Constructorul, ianuarie 1956 (Anul 8, nr. 312-315)

1956-01-07 / nr. 312

PRHQLKTAfll BIM TflÂTK ȚARIle, uwiți.vaT ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCTIILOR, MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII SI AL C.C AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII J-------------------------------------------- --^- O SPRE NOI SUCCESE IN CEL DE AL DOILEA CINCINAL! Cu bucuria ș mîndria îndreptăți­­tă a făuritorilor primului plan cin­cinal, au trecut oamenii muncii din țara noastră pragul unui nou an, al unui nou cincinal. Ei pot afirma cu deplină convingere că au înfăptuit lucruri mărețe, care vor rămîne în­scrise cu litere de aur în cartea pa­­triei. Volumul producției industriale în­ 1955 a fost de 2,9 ori mai mare decit în 1958 și de 3,4 ori mai mare decit în 1948. Au fost create noi ramuri in­dustriale — producția de utilaj petro­lifer, de utilaj minier, de utilaj ener­getic, de tractoare și mașini agricole etc. — care nu existau în România bur­­ghezo-moșierească. In anii regimului democrat popular producția industriei mijloacelor de producție a crescut de circa 3,9 ori față de 1948, iar producția obiectelor de consum de 2,9 ori; indus­tria socialistă în patria noastră con­stituie o puternică temelie a dezvoltării și mecanizării întregii economii înre­­gistrînd continuu noi și noi succese pe drumul ridicării nivelului tehnic și al calității producției. In acești ani statul nostru a făcut investiții considerabile menite să dez­volte ramurile economiei nationale. Intrega industrie. în anii 1951—1955 a realizat 62,6% din totalul investi­țiilor fată de 53,4% cît fusese planifi­cat; industria construcțiilor a realizat în această perioadă 4,6% fată de 2,0% cît fusese prevăzut în plan. In toate ramurile producției socialiste s-au rea­lizat progrese însemnate. In perioada 1948—1955 s-au construit peste 100 noi fabrici, uzine și alte întreprinderi însemnate, 200 întreprinderi au fost re­construite, s-au dezvoltat și au fost dotate cu utilaj modern. Progrese însemnate în primul cinci­nal au înregistrat industria construc­țiilor și industria materialelor de con­strucții. Volumul lucrărilor de cons­trucții executate în anul 1955 a crescut de 3,3 ori față de cel realizat în 1949. Nivelul tehnic a crescut și el simțitor. Unitățile de construcții au fost dotate în ultimii cinci ani cu numeroase uti­laje noi, perfecționate, care au con­tribuit la creșterea productivității, la ușurarea muncii constructorilor, față de 1950 valoarea parcului de utilaje de construcții a crescut de o sută de ori. Realizările constructorilor în anii primului cincinal sunt cu mult superioa­re construcțiilor ridicate în timp de peste douăzeci de ani — între cele două războaie mondiale —de regimul bur­­ghezo-moșieresc. Producția principalelor materiale de construcții a crescut mult; ciment, de pildă, s-a produs în 1955 cu aproape 1.500.000 de tone mai mult decât în 1938, de 3—4 ori a crescut producția de cărămizi și geamuri. Productivitatea muncii în fabricile de materiale de construcții a crescut cu 34—70%. Toate aceste însemnate succese au avut ca urmare directă creșterea con­siderabilă a venitului național și îm­bunătățirea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. Documentele Congresului au deschis în fața poporului nostru mărețe pers­pective de dezvoltare în următorii cinci ani. Sarcina fundamentală a celui­ de al II-lea plan cincinal constă în făurirea economiei socialiste unitare, în care, pe baza dezvoltării continue a indus­triei socialiste, să se realizeze trans­formarea socialistă a agriculturii, încît în anul 1960 sectorul socialist din a­­gricultură să fie preponderent ca su­prafață și ca producție marfă. Asigurîndu-se prioritatea dezvoltării industriei grele, în special a ramurilor cu baza de materii prime în țară, Ro­­mînia va face noi și mari pași pe ca­lea industrializării. Producția globa­lă industrială va crește cu 60—65%, din care producția mijloacelor de pro­ducție cu 70—75%, iar a bunurilor de consum cu 50—55%. Dezbaterile Congresului au scos in evidență în același timp, lipsurile ex­istente încă în sectoarele noastre de ac­tivitate trasînd sarcini de­ mare răs­pundere oamenilor muncii din con­strucții și industria materialelor de construcții. „Condiția pricipală a realizării pla­nului de investiții pentru cel de-al doilea plan cincinal — a arătat Ra­portul de activitate al C.C. al P.M.R. expus la Congresul al 11-lea al parti­dului de către tovarășul Gh. Gheor­­ghiu-Dej — este ridicarea productivi­tății muncii pe șantiere prin industria­lizarea construcțiilor și îmbunătățirea planificării și organizării lucrărilor“, însemnate lipsuri persistă încă în organizarea șantierelor, în­­ raționala folosire a materialelor. Pe o serie din șantierele noastre se mai risipesc materiale din cauza unei proaste gospodăriri, din cauza nepăsă­rii și a lipsei de răspundere, cu care privesc această problemă, unii condu­cători economici și activiști sindicali. Condamnabilă este și irosirea de com­bustibil, prin depășirea indicilor de consum, mai cu seamă în fabricile de ciment și cărămizi; exemplul citat în Rapvaui C.C. cu privire la fabricile de ciment de la Medgidia și Bicaz unde prin depășirea normelor de con­sum­ de păcură cu 10%, din cauza proastei gospodăriri și a funcționării intermitente a cuptoarelor de clincher s-au risipit anual circa 15.000 tone de păcură, — este extrem de grăitor și ar trebui să dea de gîndit tuturor or­ganelor noastre administrative și sin­dicale. Congresul a trasat ca sarcină redu­cerea prețului de cost în industria re­publicană astfel ca în 1960 prețul de cost să fie cu 15—20% mai mic decit în 1955; industria construcțiilor are sarcina de a reduce prețul de cost în aceeași perioadă cu cel puțin 20%. Realizarea acestor sarcini va aduce în anii cincinalului economii de aproxi­mativ 25 miliarde lei în industrie și aproape 7 miliarde lei în construcții. Iată de ce fiecare conducător de_ în­treprindere, fiecare­­ activist sindical, fiecare om al muncii trebuie să pri­vească sarcina reducerii prețului­ de cost ca o problemă mentrală a întregii sale activități. Productivitatea muncii pe șantierele noastre n-a atins nivelul pe care mij­loacele puse la dispoziție sî rezervele existenta ti f^epic aristhît U­fiîaftii care dispun între­ ANDREI HORVÁTH prinderile este slab președintele C.C. al Sindicatului folosit pe unele muncitorilor constructori și din șantiere. • Tehnica industria materialelor de construcții nouă, inițiativa creatoare a munci­torilor și tehnicienilor nu sunt privite totdeauna cu interes de conducătorii economici și sindicali, nu sunt ap­ Rata și extinse pentru a deveni un bun al maselor de constructori. In cursul celui de al doilea plan cin­cinal productivitatea muncii trebuie să crească în industrie cu 45—50%, iar în construcții cu 50—55%. In această direcție sarcini de seamă revin organe­lor sindicale. Subliniind faptul că in toate ramurile industriei există astăzi un mare număr de fruntași — o adevă­rată mîndrie a poporului nostru — Ra­portul C.C. al P.M.R. arată că este în interesul oamenilor muncii ca odată cu popularizarea fruntașilor să fie mobilizați cei mai luminați muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderi pentru stabilirea măsurilor organizato­rice concrete în vederea generalizării metodelor avansate aplicate de frun­tași. In această acțiune comitetele de întreprindere trebuie să atragă cadrele cu experiență în producție, cunoscă­toare ale problemelor practice și teh­­nico-economice ale locului de produc­ție respectiv, faptul că numeroase și prețioase inițiative izvorîte din mase, menite să ridice pe o treaptă mai înaltă produc­tivitatea muncii, să reducă prețul de cost al lucrărilor și produselor, să îmbunătățească calitatea lor nu găsesc încă ecoul cuvenit pretutindeni se datorește modului greoi, lipsit de ope­rativitate folosit de unele organe sin­dicale în studierea și răspîndirea a ceea ce apare nou în producție. Aceas­ta constituie cea mai dăunătoare ma­nifestare a birocratismului în organi­zarea întrecerii socialiste. Congresul a subliniat necesitatea îm­bunătățirii radicale a consfătuirilor de producție, lichidarea caracterului ab­stract, de paradă, pe care-l au acestea în unele locuri. Consfătuirile de pro­ducție, temeinic organizate de către activiștii grupelor sindicale în strîn­­să colaborare cu maiștrii și tehnicienii, trebuie să devină locul de dezbatere vie a tuturor problemelor legate de în­deplinirea sarcinilor de plan. Cuvîntul oamenilor muncii spus în consfătuirile de producție trebuie ascultat cu mare atenție; propunerile lor să fie anali­zate cu toată răspunderea și aplicate în practică atunci cînd se dovedesc fo­lositoare. In felul acesta se vor creia, cu ajutorul maselor, condiții bune pen­tru desfășurarea întrecerii socialiste, se va lichida formalismul, goana după succese de paradă care nu fac decît să vulgarizeze, să denatureze întrecerea. Unul din obiectivele centrale ale în­trecerii socialiste în momentul de față trebuie să fie acela de a nu slăbi cu nimic eforturile pentru a menține în primele luni ale anului ritmul de lucru din luna decembrie 1955. Experiența ne-a arătat că realizarea unui volum cît mai mare de lucrări în primul tri­mestru constituie factorul hotărîtor în îndeplinirea planului anual. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. a subliniat cu tărie și proble­ma îmbunătățirii calității producției, domeniu în care mai există încă defi­ciențe mari și în sectoarele noastre. Constructorii trebuie să-și îndrepte a­­tenția, cu deosebire înspre lucrările de finisaj, lucrările de instalații care în multe cazuri sînt­ necorespunzătoare. Și unele din fabricile noastre de că­rămizi și țigle dau produse de slabă calitate. Organele sindicale au datoria de a mobiliza masele în lupta pentru îmbu­nătățirea calității lucrărilor de con­strucții și a produselor industriei ma­terialelor de construcții, de a pune problema calității printre principalele obiective ale întrecerii. Atrăgînd atenția asupra faptului că unele cadre sindicale au legături slabe cu masele Congresul a trasat sarcina întăririi legăturilor cu masele de oa­meni ai muncii, menținerea contactu­lui permanent cu viața întreprinderilor și instituțiilor, stricta respectare a de­mocrației muncitorești în sindicate, or­ganizarea regulată a adunărilor gene­rale și crearea condițiilor reale pentru înfăptuirea controlului de jos și a dez­voltării criticii maselor asupra activi­tății organelor de conducere a sindi­catelor. Aceasta este calea arătată de partid pentru dezrădăcinarea birocra­tismului, pentru­ transformarea mun­­­­cii sindicale într-o muncă plină de viață, combativă. Nau în domeniul muncii culturale de masă organele noastre sindicale tre­buie să-și îmbunătățească activitatea, întreaga muncă culturală de masă tre­buie pusă în slujba formării omului nou, al educării sale în spiritul atitu­dinii socialiste față de muncă și bunul obștesc. Propaganda cunoștințelor teh­nice, publicitatea largă a întrecerii so­cialiste, a fruntașilor și metodelor fo­­losite_ j de aceștia, ridicarea nivelului activității cluburilor, colțurilor roșii, bibliotecilor, — tot ce poate sprijini lupta muncitorilor, inginerilor, tehni­cienilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, trebuie să stea în centrul a­­tenției activiștilor noștri din domeniul muncii culturale, întreaga activitate a organizațiilor noastre ^sindicale — pentru a putea face față cu cinste tuturor sarcinilor — trebuie să se desfășoare cu sprijinul unui larg activ obștesc, să se bizuie pe inițiativa largă și efortul comun al tuturor membrilor. Sindicatele joacă un rol de seamă în întreaga viață a statului nostru de democrație populară. Ele reprezintă veriga importantă care leagă partidul de­ masele de oameni ai muncii, sînt principalul său ajutor în munca de mo­bilizare și educare a clasei muncitoare. Istoricele hotărîri ale celui de al II-lea Congres al Partidului Muncito­resc Român constituie pentru organele noastre sindicale un punct de pornire spre muncă și mai bine organizată și mai eficace. Congresul ne-a des­chis perspectivele cele mai favorabile desăvîrșirii activității noastre. Sub înțeleaptă conducere a palidu­lui să pornim în cel de al doilea cin­cinal cu forțe sporite pentru înfăptui­rea luminosului program de muncă și de luptă trasat de Congres, pentru noi și mărețe victorii în opera istorică de construire a socialismului în patria noastră. ***.Productivitatea muncii poate fi trebuie sa facă salturi insem­inătei, prin generalizarea metodelor avansate de muncă, prin folosirea deplină a utilajului, prin întrebuințarea completă a timpului de lucru, prin înlocuirea i procesul tehnologic a­ceea și introducerea cu hotârîre a tehnicii noi” (Din Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat de GH. GHEORGHIU-DEJ la cel de al II-lea Congres al P.M.R.), tovarășul ce este învechit TT­P.­­ Cele dinții realizări Primele zile de muncă în noul an au constituit pentru cimentiștii de la Bicaz și primele succese. Cariera de calcar a produs în pri­mele 2 zile cu 50% peste plan. Bri­gada comunistului Dumitru Nicoară s-a dovedit aici fruntașă. In sectorul transporturi c.fr. întrecerea a pornit strînsă de la început. Brigada uterrris­­tului Petre Enache și tura impiegatu­lui Petre Matei au înregistrat depă­șiri de cîte 6%. Un frumos succes în aceste zile a obținut secția concasoa­­re care și-a realizat planul în propor­ție de 112,6%. Mecanicul uterist Pe­tre Prăjescu s-a evidențiat în mod deosebit. Schimbul III de la conca­­soare a produs în noaptea de 3—4 ia­nuarie cu 16% peste pian. Și secția rampă a realizat depășiri de pian. Cea mai importantă este aceea a bri­găzii utemistului Enache Lefter (43%). Printre cei evidențiați în a­­ceste zile se mai pot enumera strun­garul Wilhelm Gaitz, mecanicul Con­stantin Apostol, tîmplarul Iordache Jancă și alții. GH. COLUMB corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Bacău Succesele constructorilor din Tg. Mureș In zilele de 2 și 3 ianuarie, șantierul locuințe I.L.S.-Tg. Mureș al întreprinderii nr. 802 a cunoscut o animație deosebită. In interiorul blocurilor înălțate de roșu se desfășoară intens lucră­rile de finisaj. Constructorii și-au dovedit hotărîrea de a Cînd anul vechi preda șta­feta anului nou, în sala can­tinei, cimentiștii de la Tur­da tonstau uriindu-și „la mulți ani“ și succese în mun­că. Erau adunate aici peste 150 de familii care serbau revelionul, întîmpinînd noul an cu mulțumirea datoriei împlinite în­­ anul care a tre­cut și cu dorința de a con­tinua pe același drum. In timp ce în sala cantinei Constructorii din Trustul nr. 14-Iași au încăput noul an cu frumoase realizări în muncă. Chiar din primele două zile ale lunii ianuarie, la șantierul căminelor pentru studenții Institutului agrono­mic mozaicarul Ștefan Anto­nie a obținut o depășire a normei de 30%, echipa de înfăptui noile sarcini, prin însemnate depășiri de nor­mă : tencuitorii­­ Ștefan Oros, Pavel Biro, Ion Vaida și Ion Opriș — 29—48 la sută; dulgherii Ion Jere și Carol Toth — 24—30 la sută; echi­pele de instalatori ale lui Ștefan Löricz și Bela Bür­petrecerea era în toi, la cup­toare, cocătorul Iacob Văcar conducea focul. Boabele de clincher se rostogoleau alene prin păiălaia flăcai­lor înain­­tînd spre gura de ieșire a cuptorului... Cînd a ieșit din schimb, pe față, i se citea bucuria. Dăduse în primul schimb din noul an 20 de tone de clincher peste plan ! In același schimb, morarii Zoltán Petrán și Gheorghe zidari a lui Constantin Tăl­­pălaru — 25%, iar echipa de dulgheri — 20%. In aceste două zile, constructorii au executat peste plan 50 m de scări mozaicate, 200 mp ten­cuieli și 180 mp dușumele. In prezent se dă în folosin­ță blocul nr. 1, cu o capaci­tate de 250 locuri. In cursul acestei luni va fi terminată ger, de la întreprinderea nr. 804 - 80-120 la sută. In aceleași zile, la Baza de ateliere nr. 805 lăcătușii și-au depășit norma cu 98 la sută, tîmplarii cu 80 la sută, iar muncitorii din atelierele de instalații — cu 76 la sută. Șipoș au dat 66 de tone de ciment peste plan. Rezultatele obținute de în­tregul colectiv în primele 2 zile arată că cimentiștii de la Turda au pășit cu suc­ces în noul an. La ciment procentul de îndeplinire a planului pe aceste zile a fost de 103%, la clincher — de 1 02,5%, la gpr — 115% și ipsos — 105%. O contribuție de seamă la obținerea acestor și aula Institutului agrono­mic. Și la șantierul de locuințe muncitorești din cartierul Păcurari s-au înregistrat fru­moase rezultate. Echipa de parchetari a lui Tudor V­ala­­cu și-a depășit norma cu 21 %, iar cea de mozaicuri a lui Constantin Manolescu cu 28%. Pentru continuarea lui­ s-au evidențiat Ion Grama, Ștefan Kolozsvári, Ludovic Dobai, Ladislau Gall ș. a. BELA BENCZEL corespondentul „Constructo­rului“ pentru Regiunea Au­tonomă Maghiară rezultate au adus jucătorii Ioachim Faur, Ion Oprea, morarul Andrei Bărbuță și alții. Nici cei mici n-au fost ui­tați în aceste zile. La pomul de iarnă pentru copiii sala­riaților au fost împărțite nu­meroase daruri, în valoare de peste 20.000 de lei. AUREL PUSTAI corespondent mică a producției in primul trimestru, pe acest șantier a fost amenajată o baracă la atelierul de prefabricate și s-au adus importante canti­tăți de nisip, balast și că­rămizi. LAZAR BENEȘ corespondentul „Construc­torului“ pentru regiunea Iași in primele zile Peste cantitățile planificate Preocupare pentru economii Pe șantierul fabricii de conserve Zag­­na-Vădeni, din cadrul Trustului de con­strucții nr. 13, introducerea fișelor-li­­mită de consum la principalele mate­riale a avut rezultate remarcabile. La o serie de materiale au scăzut consu­murile specifice, astfel că în primele două luni ale trimestrului trecut prețul de deviz al lucrărilor a fost redus cu 2,43 la sută, față de 1,05 la sută — cut prevedea sarcina de plan. Datorită bu­nei contabilizări a economiilor s-au pu­tut plăti muncitorilor premiile cuvenite; astel, fierarul-betonist Alexandru Parțu a primit 111 lei, iar dulgherul Andrei Reichenshauer — 2S8 lei. Șeful de șantier, Cornel Poenaru, și maistrul Ion Diaconescu, membru în co­mitetul de întreprindere, se ocupă în­deaproape de crearea condițiilor pentru buna desfășurare a producției și a în­trecerii socialiste. In perioada mențio­nată, planul de producție a fost depășit în medie cu 37 la sută, iar productivi­tatea muncii a crescut cu 20 la sută. La fondul de salarii s-au înregistrat e­­conomii de 13 la sută. Planul a fost depășit In zilele de 2 și 3 ianuarie la Fa­­­brica de cărămizi Ciurea s-a lucrat intens. Din carieră s-au extras, 440 mc de argilă. Mihai Sîrbu, Luca Adib­i­­duță și Bodiță Vicol au reușit să-și depășească normele de producție în acest răstimp cu 15—20%. Exemplul lor este urmat acum de majoritatea muncitorilor din fabrică. (B. Lazăr, corespondent). Produse noi Tehnicienii fabricii de cărămizi refrac­tare „Proletarul“­Turda pregătesc fabri­cația unui nou produs care pînă acum, în parte, se importa. Este vorba de blocuri mari refractare de 1000, 600 și 500 mm, necesare înzldirii cuptoarelor de topit sticla. In vederea realizării acestui nou pro­dus în cît mai bune condiții, tehnicienii fabricii au trecut la executarea unui bogat plan de acțiune. In afară de cele două cuptoare construite de curînd în acest scop, luna aceasta vor mai fi ter­minate încă două cuptoare. Deocamdată se lucrează la fasonarea și uscarea blocurilor. Un colectiv de tehnicieni și ingineri al fabricii de carton asfaltat „Teleaje­­nul”-Berceni, în frunte cu inginerul-șef Paul Catrina, inspirîndu-se din docu­mentația sovietică, a experimentat cu succes zilele acestea un nou procedeu industrial pentru fabricarea plutei mi­nerale din vată minerală. Acest nou produs va înlocui pe deplin pluta din import care se întrebuințează la izolări de frigorifere, izolările fonice și termi­ce ale clădirilor. Fiind un material igni­fug, care nu putrezește, va înlocui și sta­bilitul și studltul în construcții. Acest frumos succes, colectivul de la fabrica „Teleajenul” l-au închinat Congresului partidului. Discutind hotărîrile Congresului Pe șantierul I.P.A.C., muncitorii constructori au dezbătut pe larg do­cumentele celui de al II-lea Congres al partidului. In discuții ei au pus un accent deosebit pe acele părți ale Ra­portului C.C., cuvîntările delegați­lor și Directivelor cu privire la cel de al doilea plan cincinal, care se ocupă de activitatea industriei construcți­ilor. Cu mult interes s-au discutat pro­blemele legate de folosirea utilajelor în construcții. Discuțiile purtate au arătat că volumul mare de construc­ții cere utilaje și mașini mai multe, mai perfecționate; aceste utilaje tre­buie însă folosite la întreaga lor ca­pacitate. „Pentru creșterea producției și pro­ductivității muncii e necesar ca mun­ca pe șantierul nostru să fie mai ra­țional planificată — a arătat tov. Ște­fan Șerbănescu. Lupta împotriva risi­pei trebuie intensificată. Fiecare mun­citor și tehnician trebuie să înțeleagă că luptînd pentru creșterea producti­vității, pentru economisirea materia­lelor va contribui la realizarea sarci­nilor celui de al doilea plan cincinal". Tov. Timotei Petrovici a subliniat sarcina ce revine muncitorilor de pe șantierul I.P.A.C.A. în lupta pentru îmbunătățirea calității. „Defecțiunile care mai dăinuie încă in această pri­vință trebuie neîntîrziat înlăturate — a arătat el. Există multiple posibili­tăți în această direcție. Avem munci­tori cu o bună pregătire profesională, care dacă se vor ocupa de creșterea de noi cadre, de ridicarea celor ră­mași în urmă la nivelul fruntașilor, vom reuși să îmbunătățim calitatea lucrărilor noastre". Discuțiile purtate pe marginea do­cumentelor au arătat hotărîrea cons­tructorilor de pe șantierul I.P.A.C.A. de a munci mai cu spor pentru a da viață hotărîrilor istorice ale celui de al II-lea Congres al partidului. Notele dispecer primite la Trustul nr. 6-Craiova de la cele mai îndepărtate șantie­re și loturi vestesc entuzias­mul cu care constructorii au trecut la munca din noi] an. Cu 10% și-au depășit planul primelor zile din ianuarie lo­tul nr. 6301 — unde s-a ter­minat recepția și a început ORAȘUL STALIN (prin telefon de la­­ corespondentul nostru).­­ Primele zile de lucru din 1956 au adus con­structorilor de pe șantierul Cămine studențești, al în­treprinderii nr. 502, noi și însemnate succese. Echipa lui Andrei Grempels, care a executat construcția experi­mentală din blocuri mari pre­fabricate de beton, lucrează acum la montarea tîmplăriei; în zilele de 2 și 3 ianuarie, ea a realizat 56% peste nor­ma stabilită. Succesele înregistrate în primele 3 zile ale noului an de­ cimentiștii de la „Teme­lia“ demonstrează hotărîrea acestui harnic colectiv de a se situa și în acest an prin­tre întreprinderile fruntașe. 101 tone de ciment au fost produse peste plan în aceste zile, 67 tone de clincher, 792 tone de calcar, 5 tone de Bacău (prin telefon, de la corespondentul nostru).­­ Șantierele întreprinderii de construcții nr. 205-Bacău au început activitatea în 1956 — primul an al celui de al doilea cincinal — cu eforturi sporite, în dorința de a pune în practică Direc­tivele Congresului partidu­lui, predarea unui bloc-cămin cu 174 locuri, — și lotul nr. 6304, unde zidării Ștefan Stancu și Marin Danciu, lu­­crînd după metoda Orjov, au dat cite 2 norme zilnic. Lo­tul nr. 6307 a realizat 4% peste plan. In întrecerea so­cialistă s-au mai evidențiat dulgherii Mircea Becherete. La aceeași clădire, echipa lui, Iosif Klementis sporește zi de zi ritmul executării ten­cuielilor. 38% peste normă — aceasta este prima reali­zare din 1956. Blocul A, de pe același șantier, urmează să fie dat în folosința studenților în luna martie. Acum, fiecare zi contează; cei ce lucrează la finisaje se străduiesc să re­ducă durata fiecărei operații. In ce măsură a reușit ,acest lucru echipa de mozaicuri a lui Adalbert Györfi, se vede var. Uscătoria a dat peste plan 936 tone, iar morile brute — 364 tone. Realizările s-au arătat încă în primele ore ale nou­lui an. Cînd schimbul de noapte a predat lucrul pri­mului­­ schimb de zi, s-a lăsat și o „moștenire“ de impor­tante „ cantități peste plan. Cucătorul Aurel Moldovan In urma defalcării și cu­noașterii de către fiecare muncitor a planurilor ope­rative, încă din primele zile rezultatele au fost din cele mai bune. Astfel, șantierul abatorului din Bacău, con­dus de ing. Gheorghe Juncu, și-a depășit cu 5% sarci­nile de plan din 2­ 3 ianua­rie. Aici s-au situat în frun­te la lotul nr. 6310 și Fran­cisc Szász, de la lotul nr. 6303. Consolidînd succesele obți­nute în cinstea Congresului partidului, șantierele nr. 602- Rm. Vîlcea și nr. 693-Tg. Jiu au realizat, de la data îndeplinirii planului pe 1955 pînă acum, un volum de pro­ din felul cum a lucrat la începutul acestei săptămîni , 42% peste normă. ■k Din hotărîrile Congresului partidului, colectivul atelie­rului de prefabricate de la întreprinderea nr. 512 a de­sprins hol și, importante sar­cini pe care e chemat să le îndeplinească, pentru a con­tribui la industrializarea lu­crărilor de construcții. Cu a­­cest puternic stimulent, el a pășit cu bune rezultate în cel de al doilea cincinal. a dat, în primele 6 ore, 12 tone de clincher peste plan, iar morarul Iosif Handra — 13 tone de ciment. Succese­ au continuat­­ și în zilele ur­mătoare. Cucătorul Bela Be­­ke, morarii Hosszú Domo­­kos și Ioan Kerestely și-au adus aportul la realizările din cele 3 zile. Nu pot fi uitați nici lăcătușul Emeric­hea întrecerii socialiste bri­gada de zidari a lui Mario Sardinio și brigada de mon­­tori de prefabricate a lui Ion Orza. Echipa zidarului Ion Du­­mitrescu și brigada de de­servire a lui Ion Bucoși au obținut cele mai bune­ re­zultate pe șantierul lo cu in­ducție egal cu cel planificat pentru patru decade. Tot în primele zile din 1956, Trustul nr. 6 a început pregătirile pentru organiza­rea noilor șantiere. GHEORGHE FLOREA corespondentul „Construc­torului“ pentru regiunea Craiova Șeful de atelier Vasile Marcu, maistrul Iuliu Panu, laureat al Premiului de Stat, tîmplarul de cofraje Carol Karl, tîmplarul mecanic Mar­tin­ Klein și tovarășii Toma Orosz și Carol Senasy au adus cea mai însemnată con­tribuție la succesul colecti­vului, care în zilele de 2 și 3 ianuarie și-a depășit pla­nul dînd peste cantită­țile prevăzute 26 mc beton și 1,3 tone armături. Bereș de la podul rulant, Mihail Popovici de la ram­pa de descărcare și a­lți­is care au contribuit la frumoasele succese ale colectivului. S. MAXIMILIAN corespondentul „Construc­torului“ pentru regiunea Stalin­țelor pentru salariațiii­­ Trus­tului nr­ 2. Acest șantier și-a depășit cu 30% planul primelor zile din ianuarie. Datorită muncii entuziaste a întregului colectiv, între­prinderea nr. 205 și-a înde­plinit planul primelor zile din ianuarie în proporție de 101,1%. Loturile raportează La construcția experimentală Hotărîrea colectivului întreaga întreprindere—cu planul depășit Morii de la I.O.I.M.C. Un colectiv format din Gh. Vlă­­descu, Alex. Gheorghiu și Gh. Tom­­­lete a realizat un nou sistem de pompă pentru presele hidraulice de 500 atm. Este vorba de o pompă de ulei adaptabilă la orice mașină de încercat, avînd un debit variabil pînă la 1,75 l/sec și o presiune pînă la 500 atm. Pompa este construită după siste­mul de injecție prin impuls, avînd spre deosebire de pompele obișnu­ite, pistonașe rotative. Robinetul de încărcare-descărcare are o construc­ție specială pentru a putea deservi ambele operațiuni, fiind foarte etanș la presiuni mari. Același colectiv, la care s-a alătu­rat și Gh. Tîrnăveanu, a constru­it pupitru de comandă pentru maș­ini de încercat care se folosește la o presă universală de 100 t și un stand de încovoiere cu 6 prese­ de 10 t, prin telecomandă, acționîndu-se prin impuls o pompă de ulei pentru 500 atm. Cu ajutorul unor robinete presele pot acționa separat sau simultan. Fiecare mașină de încărcat are pe­­ pupitru un manometru de 0—630 atm. Prin folosirea acestei inovații se înlocuiesc două pompe care trebuiau procurate din import. N. MATASARU z corespondent Creșterea lucrărilor capitale Producția de ciment privind După cum prevăd Directivele Congresului al 2-lea al Partidului Muncitoresc Român, sarcinile celui de-al doi­lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1960 este necesar să se aloce cca. 105—110 miliarde lei pentru lucrările capitale, din care pentru lucrările de construcții­ montaje cca. 60—63 miliarde lei. Aceasta înseamnă cu cca.­­67—75 la sută mai mult decît în primul plan cincinal. Pentru asigurarea cu materiale a volumului de construcții și montaj mult sporit în al doilea cincinal, se va prevedea dezvoltarea în ritm rapid, din primii ani ai cincinalului, a industriei materialelor de construcție, astfel ca în 1960 producția acestei ramuri să depășească de cca. 2,2 ori nivelul anului 1955. Producția de ciment va crește în 1960 la cel puțin 3.500.000 tone, atît prin construirea de fabrici noi, cit mai ales prin îmbunătățirea simțitoare a folosirii capacităților de producție­­ 1 Pl £ i­ dwffinifrea fabricilor actuale cu noi agregate, secții și linii tehnologice.

Next