Constructorul, aprilie 1956 (Anul 8, nr. 325-328)
1956-04-07 / nr. 325
mmm INSTRUIREA ACTIVULUI SINDICALSARCINA DE MARE însemnătate Documentele celui de al dolea Congres al partidului și recentei plenare a C.C.S. au subliniat sarcinile deosebite ce revin organelor sindicale pentru realizarea planului cincinal pe anii 1956—1960. Intensificarea necontenită a întrecerii socialiste prin asigurarea măsurilor tehnico-organizatorice corespunzătoare, dezvoltarea spiritului creator al maselor de oameni ai muncii, sprijinirea inovatorilor și raționalizatorilor, răspîndirea a tot ce este nou și înaintat pentru a lua formă de masă — iată obiectivele de seamă asupra cărora organele sindicale să--și axeze activitatea, cu pricepere, cu deplină competență. Ele au datoria să se ocupe permanent de ridicarea nivelului profesional, politic, cultural al membrilor de sindicat, să se îngrijească de îmbunătățirea dițiilor de muncă și de trai, consă lupte pentru respectarea legislației muncii. Sarcini grele care pot fi însă pe deplin realizate. Organele noastre sindicale dispun de condiții materiale trainice. In activitatea sindicală sînt antrenați mii de activiști obștești, oameni cu dragoste de muncă, buni organizatori. Acest însemnat fond de cadre al organelor noastre sindicale va putea da viață sarcinilor trasate de partid, dacă va fi îndrumat cum să muncească, dacă va exista preocupare pentru ridicarea cunoștințelor sale în toate domeniile muncii sindicale. Pentru o înțelegere profundă a politicii partidului și guvernului nostru, pentru lărgirea orizontului politic, activul sindical trebuie să studieze neîncetat pentru a ajunge la cunoașterea vieții, a fenomenelor economice și politice, să știe să le rezolve în oricare situație. Fără această condiție de bază — nici un activist sindical nu va putea să muncească oricîtă bunăvoință ar avea el. O deosebită atenție trebuie acordata, mai ales instruirii cadrelor din organizațiile sindicale de jos — din grupele sindicale, comitetele de secție și întreprinderi care zi de zi vin în contact cu tot felul de probleme, de producție, probleme sociale pe care trebuie să le rezolve operativ în mod just. Spre aceștia trebuie sa se îndrepte grija organelor sindicale superioare. Instruirea și îndrumarea lor temeinică pe drumul activității sindicale este chezășia realizării cu succes a sarcinilor, garanția că activitatea sindicală se va ridica pe o treaptă mai înaltă. Viața a dovedit fără putință de tăgadă că în cadrul acelor întreprinderi unde activiștii sindicali — fie ei organizatori de grupe, sau membri în comitetele de întreprindere — au fost îndrumați cum să muncească, succesele în producție nu au intîrziat să se arate. Munca sindicală și ca urmare producția s-au îmbunătățit la fabrica de cărămizi „1 Mai“ Bucov, la „Feroemat“-Ploești, la întreprinderea „6 Martie“ Timișoara — nu prin măsuri administrative sau hotărîri birocratice, ci printr-o muncă vie, concretă, de îndrumare permanentă. In acest an comitetul de prindere al fabricii de țigle întreși cărămizi „Mondial“-Lugoj acordă o mare însemnătate îmbogățirii cunoștințelor activului sindical. In acest scop a organizat un curs de instruire în care au fost încadrați activiștii comitetelor de secții și de întreprindere. Pentru ridicarea nivelului politic al cărămidarilor comitetul de întreprindere, sub conducerea organizației de partid, a format grupe de studiere a documentelor celui de al IMea Congres al partidului. Cursurile serale de instruire — metodă eficace de îmbogățire a cunoștințelor cadrelor sindicale — trebuie să ia o dezvoltare tot mai mare. In cadrul fiecărei întreprinderi comitetul, sub îndrumarea comitetului regional respectiv, datoria să organizeze cursuri are de instruire a activului sindical. Realizarea acestei sarcini trebuie privită ca o problemă, de prim ordin în ridicarea nivelului activității sindicale. Numai activiști bine pregătiții vor putea să rezolve multiplele probleme care se ivesc zi de zi în viața colectivelor. Cursurile de instruire trebuie însă organizate temeinic, formîndu-se colective de conducere a cursurilor; lectorii trebuie recrutați dintre activiștii, tehnicienii și fruntașii în producție cu o înaltă pregătire politică și profesională. In multe Întreprinderi există activiști sindicali, tehnicieni sau funcționari care au urmat cursurile școlilor de cadre sindicale medii sau superioare. Toți aceștia trebuie antrenați în munca de pregătire a cadrelor sindicale. Este inadmisibil să se mai întîmple cazuri ca cel de la șantierul nr. 1 Reșița, unde tehnicianul Gh. Iovan, absolvent al școlii superioare de cadre I. C. Frimu, nu se ocupă cuuși de puțin de instruirea activiștilor din comitetul de întreprindere și comitetele de secții. Secțiile predate la aceste cursuri de instructaj trebuie să fie legate de munca de zi cu zi a activistului simdical, de problemele pe care le are de rezolvat la locul său de muncă. Cursurile serale de instruire constituie numai una din formele cu ajutorul cărora activiștii sindicali își pot ridica nivelul cunoștințelor profesionale și politice. Ei mai au la îndemână și alte forme eficace care, puse în practică, vor da rezultate bune. Studiul individuali trebuie să fie o preocupare permanentă pentru fiecare. Chiar acei activiști care au o pregătire superioară, care au absolvit școli de cadre, nu trebuie să încetaze nici un moment să studieze. Viața merge înainte și aduce mereu probleme noi. In planul de muncă al fiecărui activist sindical trebuie să existe — ca un obiectiv din cele mai importante — orele de studiu. O preocupare deosebită trebuie să existe și în privința organizării conferințelor economice, tehnice și politice la care să fie invitați toți activiștii sindicali din întreprindere. Experiența sindicatelor sovietice în domeniul organizării unor seri pentru activiștii sindicali poate fi însușită și răspîndită și de orgasele noastre sindicale. In cadrul unor astfel de seri, organizate la cluburi sau colțuri roșii, pot fi prezentate conferințe pe diferite teme, diafilme, se pot organiza convorbiri pe teme de producție sau social- culturale. Schimbul de experiență s-a dovedit un minunat mijloc de răspîndire a experienței înaintate în domeniul producției. Această metodă poate și trebuie să fie folosită și in activitatea sindicală. Activiștii unei grupe sindicale, obțin succese deosebite. Metodele lor pot fi răspîndite prin schimburi de experiență în cadrul cărora activiștii fruntași să împărtășească și celorlalți metodele lor. Ingrijindu-ne cu toată răspunderea de instruirea temeinică și organizată a activiștilor sindicali, vom crea toate premizele îndeplinirii sarcinilor de seamă ce revin organelor sindicale. ANUL Viil nr. 325 ★ 4 pagini 20 bani ★ Sîmbata 7 aprilie 1956 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII 91 AI C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI 51 DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII IN WTIMPINABrAii MvVk \ M/V UZINA ÎNTINERIRII Dacă ajungi la capătul liniei de tramvai 17 pe șoseaua Giurgiului, treci linia ferată, nu deși parte, pe mina stingă,i se arată un portal cărămiziu ce parcă ar semăna cu intrarea templului egiptean de la Luxor cu colonié în chip de lotuși. Asemănarea e la locul ei finind seama că și aici e un templu, dar al muncii : întreprinderea de reparat utilaj greu de construcții. Aici vin pentru refacere tractoare, excavatoare, cilindri compresori, locomotive de cale îngustă, macerate cri tot felul. Aci se toarnă și piese neferoase Mașinile îmbătrinesc și ele cu vremea. Unora, vine sfîrșitul, cum s-ar zice, de moarte bună, altora printr-o intîmplari nenorocită, altora printr-o exploatare nemiloasă din partea celor care umblă cu ele. Ar mai fi apar și o uzură morală: o invenție neprevăzută lasă in urmă utilaje de tip vechi. Oricum, ci de bătrâne, cu de schilodite, mașinile află aici la porțile acestui templu al muncii viață nouă. Toate astea se aflu de la strungarul Henrich care lucrează la o inimă de motor, un piston în aiu lOACHIM BOTEZ find la drum să croiască ogoare . Vin aici, bine-nțeles și cadavre. Mai departe se întinde un cimitir de fiare vechi. Sunt rămășițele utilajelor din care nu s-a mai putut face nimic după ce li s-au scos anume piese. — Mult material mort? întreb pe însoțitor. — Foarte puțin. — Cam cu ? — In doi ani, cam zece mașini moarte. La gura unui hangar stă gata de plecare o locomotivă de cale ferată îngustă, din cele care dau chiote prin cele păduri de munte. A venit bribuită rău. Mecanicul cu păr cărunt de multișor, Holgoș Iosif, îi încearcă acum puterile cu proba focului. Mai departe, către marginea de miazăzi a uzinei, au și sosit cocoarele , un șir de macarale metalice inălțind giturile către cerul dimineții primăvăratice fără pic de nor. Șapte sute de lucrători harnici cu inginerii și climacii lor pricepuți lucrează cu voie bună la uzina asta de întinerire pentru mai mult spor la munca brazdelor, a adâncurilor și a înălțării poverilor ce la părtini. miniu ce-i strălucește-a mlinile înnegrite de zgură și ulei ca un diamant. Apoi de la celălalt strungar, Sandu Tudor, un om trupeș și iubitor de glumă, care locuiește un arbore cu incolăc'turi de tir pe negru și lucios iotind pe apă, inima unui mare autobuz. — Pe cit pricep aicea-i, uzina întineririi t exclam eu. — Chiar așa unde meșterul — Da’pentru oameni bătrâni, nu ?... — N-avem piese de schimb, tovarășe, însoțitorul meu îmi explică cum că și locuirea mașinilor uzate are o margine. La ieșirea din hala motoarelor vieți, ce așteaptă redate doar sâ gonească iar pe cale șesuri și șosele, să aburce poveri, să repeadă ciocane grele, să scurme adineurile, zace un tractor cu măruntaiele scoase. Nu-i mort. Din mina asta de fier va ieși în curînd, o sculă nou-nouță ca și celelalte care, proaspăt Nu-i mort. Din mina ast., de fier va ieși în curînd. o sculă nou-nouță ca și celelalte care, proaspăt vopsite, vor porni pe cu poverilor ce ZILE ÎNAINTEA PRACTICII . Dincolo de gardul ce împrejmuiește acest nou șantier din Capitală poți vedea in orice ceas din zi, și pină noaptea tirziu, grupuri de cetățeni curioși urmărind lucrul draglinei Lingura colosului de oțel se nfige in pămint și, plină se rotește pină deasupra autobasculantei, unde-și varsă încărcătura. Săpăturile pentru fundații înaintează repede. Aici, pe terenul de la intersecția bulevardului Bălcescu cu str. Aristide Briand, unde pe vremuri se afla blocul „Carlton", Trustul nr. 3 pregătește construcția unei clădiri cu parter și 6 etaje. Proiectul, elaborat de Institutul „Proiect-București", prevede ca la parterul clădirii să fie amenajate magazine moderne, iar la etaje — 70 de apartamente. Trustul nr. 7 a executat la Petroșani una din primele clădiri experimentale cu zidăria din blocuri mari de beton. Acum, pe șantierul din Lupeni al aceluiași trust se pot vedea montate primele blocuri mari prezidate din cărămidă. O metodă nouă, cu serioase avantaje. Vreți să știți cum s-au petrecut lucrurile ? Citiți articolul nostru din pag. 3-a. Primele zile călduroase ale acestei primăveri au înviorat viața fabricii de cărămizi „Argila roșu“. Muncitorii din cariere au început să-și dubleze și să-și tripleze realizările zilnice. Ca un furnicar sunt și șoproanele.ici se face un șanț pentru scurgerea apei, dincoace o echipă de fete, abia de cîteva zile angajate în fabrică, nivelează vatra. Mecanicii verifică liniile de covil. In altă parte ,se împrăștie zăpada viscolită în iarnă. Semnalul începutului de „luptă“ l-a dat în ziua de 2 aprilie sirena, de, la unitatea nr. 1. Tăcuse din toamnă- Presele au pornit la toate cele 4 unități. Trei zile mai tirziu, în rapoartele de producție șefii acestor unități , au trecut numai cifre de depășire a normelor de producție. Primele cărămizi ale anului sunt acum transportate în șoproane, la uscare. Aproape 300 de ingineri, arhitecți și tehnicieni au participat joi la consfătuirea între proiectanți, executanți și cercetători, organizată de secția construcții a filialei regionale A.S.I.T. București, pe tema „Stabilirea structurii clădirilor de locuit din blocuri mari“. Referatele „Construcții din blocuri mari in Capitală“, (ing. Ștefan Zurescu de la „Proiect București“), „Proiectarea de construcții din blocuri mari în cadrul I.P.C.“ (ing. Moses Drimer de la I.P.C.), „Executarea construcției experimentale din blocuri mari la șantierul Vatra Luminoasă“ (ing. Pavel Matasovschi de la Trustul nr 3) și „Concluzii asupra construcțiilor experimentale din blocuri mari executate In anul 1953“ (ing. Ion Ștefănescu de la I.C.S.C.) au fost însoțite de proiecții și urmate de prezentarea noului film documentar „Construcții noi executate cu blocuri mari“. Discuțiile pe marginea referatelor au contribuit la elucidarea unor probleme legate de noua tehnologie. Fotoactualitatea Elevii școlilor profesionale de ucenici constructori fac o ultimă verificare a cunoștințelor teoretice acumulate in timpul anului. Peste cîteva zile ucenicii vor pleca pe șantiere pentru a pune in practică cele învățate. In fotografie, un elev de la Școala profesională a Trustului nr. 3 răspunde la întrebările profesorului Aurel Mironescu. Citiți în pag. 4-a grupajul: „Prin școlile profesionale de ucenici“ Un bilanț satisfăcător in Zilele acestea D.G.I.G.M.I. a încheiat toate lucrările Dării de seamă contabile pe anul 1955. In cursul anului trecut Direcția generală a industriei geamurilor și a materialelor izolatoare a depășit planul de beneficii cu 12,4 la sută și a realizat acumulări bănești peste plan în valoare de 2.687.000 de lei. Rentabilitatea pe întregul sector este cu 13,64 la sută mai mare decit prevederile planului. O preocupare permanentă a fost și lichidarea stocurilor supranormative și a debitorilor. Pentru îmbunătățirea factorului de putere Rezervele întreprinderii noastre trebuie puse în slujba reducerii prețului de cost. Aceste rezerve sunt încă imense. Iată una singură: raționalizarea folosirii energiei electrice. Reglementarea și raționalizarea folosirii energiei electrice, precum și îmbunătățirea factorului de putere, au repercusiuni imediate asupra prețului de cost. In cursul anului 1955, la carierele fabricii de ciment „Victoria socialistă“ din Turda folosirea energiei electrice nu s-a făcut în mod rațional. Pe linia mecanizării complexe, cariera Săndulești a fost dotată în primul cincinal cu foreze acționate electric și cu excavatoare electrice, utilaje de mare capacitate care trebuie să asigure sporirea volumului producției de piatră, la nivelul sarcinilor impuse de cel de al doilea cincinal. In perioada de adoptare a tehnicii noi în acest sector, utilajele nu au fost folosite la capacitatea lor. Astfel, coeficientul de folosire a puterii nominale a fost mic, nu a fost înlăturat mersul în gol al utilajelor, nu s-a efectuat un control riguros al stării tehnice a motoarelor și, ca o consecință, coeficientul mediu de utilizare a mașinilor a fost scăzut. Analizînd această situație, colectivul carierei Săndulești și-a propus să realizeze în scurt timp o îmbunătățire a cos. 0 cu 18% față de realizările medii ale anului 1955. Aceasta ar reprezenta o economie lunară de cca. 25.000 de lei. Plecînd de la observația că motoarele principale asincrone ale excavatoarelor electrice nu folosesc întreaga lor putere de 250 kW și că solicitarea maximă a acestora este la ridicare, unde au generatoare de 175 kW, modificîndu-se înscrierea bobinelor în motoarele asincrone, s-a redus puterea acestora cu 26%, rămînînd totuși corespunzătoare solicitării maxime. In acest fel s-au transformat patru excavatoare de tip SE-3, cu cupa de 3 mc. Prin această modificare, în afara îmbunătățirii cos. 0, s-a reușit a se elimina un transformator ale cărui costuri lunare se ridicau la 39.200 de lei. Iată numai cîteva din realizările menite să contribuie la o reducere simțitoare a prețului de cost al pietrei: O contribuție importantă la aceste realizări au adus ing. Otto Paulini și maistrul electrician Mircea Andraș. Colectivul de tehnicieni al carierei Săndulești mai are în programul său de lucru pe trimestrul II 1956 încă o serie de asemenea probleme, menite să lichideze lipsurile constatate la folosirea energiei electrice. La fabrica „Victoria socialistă“-Turda sînt și condiții obiective care au justificat în parte lipsurile arătate. De pildă, excavatoarele electrice încă nu pot atinge productivitatea prescrisă din cauza mijloacelor de transport care nu sînt în concordanță cu capacitatea de încărcare. Sperăm însă că, primind sprijinul M.I.M.C., vom soluționa în viitorul apropiat și această deficiență. ȘTEFAN OCTAVIAN șeful serviciului cariere „Victoria socialistă“-Turda apropiate. Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai Apelul adresat de F. S. M. oamenilor muncii din întreaga lume Federația Sindicală Mondială a dat publicității un apel adresat muncitorilor și muncitoarelor din întreaga lume cu prilejul apropiatei sărbători — ziua de 1 Mai. „In ziua de 1 Mai, se spune în apel, de 70 de ani oamenii muncii își exprimă cu entuziasm simpatia față de nobilul ideal al solidarității internaționale a muncitorilor. In aceste zile oamenii muncii din întreaga lume își demonstrează hotărîrea de a se uni și de a lupta pentru țelurile lor comune — ridicarea nivelului de trai, apărarea libertății și păcii. Sub semnul acestor idealuri se va sărbători și în anul 1956 ziua de 1 Mai. Ideea unității nu a fost încă niciodată atît de vitală ca acum pentru oamenii muncii și pentru mișcarea sindicală internațională. In apel se subliniază în continuare, că în timp ce în țările capitaliste oamenii muncii duc o luptă dîrză împotriva exploatării, „în Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză și în țările de democrație populară oamenii muncii uniți făuresc și întăresc orînduirea socială care deschide în fața popoarelor posibilități nelimitate și dovedesc întregii lumii că această orînduire este mai bună decit cea capitalistă. Oamenii muncii din toate țările au primit cu satisfacție vestea că In Uniunea Sovietică se introduce ziua de muncă de 7 ore. In țările asuprite oamenii rup cătușele colonialismului. Rolul lor în mișcarea de eliberare națională crește necontenit“. F. S. M. subliniază că oamenii muncii din întreaga lume se unesc în lupta pentru slăbirea încordării internaționale, pentru pace, se pronunță uniți pentru reducerea armamentelor, pentru interzicerea armelor atomice și termonucleare. „Federația Sindicală Mondială, se spune în încheierea apelului, salută milioanele de oameni ai muncii care luptă uniți în întreaga lume pentru satisfacerea revendicărilor lor. In preajma sărbătoririi zilei de 1 Mai din acest an, Federația Sindicală Mondială îi asigură din nou de sprijinul ei fără rezerve. Federația Sindicală Mondială amintește că numai unitatea, caracteristică tuturor acțiunilor oamenilor muncii, a deschis calea spre succes. Forțele păcii au silit pe adepții războiului rece să-și coboare glasul, colonialiștii au suferit o infrîngere, acțiunile întreprinse de oamenii muncii în sprijinul satisfacerii revendicărilor lor au fost încununate adesea de succes. „Federația Sindicală Mondială cheamă pe oamenii muncii la luptă, pentru noi victorii Și mai hotărîte, care se vor realiza cît mai curînd, dacă unitatea sindicală națională și internațională se va întări. Federația Sindicală Mondială subliniază că această unitate va putea fi creată numai cu ajutorul tuturor oamenilor muncii, al tuturor organizațiilor sindicale care năzuiesc spre îndeplinirea acestei sarcini“. Congresul Sindicatului muncitorilor din construcțiile urbane și rurale din U.R.S.S. La 12 aprilie, se va deschide la Moscova Congresul Sindicatului muncitorilor din construcții urbane și rurale din U.R.S.S. Cu acest prilej C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții și industria materialelor de construcții din țara noastră a trimis următorul mesaj semnat de președintele C.C. al Sindicatului, nostru, tov. A. Horvath: „Cu prilejul Congresului Sindicatului nostru, în numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din construcții și industria materialelor de construcții din Republica Populară Romînă, vă transmitem un cald sa ut frățesc, avînd deplin succes lucrărilor Congresului. Constructorii din R.P R. urmăresc cu viu interes realizările connstructorilor sovietici care luptă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în ce privește construirea de noi locuințe și clădiri social-culturale. Rezultatele obținute de lucrătorii din construcții din Uniunea Sovietică în domeniul mecanizării lucrărilor și, prin aceasta, al creșterii productivității muncii, constituie pentru constructorii din țara noastră un model de muncă rodnică, îndreptată spre continua îmbunătățire a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii din construcții și industria materialelor de construcții din R.P.R. studiind și aplicînd experiența înaintată a constructorilor sovietici și a fruntașilor noștri în producție, își perfecționează continuu metodele de lucru. Dragi tovarăși, vă urăm deplin succes în realizarea mărețelor sarcini puse in fața constructorilor sovietici de către cel de al XX-lea Congres al P.C.U.S. Trăiască prietenia dintre constructorii romîni și sovietici !“ La Institutul de construcții. A Ill-a sesiune științifică studențească De curînd s-au încheiat lucrările celei de a IlI-a sesiuni a cercurilor științifice studențești de la Institutul de construcții din Capitală. In cele șase secții ale sesiunii, studenții institutului au prezentat referate asupra unor variate probleme din sectorul construcțiilor. Spre deosebire de sesiunile precedente, cu referate axate pe teme restrînse, tratate teoretic, recenta sesiune a adus în discuție probleme actuale ale proiectării și execuției, strîns legate de activitatea practică a organizațiilor de construcții. Dintre cele aproximativ 40 de referate prezentate s-au remarcat in mod deosebit următoarele: — „Organizarea producției, comasarea întreprinderilor, disciplina muncii, ritmicitatea, sortimentul producției și productivitatea muncii la Trustul de construcții nr. 3. București“ (N Ineu, c. Gherman, S. Marinescu — anul IV construcții). Pe baza datelor culese pe teren, autorii analizează organizarea șantierelor, productivitatea și folosirea mijloacelor de producție, deficiențele existente și urmările lor. Un capitol dezbate problema calității și sortimentelor fabricii de prefabricate „Progresul“. — „Influența reciprocă intre ciment și ipsos in mortare executate cu liant mixt“ (D. Anastasiu, C. Drăghicescu, V. Cebău, C. Leibovici, St. Mihăilescu, S. Păunescu, Cr. Teodosiu, — anul III construcții). Referatul, bazat pe concluziile obținute în urma cercetărilor de laborator, prezintă rezultatele studiului mortarelor în care liantul a fost alcătuit dintr-un amestec de ciment ipsos. — „Contribuții la studiul argilelor cu umflături și contracții mari din R.P.R.“ (M. Cocorescu, I. Manoliu, anul IV construcții). Prezentînd concluziile cercetărilor efectuate pe teren, referatul arată influența pe care o exercită asupra construcțiilor fenomenul de contracție și umflare excesivă a argilei. — „Calculul aproximativ al turnurilor castelelor de apă la forțe orizontale” (Tr. Fopp — anul IV construcții). — „Transportul de aluviuni în curent turbulent cu agitații de valuri“ (C. Bondar — anul IV construcții hidrotehnice). Autorul prezintă o interpretare științifică a procesului de depunere a aluviunilor de la gurile Dunării. — „Cercetări experimentale de convecție forțată la lichide“ (I. Bere, S. Stoienescu, Fr. Ștefănescu — anul III instalații). Se expun date culese din verificările experimentale ale legilor schimbului termic la schimbătoarele de căldură— lichid cu acțiune continuă, plecînd de la descrierea instalației executate de autorii referatului. In afară de aceste referate— care vor fi prezentate și la sesiunea pe țară a cercurilor științifice studențești — și numeroase alte lucrări au fost distinse cu premii și mențiuni. Desfășurarea sesiunii dovedit preocupările legate de practică ale viitoarelor cadre de ingineri constructori. Lectii pentru activul sindical Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate din ultima plenară a C.C.S. comitetul de întreprindere de la „Feroemail“, Ploești a luat inițiativa să organizeze un curs cu 18 secții, pentru activul grupelor sindicale, al comitetelor de secții și șefii de sectoare. In acest scop comitetul a întocmit un grafic cu zilele și orele cind se țin aceste lecții. La sectorul I-turnătorie s-a ținut secția: „Planificarea producției industriale. Planul tehnic industrial și financiar al intrepriderii“ — secție prezentată de tov. Moise Nicolae, șeful serviciului planificării. La sectorul Nemailat, s-a ținut secția „Hozzasclorul și fondul directorului“ ; cei de la sectorul III-mecanică productivă au luat parte la secția „Sistemul socialist de salarizare, formele de plată a muncii, sistemul premiat și sarcinile organelor sindicale în aceste probleme“; la sectorul IV-mecanic tov. ing. Ion Munteanu a vorbit despre „prețul de cost al producției, structura elementelor sale și căile de reducere a prețului de cost“. Dupâ conferințe, participanții au pus întrebări, au discutat și au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii în domeniile respective. Astfel s-a propus confecționarea unei prese pentru scos rulmenții de pe axe pentru a putea fi refolosiți, extinderea mecanizării transportului în secții etc. Comitetul de întreprindere (președinte tov. Nicolae Oancea) pentru contribui efectiv la realizarea propunerilor făcute a întocmit un plan de măsuri pe care l-a discutat cu conducerea întreprinderii în vederea punerii în practică a celor mai valoroase propuneri. MARIA CONDRESCU corespondentă Pe un șantier din Capitală După o metodă nouă . Primele cărămizi ale anului Consfătuire la A. S. I. T.-București ^