Constructorul, martie 1956 (Anul 8, nr. 320-324)
1956-03-03 / nr. 320
Țara se pregătește de alegeri TEMEIUL ÎNCREDERII Cimentiștii de la fabrica ,,Cimentul Păcii“ din Medgidia îl cunosc prea bine pe candidatul lor, inginerul Sergiu Almăjeanu, directorul fabricii. încrederea lor în candidatul propus își află temeiul în marile transformări petrecute în ținutul Dobrogei. Numai pe lîngă fabrica de ciment au fost construite în ultima vreme 180 de apartamente de locuit, precum și un grup social compus din cantină, club și cinematograf. Acesta e însă numai începutul. La recenta întîlnire între alegători și candidatul F.D.P., ing. Sergiu Almăjeanu, participanții au propus asfaltarea drumului de la fabrică pină în oraș și plantarea unor puieți, renovarea cinematografului din Medgidia, confecționarea unor jghiaburi pentru adăparea animalelor la puțuri împădurirea bălții de fabrică etc. UH. oAtJIE In mijlocul alegătorilor La capătul dinspre Cotroceni al liniei de autobuz 47 se găsește unul dintre cartierele cunoscute în trecut printre cele mai sărăcăcioase ale Bucureștiului. De abia în ultimii 5 ani acest colț de margine al Capitalei și-a schimbat aspectul. Cetățenii nu sunt însă mulțumiți numai cu ceea ce au realizat pînă azi. Și aceasta au arătat-o la întîlnirea cu tovarășul ing. Ștefan Bălan, ministrul Construcțiilor, candidat propus de ei și circumscripția electorală orășenească nr. 278 București. Alegătorii prezenți la adunare au arătat că sfaturile populare au dobîndit în anii cincinalului o bogată experiență pe care o folosesc în scopul îmbogățirii și Înfrumusețării orașelor și satelor țării. Pentru a veni în sprijinul activității organelor locale ale puterii de stat, mulți din alegători au făcut propuneri prețioase. Alegătorii Ion Mihăilescu, Rodica Zamfir și Petre Nistor au insistat mai mult asupra necesității începerii lucrărilor de canalizare și pavare in străzile lt. Găină, Montana, Miroslavele, Săbuița și Eroina de la Jiu, care în timpul ploilor și dezghețului de primăvară au mult de suferit. Gospodina Eugenia Constantinescu a vorbit despre necesitatea înființării în cartier a unui centru de distribuire a laptelui, iar Gh. Drăghia, despre necesitatea amenajării unei unități Alimentara în str. Macarovici. In cuvîntul său, tovarășul ing. ștefan Bălan a arătat că întreaga țară cunoaște în zilele noastre prefaceri adin ei. Se ridică noi fabrici și uzine, pe hartă apar noi orașe, satele și comunele țării, care secole au trăit în întuneric și sărăcie, sînt chemate la viață, capitala patriei noastre cunoaște și ea multe transformări. La multe din propunerile făcute in timpul adunării, candidatul F.D.p. a răspuns pe loc. Chiar în primele zile calde ale primăverii se vor continua lucrările de modernizare a șoselei Drumul Serii, se va organiza un cen itru de lapte în cartier, vor începe lucrările de pavare și canalizare a numeroase străzi. Participarea cetățenilor la diferite acțiuni obștești stă la baza viitoarelor înfăptuiri. * La fabrica de poduri a Combinatului metalurgic Reșița, muncitorii metalurgiști, alegători din circumscripția electorală regională nr. 26, s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarășul Carol Loncear, ministrul Industriei Materialelor de Construcții. Cu acest prilej numeroși alegători au vorbit despre înfăptuirile din orașul Reșița. In Lunca Forestului s-a ridicat în ultimii ani o nouă Reșiță. In blocurile moderne de aci locuiesc sute de familii de muncitori. Pavarea și electrificarea a numeroase străzi dau orașului un aspect frumos, iar noile magazine deschise, noua fabrică de pline contribuie la buna aprovizionare a populației. In oraș au luat ființă noi instituții de cultură — Teatrul de Stat, Casa de Cultură, școli și cluburi. Toate acestea oglindesc activitatea sfatului popular, colaborarea sa cu masele de cetățeni. In cuvîntul lor, metalurgiștii reșițeni și-au exprimat dorința ca orașul lor să devină mai frumos. Fi au scos la iveală linele lipsuri ale sfatului popular și au făcut propuneri menite să ducă la îmbunătățirea activității obștești. Pentru realizarea acestor propuneri muncitorii de la fabrica de poduri s-au angajat să colaboreze strîns cu deputații sfatului popular. corespondent PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII De vorbă cu prieteni vechi... Vîntul azvtrle din timp, în timp, repezit și cîte-un pumn tăios, de zăpadă măruntă în fața trecătorilor grăbiți. Pe strada înclinată, la Casa alegătorului, s-au întîlnit prieteni vechi: cetățenii circumscripției oarășenești nr. 214 raionului N. Bălcescu și candidatul lor Traian Gherdan. Sunt mulți ani de-atunci, era prin 1934, cînd actualul candidat, tînăr pe atunci, s-a angajat ca muncitor la întreprinderea „Granitul“. Strada înclinată unde se află întreprinderea, era un maidan cu bălării și gropi. Anii s-au scurs, vremea a înscris și tragedia războiului și apoi, în anii cînd poporul a devenit stăpîn în țara sa, cartierul a început încet, încet, să se schimbe. In 1950, Traian Gherdan a fost printre cei aleși să conducă și să gospodărească treburile din cartier... Discuțiile au început firesc, fără ezitări, ca între oameni care se cunosc bine, care au împărtășit aceleași necazuri și bucurii. S-a ridicat Amaria Adamescu, o bătrînică simpatică, care a început să vorbească despre candidat. Din 1953, cînd Traian Gherdan a fost ales deputat al Sfatului popular, s-au cunoscut mai bine; nu odată s-au sfătuit împreună cum să rezolve neajunsurile din cartier. „Cine ne-a ajutat să schimbăm înfățișarea străzii dacă nu tov. Gherdan? îmi saltă inima de bucurie cînd văd toate cîte le-am făcut: cișmeaua din strada înclinată, centrul de pîine, telefonul public din str. V. Costache...“ Avea multe de spus, dar greu de cuprins, cînd toți din sală stăteau gata să adaoge cîte ceva. — De casele de curînd reparate, n-ai spus nimic — se neliniști tov. Vasile Popa. Nici nu se gîndea să nu vorbească el despre asta. Il cunoștea de mult pe candidatul Traian Gherdan, au lucrat împreună cu buni gospodari ai cartierului. in asentimentul tuturor au fost propunerile lui Vasile Popa, ca într-un viitor apropiat să se înființeze în cartier o alimentară și un centru de lapte pentru copii. Nici pavarea străzii înclinată nu trebuie uitată — continuă el. Am putea primi în această direcție și sprijinul întreprinderii „Granitul“. Și așa, aproape fiecare găsea cîte ceva ce ar mai trebui făcut în cartierul lor. Traian Gherdan își notase tot ceea ce propuseseră cetățenii. Apoi, început cu vorba lui lină, cu accent ardelenesc: „Curînd veți avea difuzorul mult așteptat“... Anume lăsase la urmă aceasta, voia să le facă o surpriză. Alegătorii se adunară în jurul candidatului: „Să ne trăiești tovarășe Gherdan“. Cu toții sînt convinși că propunerile făcute, curînd vor prinde viață, încrederea în candidatul lor, este deplin justificată. 0. COLCERIU Construcții de interes local La volumul uriaș de construcții civile și industriale executate în țara noastră în ultimii ani, o contribuție remarcabilă au adus și trusturile regionale de construcții locale, care activează sub îndrumarea sfaturilor populare regionale. Ele își îndeplinesc cu cinste sarcinile de a îmbunătăți condițiile de trai ale oamenilor muncii, de a dezvolta unitățile industriei locale și republicane. Clădirile teatrelor de la Bîrlad, Pitești, Sf. Gheorghe, alimentarea cu apă a orașului Târnăveni, a spitalului Pantelimon, fabricile de cărămizi din Slobozia și Alexandria, reconstrucția fabricii de pîine „Steagul roșu“ și a fabricii de foarfece și bricege din Capitală sînt doar cîteva din lucrările date în folosință în anul trecut de trusturile regionale de construcții locale. Numai Trustul de construcții al Capitalei a dat în folosință recent circa 420 de apartamente (în cartierele Ferentari și Mihai Bravu), 3 noi școli (Străulești, Militari și șos. Alexandria), sala cinematografului „Vasile Alecsandri“ — iar în acest an trustul a preluat, printre altele, refacerea clădirii Teatrului Evreesc de Stat, a Spitalului Bucur, mărirea capacității fabricilor „Flacăra roșie“ și „Grivița“, precum și construcția a două noi halte la Abator. Volumul de lucrări executate de organizațiile de construcții locale ale sfaturilor populare a marcat în ultimii ani o simțitoare creștere în special în sectorul alimentar, locuințe noi și reparații la fondul locativ. Realizări deosebite în activitatea lor au obținut T.R.C.L. din Tg. Mureș, București și Hunedoara, care în anul trecut și-au depășit sarcinile de plan, terminînd majoritatea lucrărilor prevăzute Pentru ușurarea efortului fizic al constructorilor, au fost introduse numeroase utilaje moderne; de asemenea, sînt îmbrățișate soluțiile noi în tehnică. Folosirea elementelor prefabricate din beton armat a căpătat în cadrul trusturilor de construcții locale o extindere însemnată. Volumul prefabricatelor confecționate și montate în anul 1955 a marcat o creștere de 800 la sută față de anul 1953. Elementele prefabricate din beton, blocurile de zidărie, corpurile de umplutură au fost executate pe platforme-poligon sau în atelierele proprii amenajate la Topoloveni, Ungheni, București, Satu Mare, Lugoj etc. Constructorii se străduiesc să găsească cele mai potrivite soluții pentru accelerarea ritmului lucrărilor, pentru economisirea materialelor deficitare. Astfel, cabinetul tehnic al Trustului de construcții al Capitalei a primit în cursul anului trecut aproape 200 de propuneri de inovații, dintre care 66 au fost acceptate și puse in aplicare. Printre acestea se numără : o nouă metodă de conservare a dulapilor de schelă, un dispozitiv mecanic pentru curățirea cărămizilor provenite din demolări, o mașină de frecat plăci prefabricate de mozaic, un sistem de mecanizare prin vibropresarea confecționării corpurilor de umplutură, șpraițuri metalice cu șurub, un dispozitiv pentru fixarea dulapilor etc. Apropiatele alegeri de deputați în sfaturile populare constituie pentru muncitorii, inginerii și tehnicienii trusturilor de construcții locale un prilej de intensificare a eforturilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru înflorirea tuturor regiunilor patriei noastre. Noua clădire a Teatrului de stat din Pitești Sărbătoarea adevăratei maturități După chip și port, o fată cuvîntul prin munca ei, — tept cu nerăbdare — 1i simplă cu zîmbet pe buze punînd în practică cele în martie 1956 — zicînd voi și cu codițe împletite curățate în anii de școală, sărbători adevărata mea grijă, nelipsite de funde al Nu de mult în viața tine- maturitate. Atunci voi da de. Printre fruntașii Școlii rel Mia Ioniță s-a produs primu meu vot pentru cel profesionale de ucenicia un eveniment important - mai buni fii ai poporului — Trustului nr. 3—București a împlinit 18 ani. in ziua deputați in sfaturile popunumele ei este rostit cu res- aceea Mia s-a sculat mai tare...“ pect: Utemista Mia loniță de dimineață, și-a îmbră- Colegele o ascultau cu din anul III instalatori-sacat haine de sărbătoare și Interes, stăpînire de regrenitari, după ce și-a aranjat atentătul Că nu au împlinit însă Peste cîteva luni Mia va șuvițele castanii, a pornit și ele 18 ani. Dar nu-i nabsolvi școala și gîndurile o spre clasă. Aici colegele mic. Mia le-a promis că la poartă de pe acum prin zi l-au făcut o primire iăr- 11 Martie le va invita să iele cînd va fi încadrată în bătorească, felicitînd-o cu sărbătorească împreunătr-un colectiv de muncă, multă căldură, ziua cînd își va da pri Așteaptă mult clipa cînd ! După ce animația s-a mai mut vot pentru bunăstare se va înmîna diploma de potolit, Mia și-a rugat ca și progres, absolventă și un tren o va regele s-o asculte: „Mă purta spre unul din nume- bucur că astăzi împlinesc ALEXANDRU MACOVEI roasele șantiere ale țării. . i am și călătoresc cu gîn corespondentul-atunci își va spune și ea dus la ziua pe care o așmuncitori, ingineri, tehnicieni, să intimpinăm alegerile de deputați in sfaturile populare , prin noi succese in lupta pentru creșterea producției și productivității muncii, pentru reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității produselor. Tineri și tinere înscrieți-va în școlile Ș.F.U. construcții în școlile Ș.F.U. Construcții ale căror cursuri au o durată de un an, se pregătesc muncitori calificați pentru meseriile de zidari, zugravi, dulgheri, vopsitori, sobari, teracotiști, tinichigii, mozaicari și alte meserii specifice sectorului de construcții. In tot timpul duratei cursurilor, elevii primesc în mod gratuit hrană, cazare, îmbrăcăminte, încălțăminte, cărți școlare, rechizite, material educativ și cultural, articole pentru igiena corporală, echipament și material sportiv. De asemenea transportul elevilor de la domiciliu la școală și după absolvirea cursurilor, de la școală la întreprinderea unde sînt repartizați este suportat de școala respectivă. In primele două luni de școală, elevii primesc o retribuție lunară fixă de 50 lei, iar în celelalte luni 70 la sută din contravaloarea muncii depuse. Școlile funcționează în București, Roman, Bărbăteni (Hunedoara), Copșa Mică și Ocna Mureș iar cursurile încep la data de 1 aprilie. Se pot înscrie tineri și tinere care îndeplinesc următoarele condițiuni : — Să aibă vîrsta între 18—25 ani. — Să aibă vizita medicală cu specificația „apt pentru meserie în specificul construcției“. — Să aibă mutația făcută în bulletinul de populație pentru un an. — Să nu aibă pe buletin ștampila de intrare în serviciu de la altă întreprindere sau instituție,vreo — Să nu aibă la bază o altă calificare (să fie necalificat). — Cei cu stagiu militar satisfăcut să aibă mutația în livret. Fruntașe pe sector ul de adevărată sărbătoare a fost pentru colectivul fabricii de carton asfaltat „Teleajen“-Berceni cînd întreprinderea a primit pentru prima oară Steagul Roșu de producție al Ministerului Industriei Materialelor de Construcții și al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori și din industria materialelor de construcții — o binemeritată distincție pentru succesele obținute pe semestrul II al anului 1955. Iată numai cîteva din acestea: valoarea producției globale — 101,7 °/o, productivitatea muncii — 106,9 °/o, prețul de cost a fost redus cu 6,06% față de sarcina planificată. 98,4% din producția de carton asfaltat și 99,7% din producția de pîslă minerală au fost de calitatea s-a. S-a obținut o justă corelație a indicilor de bază, s-au realizat acumulări bănești peste plan în valoare de 500.000 de lei, a crescut viteza de asfaltare a cartonului de la 17,5 m pe minut la 24 de metri, a fost mărită durata de funcționare între două reparații a cubiloului de la secția de vată minerală, de la 120 la 240 de ore. Și realizările social-gospodărești fac cinste fabricii fruntașe, printre altele, terminarea căilor de acces din fabrică, plantarea a 550 de pomi fructiferi, construirea a opt locuințe individuale muncitorești. O însemnată contribuție la succesul dobîndit de fabrică l-au adus brigăzile conduse de fruntașii în producție Ion Prejmereanu, Pîrvu Oprișan și Vasile Bogănescu. Festivitatea decernării Steagului Roșu s-a încheiat cu un reușit spectacol artistic oferit de brigada artistică de agitație și de echipa de dansuri, Ștefania Brici e tînără. Abia are 26 de ani. De fel de prin Păuneștii-Bacău- Acestea sînt principalele realizări care au permis fa- 8 lui, a rămas de mic copil orfană. fabricii de cărămizi „1 Mai"-Bucov să obțină pentru a condiții vitrege, hulită de cei avuți și doua oară consecutiv Steagul Roșu de producție cuvenită slugărind în tîrlele chiaburilor și a peintreprinderii fruntașe în industria ceramică. Festivita a trecut Ștefania Brici tinerețea sa. Martea înmînării steagului a avut loc la Bucov în prezența tîrziu, cînd a început să lucreze în seccolectivului fabricii și a numeroșilor oaspeți care autorul socialist al agriculturii, a simțit că ținut să asiste. 8 demnitatea ei de om e altfel socotită și Intr-un cadru festiv, fabrica de cărămizi „Argila rog Tînăra Ștefania Brici merge pe albie" din București a fost evidențiată, pe industria ceral treilea an de cînd lucrează la fabrica de mică, pentru realizările frumoase obținute pe semestrul g ciment „Gongrțsul al XIX-lea“. La în II al anului trecut, ce put ea a lucrat ca muncitoare necalitiă pusă la preț de cinste. ANUL VIII nr. 320 ★ 4 pagini 20 bani ★ Sîmbata 3 martie 1956, Concursurile de inovații pe anul 1956 Au început concursurile cu premii pentru inovații pe anul 1956, organizate de Ministerul Construcțiilor și de Ministerul Industriei Materialelor de Construcții în colaborare cu C.C. al Sindicatului nostru. Răspunzînd sarcinii din Directivele Congresului al II-lea al partidului cu privire la stimularea mișcării de masă a inovatorilor, concursurile urmăresc sa îndrume inițiativa creatoare a lucrătorilor din ramurile noastre industriale spre rezolvarea problemelor tehnice și eonomice care dezășuiesc realizarea și depășirea planului de producție. Spre deosebire de anul trecut, cînd accentul a fost pus numai pe participarea de masă a inovatorilor la concurs, de această dată se urmărește și ridicarea calității inovațiilor, eficacitatea maximă a realizărilor în perfecționarea producției. Premiile se vor acorda atît autorilor celor mai bune inovații acceptate și aplicate în perioada concursului cît și întreprinderilor cu cele mai multe inovații acceptate și aplicate sau introduse prin generalizare. In aceste întreprinderi vor fi premiați și salariații care au acordat un sprijin efectiv inovatorilor la realizarea și punerea în aplicare a propunerilor lor. Tematice stabilite pentru cele două concursuri sînt axate pe nevoile cele mai arzătoare ale producției și pe sarcinile de bază ale planurilor tehnice pe anul 1956. In general, la rezolvarea temelor e necesar să se urmărească reducerea manoperei pe unitate de produs, reducerea consumurilor specifice de materiale, combustibil, lubrifianți și energie electrică, înlocuirea totală sau parțială a materialelor deficitare, îmbunătățirea calității produselor și organizarea rațională a procesului de producție. Bineînțeles, realizarea unuia sau mai multora din aceste obiective nu trebuie să se facă în detrimentul celorlalte produse și lucrări mai multe, mai bune și mai ieftine — după acest bilanț se judecă aportul inovatorilor. Inovatorii din construcții sînt chemați să creeze mijloace-unelte, scule, dispozitive, instrumente, aparate, mașini, agregate, instalații noi sau perfecționări ale celor existente, să propună sisteme și procedee nefolosite încă, prin care să înfăptuiască obiectivele principale ale planului tematic al concursului. Atenția lor , trebuie să se îndrepte spre ridicarea nivelului tehnic și scurtarea timpului în proiectare, reducerea prețului de cost al proiectării și al obiectivelor proiectate, spre îmbunătățirea sub toate aspectele a lucrărilor de prospecțiuni și foraje, spre execuția mai bună, mai ieftină și mai rapidă a lucrărilor de construcții (inclusiv folosirea pe o scară largă a materialelor ușoare), instalații, finisaje, a elementelor prefabricate, a lucrărilor de laborator. Teme concrete sunt stabilite pentru găsirea de metode și mijloace nefolosite pînă în prezent, care să ducă la o mecanizare mai eficientă a proceselor tehnologice, exploatarea optimă a carapacității utilajelor, la execuția mai bună, mai ieftină și mai rapidă a produselor atelierelor și uzinelor. Alte capitole ale planului tematic privesc inovațiile în domeniul lucrărilor edilitare și de ameliorații, al protecției muncii, al evidenței. Principalul obiectiv pe care trebuie să-l urmărească inovatorii și raționalizatorii din industria materialelor de construcții este mărirea productivității cuptoarelor și uscătoriilor din fabrici. Paralel cu aceasta, sînt necesare noi metode și mijloace pentru prelungirea duratei de funcționare a căptușelilor refractare la cuptoare, pentru reducerea consumurilor specifice și înlocuirea materialelor deficitare, pentru mecanizarea proceselor de producție. Reușita concursurilor de inovații depinde de larga lor popularizare, pentru o participare activă a cît mai multor muncitori, ingineri, tehnicieni. E de datoria conducătorilor de întreprinderi, șantiere, sectoare, secții, să prelucreze cu toți salariații regulamentele de organizare și planurile tematice ale concursurilor, iar organele sindicale trebuie să sprijine această acțiune prin diferite mijloace de propagandă — afișe, lozinci, gazete de perete, stații de radioamplificare etc. In perioada concursului, cabinetelor tehnice și cercurilor A.S.I.T. se revine sarcina de a intensifica propaganda tehnică prin conferințe, consultații, prin difuzarea materialului documentar necesar inovatorilor în rezolvarea temelor. O îndatorire de răspundere a comitetelor de întreprindere este ca, împreună cu cercurile A.S.I.T. și cu conducerile administrative, să ajute la organizarea brigăzilor complexe de inovatori— în care să fie atrași cei mai buni tehnicieni, fruntași în producție și înovatori, — să organizeze între aceste brigăzi întrecerea pentru cît mai multe realizări care să se încadreze în prevederile planurilor tematice. La rîndul lor, comitetele sindicale regionale pot contribui la desfășurarea cu bune rezultate a cursurilor urmărind conintroducerea inovațiilor în întreprinderile din regiune prin generalizare, organizînd schimburi de experiență pentru a extinde metodele de muncă ale întreprinderilor care au obținut cele mai bune rezultate în dezvoltarea mișcării inovatorilor și raționalizatorilor. Oameni ai muncii din construcții și industria materialelor de construcții ! Participați activ la concursurile de inovații pe anul 1956, puneți întreaga voastră activitate creatoare în slujba îmbunătățirii producției și realizării sarcinilor de plan ! Din succesele mecanicilor La întreprinderea de utilaj și transporturi nr. 606 Craiova, șoferii Laurențiu Beraru, Gheorghe Strigă, Mircea Giurea, Ion Grecu și alții au reușit să parcurgă cu autocamioanele lor 97.000—110.000 km fără reparații capitale. Fruntașii în producție Ion Traian, Vasile Tudoran, Petre Ancuța, Ion Marin, Lazăr Dumitru și Anatolie Schlegel de la secția utilaje de construcții, au prelungit cu 9—12.000 ore funcționarea utilajelor fără reparații medii sau capitale. Realizînd o Inovație pentru răcirea și economisirea uleiului la grupul electrogen „Skoda“ și depășind ciclul de funcționare, mecanicul Ion Traian a fost premiat cu 6000 lei ȘTEFAN LAPUȘNEANU corespondent La stația nr. 4—Brăila al Trustului de utilaj greu, lucrul la mașinile-unelte a fost temeinic îmbunătățit.. In urma organizării muncii în două schimburi, indicele extensiv al mașinilor-unelte a fost în luna Ianuarie de 0,93"/«. In luna februarie, strungarul Iorgu Popescu a depășit, cu 46"/, indicele de utilizare intensivă la prelucrarea zalelor de șenile pentru tractorul S-80; succese asemănătoare a dobîndit și strungsnd Aurel Sîrbu. ȘTEFAN STAMATE corespondent Cu 13 zile mai Nu de mult Inelul nr. 3 de la cuptorul de clincher nr. 2 s-a rupt, amenințînd realizarea planului lunar de producție. In această situație comuniștii Ion I. Piciorea și Gheorghe R. Milu, maiștri, Ion St. Piciorea, șef de echipă, Vasile Dragomir și Ion R. Piciorea s-au sfătuit cum să scurteze durata reparației cuptorului — care dura obișnuit 29 de zile — astfel ca planul să poată fi totuși realizat. Soluția a fost găsită. Comunistul Gheorghe R Milu a propus tăierea niturilor de la virola respectivă și Introducerea Inelului peacolo în locul demontării tuturor anexelor de la cuptor și Introducerii Inelului pe la capătul cuptorului. Propunerea, pusă în practică, a dus la reducerea termenului de reparație a cuptorului la 7 zile. De asemenea, cheltuielile de reparație au fost mult mai mici. PANAIT BADEA corespondent e«e**c«c»c»eie»eieiejae*^^ De la întreprinderea nr. 172-Brăila wxrwcssssssssx&mrssssi w\\\\\\\\\\\\\\v In cursul anului trecut — ne semnalează tovarășii ing. C. Bobeica ing. Demostene Dumitrescu, Ioan Neguț și Vasile Socol — în activitatea întreprinderii de construcții nr. 172-Brăila s-au observat lipsuri serioase care s-au resfrînt în chip vizibil asupra dării în folosință a obiectelor. Organele tehnico-administrative de pe șantiere și, în special, serviciul de aprovizionare al întreprinderii au avut o slabă preocupare în urmărirea consumurilor de materiale și introducerea fișelor-limită; planurile operative au fost întocmite superficial, neținîndu-se seama de posibilități, și nu au fost defalcate Consfătuirile de producție _pu s-au ținut la unele șantiere — S.M.T.-Niculeștianu, Cioara ș.a., iar unii șefi de șantiere au subapreciat rolul întrecerii nesprijinind comitetele de secții. In acest an, conducerea întreprinderii a alcătuit un temeinic plan de măsuri tehnico-organizatorice, menit să înlăture lipsurile în muncă și să contribuie la realizarea sarcinilor de plan pe 1956. Spicuim cîteva din măsurile prevăzute: ■ Organizarea șantierelor pe principiul grupurilor teritoriale cu conducere unică și încadrarea lor cu personal corespunzător; ■ întocmirea proiectelor de organizare pe baze reale, cuprinzînd eșalonarea fizică și valorică pe trimestre și luni, cu stabilirea riguroasă a necesarului de materiale, forțe de muncă, utilaje și mijloace de transport. De asemenea, alcătuirea unui program de coordonare a lucrărilor de construcții cu cele de instalații. ■îmbunătățirea substanțială a planificării operative. ■ Introducerea și extinderea tehnicii noi prin: folosirea la maximum a prefabricatelor din beton și beton armat; mecanizarea pe scară largă a lucrărilor de betoane, zidărie, montaj de prefabricate; crearea unui colectiv care să se ocupe de răspîndirea metodelor înaintate de muncă — Orlov, Șîrkov, Tille, precum și de executarea mecanizată a tencuielilor lanț, prin metoda Kutenkov, folosind injectorul tip R.D.G. ■ Calificarea la locul de muncă a 95 de muncitori în meseria de zidar și ridicarea nivelului profesional [.*^*^*****,^**^'»/’*'»(*13] a 20 de zidari. Pînă la sfirșitul anului vor fi date în folosință 192 obiecte în sectorul agricol (din care 75% vor fi predate cu trei luni înainte de termen), precum și o serie de construcții industriale și social-culturale din orașul Brăila. După cum s-a angajat colectivul întreprinderii, planul de producție va fi depășit cu 4,12%, productivitatea muncii va crește cu ~ 4,4%, iar prețul de cost se va reduce cu 0,î9%. „BRIGADA PĂCII" . Ciripitul păsărelelor o făcu pe Virginia Popescu să-și arunce privirea în pomul din fața porții. Două vrăbiuțe 8 gureșe prevesteau sosirea primăverii. S „O așteptăm" — le spuse ea surlzătoare— 8 Aproape, la ureche, cineva ii spuse g „bună dimineața", curmîndu-i gindul. * „M-ai speriat Iulianul“ Apoi, luindu-se 8 de mină, cele două prietene se îndrepți fară discutind spre hala sectorului 1~e oțelărie a Atelierelor „ 9 Mai". 8 De citva timp miezuitoarele din „Brigada păcii" se prinseră în întrecere 8 cu atemiștii din brigada „23 August“. 8 Aproprierea lui 8 Martie dădea ghes 2 miezuitoarelor să muncească mai cu 8 rîvnă, să-i lase în urmă pe cei din brigada „adversă". g Lutul negru ia diferite forme, sub a- 8păsarea degetelor lor. Privindu-le cum 8 lucrează și se ajută, ești îndemnat să le asemeni unui roi de albine. Nici una le spuse ca surtzătoanu merge după armături, pămînt sau tablă, înainte de a se interesa dacă nu cumva și vreo altă tovarășă are nevoie de materiale. Iar dacă Eugenia Ureche sau Iuliana Cociu—nou venite în brigadă — se adresează Virginiei Popescu sau Olgăi Chindea, oricind găsesc un sprijin, o vorbă bună care le încurajează și le îndrumă in noua lor muncă La început credeau că niciodată nu vor putea executa forma unui inel așa cum îl făceau tovarășele lor cu experiență în meseria de miezuitoare. Muncind insă cu încredere, după indicațiile primite, acum se pot bucura că realizările lor contribuie la succesele întregii brigăzi. Mulțumirea miezuitoarelor se înzeci la auzul veștii aduse de maistrul Ilie Niculae: „De abia sîntem la sfirșitul lunii februarie și voi ați și depășit angajamentul cu 70 la sută Și pînă la 8 Martie mai este încă“... CIMENTISTA DE LA BICAZ ficată la alimentarea concasoarelor. Se vede treaba, însă, că Ștefaniei îi plăceau mașinile, căci timp de șase luni, seara, a urmat școala de calificare pentru electricieni. După absolvirea școlii a învățat și meseria de manipulantă la podul rulant de la morile brute. Meritele ei în producție sînt mult prețuite de cimentiștii de la Bicaz, iar pentru activitatea susținută pe care o duce pe tărîm cultural se bucură de toate laudele. Pentru munca ei plină de succese, alegătorii circumscripției electorale nr. 1-Damuc, din raionul Piatra Neamț, au propus-o candidată a F.D.P. în alegerile de deputați pentru sfaturile populare. In comuna Damuc sînt multe de făcut Ștefania Brici și-a înscris în planul activității viitoare ca, cu sprijinul alegătorilor, să se preocupe de construirea unui nou local de școală și de repararea drumurilor și șoselelor de acces. VISUL SEVASTIȚEI OBRASi cum crîngurile încru dovedește, prin munca cea verii, ei fără preget, că i Seara, de multe ori mai este fata ceea si, trece pe lîngă unul din casă și nepricepută din noile blocuri de la Va, zilele cînd a venit pe tra Luminoasă, se mai șantier. Dar ea nu abate și pe la cîte o vrea să se oprească la familie mutată acolo de acest stadiu al mesecurînd. Schimbă o vorbei. Nutrește dorința bă-două, căci și-a făcut să urce culmile ei. Ajțiprieteni pe aici. In zator are pentru transporte,ai strădui să formarea visului în reauzi de la vreun locaalitate și în bătrînu! tar ocări cum că ceva meșter Laurențiu Wagn ar fi în regulă la inner și în profesorii degete, ies opt în tot alîstalațiile montate de la facultatea muncitorea apartamente. Își dă Sevastița Obras. Și nu rească. Și nu-i depare vorbă ^ goală. Unde te ziua cînd tînăra apune mîna codana aceasta va fi — potrivit ceasta, apoi fără de moarte, lucrul e dorinței ei fierbinți —< Anii ingineră, de ucenicie petrecuți în De ziua ta, sub? școala de calificare i-au ces, tovarășă Sevastița arătat primii pași către Obras! ^ ; cucerirea meseriei. Și De n.ai vedea-o meșterind cu migală la aparatul băii n-ai crede că Sevastița Obras este deprinsă într-ale instalațiilor sanitare. Ageră și îndemînarecă se urcă sus, pe soclul băii, și nu î ncetează pînă ce ultima pîlniie de duș nu este prinsă în țeavă. Pe dată își face socoteala-n gînd cîte băi a montat de dimineață. Și, numărate pe des părul peste spate și răsuflă ușurată , care va să zică, făgăduiala în cinstea lui 8 Martie a fost respectată. Pornește apoi către alt apartament cu fața luminată de zîmbet, pre f