Schwartz, care pînă acum 5 zile nici măcar nu știa unde se află gospodăriile anexe ale întreprinderii. El s-a mulțumit să ceară un plan de măsuri din partea administrației gospodăriilor, fără să controleze însă executarea celor prevăzute în plan. Conducerea Trustului de construcții nr. 1 are datoria să pună capăt imediat acestei situații. Să se știe în mod precis cine răspunde de gospodăria-anexă de la Țigănești, cine răspunde de cea de la Afumați și să fie trași la răspundere cu toată severitatea cei care, înfundați în hîrțoage, lasă să se irosească recoltele ce trebuie să asigure aprovizionarea cantinelor pe timpul iernii. Și comitetul sindical al Întreprinderii nr. 30 trebuie să se preocupe îndeaproape de felul în care sînt administrate gospodăriile anexe. Timpul nu este încă trecut pentru a se pune ordine în această problemă. T. NEAGU ll!!BII!nil!II!!IHIIII9!mn!!!MI!IMI!!H!IHlll HIIHffl BIIIIBiP! O PROBLEMĂ ÎNCĂ NE STUDIATĂ CARE ESTE CEA MAI RAȚIONALĂ METODĂ DE EXECUTARE A ZIDĂRIEI DIN BLOCURI MICI DE BETON? ■ « Folosirea înlocuitorilor de cărămidă ia o tot mai mare extindere pe șantierele noastre. Aceasta înlătură multe dificultăți în aprovizionare și fuiș să crească productivitatea muncii zidarilor. Se naște însă o problemă — care n-a fost studiată și rezolva îa" decît" pe plan local, și adesea în mod nestisfăcător. Și .«mumne** poate fi executat apryfinaj de blocuri mici fle^tenor după aceleași metode ca și zidaria din cărămidă, sau e necesăit M. modificate ca oganizarii muncii și a-, RIO-, coleelor de lucru , 1 * ’ . *” ' 'Prezentam?- mai jos un studiu comparativ asupra meodelor de execuție , a zidăriei din blocuri de beten la construcția locuințelor și scladirilor-social-culturile de.. pe unele șantiere ale Trustului nr. 7-Petroșani, ale întreprinderilor nr. 82-Tgi -• ■flVmeș, 141-Iași, 915-Baia Maria, 501-Orașul Stalin.și 202-Galați. Datele au fost culese cu ajutorul corespondenților noștri Lazar Beneș, S. Maximilian, Ovidiu Moșimschi, Ion Momîrleanu și Constantin Popescu. tit al TIPUL DE BLOCURI î Carăetfens'tfale1 ífi Todffferííar* de' carămîdă variază de la o întreprindere la alta, chiar di la un șantier la altul. di La frustul, nr. 7 se lucrează cu blocul 19/19/33 cm, pline, cu greutatea de 21 kj . Ele sunt confecționate cu ajutorul un bi apreselor, din beton cu steri] ars de haz d, măcinat. La 1 mc zidărie sînt necesare 7 blocuri. '' Iblocurile folosite pe șantierele Intreprinderii nr. 141 pentru ziduri interioare ai dimensiunile de 25/37,5/19 cm, sînt prevăzute, cu 4 goluri, au greutatea de 23 kg și rezistența de 6,5 kg / cmp. Pentru legătur se execută jumătăți și sferturi de blocuri Materialele utilizate sunt fie agregatele de rîi, fie cioturile de cărămidă. Atelierele întreprinderii nr. 202 produc blocuri tip B, cu goluri mari (pe mese vibrante) și tip C, cu 3 rînduri de goluri (la vibropresă) — întregi, 3/4 normale și 3/4 înguste. Modulele sînt 19/19/39 cm (tip „Krestianin“) și 25 cm. Greutatea diferă după agregatele folosite: 25 kg la blocurile confecționate cu criblură și nisip, 20 kg la blocurile din deșeuri ceramice (material provenit din demolări). Tipul „Krestianin“ este întrebuințat și la întreprinderea nr. 501. Trebuie menționată inițiativa întreprinderii nr. 802, care a realizat, pentru zidăriile neportante, blocuri din beton cu rumeguș, de 50/25/12 cm. In afară de rumeguș, în compoziția betonului intră ciment (150 kg/mc), rar pastă (0,22 mc la 1 mc beton) și agregate. In ciuda volumului lor mare, blocurile sunt foarte ușoare — 13 kg — și pot fi mai lesne manipulate. LOCUL DE MUNCĂ In general, condițiile sunt aceleași ca la executarea zidăriei din cărămidă — inclusiv deficiențele de pe unele șantiere. De obicei, blocurile sunt transportate în conteinere — uneori direct de la atelier, ca la întreprinderea nr. 501 — și ridicate cu macaraua. La întreprinderea nr. 905 s-au construit centeinere mari pentru 40 de blocuri, folosindu-se astfel mai bine capacitatea macaralei. La întreprinderea nr. 202, care nu dispune de macarale-turn, blocurile sunt transportate la parter cu roaba, iar la etaj cu banda transportoare și apoi cu roabele. Oare aici n-ar fi fost mai rațional să se folosească macarale „Pionier“, conteinere mici și cărucioare Malțev ? Dată fiind productivitatea sporită a muncii la zidăria din blocuri, locul de lucru trebuie să fie aprovizionat cu cantități mai mari de înlocuitori. Schela trebuie să fie, deci, încăpătoare și rezistentă. Foarte potrivită e schela cu panouri din lemn pe popi metalici, folosită la întreprinderea nr. 802 și la șantierul Petrila al Trustului nr. 7 — ori schela de inventar, din lemn, de tip Maksimenko — utilizată la întreprinderea nr. 202 și la șantierul Institutului agronomic din Iași al întreprinderii nr. 141. O lățime a schelei de 1,80 m asigură suficient spațiu de lucru, de circulație și de depozitare. Cu totul nepotrivită este însă schela improvizată din lemn, de la șantierul de locuințe muncitorești al întreprinderii nr. 141; pentru a respecta normele de protecția muncii, ea nu poate fi încărcată decît cu un număr mic de blocuri. Creșterea productivității muncii trebuie avută în vedere și la stabilirea frontului optim de lucru, din funcție, bineînțeles, de efectivul formațiilor. Unei brigăzi cuprinzînd 3 formații minime Orlov îi e necesar un front de 37 mc (brigada lui Adalbert Györfi, de la întreprinderea nr. 501) —43 mc (brigada lui Ștefan Frost, de la Trustul nr. 7) zilnic. La Întreprinderea nr. 202, frontul de lucru zilnic al unei formații este de 6 mc — destul de mic, chiar ținînd seama de mecanizarea redusă a transporturilor. ORGANIZAREA MUNCII Acum se ivește problema cea mai dificilă. Premizele sunt: 1) blocurile au greutatea mare și manipularea lor e mai dificilă decît a cărămizilor, trebuind să fie prinse cu ambele mîini; 2) rosturile sînt mai greu de executat, mai ales cele verticale, care au înălțime mare; 3) în cazul cînd folosește mistria, zidarul are de executat unele mînuiri suplimentare. Formația cea mai răspîndită rămîne tot cea „de trei“, după metoda Orlov. Unul din ajutoare întinde mortarul pe zid, celălalt dă blocurile la mînă zidarului, iar acesta le așează, întinde sfoara și montează colțarele. La șantierul de locuințe muncitorești din Iași se lucrează în formație Koroliov (2+3); aici, după ce așează blocul pe patul de mortar, zidarul îi tencuiește fața dinspre blocul ce urmează să-i fie alăturat, asigurînd astfel o legătură verticală plină. La Institutul agronomic din aceeași localitate, zidarul, în momentul cînd așează blocul pe stratul de mortar, împinge cu el mortarul, pentru a ridica rostul vertical; la acest procedeu se ivește însă pericolul ca rostul orizontal să fie curățit complet de mortar (dată fiind împingerea cauzată de greutatea blocului), sau ca cel orizontal să prezinte goluri care să necesite completări ulterioare cu mistria (așa cum se întîmplă și la șantierul Petrila). Aceste neajunsuri sunt înlăturate în felul cum se lucrează pe șantierele întreprinderii nr. 202; aici, primul ajutor așează blocul pe traseul zidului, al doilea ajutor îl așterne cu mortar pe pat și pe cap — după cum rîndurile sînt în lung sau în curmeziș, iar zidarul îl prinde cu ambele mîini, îl întoarce cu părțile cu mortar spre rîndul inferior și spre blocul așezat anterior în rîndul respectiv, iar apoi îl potrivește la locul destinat, cu ajutorul unui ciocan de lemn. Calitatea bună a zidăriei e asigurată astfel, dar productivitatea scade, iar primul ajutor are timpi morți. In brigada lui Ludovic Kașa, de la șantierul Petroșani al Trustului nr. 7, formațiile sînt compuse din cîte doi muncitori: un zidar și un ajutor. Acesta din urmă așterne mortarul, iar zidarul își ia singur blocurile din stivă. Pe de o parte, e mai rațional așa, eliminîndu-se acela dintre ajutoare care avea cei mai mulți timpi morți, crește productivitatea muncii formației. Pe de altă parte zidarul e nevoit să execute o operație necalificată și obositoare: ridicarea blocurilor. Este, deci, un avantaj real ? REZULTATE Vom cita simple cifre, grăitoare prin ele înșire. Față de zidăria din cărămidă, brigada lui Ștefan Orosz de la întreprinderea nr. 802 obține, lucrînd cu blocuri, o productivitate sporită cu 25%. Au crescut mult realizările și la întreprinderea nr. 202, unde în echipele lui Panait Andone și Igor Craiciuc fiecare om execută, in medie, 2,5 mc zilnic, iar formațiile își depășesc norma cu 30—60%. Și mai bune sînt realizările brigăzii lui Adalbert Györfi, de la întreprinderea nr. 501, 4,7—5 mc de fiecare muncitor, în 8 ore — în loc de 2,5—3 mc, cît realizau lucrînd cu cărămîdă. La șantierul Lupeni al Trustului nr. 7, El brigada complexă a lui Ion Bergheanu, cu £ 26 oameni, execută zilnic 26—30 mc zidărie, iar cea a lui Ion Tulei, cu 16 muncitori—10 mc (la care se adaugă montarea lor schelelor și planșeelor). Cele 3 formații de gridari din brigada complexă a lui Ștefan Frost, de la șantierul Petrila al aceluiași Prost, obțin zilnic 42—45 mc (cu 40% mai gg mult decît la zidăria din cărămidă), cîștigul mediu este de 800 lei, iar brigadierul primește pînă la 1800 lei lunar. Brigada complexă a lui Anton Lieb, de la șantierul I I.L.L.Baia Mare al Întreprinderii nr. 905, execută zilnic, cu 15 oameni, 32—38 mc — " în vreme ce la zidăria din cărămidă obțineau cu greutate 25 mc. La întreprinderea nr. 141, norma e depășită cu 20—30%, dar cîștigul se menținea egal cu cel din perioada cînd se lucra cu cărămidă, uneori fiind chiar inferior: șefii g șantierelor respective trebuie să analizeze situația și să ia măsuri pentru a ridica productivitatea muncii. | Mai trebuie menționat un avantaj : reducerea consumului de mortar cu 40—50% TM (după calculele efectuate la Trustul nr. 7 E8 și la întreprinderea nr. 501) și chiar cu 11 60—70% (la întreprinderea nr. 202). Nu trebuie trecute cu vederea dificultățile pe care le provoacă, în unele cazuri, calitatea proastă a blocurilor. înlocuitorii jg de cărămidă executați la fabricile de preț fabricate din Bărbăteni și Roman, de pildă, au muchiile neregulate și știrbite, suprafețițele nu sînt întotdeauna plane, înălțimea lor nu corespunde cu multiplul de cărămidă. De asemenea, transportul defectuos 83 provoacă multe rebuturi (15% la blocurile ti aduse de la Roman la Iași). Din această cauză zidarii pierd timp cu alegerea blocurilor după dimensiuni, cu completarea go lurilor și cu umplerea rosturilor neegale; se crește consumul de morfar și se reduce rezistența zidului. Muchiile neregulate ale blocurilor rănesc uneori mîinile zidurilor. g ★ Serviciile de organizare a muncii din trusturi și întreprinderi au sarcina să analizeze comparativ rezultatele obținute de brigăzile și echipele care lucrează cu blocuri și să se generalizeze experiența fruntașă în acest domeniu. De asemenea, recomandăm Institutului de cercetări științifice pentru construcții să completeze fișa tehnologică pentru lucrările de zidărie, studiind și elaborînd cea mai rațională metodă în ce privește organizarea formațiilor și repartizarea operațiilor pe oameni. La executarea zidăriei din blocuri mici de beton poate și trebuie să fie realizată a fi înaltă productivitate a muncii, care să ducă la grăbirea și ieftinirea lucrărilor. DAN CONDREA 1 Lucrînd cu Iov, formația lui Petrila al blocuri mici din beton după metoda Orcondusă de Ștefan Froșt, de pe șantie Trustului nr. 7, execută zilnic peste 15 mc zidărie. IUBIȚI CARTEA! sindicat l-am găsit însă mai repede decît mă așteptam. „Il cunoști pe Ion Iuga?" m-am adresat unui bătrrînel. Omul m-a măsurat cu privirea mirat parcă de întrebare: „Iuga tapițerul ? Așa dei la sindicat cu brigada artistică, cu biblioteca? Strașnic om! Cine nu-l cunoaște?“ „Omul strașnic” de care-mi vorbea bătrînelul, e un tînăr căruia abia îi mijește mustața, cu trăsături încă copilărești, ochi căprui și păr bălan. A trecut într-al nouăsprezecelea an, dar vrednicia nu se ia după virstă. Iți dai seama de asta de cum schimbi cîteva vorbe cu el. A ținut să mă informeze despre activitatea culturală desfășurată pe șantier și mai ales despre concursul „Iubiți cartea“. „Comisia de concurs am organizat-o de mult. Am și început înscrierile. Pînă acum avem vre-o 40 participanți. Cel mai mult au citit zidarul Gheorghe Ștefănescu și muncitorul Ion Socolescu. Primul, bunăoară, a citit „Momente și schițe“ de I. L. Caragiale, „Mama” de Maxim Gorki, „Pe Donul liniștit” de Mihail Șolohov și „Tovarăși de arme“ de Constantin Simonov. Uite, aici e și fișa lui“—continuă el scoțînd dintr-un dulap dosarul cu fișele cititorilor înscriși la concurs. „Am amenajat un stand cu cărțile prevăzute în bibliografia obligatorie, și alte standuri cu cărți din celelalte grupe. Seara, cînd tinerii vin la colțul roșu, își pot alege cu ușurință cărțile pe care vor să le citească, mai ales că acum ne-am îmbogățit biblioteca cu noi volume, de curînd apărute. Dacă ai să vii pe la noi peste o lună, două, ai să vezi primele insigne obținute de cititorii bibliotecii noastre". Și tînărul Ion Iuga s-a grăbit să-și reia lucrul întrerupt pentru cîteva clipe. ATUDOR ți Seară de seară săliile clubului Intreprinderii de construcții nr. 141 Iași sînt pline de tineri. Unii joacă șah, alții ping-pong, iar cei mai mulți consultă fișierul bibliotecii. Cele peste 7000 de volume — cărți tehnice, literare, ideologice — au numeroși cititori. In ultima vreme au fost citite peste 300 de cărți. Cel mai mult au fost solicitate romanele „Așa s-a călit oțelul“ din N. Ostrovski, „Oameni la volan” de A. Rîbakov, „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu etc. Gh. Chiriac, Valeriu Blaniță, Mihai Horaciu — se numără printre cei mai buni cititori. Biblioteci cu cărți multe și interesante au fost amenajate și la coițurile roșii de pe șantierele Institutului agronomic și Institutul politehnic. Studiind cărți de specialitate, mulți tineri au reușit să-și îmbunătățească munca. Astfel ,Umerii zidari Dragomir Coman, Mihai Onica, Vasile Avramescu i de pe șantierul fmporifer, obțin zilnic depășiri de normă de 10—15%. Concursul „Iubiți cartea” a stârnit un viu interes în rîndurile tinerilor constructori. Pînă acum s-au înscris la concurs peste 40 de cititori care au și început să citească din cărțile prevăzute în regulamentul concursului. GH. CATARIU și C. CANTORIU corespondenți Greu se descurcă cel ce vine pentru prima oară pe marele șantier al Centrului de producție cinematografică-Buftea. Pe responsabilul comisiiei culturale a comitetului