Constructorul, noiembrie 1955 (Anul 7, nr. 303-306)

1955-11-05 / nr. 303

PROLETAR» MN TOATE ȚARI1E, UNIȚl-VA I ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII And VII — nr. 303­4 pagini 20 bani Sf­­ibătă 5 noiembrie 1955 Laolaltă cu marele popor sovietic, cu toate popoarele care și-au câștigat liberta­tea, cu oamenii muncii de pretutindeni, sărbătorește poporul nostru muncitor cea de a 38-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, începutul unei ere noi în istoria lumii, era trecerii omenirii la o viață liberă, pașnică și fericită. Sunt 38 de ani de cînd, sub conducerea Partidul Comunist creat și condus de Vladimir Ilici Lenin, clasa muncitoare din Rusia, în alianță cu țărănimea muncitoare răsturna puterea moșierilor și capitaliștilor, punea temeliile primului stat sovietic socia­list din lume. Pentru prima dată, poporul muncitor devenea stăpîn pe soarta sa, creatorul conștient al unei vieți noi, li­bere. Marea forță și invincibilitatea Revoluției Socialiste din Octombrie constau în faptul că ea a dat claselor celor ce muncesc putința de a-și manifesta din plin toate aptitudinile, de a-și exercita nestînjenit întregul lor rol de adevărate făuritoare ale istoriei. Triumful Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie, construcția victori­oasă a socialismului în Uniunea Sovietică au dovedit că tocmai masele largi popu­lare au rolul hotărîtor în victoria asupra lumii vechi, în crearea societății socialiste. S-au verificat astfel cu strălucire spusele lui Lenin: „Cu cît mai mare este elanul, cu cît mai mare este amploarea acțiunilor istorice, cu atît mai mare este numărul oamenilor care participă la aceste acțiuni, și, dimpotrivă, cu cît mai profundă este transformarea pe care voim s-o facem, cu atît mai mult trebuie trezit interesul și atitudinea conștientă față de ea, și cu atît mai mult trebuie convinși de această nece­sitate milioane și zeci de milioane de oa­meni“. Cei 38 de ani care s-au scurs de la iz­­bînda Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie au confirmat prin succese istorice jus­tețea și forța creatoare a principiilor mar­­xist-leniniste în numele cărora Partidul Comunist chema la luptă revoluționară proletariatul Rusiei. Poporul sovietic a în­făptuit cu succes grandiosul plan leninist de construire a socialismului, planul indus­trializării socialiste, bazat pe dezvoltarea industriei grele și pe electrificarea întregii economii naționale, al transformării socia­liste a agriculturii și al înfăptuirii revo­luției culturale. Cifrele arată că industria grea a U.R.S.S. a produs în 1954 (în prețuri comparate) de 35 de ori mai mult decît industria Rusiei țariste în 1913. In această perioadă, producția mijloacelor de producție a crescut de aproape 60 de ori, producția de energie electrică de peste 75 de ori, iar producția constructoare de mașini, de peste 160 de ori. Numai în pe­rioada de după război au fost construite, modernizate și date în folosință în U.R.S.S. peste 8000 de mari întreprinderi industria­le de stat. In aceeași perioadă au fost construite în orașe și așezări muncitorești case de locuit pe o suprafață totală de 220 milioane mp, iar în localitățile rurale au fost construite 4.500.000 case. Victoria socialismului a dus la trans­formări radicale în condițiile și în felul de viață al oamenilor sovietici. Au fost lichidate clasele exploatatoare și astăzi în U.R.S.S. există două clase — clasa mun­citoare și țărănimea colhoznică — unite prin cea mai strînsă prietenie. Construirea cu succes a socialismului în Uniunea So­vietică a demonstrat pe deplin că numai calea deschisă de Revoluția din Octombrie, calea cuceririi puterii de către proletariat, în alianță cu țărănimea muncitoare, poate duce popoarele spre progres și bună­stare. A fost demonstrată în acești 38 de ani de glorioasă existență a Uniunii Sovietice superioritatea orînduirii sociale și de stat sovietice asupra celei capitaliste. Masele populare din lumea întreagă, însuflețite de victoriile socialismului au găsit și gă­sesc în acest mare exemplu, mai multă încredere în forțele lor, mai multă dîrzenie în lupta lor pentru pace și progres. După ce a înfăptuit construirea socialis­mului, poporul sovietic sub conducerea P.C.U.S. a trecut la construirea comunis­mului. Au fost înfăptuite cu succes sarci­nile trasate de către Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. Cel de al cincilea plan cin­cinal a fost îndeplinit cu 8 luni înainte de termen, făcînd ca nivelul producției industriale a U.R.S.S. să fie de trei ori mai mare decît în anul 1940. Prin reali­zările obținute în domeniul fizicii nucleare și reactive, oamenii de știință sovietici au asigurat patriei lor un loc de frunte în știința mondială. Uniunii Sovietice îi revi­ne cinstea de a fi cea dintîi țară unde energia atomică a fost pusă în slujba o­­mului. Perspective mărețe a deschis în fața poporului sovietic, plenara din iulie anul acesta a C.C. al P.C.U.S., care a elaborat un program de dezvoltare pe mai departe a industriei socialiste și­­ a întregii economii naționale. Introducerea continuă a tehnicii înaintate sovietice și străine, lărgirea spe­­cializării și cooperării în industrie, îmbu­nătățirea organizării și ridicarea produc­tivității muncii sînt numai cîteva din sar­cinile trasate de această plenară, sarcini a căror îndeplinire asigură societății so­vietice noi izbînzi pe calea comunismului. Triumful Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a dat naștere, pentru prima dată în istoria omenirii, unui stat a cărui po­litică internă și externă a fost pusă în întregime în slujba intereselor maselor populare, în slujba cauzei păcii și securi­tății popoarelor. Principiile fundamentale ale acestei politicii, formulate de Marele Lenin, se bazează pe recunoașterea posi­bilității coexistenței pașnice a sistemelor socialist și capitalist, atunci cînd există de ambele părți dorința de a colabora, hotă­­rîrea de a îndeplini obligațiile asumate, respectarea principiului egalității în drep­turi și al neamestecului în treburile inter­ne ale altor state. In pofida provocărilor și manevrelor puse la cale de cercurile potrivnice păcii și libertății popoarelor, politica externă de pace a Uniunii Sovietice și a țărilor din lagărul socialismului a înregistrat în ultima vreme succese evidente care au însemnat o oarecare destindere în relațiile interna­ționale. A apărut un nou climat în rela­­țiile internaționale, climat favorabil rezol­vării pașnice a­­ tuturor problemelor inter­­naționale litigioase. Politica externă de pace a Uniunii Sovietice, politică a fap­telor concrete, și-a cîștigat un imens pres­tigiu internațional, și-a cucerit stima și dragostea popoarelor lumii. Ele cer astăzi cu energie ca și puterile occidentale să facă pași concreți, după exemplul Uniunii So­vietice, pe calea slăbirii încordării inter­naționale și a restabilirii încrederii între state. Pe calea deschisă acum 38 de ani de Revoluția din Octombrie pășesc­ astăzi nu numai popoarele Uniunii Sovietice, dar și popoarele unei serii întregi de țări din Europa și Asia. In condițiile înfrângerii imperialismului german și japonez în cel de al doilea război mondial, aceste popoare au putut răsturna puterea claselor exploa­tatoare și nimicind regimurile trădătoare, antinaționale și-au luat soarta în propriile lor mîini, și-au făurit regimuri de demo­­mocrație populară. Intre aceste țări și Uniunea Sovietică s-au închegat relații in­ternaționale de tip nou, socialist, relații de colaborare frățească și într-ajutorare to­vărășească în vederea atingerii unui scop comun. Întărirea continuă a acestui lagăr, dezvoltarea strînsei colaborări politice, eco­nomice și culturale dintre popoarele care-l compun constituie o condiție hotărîtoare a victoriei socialismului și comunismului în toate țările socialiste. Colaborarea acestor state în frunte cu Uniunea Sovietică este­ un puternic bastion al întregii omeniri muncitoare în lupta ei pentru pace, demo­crație, pentru un viitor mai bun. Poporul nostru, eliberat din sclavia fas­cista de către armatele Uniunii Sovietice stă cu cinste în rîndul acestei familii de popoare care și-au croit un nou făgaș de viață. Sub conducerea partidului comuniș­tilor, clasa noastră muncitoare, în alianță cu țărănimea muncitoare a sfărâmat puterea burghezo-moșierească, a instaurat regimul de democrație populară și a trecut la cons­truirea bazei economice a socialismului Politica marxist-leninistă a __ partidului, sprijinul și colaborarea frățească a Uniunii Sovietice și a țărilor lagărului socialist, au adus patriei și poporului nostru mun­citor roade bogate. Succesele ce-au răsplă­tit munca plină de abnegație a poporului nostru muncitor în toate domeniile, pers­pectivele luminoase pe care le avem în față, sînt strîns legate de triumful de acum 38 de ani al Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie. Iată, pentru ce este firesc ca poporul nostru să sărbătorească an de an aniversarea acelei zile glorioase prin noi fapte de vrednicie. Și anul acesta, apropierea zilei de 7 Noiembrie a întețit flacăra întrecerii so­cialiste în întreprinderi, pe șantiere și o­­goare. In cinstea zilei de 7 Noiembrie și a celui de al doilea Congres al P.M.R., oamenii muncii au înscris noi izbînzi ale operei lor de construcție pașnică. Sute de fabrici și uzine și-au îndeplinit sarcinile ce le reveneau în cursul primului plan cin­cinal. Mii de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari s-au prins în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1955 îna­inte de termen, pregătind astfel condiții optime trecerii la cel de al doilea plan cincinal. Pretutindeni se dă astăzi cu mai multă ardoare bătălia pentru creșterea pro­ductivității muncii, reducerea prețului de cost, îmbunătățirea calității produselor, în­deplinirea și depășirea angajamentelor pri­vind obținerea de acumulări peste plan. Sărbătorind cea de a 38-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, poporul nostru muncitor își trece în revistă forțele sale, își strînge și mai puternic rândurile partidului sub steagul marxist-leninist al devotament său. Cu dragoste­, mîndrie și privesc oamenii­­ muncii din țara noastră, statul democrat-popular, ar­ma cea mai puternică în lupta de clasă pentru construirea socialismului, pavăza marilor cuceriri revoluționare ale poporului. Fără deosebire de naționalitate, oamenii muncii din țara noastră luptă umăr la umăr pentru înflorirea patriei lor comune. Republica Populară Romina. Statornicia cu care partidul înfăptuiește politica națională leninist-stalinistă a unității și frăției din­tre poporul român și minoritățile naționale constituie un nou izvor de forță al regi­mului democrat-popular. Cu entuziasm și fermitate sprijină po­porul român politica externă de pace a R.P.R., aportul pe care ea îl aduce cauzei destinderii relațiilor internaționale, cauzei păcii și colaborării între toate popoarele. Conștient că în mîinile sale stă înflo­rirea patriei, viitorul ei de pace și fericire, poporul nostru muncitor nu precupețește niciun efort, nu dă înapoi în fața nici unor greutăți. Exemplul glorios al poporului so­vietic îi este un puternic imbold, un în­drumar de orice moment. Cei 38 de ani de istorie ai primului stat socialist constituie nu numai o nesecată comoară de experien­ță, dar și o adevărată școală de devota­ment și eroism pus în slujba celor mai înalte idealuri ce-au însuflețit vreodată omenirea. Calea deschisă de Marea Revoluție So­cialistă din Octombrie, este o cale de glo­rioase izbânzi. Dar nu o cale ușoară, ci una de lupte adesea înverșunate, fiindcă înverșunată este rezistența vechiului și ră­mășițelor sale. Este însă o cale sigură, verificată de istorie, jalonată de invinci­bila învățătură marxist-leninistă. A merge pe această cale de luptă este o sarcină de cinste și răspundere, o sarcină pe care și-o însușesc cu înflăcărare toți oamenii muncii devotați clasei lor, poporului lor, patriei lor libere. Pe această cale, alături de milioane de tovarăși pășesc și oamenii muncii din cons­trucții și din industria materialelor de construcții. Succesele pe care ei le-au obți­nut în aceste săptămîni de întețită între­cere au scos la iveală noi și nelimitate perspective ale luptei pentru o înaltă pro­­­­ductivitate a muncii, pentru o producție ieftină și de bună calitate. Dar aceste suc­cese obținute în ajunul lui 7 Noiembrie, nu vor fi pentru noi decît imboldul spre o muncă și mai bună, spre atingerea unor rezultate pe care să le putem raporta cu cinste celui de al doilea Congres al parti­dului. Prin munca sa avîntată, închinată păcii și socialismului, sărbătorește poporul mun­citor al țării noastre cea de a 38-a ani­versare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. E cel mai potrivit mijloc de a concretiza simțămintele de dragoste și re­cunoștință față de Uniunea Sovietică, eli­­beratoarea țării noastre, sprijinitoarea noastră în orice împrejurare, mărețul far aprins acum 38 de ani spre a lumina viito­rul omenirii. SCHIMBURI DE ONOARE Spre cinstirea marii sărbători Dimineața s-a scurs parcă mai repe­de de­cât altădată. De sus, din mările cenușii ale cerului, ploaia se cernea fără putință de potolire. Dar ea nu constituia un ostacol de netrecut. Ziua schimbului de onoare se cuvenea a fi o zi în care să se poată dobîndi cel mai înalt vîrf de producție atins pînă atunci aici, la șantierul completului social „N. Bălces­­cu“. La cinci loturi se pregătiseră locu­rile de muncă încă de cu seară. Se cu­noștea că e zi record. Oamenii din e­­chipele lui Marin Oprea și Traian Iosub, de la atelierul de prefabricate, nu mai conteneau cu turnatul grinzilor de plan­­șeu. 32 la sută — atît era trecut ca de­pășire pe graficul lor pînă la ora 11. In timp ce zidarii lui N. Cătinoiu și Ion Alexandru înscriseseră cifra de 23 la sută numai pînă la ora 9, cei din echipa tinichigiului Constantin Iosif nu mai pregetau cu treaba la confecționatul și arámitul jgheaburilor de strașină. Reali­zările lor ? 20 metri liniari în loc de 12. Iar mai tîrziu, cînd s-au strîns toții la masă, se interesau unii de la alții, care-s rezultatele. Și, în jurul meselor încărcate cu fripturi și brînzoaice, se putea afla cum că printre fruntașii de la lucrările de săpături se nume­au și cei din echipele lui T. Doleanu, Gh. Sărac și P. Georgescu, iar echipa zida­rului fruntaș Ilie Dobrică depășise pla­nul la tencuitul fațadelor cu 180 la sută. Președintele comitetului sindical, dul­gherul Ion Constantines­cu, din echipa lui Arpad Cherecheș, lucrase la cofra­­jele de la subsolul căminelor. Mulți a­­flaseră că depășirea sa era de 140 la sută, precum el știa că, așa cum echipa de fierar-betoniști a lui Vasile Stoica obținuse o producție de peste 200 la sută, toate echipele de constructori cin­stiseră marea sărbătoare cu tot ceea ce aveau ele mai de preț — munca. Mai mult ca oricînd Pentru a sărbători cum se cuvine cea de a 38-a aniversare a Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie, comitetul sindical, sub îndrumarea organizației de partid, din întreprinderea „Feroemail“-Ploești, a or­ganizat un schimb de onoare. La secția turnătorie prin alimentarea la timp și în bune condiții a cubilourilor, s-a obținut topirea a 57.600 kg depășind cu 22% cantitatea din celelalte zile. La aceste realizări a contribuit fruntașul în producție Enache Stelian și președintele comitetului de la secția turnătorie, care prin buna organizare a muncii și dragos­tea cu care a muncit,, a realizat 3 norme peste plan. Asemenea realizări au dobîndit și tov. Teodor Ciofu, Traian Petrescu, Ste­lian Măcăruș, Petre Baciu și alți turnători fruntași. La secția emailaj, echipa tovarășului Con­stantin Ionescu a înregistrat în ziua schim­bului de onoare o depășire de 175%. La secția montaj radiatoare s-a eviden­țiat întreg colectivul secției în frunte cu maistrul său Ion Braica, care a obținut o depășire de 145%. Nici strunga­rii de la această întreprindere nu s-au lăsat mai prejos. Astfel strun­garii: Nicolae Anastasiu a avut o depășire a angajamentului de 126% Constantin Mateescu — 140%, Constantin Nicolescu — 141 la sută și fierarul Béla Molnár — 170%. TEODORA STOICA corespondentă Și-au realizat planul anual la cărămizi crude Cărămidarii de la fabrica „Ar­gila­­ roșie“ au înregistrat un mare succes. Planul anual de pro­ducție la cărămizi crude a fost realizat la 27 octombrie. Această însemnată realizare a constituit un imbold în munca har­nicilor cărămidari, care au pornit cu și mai mare elan pentru a da șantierelor mai multe cărămizi. Pentru a cinsti ziua de 7 Noiem­brie, ziua Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie, colectivul de muncă a organizat un schimb de onoare în cadrul căruia munci­torii unității nr. 4 au produs cu 6.000 cărămizi mai mult decît prevedea planul. Printre cei care au contribuit la obținerea a­­cestui succes se numără echipa de muncitori din carieră, condusă de tov. Vasile Constantin, și în mod deosebit tov.­ Gh. State, Dinca Maer și soții Maria și Ștefan Henric. Și unitatea nr. 2 a produs cu 5.000 de cărămizi peste prevederile planului. Un aport prețios au a­­dus: Tudorache Ionescu, șeful u­­nității, prin buna organizare a muncii, echipele tovarășilor Tom­a Stoian, Ion Alexandru și altele. V. I. LENIN rostindu-și discursul în fața maselor în plata gării Finlandeze din Petrograd. SUCCESE IM ÎNTRECEREA SOCIALISTA Pe panoul fruntașilor In preajma lui 7 Noiem­brie, pe șantierele din Ca­pitală s-a făcut un prim bilanț al rezultatelor între­cerii în cinstea Congresului partidului. Șantierul Institutului a­­gronomic „N. Bălcescu“ al întreprinderii nr. 30 a pri­mit cu acest prilej drape­lul de fruntaș în cadrul Trustului nr. 1. Harnicul colectiv, condus de tov. Claudiu Sem­e, și-a depășit planul cu 8%; s-au eviden­țiat brigada de turnări de betoane a lui Stan Neacșu, cea de transport auto a lui Florea Serac și altele. Pe șantierul Aragaz al Trustului nr. 3, flamura de brigadă fruntașă a primit-o brigada tînărului Petre Us­turoi, care și-a depășit cu 38% productivitatea planifi­cată la lucrările de cana­lizare și a calificat în ca­drul său, în meseria de zi­dar, pe Ion Sivert. Cei mai destoinici din cei 10 mem­bri ai brigăzii sînt munci­torul necalificat Ion Martin și montorul de tuburi , de canalizare Alexandru Di­­droga. FRANCISC KÜHL corespondent Pe șantierul nr. 10 al Trustului de construcții nr. 3. în fiecare lună se ridică noi fruntași în producție, care își întrec cu mult re­zultatele dobîndite în urmă cu cîtva timp. Un succes neîntrecut pînă în prezent pe șantier a fost obținut de curînd de către brigada atemistă condusă de tînărul Ion Diaconu. Specializîndu-se în turnarea betonului pentru acoperișu­rile remizelor, brigada a reușit să înregistreze un indice de îndeplinire a nor­mei de 1,91 ,executînd lu­crări de bună calitate. Din cadrul brigăzii s-au evidențiat tinerii construc­tori Pavel Candidatu și Gheorghe Dumitrache. Datorită muncii sîrguin­­cioase pe care o depune, brigada atemistă și-a cîști­gat primul loc pe graficul întrecerii socialiste a șan­tierului. CONSTANTIN VOCHIN corespondent Stația de radioamplificare transmite: „Aici stația de radio­amplificare a fabriciii de ciment „Victoria socialis­­tă“-Turda“. Vocea craini­cului care transmitea a­­ceste cuvinte era foarte emoționată. Pentru prima dată muncitorii ascultau la difuzoarele instalate în toa­tă fabrica înseși rezultatele muncii lor. Și nu-i deloc ușor ca în fața microfonu­lui să vorbești despre tova­rășii tăi, mai ales cînd transmiți știri importante, ca de exemplu : de la data de 24 octombrie 1955, secția îpsos lucrează în contul celui de al doilea cincinal! Eforturile depuse de tov. Ernest Sarasi și echipa sa de instalatori au permis ca noua stație de radioampli­ficare să fie dată în folo­sință cu 13 zile înainte de 7 Noiembrie. Urmărind graficele între­cerii pe profesii ne dăm bine seama că argajamen­­tele cimentiștilor de la fa­brica „Victoria socialistă“­­Turda, sînt urmate de suc­cese. Astfel, la 21 octom­brie jucătorii au dat ciment cu 16% peste producția planificată. Cei mai buni s-au dovedit loan Făgăraș, Iacob Văcar și Niculae Ciocîrlan. In aceeași zi, la morile de ciment au produs cu 27% mai mult de­cît producția planificată. La secția concasoare echipa lui Ioan Leluț a dat cu 32 tone mai multă piatră de calcar. Demn de remarcat este faptul că aceste tone au fost realizate peste plan într-un timp mai scurt decît orele de funcționare plani­ficate. Tot în aceeași zi e­­chipa morarului Gh. Ciurea a realizat 156 de tone de pastă peste sarcinile ce îi reveneau. In lupta pentru mai mult ciment, mai ieftin și mai bun, colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni, de la fabrica „Victoria so­cialistă“ din Turda, urmă­rește cu perseverență înde­plinirea și depășirea anga­jamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului partidului AUREL PUSTA1 corespondent întreprinderea nr. 101 lucrează în contul anului viitor Astăzi, colectivul întreprinderii de com­­­strucții nr. 101-București sărbătorește un important eveniment: îndeplinirea sarcini­lor stabilite prin planul de Stat pe anul 1955. La acest valoros succes, cu care construc­torii întîmpină ziua de 7 Noiembrie, a con­tribuit în trecerea socialistă larg desfășu­rată și sprijinită prin măsuri tehnico-or­­ganizatorice pentru organizarea șantierelor, pentru folosirea metodelor înaintate de lu­cru, a micii și marii mecanizări. Productivitatea planificată a muncii a fost depășită pe întreaga întreprindere cu 10,12%. Totodată, cîștigul mediu a sporit cu 8,15% față de plan. A fost realizată în întregime sarcina privitoare la reducerea prețului de cost. Printre construcțiile pe care întreprinde­rea le-a dat în folosință în cursul acestui an se numără noile clădiri din gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare, 19 remize, 5 ateliere mecanice, 24 hale de ouat și puternițe, 10 pătule de porumb, 6 magazii de cereale, 4 locuințe colective, 3 cantine și 116 apartamente muncitorești. Au fost date în folosința Desfășurînd steagul întrecerii socialiste în cinstea celui de al doilea Congres al par­tidului, vrednicii constructori dau viață an­gajamentelor luate în cinstea lui 7 Noiem­brie. De pe acum, multe din lucrările pre­văzute în planul pe acest an au și fost ter­minate înainte de datele contractuale. Iată cîteva din realizările obținute: Trustul de construcții nr. 3-București, pe șantierul Grivița Roșie — 1 bloc cu 36 apar­tamente, la Vatra Luminoasă — blocurile E 1 și E 2, însumînd 51 de apartamente. De asemenea, au fost terminate corpul central (etajele 2-8, inclusiv coronamentul) al Com­binatului poligrafic Casa Scînteii „I.­ V. Stalin“, sala de spectacole a B.C.I., cîteva din clădirile S.M.T.-Țăndărei etc. Trustul de construcții nr. 1-București ■ la fabrica de încălțăminte „Kirov“­­hala nr. 27, 68 apartamente la G.A.S.-Jegălia, Centrul mecanic Ciulnița, S.M.T.-Ciulnița, Stația de egrenat bumbac „Republica“, Sta­ția experimentală agricolă-Moara Domnească, o baie, un club, 4 re­mize, un atelier mecanic și 2 graj­duri la S.M.T.­Grivița, S.M.T.-Că­­ă­lugăreni, G.A.S.-Jegălia, S.M.T.­­Ciulnița etc. Sectorul,pătule al trustului a dat pînă acum în folosință 80 de pă­tule de porumb.­­ Trustul de construcții nr. 13- București, întreprinderea nr.­­131* Ploești , 3 blocuri de­ locuințe mun­citorești, , 2 grupuri sociale (la fa­brica de pîine­ Boldești și fabrici de îngrășăminte­­ chimice „Petru Poni“) 104-Buzău, etc., întreprinderea ,, nr. o remiză , pentruu tractoare la S. M. T.-Eliza Sto­­ienești, crama de 155­­ va­goane de la centrul de vinificare Odobești, 4 clădiri pentru primuri electrogene la centrele de vinifica­­re Slobozia Brad, Zărn­ești, Pan»­ciu și­ Odobești, întreprinderea nr. 171-Focșani, 14 apartamente, cantină, 13 remize, un grajd,­­un o saivan și un pătul pe șantierele agricole; întreprinderea nr. 172* Brăila.­ 4 remize pentru tractoa­re, 11’ locuințe pentru familiști, un­­ atelier­ mecanic, o baie, 2 saivane și un grajd la unitățile agricole ; din comunele Niculești-Jianu, Jus­tin Georgescu, Romanu, Pitulați, Urleasca; întreprinderea nr. 202- Galați; drumurile de la fabrica de conserve Zagna-Vădeni, depozitul de­ lăzi, centrala termică și rezer­vorul de combustibil de la fabrica de plase din Galați, un cămin stu­dențesc în aceeași localitate, o re­miză, 3 grajduri și mai multe lo­cuințe muncitorești la Șendreni, Pe­­chea și Vameș. Au fost terminate și 5 pătule I. la: Urziceni și Cazăr­nești. întreprinderea de instalații nr. 136 a terminat lucrările de spe­­cialitate la centrele de vinificare Odobești, Panciu, Zărnești, Slobo­­zia-Brad etc. Trustul de construcții grele și hidrotehnice: grupul social G.A.S.­Saraiu, un grajd pentru vi­la țet, o remiză de utilaj agricol, 2 locuințe pentru familiști la G.A.S.* Fetești, o platformă pentru spă­­lat mașini la S.M.T.-Jegălia, 3 lo­cuințe pentru familiști la S­căieni. O nouă victorie a constructorilor De cuirînicii, în îodu­stinnia­ cârbuniciluii din țarna noastră s­-a introd­us o tehnologie nouă, superi­oară : exploatarea la zi. Stratul de steril care a­­c­operă zăcământul este îm­plătiuinați de puternice ex­cavatoare, apoi cărbunele însuși este săpat și în­cărcat în aiLÎtQ paiiiioane, waigoiniatess­au benzi și trans­portat la buncăre speciale. Intrucît operațiile sînt mecanizate, productivitatea muncii crește în mă­sură însemnată; se îmbunătățesc condițiile de muncă ale oamenilor; se elimină consumul unor cantități enorme de lemnărie pentru sprijiniri, ins­talațiile de aerisire și de epuizare ,a apelor sub­terane; nu mai simit posibile accidentele, iar pre­țul de cost al­ cărbunelui se reduce aproape la ju­mătate. Noul s­istem de exploatare a k­igmi­tului a fost pus în practică pe baza documentațiiei sovietice. Im Uniunea Sovietică exploatarea cărbunelui a că­pătat o largă aplicare și este înlesnită de mașini puternice, special create. întocmirea proiectelor pentru prima lucrare de acest gen din țara noastră a începuit în luna ia­nuarie a acestui an. Pentru executarea lucrărilor pregătitoare necesare deschiderii zăcământului și dării lui în exploatare la capacitatea planificată s-a prevăzut construirea încă în acest an a unei linii ferate normale de cca. 17 km, a două stații de cale ferată cu 4 linii de garaj având lungimea de cca. 4 km, a 13 poduri și podețe definitive,­ pre­cum și efectuarea unor săpături d­e cca 400.000 mc, necesare pentru a dezvelii cărbunele. Toate aceste lucrări au fost încredințate Trus­tului de construcții grele și hidrotehnice, prin în­treprinderea de construcții nr. 5. încă la începutul anului, când proiectanții nu-și­ terminaseră lucrul lor, întreprinderea nr. 5 ,a tre­cut la pregătiri, trenuri întregi de materiale, zeci de utilaje și sute de oameni au fost îndreptați spre șan­tier. Primele ateliere și depozite au început s­ă ia ființă , dulgheri pricepuți au început montarea cons­trucțiilor provizorii, care trebuiau să permită ca­zarea a 1800 de oameni. Au răsărit dormitoare, cantine, cluiburi legate între ele prin drumuri pie­truite. Iarna era încă stârpîinsă peste întinderile țâmnii, cînd brigăzile d­e mecanici terminau montarea pri­melor excavatoare. In același timp, proiectanții și topometrii amplasau pe teren linia­ ferată, podu­rile și incinta exploatării la zii. Apoi a început munca neobosită a constructori­lor pentru executarea lucrării p­ropriu-zise: terra­­samente pentru linii, zidării de beton pentru po­duri, clădirii — toate creșteau văzând cu ochii. Draigm­­ele au început îndepărtarea stratului de steril care acoperea cărbunele. Utila­jele grele con­duse de bravi mecanici de la­ T.U.G. schimbau de la o zi la alta fața șantierului. Pînă la termenul planificat mai erau cîteva luni și rămîneau atîtea de făcut! Exista pericolul de a se depăși data fixată privin­drimul de stat, în spa­­ți plai la­­ construcția podurilor, care rămăsese mult­­­ în­ urmă. Caracterul lor­ de lucrări de artă, dis­tanța la care se aflau din punctele d­e lucru și apa­­ti­țiul redus în care se lucra împiedicau pe cons­tructor să grăbească ritmul muncii. Mai mult, la­­ podul cel mai mare s-a constatat că soluția de­ a­­ face culeele din piloți n­u este aplicabilă, din cau­­­­za păturii. terenului. Astfel, că la­­ 1 septembrie s-a schimbat soluția, hotăr­îndu-se executarea unor inu­­n­d­ații din beton masiv. Mai erau doar 30 de zile ,­­ pînă cind peste pod urma să­­ treacă­.­ trenul,. și, nu­­ erau executate nici măcar fundațiile! S-a ținut a­­­­tuncii o consfătuire de producție, în cadrul căreia s-au di­s­putat amănunțit problema și s-au lu­aut ho­­tărîri menite să ducă la terminarea podului și a tuturor celorlalte lucrări la termenul fixat prin pla­nul d­e stat... Cu cîteva zile înainte de termen de la șantier a sosit la sediul dintre priv­iderii­­ nr. 5 d­­e arama mult așteptată: „Trimiteți locomotiva și­­ vagoanele ne­cesare pentru ciirculația pe noua linie“. ’­­­. .­­Și, la data prevăzută, într-um cadru sărbătoresc, două locomotive au parcurs traseul * de la un­ cap la­ altul. L­inia fusese d­ată în­ circulație la terme­nul planificat! Pe ea putea să înceapă­ transpor­tarea cărbunelui atît de necesar industriei noas­tre... . Pentru a obține această frumoasă victorie au muncit neobosit atît sutele de muncitori­ constituiți în­­ zeci de brigăzi, de specialitate, cît­ și­ proiec­tanții­­ de la I.P.C.F.,­ I.P.C.H., I.C.E.P.R.O.C. in­ginerii,­ tehnicienii și funcționarii șantierului nr. 503 și întreprinderii d­e construcții nr. 5. »■ S-au evidențiat îm mod deosebit la executarea construcțiilor provizorii brigăzile conduse de A­­lexandru David și Marco Barbu, iar la lucrările de montare a liniei — brigăzile conduse de Gheo­r­­­­ghe și Ion Gu­tea, Ion Cazacu și alții, care au­­ efectuat lucrări de­ bună calitate și înainte de ter­­­­men. De asemenea, excavatoriștii­ Traian­­ Melinite, ~ ■Stan Vladim și conducătorii de autobasculante au­­ reușit, depășindu-­și normele ‘ cu­ 100-250%, să pre­’­­­eze condițiile necesare, în­ceperii exploatării. La buna organizare a procesului de­ producție,­­­­ la repartizarea judicioasă a mij­loacelor de lucru și­­­­­a asigurarea la timp cu materialele și utilajele necesare au contribuit bn mod deosebit inginerii Gh. Cochino, Ion Rădulescu, Ion Coleș, V­a­sile Pe­­trovici, Aurel Șeitan și Constantin Covrig, pre­­­­cum și maiștrii Gh. Vasilescu, Nicolae Goșa, Ni­­colae Mamotle, Gavrilă Crăciun ș.a. Intrarea îm funcțiile a primei exploatări carbo­­­nifere la zi din țara noastră este o nouă con­tri­­­­buiție ,a constructori­lor la industrializarea socialistă a patriei. 1 Ing. OCTAVIAN CEZARIE r . dlin întreprinderea nr. 5 a T.C.H. w.

Next