Constructorul, martie 1956 (Anul 8, nr. 320-324)

1956-03-03 / nr. 320

Țara se pregătește de alegeri TEMEIUL ÎNCREDERII Cimentiștii de la fabrica ,,Cimentul Păcii“ din Medgidia îl cunosc prea bine pe candidatul lor, inginerul Sergiu Almăjeanu, directorul fabricii. încrederea lor în candidatul propus își află temeiul în marile transformări pe­trecute în ținutul Dobrogei. Numai pe lîngă fabrica de ciment au fost construite în ultima vreme 180 de apartamente de locuit, precum și un grup social compus din cantină, club și cinematograf. Acesta e însă numai începutul. La recenta întîlnire între alegători și candidatul F.D.P., ing. Sergiu Almăjeanu, participanții au propus asfaltarea drumului de la fabrică pină în oraș și plantarea unor puieți, renovarea cinematografului din Medgidia, confecționarea unor jghia­­buri pentru adăparea animalelor la puțuri împădurirea bălții de fabrică etc. UH. oAtJIE In mijlocul alegătorilor La capătul dinspre Cotroceni al li­niei de autobuz 47 se găsește unul dintre cartierele cunoscute în trecut printre cele mai sărăcăcioase ale Bucureștiului. De abia în ultimii 5 ani acest colț de margine al Capita­lei și-a schimbat aspectul. Cetățenii nu sunt însă mulțumiți numai cu ceea ce au realizat pînă azi. Și a­­ceasta au arătat-o la întîlnirea cu to­varășul ing. Ștefan Bălan, ministrul Construcțiilor, candidat propus de ei și circumscripția electorală orășe­­nească nr. 278 București. Alegătorii prezenți la adunare au arătat că sfaturile populare au do­­bîndit în anii cincinalului o bogată experiență pe care o folosesc în scopul îmbogățirii și Înfrumusețării orașelor și satelor țării. Pentru a veni în sprijinul activității organelor locale ale puterii de stat, mulți din alegători au făcut propuneri prețioa­se. Alegătorii Ion Mihăilescu, Rodica Zamfir­ și Petre Nistor au insistat mai mult asupra necesității începerii lucrărilor de canalizare și pavare in străzile lt. Găină, Montana, Mirosla­­vele, Săbuița și Eroina de la Jiu, care în timpul ploilor și dezghețului de primăvară au mult de suferit. Gos­podina Eugenia Constantinescu a vor­bit despre necesitatea înființării în cartier a unui centru de distribuire a laptelui, iar Gh. Drăghia, despre necesitatea amenajării unei unități Alimentara în str. Macarovici. In cuvîntul său, tovarășul ing. ște­fan Bălan a arătat că întreaga țară cunoaște în zilele noastre prefaceri adin ei. Se ridică noi fabrici și uzine, pe hartă apar noi orașe, satele și comunele țării, care secole au trăit în întuneric și sărăcie, sînt chemate la viață, capitala patriei noastre cu­­noaște și ea multe transformări. La multe din propunerile făcute in timpul adunării, candidatul F.D.p. a răspuns pe loc. Chiar în primele zile calde ale primăverii se vor continua lucrările de modernizare a șoselei Drumul Serii, se va organiza un cen i­­tru de lapte în cartier, vor începe lucrările de pavare și canalizare a numeroase străzi. Participarea cetă­țenilor la diferite acțiuni obștești stă la baza viitoarelor înfăptuiri. * La fabrica de poduri a Combinatu­lui metalurgic Reșița, muncitorii me­­talurgiști, alegători din circumscrip­ția electorală regională nr. 26, s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarășul Carol Loncear, ministrul Industriei Materialelor de Construcții. Cu acest prilej numeroși alegători au vorbit despre înfăptuirile din ora­șul Reșița. In Lunca Forestului s-a ridicat în ultimii ani o nouă Reșiță. In blocu­rile moderne de aci locuiesc sute de familii de muncitori. Pavarea și elec­trificarea a numeroase străzi dau ora­șului un aspect frumos, iar noile ma­gazine deschise, noua fabrică de pli­ne contribuie la buna aprovizionare a populației. In oraș au luat ființă noi instituții de cultură — Teatrul de Stat, Casa de Cultură, școli și clu­buri. Toate acestea oglindesc activi­tatea sfatului popular, colaborarea sa cu masele de cetățeni. In cuvîntul lor, metalurgiștii reșițeni și-au expri­mat dorința ca orașul lor să devină mai frumos. F­i au scos la iveală li­nele lipsuri ale sfatului popular și au făcut propuneri menite să­ d­ucă la îmbunătățirea activității obștești. Pentru realizarea acestor propuneri muncitorii de la fabrica de poduri s-au angajat să colaboreze strîns cu deputații sfatului popular. corespondent PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­­ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII De vorbă cu prieteni vechi... Vîntul azvtrle din timp, în timp, repezit și cîte-un pumn tăios, de zăpadă măruntă în fața trecători­lor grăbiți. Pe strada încli­nată, la Casa a­­legătorului, s-au întîlnit prieteni vechi: cetățenii circumscripției o­­a­rășenești nr. 214 raionului N. Bălcescu și can­didatul lor Traian Gherdan. Sunt mulți ani de-atunci, era prin 1934, cînd actualul candidat, tînăr pe atunci, s-a an­gajat ca muncitor la întreprinderea „Granitul“. Strada înclinată unde se află întreprinderea, era un maidan cu bălării și gropi. Anii s-au scurs, vremea a înscris și tragedia războiu­lui și­ apoi, în anii cînd poporul a devenit stăpîn în țara sa, cartierul a început încet, încet, să se schimbe. In 1950, Traian Gherdan a fost printre cei aleși să con­ducă și să gospodărească treburile din cartier... Discuțiile au început firesc, fără ezitări, ca între oameni care se cunosc bine, care au împărtășit ace­leași necazuri și bucurii. S-a ridicat Amaria Adamescu, o bătrînică simpatică, care a început să vorbească des­pre candidat. Din 1953, cînd Traian Gherdan a fost ales deputat al Sfatului popular, s-au cunoscut mai bine; nu odată s-au sfătuit împreună cum să rezolve neajun­surile din cartier. „Cine ne-a ajutat să schimbăm în­fățișarea străzii dacă nu tov. Gherdan? îmi saltă inima de bucurie cînd văd toate cîte le-am făcut: cișmeaua din strada înclinată, centrul de pîine, telefonul public din str. V. Costache...“ Avea multe de spus, dar greu de cuprins, cînd toți din sală stăteau gata să adaoge cîte ceva. — De casele de curînd reparate, n-ai spus nimic — se neliniști tov. Vasile Popa. Nici nu se gîndea să nu vorbească el despre asta. Il cunoștea de mult pe candi­datul Traian Gherdan, au lucrat împreună cu buni­ gos­podari ai cartierului. in asentimentul tuturor au fost propunerile lui Vasile Popa, ca într-un viitor apropiat să se înființeze în car­tier o alimentară și un centru de lapte pentru copii. Nici pavarea străzii înclinată nu trebuie uitată — continuă el. Am putea primi în această direcție și spri­jinul întreprinderii „Granitul“. Și așa, aproape fiecare găsea cîte ceva ce­ ar mai tre­bui făcut în cartierul lor. Traian Gherdan își notase tot ceea ce propuseseră cetățenii. Apoi, început cu vorba lui lină, cu accent arde­lenesc: „Curînd veți avea difuzorul mult așteptat“... Anume lăsase la urmă aceasta, voia să le facă o sur­priză. Alegătorii se adunară în jurul candidatului: „Să ne trăiești tovarășe Gherdan“. Cu toții sînt convinși că propunerile făcute, curînd vor prinde viață, încrederea în candidatul lor, este deplin justificată. 0. COLCERIU Construcții de interes local La volumul uriaș de construcții ci­vile și industriale executate în țara noastră în ultimii ani, o contribuție remarcabilă au adus și trustu­rile regionale de construcții lo­cale, care activează sub îndru­marea sfaturilor populare regio­nale. Ele își îndeplinesc cu cinste sarcinile de a îmbunătăți condițiile­ de trai ale oamenilor mun­cii, de a dezvolta unitățile industriei locale și republicane. Clădirile teatrelor de la Bîrlad, Pi­tești, Sf. Gheorghe, alimentarea cu apă a orașului Târnăveni, a spitalului Pantelimon, fabricile de cărămizi din Slobozia și Alexandria, reconstrucția fabricii de pîine „Steagul roșu“ și a fabricii de foarfece și­ bricege din Ca­pitală sînt doar cîteva din lucrările date în folosință în anul trecut de trusturile regionale de construcții lo­cale. Numai Trustul de construcții al Capitalei a dat în folosință recent cir­ca 420 de apartamente (în cartierele Ferentari și Mihai Bravu), 3 noi școli (Străulești, Militari și șos. Alexan­dria), sala cinematografului „Vasile Alecsandri“ — iar în acest an trustul a preluat, printre altele, refacerea clădirii Teatrului Evreesc de Stat, a Spitalului Bucur, mărirea capacității fabricilor „Flacăra roșie“ și „Grivița“, precum și construcția a două noi halte la Abator. Volumul de lucrări executate de or­ganizațiile de construcții locale ale sfaturilor populare a marcat în ultimii ani o simțitoare creștere în special în sectorul alimentar, locuințe noi și re­parații la fondul locativ. Realizări deosebite în activitatea lor au obținut T.R.C.L. din Tg. Mureș, București și Hunedoara, care în anul trecut și-au depășit sarcinile de plan, terminînd majoritatea lucrărilor prevăzute Pentru ușurarea efortului fizic al constructorilor, au fost introduse nu­meroase utilaje moderne; de aseme­nea, sînt îmbrățișate soluțiile noi în tehnică. Folosirea elementelor prefa­bricate din beton armat a căpătat în cadrul trusturilor de construcții lo­cale o extindere însemnată. Volumul prefabricatelor confecționate și mon­tate în anul 1955 a marcat o creștere de 800 la sută față de anul 1953. Ele­mentele prefabricate din beton, blocu­rile de zidărie, corpurile de umplu­tură au fost executate pe plat­­forme-poligon sau în atelierele pro­prii amenajate la Topoloveni, Un­­gh­eni, București, Satu Mare, Lugoj etc. Constructorii se străduiesc să gă­sească cele mai potrivite soluții pen­tru accelerarea ritmului lucrărilor, pentru economisirea materialelor de­ficitare. Astfel, cabinetul tehnic al Trustului de construcții al Capitalei a primit în cursul anului trecut aproape 200 de propuneri de inovații, dintre care 66 au fost acceptate și puse in aplicare. Printre acestea se numără : o nouă metodă de conservare a du­lapilor­­ de schelă, un dispozitiv meca­­nic­ pentru curățirea cărămizilor pro­venite din demolări, o mașină de fre­cat plăci prefabricate de mozaic, un sistem de mecanizare prin vibropre­­sare­a confecționării corpurilor de umplutură, șpraițuri metalice cu șu­rub, un dispozitiv pentru fixarea du­lapilor etc. Apropiatele alegeri de deputați în sfaturile populare constituie pentru muncitorii, inginerii și tehnicienii trusturilor de construcții locale un prilej de intensificare a eforturilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru înflorirea tuturor regiunilor patriei noastre. Noua clădire a Teatrului de stat din Pitești Sărbătoarea adevăratei maturități După chip și port, o fată cuvîntul prin munca ei, — tept cu nerăbdare — 1i simplă cu zîmbet pe buze punînd în practică cele în­ martie 1956 — zi­cînd voi și cu codițe împletite cu­rățate în anii de școală, sărbători adevărata mea grijă, nelipsite de funde al­ Nu de mult în viața tine- maturitate. Atunci voi da de. Printre fruntașii Școlii rel Mia Ioniță s-a produs primu meu vot pentru cel profesionale de ucenici­a un eveniment important - mai buni fii ai poporului — Trustului nr. 3—București a împlinit 18 ani. in ziua deputați in sfaturile popu­­numele ei este rostit cu res- aceea Mia s-a sculat mai tare...“ pect: Utemista Mia loniță de dimineață, și-a îmbră- Colegele o ascultau cu din anul III instalatori-sa­­cat haine de sărbătoare și Interes, stăpînire de regre­­nitari, după ce și-a aranjat atentă­tul Că nu au împlinit însă Peste cîteva luni Mia va șuvițele castanii, a pornit și ele 18 ani. Dar nu-i n­­­absolvi școala și gîndurile o spre clasă. Aici colegele mic. Mia le-a promis că la poartă de pe acum prin zi­ l-au făcut o primire iăr- 11 Martie le va invita să iele cînd va fi încadrată în­ bătorească, felicitînd-o cu sărbătorească împreună­tr-un colectiv de muncă, multă căldură, ziua cînd își va da pri­ Așteaptă mult clipa cînd ! După ce animația s-a mai mut vot pentru bunăstare se va înmîna diploma de potolit, Mia și-a rugat ca­ și progres, absolventă și un tren o va regele s-o asculte: „Mă purta spre unul din nume- bucur că astăzi împlinesc ALEXANDRU MACOVEI roasele șantiere ale țării. . i am­ și călătoresc cu gîn­ corespondent­ul-atunci își va spune și ea dus la ziua pe care o aș­muncitori, ingineri, tehnicieni, să intimpinăm alegerile de deputați in sfaturile populare , prin noi succese in lupta pentru creșterea producției și productivității muncii, pentru reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității produselor. Tineri și tinere­ înscrieți-va în școlile Ș.F.U. construcții în școlile Ș.F.U. Construcții ale că­ror cursuri au o durată de un an, se pregătesc muncitori calificați pentru meseriile de zidari, zugravi, dulgheri, vopsitori, sobari, teracotiști, tinichigii, mozaicari și alte meserii specifice sec­torului de construcții. In tot timpul duratei cursurilor, ele­vii primesc în mod gratuit hrană, ca­zare, îmbrăcăminte, încălțăminte, cărți școlare, rechizite, material educativ și cultural, articole pentru igiena cor­porală, echipament și material spor­tiv. De asemenea transportul elevilor de la domiciliu la școală și după­ ab­solvirea cursurilor, de la școală la întreprinderea unde sînt repartizați este suportat de școala respectivă. In primele două luni de școală, ele­vii primesc o retribuție lunară fixă de 50 lei, iar în celelalte luni 70 la sută din contravaloarea muncii depuse. Școlile funcționează în București, Roman, Bărbăteni (Hunedoara), Cop­­șa Mică și Ocna Mureș iar cursurile încep la data de 1 aprilie. Se pot înscrie tineri și tinere care îndeplinesc următoarele condițiuni : — Să aibă vîrsta între 18—25 ani. — Să aibă vizita medicală cu spe­cificația „apt pentru meserie în spe­cificul construcției“. — Să aibă mutația făcută în bulle­tinul de populație pentru un an. — Să nu aibă pe buletin ștampila de intrare în serviciu de la altă întreprindere sau instituție,vreo­­ — Să nu aibă la bază o altă cali­ficare (să fie necalificat). — Cei cu stagiu militar satisfăcut să aibă mutația în livret. Fruntașe pe sector­ ul de adevărată sărbătoare a fost pentru colectivul fabricii de carton asfaltat „Teleajen“-Berceni cînd între­prinderea a primit pentru prima oară Steagul Roșu de producție al Ministerului Industriei Materialelor de Cons­trucții și al C.C. al Sindicatului muncitorilor construc­tori și din industria materialelor de construcții — o binemeritată distincție pentru succesele obținute pe se­mestrul II al anului 1955. Iată numai cîteva din acestea: valoarea producției globale — 101,7 °/o, productivitatea muncii — 106,9 °/o, prețul de cost a fost redus cu 6,06% față de sarcina planificată. 98,4% din producția de carton asfaltat și 99,7% din producția de pîslă minerală au fost de calitatea s-a. S-a obținut o justă corelație a in­dicilor de bază, s-au realizat acumulări bănești peste plan în valoare de 500.000 de lei, a crescut viteza de asfaltare a cartonului de la 17,5 m pe minut la 24 de metri, a fost mărită durata de funcționare între două reparații a cubiloului de la secția de vată minerală, de la 120 la 240 de ore. Și realizările social-gospodărești fac cinste fabricii fruntașe, printre altele, terminarea căilor de acces din fabrică, plantarea a 550 de pomi fructiferi, construirea a opt locuințe individuale munci­torești. O însemnată contribuție la succesul dobîndit de fabrică l-au adus brigăzile conduse de fruntașii în pro­ducție Ion Prejmereanu, Pîrvu Oprișan și Vasile Bogă­­nescu. Festivitatea decernării Steagului Roșu s-a încheiat cu un reușit spectacol artistic oferit de brigada artistică de agitație și de echipa de dansuri, Ștefania Brici e tînără. Abia are 26 de ani. De fel de prin Păuneștii-Bacău- Acestea sînt principalele realizări care au permis fa- 8 lui, a rămas de mic copil orfană.­ fa­bricii de cărămizi „1 Mai"-Bucov să obțină pentru a condiții vitrege, hulită de cei avuți și doua oară consecutiv Steagul Roșu de producție cuvenit­ă slugărind în tîrlele chiaburilor și­ a pe­­intreprinderii fruntașe în industria ceramică. Festivita­ a trecut Ștefania Brici tinerețea sa. Mar­tea înmînării steagului a avut loc la Bucov în prezența­­ tîrziu, cînd a început să lucreze în sec­­colectivului fabricii și a numeroșilor oaspeți care au­­­torul socialist al agriculturii, a simțit că ținut să asiste. 8 demnitatea ei de om e altfel socotită și Intr-un cadru festiv, fabrica de cărămizi „Argila ro­­g Tînăra Ștefania Brici merge pe al­bie" din București a fost evidențiată, pe industria cera­­l treilea an de cînd lucrează la fabrica de mică, pentru realizările frumoase obținute pe semestrul g ciment „Gongrțsul al XIX-lea“. La în­ II al anului trecut, ce put ea a lucrat ca muncitoare nec­ali­ti­ă pusă la preț de cinste. ANUL VIII­ nr. 320 ★ 4 pagini 20 bani ★ Sîmbata 3 martie 1956, Concursurile de inovații pe anul 1956 A­u început concursu­rile cu premii pen­tru inovații pe a­­nul 1956, organiza­­te de Ministerul Construc­țiilor și de Ministerul In­dustriei Materialelor de Construcții în colaborare cu C.C. al Sindicatului nostru. Răspunzînd sarcinii din Directivele Congresului al II-lea al partidului cu privire la stimularea miș­cării de masă a inovatori­­lor, concursurile urmăresc sa îndrume inițiativa creatoare a lucrătorilor din ramurile noastre in­dustriale spre rezolvarea problemelor teh­nice și e­­­onomice care d­ezășuiesc realizarea și depășirea planului de producție. Spre deosebire de anul trecut, cînd accentul a fost pus numai pe parti­ciparea de masă a inova­torilor la concurs, de a­­ceastă dată se urmărește și ridicarea calității ino­vațiilor, eficacitatea maxi­mă a realizărilor în per­fecționarea producției. Premiile se vor acorda a­­tît autorilor celor mai bu­­ne inovații acceptate și a­­plicate în perioada concur­sului cît și întreprinderilor cu cele mai multe inovații acceptate și aplicate sau introduse prin generaliza­re. In aceste întreprinderi vor fi premiați și salariații care au acordat un sprijin efectiv inovatorilor la rea­lizarea și punerea în apli­­care a propunerilor lor. Tematic­e stabilite pen­tru cele două concursuri sînt axate pe nevoile cele mai arzătoare ale produc­ției și pe sarcinile de ba­ză ale planurilor tehnice pe anul 1956. In general, la rezolvarea temelor e necesar să se urmărească reducerea manoperei pe unitate de produs, redu­cerea consumurilor speci­fice de materiale, com­bustibil, lubrifianți și e­­nergie electrică, înlocui­rea totală sau parțială a materialelor deficitare, îmbunătățirea calității produselor și organizarea rațională a procesului de producție. Bine­înțeles, realizarea unuia sau mai multora din aceste obiec­tive nu trebuie să se facă în detrimentul celorlalte­ produse și lucrări mai multe, mai bune și mai ieftine — după acest bi­lanț se judecă aportul inovatorilor. Inovatorii din construc­ții sînt chemați să creeze mijloace-unelte, scule, dispozitive, instrumente, aparate, mașini, agrega­te, instalații noi sau per­fecționări ale celor exis­tente, să propună sisteme și procedee nefolosite încă, prin care să înfăp­tuiască obiectivele princi­pale ale planului tematic al concursului. Atenția lor , trebuie să se îndrepte spre ridicarea nivelului tehnic și scurtarea tim­pului în proiectare, redu­cerea prețului de cost al proiectării și al obiecti­velor proiectate, spre îm­bunătățirea sub toate as­­pectele a lucrărilor de prospecțiuni și foraje, spre execuția mai bună, mai ieftină și mai rapi­dă a lucrărilor de con­strucții (inclusiv folosi­rea pe o scară largă a materialelor ușoare), in­stalații, finisaje, a ele­mentelor prefabricate, a lucrărilor de laborator. Teme concrete sunt sta­bilite pentru găsirea de metode și mijloace nefo­­losite pînă în prezent, ca­re să ducă la o mecani­zare mai eficientă a pro­ceselor tehnologice, exploatarea optimă a ca­ra­pacității utilajelor, la e­­xecuția mai bună, mai ieftină și mai rapidă a produselor atelierelor și uzinelor. Alte capitole ale planului tematic privesc inovațiile în domeniul lu­crărilor edilitare și de a­­meliorații, al protecției muncii, al evidenței. Principalul obiectiv pe care trebuie să-l urmă­rească inovatorii și rațio­­nalizatorii din industria materialelor de construc­ții este mărirea producti­­vității cuptoarelor și uscă­­toriilor din fabrici. Pa­ralel cu aceasta, sînt ne­cesare noi metode și mij­loace pentru prelungirea duratei de funcționare a căptușelilor refractare la cuptoare, pentru reduce­rea consumurilor specifice și înlocuirea materialelor deficitare, pentru mecani­zarea proceselor de pro­ducție. Reușita concursurilor de inovații depinde de larga lor popularizare, pentru o participare acti­vă a cît mai multor mun­citori, ingineri, tehnicieni. E de datoria conducăto­rilor de întreprinderi, șantiere, sectoare, secții, să prelucreze cu toți sa­lariații regulamentele de organizare și planurile te­matice ale concursurilor, iar organele sindicale tre­buie să sprijine această acțiune prin diferite mij­loace de propagandă — afișe, lozinci, gazete de perete, stații de radio­amplificare etc. In pe­rioada concursului, cabi­netelor tehnice și cercuri­lor A.S.I.T. se revine sar­cina de a intensifica pro­­paganda tehnică prin conferințe, consultații, prin difuzarea materialu­lui documentar necesar inovatorilor în rezolvarea temelor. O îndatorire de răspundere a comitetelor de întreprindere este ca, împreună cu cercurile A.S.I.T. și cu conducerile administrative, să ajute la organizarea brigăzilor complexe de inovatori­­— în care să fie atrași cei mai buni tehnicieni, frun­tași în producție și îno­­vatori, — să organizeze între aceste brigăzi între­cerea pentru cît mai mul­te­ realizări care să se în­cadreze în prevederile planurilor tematice. La rîndul lor, comitetele sin­dicale regionale pot con­tribui la desfășurarea cu bune rezultate a cursurilor urmărind con­in­troducerea inovațiilor în întreprinderile din regiu­ne prin generalizare, or­­ganizînd schimburi de ex­­periență pentru a extinde metodele de muncă ale întreprinderilor care au obținut cele mai bune re­zultate în dezvoltarea mișcării inovatorilor și raționalizatorilor. Oameni ai muncii din construcții și industria materialelor de construc­ții ! Participați activ la concursurile de inovații pe anul 1956, puneți în­treaga voastră activitate creatoare în slujba îm­bunătățirii producției și realizării sarcinilor de plan ! Din succesele mecanicilor La întreprinderea de utilaj și transpor­turi nr. 606­ Craiova, șoferii Laurențiu Be­­raru, Gheorghe Strigă, Mircea Giurea, Ion Grecu și alții au reușit să parcurgă cu autocamioanele lor 97.000—110.000 km fără reparații capitale. Fruntașii în producție Ion Traian, Va­sile Tudoran, Petre Ancuța, Ion Marin, Lazăr Dumitru și Anatolie Schlegel de la secția utilaje de construcții, au prelungit cu 9—12.000 ore funcționarea utilajelor fără reparații medii sau capitale. Realizînd o Inovație pentru răcirea și economisirea uleiului la grupul electrogen „Skoda“ și depășind ciclul de funcționa­re, mecanicul Ion Traian a fost premiat cu 6000 lei ȘTEFAN LAPUȘNEANU corespondent La stația nr. 4—Brăila al Trustului de utilaj greu, lucrul la mașinile-unelte a fost temeinic îmbunătățit.. In urma or­ganizării muncii în două schimburi, indi­cele extensiv al mașinilor-unelte a fost în luna Ianuarie de 0,93"/«. In luna februa­rie, strungarul Iorgu Popescu a depășit, cu 46"/, indicele de utilizare intensivă la pre­lucrarea zalelor de șenile pentru tractorul S-80; succese asemănătoare a dobîndit și strungsnd­ Aurel Sîrbu. ȘTEFAN STAMATE corespondent Cu 13 zile mai Nu de mult Inelul nr. 3 de la cuptorul de clincher nr. 2 s-a rupt, amenințînd reali­zarea planului lunar de producție. In a­­ceastă situație comuniștii Ion I. Piciorea și Gheorghe R. Milu, maiștri, Ion St. Pi­­ciorea, șef de echipă, Vasile Dragomir și Ion R. Piciorea s-au sfătuit cum să scurteze durata reparației cuptorului — care dura obișnuit 29 de zile — astfel ca planul să poată fi totuși realizat. Soluția a fost găsită. Comunistul Gheorghe R Milu a propus tăierea niturilor de la vi­­rola respectivă și Introducerea Inelului pe­­acolo în locul demontării tuturor anexe­lor de la cuptor și Introducerii Inelului pe la capătul cuptorului. Propunerea, pusă în practică, a dus la reducerea ter­menului de reparație a cuptorului la 7 zile. De asemenea, cheltuielile de repara­ție au fost mult mai mici. PANAIT BADEA corespondent e«e**c«c»c»eie»eieiejae*^^ De la întreprinderea nr. 172-Brăila wxrwcssssssssx&mrssssi w\\\\\\\\\\\\\\v In cursul anului trecut — ne semnalează tovarășii ing. C. Bobeica ing. Demostene Dumitrescu, Ioan Neguț și Vasile Socol — în activitatea întreprinderii de construcții nr. 172-Brăila s-au observat lipsuri serioase care s-au resfrînt în chip vizibil asupra dării în folosință a obiectelor. Orga­­nele tehnico-administrative de pe șantiere și, în special, serviciul de aprovizio­nare al întreprinderii au avut o slabă preocupare în urmărirea consumurilor de materiale și introducerea fișelor-limită; planurile operative au fost întoc­mite superficial, neținîndu-se seama de posibilități, și nu au fost defalcate Consfătuirile de producție _pu s-au ținut la unele șantiere — S.M.T.-Niculeșt­­ianu, Cioara ș.a.,­ iar unii șefi de șantiere au subapreciat rolul întrecerii nesprijinind comitetele de secții.­­ In acest an, conducerea întreprinderii a alcătuit un temeinic plan de măsuri tehnico-organizatorice, menit să înlăture lipsurile în muncă și să con­tribuie la realizarea sarcinilor de plan pe 1956. Spicuim cîteva din măsurile prevăzute: ■ Organizarea șantierelor pe principiul grupurilor teritoriale cu con­ducere unică și încadrarea lor cu personal corespunzător; ■ întocmirea proiectelor de organizare pe baze reale, cuprinzînd eșalonarea fizică și valorică pe trimestre și luni, cu stabilirea riguroasă a necesarului de materiale, forțe de muncă, utilaje și mijloace de transport. De asemenea, alcătuirea unui program de coordonare a lucrărilor de construcții cu cele de instalații. ■­îmbunătățirea substanțială a planificării operative. ■ Introducerea și extinderea tehnicii noi prin: folosirea la maximum a prefabricatelor din beton și beton armat; mecanizarea pe scară largă a lucrărilor de betoane, zidărie, montaj de prefabricate; crearea unui co­lectiv care să se ocupe de răspîndirea metodelor înaintate de muncă — Orlov, Șîrkov, Tille, precum și de executarea mecanizată a tencuielilor lanț, prin metoda Kutenkov, folosind injectorul tip R.D.G. ■ Calificarea la locul de muncă a 95 de muncitori în meseria de zi­dar și ridicarea nivelului profesional [.­*^­*^*****,^**^'»/’*'»(*13] a 20 de zidari.­­ Pînă la sfirșitul anului vor fi­­ date în folosință 192 obiecte în sec­­­­torul agricol (din care 75% vor fi­­ predate cu trei luni înainte de ter­­­­­men), precum și o serie de construc­­­­ții industriale și social-culturale din­­ orașul Brăila. După cum s-a anga­­­­jat colectivul întreprinderii, planul­­ de producție va fi depășit cu 4,12%,­­ productivitatea muncii va crește cu ~ 4,4%, iar prețul de cost se va reduce cu 0,î9%. „BRIGADA PĂCII" . Ciripitul păsărelelor o făcu pe Virgi­­­­nia Popescu să-și arunce privirea în­­ pomul din fața porții. Două vrăbiuțe 8 gureșe prevesteau sosirea primăverii. S „O așteptăm" — le spuse ea surlzătoa­­­re— 8 Aproape, la ureche, cineva ii spuse g „bună dimineața", curmîndu-i gindul. * „M-ai speriat Iulianul“ Apoi, luindu-se 8 de mină, cele două prietene se îndrep­ți fară discutind spre hala sectorului 1~­e oțelărie a Atelierelor „ 9 Mai". 8 De citva timp miezuitoarele din­­ „Brigada păcii" se prinseră în întrecere 8 cu atemiștii din brigada „23 August“. 8 Aproprierea lui 8 Martie dădea ghes 2 miezuitoarelor să muncească mai cu 8 rîvnă, să-i lase în urmă pe cei din bri­­­­gada „adversă". g Lutul negru ia diferite forme, sub a- 8­păsarea degetelor lor. Privindu-le cum 8 lucrează și se ajută, ești îndemnat să­­ le asemeni unui roi de albine. Nici una le spuse ca surtzătoa­nu merge după armături, pămînt sau tablă, înainte de a se interesa dacă nu cumva și vreo altă tovarășă are nevoie de materiale. Iar dacă Eugenia Ureche sau Iuliana Cociu—nou venite în briga­dă — se adresează Virginiei Popescu sau Olgă­i Chindea, oricind găsesc un sprijin, o vorbă bună care le încura­jează și le îndrumă in noua lor muncă La început credeau că nici­odată nu vor putea executa forma unui inel așa cum îl făceau tovarășele lor cu experiență în meseria de miezuitoare. Muncind insă cu încredere, după indicațiile primite, acum se pot bucura că realizările lor contribuie la succesele întregii brigăzi. Mulțumirea miezuitoarelor se înzeci la auzul veștii aduse de maistrul Ilie Ni­­culae: „De abia sîntem la sfirșitul lunii februarie și voi ați și depășit an­gajamentul cu 70 la sută Și pînă la 8 Martie mai este încă“... CIMENTISTA DE LA BICAZ ficată la alimentarea concasoarelor. Se vede treaba, însă, că Ștefaniei îi plăceau mașinile, căci tim­p de șase luni, seara, a urmat școala de calificare pentru elec­tricieni. După absolvirea școlii a învățat și meseria­ de manipulantă la podul rulant de la morile brute. Meritele ei în producție sînt mult prețuite de cimentiștii de la Bicaz, iar pentru ac­tivitatea susținută pe care o duce pe tărîm cultural se bucură de toate laudele. Pentru munca ei plină de succese, a­­legătorii circumscripției electorale nr. 1-Damuc, din raionul Piatra Neamț, au propus-o candidată a F.D.P. în alegeri­le de deputați pentru sfaturile populare. In comuna Damuc sînt multe de făcut Ștefania Brici și-a înscris în planul ac­tivității viitoare ca, cu sprijinul alegă­torilor, să se preocupe de construirea unui nou local de școală și de repara­rea drumurilor și șoselelor de acces. VISUL SEVASTIȚEI OBRASi cum crîngurile în­cru­ dovedește, prin munca cea verii, ei fără preget, că i Seara, de multe ori mai este fata ceea s­i, trece pe lîngă unul din casă și nepricepută din noile blocuri de la Va, zilele cînd a venit pe tra Luminoasă, se mai șantier. Dar ea nu abate și pe la cîte­ o vrea să se oprească la familie mutată acolo de acest stadiu al mese­­curînd. Schimbă o vor­­b­ei. Nutrește dorința bă-două, căci și-a făcut să urce culmile ei. Ajți­­prieteni pe aici. In za­­tor are pentru trans­­por­te,ai strădui să formarea visului în re­­auzi de la vreun loca­­alitate și în bătrînu! tar ocări cum că ceva meșter Laurențiu Wag­­n­ ar fi în regulă la in­­ner și în profesorii de­gete, ies opt în tot alî­­stalațiile montate de la facultatea muncito­­rea apartamente. Își dă Sevastița Obras. Și nu rească. Și nu-i depar­­e vorbă ^ goală. Unde te ziua cînd tînăra a­­pune mîna codana a­­ceasta va fi — potrivit ceasta, apoi fără de mo­arte, lucrul e dorinței ei fierbinți —< Anii ingineră, de ucenicie petrecuți în De ziua ta, sub? școala de calificare i-au ces, tovarășă Sevastița arătat primii pași către Obras! ^ ; cucerirea meseriei. Și De n.ai vedea-o meș­terind cu migală la a­­paratul băii n-ai crede că Sevastița Obras este deprinsă într-ale insta­lațiilor sanitare. Ageră și îndemînarecă se ur­că sus, pe soclul băii, și nu î ncetează pînă ce ultima pîlniie de duș nu este prinsă în țeavă. Pe dată își face so­­coteala-n gînd cîte băi a montat de diminea­ță. Și, numărate pe des părul peste spate și ră­­suflă ușurată , care va să zică, făgăduiala în cinstea lui 8 Martie a fost respectată. Por­nește apoi către alt a­­­partament cu fața lu­minată de zîmbet, pre­­ f

Next