Constructorul, aprilie 1956 (Anul 8, nr. 325-328)

1956-04-07 / nr. 325

mmm INSTRUIREA ACTIVULUI SINDICAL­SARCINA DE MARE însemnătate D­ocumentele celui de al do­­­l­­ea Congres al partidului și recentei plenare a C.C.S. au subliniat sarcinile deosebite ce revin organelor sindicale pentru realizarea planului cincinal pe anii 1956—1960. Intensificarea necontenită a în­trecerii socialiste prin asigurarea măsurilor tehnico-organizatorice corespunzătoare, dezvoltarea spiri­tului creator al maselor de oameni ai muncii, sprijinirea inovatorilor și raționa­lizatorilor, răspîndirea a tot ce este nou și înaintat pentru a lua formă de masă — iată obiec­tivele de seamă asupra cărora organele sindicale să--și axeze ac­tivitatea, cu pricepere, cu deplină competență. Ele au datoria să se ocupe­­ permanent de ridicarea ni­velului profesional, politic, cultural al membrilor de sindicat, să se în­grijească de îmbunătățirea dițiilor de muncă și de trai, con­să lupte pentru respectarea legislației muncii. Sarcini grele care pot fi însă pe deplin realizate. Organele noa­stre sindicale dispun de condiții materiale trainice. In activitatea sindicală sînt antrenați mii de ac­tiviști obștești, oameni cu dragoste de muncă, buni organizatori. A­­cest însemnat fond de cadre al or­ganelor noastre sindicale va putea da viață sarcinilor trasate de partid,­ dacă va fi îndrumat cum să muncească, dacă va exista preo­cupare pentru ridicarea cunoștin­­țelor sale în toate domeniile mun­cii sindicale. Pentru o înțelegere profundă a politicii partidului și guvernului nostru, pentru lărgirea orizontului politic, activul sindical trebuie­­ să studieze neîncetat pentru a ajunge la cunoașterea vieții, a fenomene­lor economice și politice, să știe să le rezolve în oricare situație. Fără această condiție de bază — nici un activist sindical nu va putea să muncească oricîtă bună­voință ar avea el. O deosebită atenție trebuie acor­data, mai ales instruirii cadrelor din organizațiile sindicale de jos — din grupele sindicale, comite­tele de secție și întreprinderi care zi de zi vin în contact cu tot fe­lul de probleme, de producție, pro­bleme sociale pe care trebuie să le rezolve operativ în mod just. Spre aceștia trebuie sa se îndrep­te grija organelor sindicale supe­rioare. Instruirea și îndrumarea lor temeinică pe drumul activității sindicale este chezășia realizării cu succes a sarcinilor, garanția că activitatea sindicală se va ridica pe o treaptă mai înaltă. Viața a dovedit fără putință de tăgadă că în cadrul acelor între­prinderi unde activiștii sindicali — fie ei organizatori de grupe, sau membri în comitetele de între­prindere — au fost îndrumați cum să muncească, succesele în pro­ducție nu au intîrziat să se arate. Munca sindicală și ca urmare pro­ducția s-au îmbunătățit la fabrica de cărămizi „1 Mai“ Bucov, la „Feroema­­t“-Ploeș­ti, la întreprin­derea „6 Martie“ Timișoara — nu prin măsuri administrative sau hotărîri birocratice, ci printr-o muncă vie, concretă, de îndrumare permanentă. In acest an comitetul de prindere al fabricii de țigle între­și cărămizi „Mondial“-Lugoj acordă o mare însemnătate îmbogățirii cu­noștințelor activului sindical. In acest scop a organizat un curs de­­ instruire în care au fost încadrați activiștii comitetelor de secții și de întreprindere. Pentru ridicarea ni­velului politic al cărămidarilor co­mitetul de întreprindere, sub con­ducerea organizației de partid, a format grupe de studiere a docu­mentelor celui de al IMea Congres al partidului. Cursurile serale de instruire — metodă eficace de îmbogățire a cu­noștințelor cadrelor sindicale — trebuie să ia o dezvoltare tot mai mare. In cadrul fiecărei întreprin­deri comitetul, sub îndrumarea co­mitetului regional respectiv, datoria să organizeze cursuri are de instruire a activului sindical. Rea­lizarea acestei sarcini trebuie pri­vită ca o problemă, de prim ordin în ridicarea nivelului activității sindicale. Numai activiști bine pre­gătiții vor putea să rezolve multi­plele probleme care se ivesc zi de zi în viața colectivelor. Cursurile de instruire trebuie însă organi­zate temeinic, formîndu-se colec­tive de conducere a cursurilor; lectorii trebuie recrutați dintre ac­tiviștii, tehnicienii și fruntașii în producție cu o înaltă pregătire po­litică și profesională. In multe În­treprinderi există activiști sindi­cali, tehnicieni sau funcționari care au urmat cursurile școlilor de ca­dre sindicale medii sau superioa­re. Toți aceștia trebuie antrenați în munca de pregătire a­ cadrelor sindicale. Este inadmisibil să se mai întîmple cazuri ca cel de la șantierul nr. 1 Reșița, unde teh­nicianul Gh. Iovan, absolvent al școlii superioare de cadre I. C. Frimu, nu se ocupă cu­uși de puțin de instruirea activiștilor din co­mitetul de întreprindere și comite­tele de secții. Secțiile predate la aceste cursuri de instructaj trebuie să fie legate de munca de zi cu zi a activistu­lui simdical, de problemele pe care le are de rezolvat la locul său de muncă. Cursurile serale de instruire con­stituie numai una din formele cu ajutorul cărora activiștii sindicali își pot ridica nivelul cunoștințe­lor profesionale și politice. Ei mai au la îndemână și alte forme e­­ficace care, puse în practică, vor da rezultate bune. Studiul indivi­duali trebuie să fie o preocupare permanentă pentru fiecare. Chiar acei activiști care au o pregătire superioară, care au absolvit școli de cadre, nu trebuie să încetaze nici un moment să studieze. Viața merge înainte și aduce mereu pro­bleme noi. In planul de muncă al fiecărui activist sindical trebuie să existe — ca un obiectiv din cele mai importante — orele de studiu. O preocupare deosebită trebuie să existe și în privința organizării conferințelor economice, tehnice și politice la care să fie invitați toți activiștii sindicali din întreprin­dere. Experiența sindicatelor so­vietice în domeniul organizării u­­nor seri pentru activiștii sindicali poate fi însușită și răspîndită și de orgasele noastre sindicale. In cadrul unor astfel de seri, orga­nizate la cluburi sau colțuri roșii, pot fi prezentate conferințe pe di­ferite teme, diafilme, se pot orga­niza convorbiri pe teme de produc­ție sau social- culturale. Schimbul de experiență s-a do­vedit un minunat mijloc de răs­­pîndire a experienței înaintate în domeniul producției. Această me­todă poate și trebuie să fie folo­sită și in activitatea sindicală. Ac­tiviștii unei grupe sindicale, obțin succese deosebite. Metodele lor pot fi răspînd­ite prin schimburi de ex­periență în cadrul cărora acti­viștii fruntași să împărtășească și celorlalți metodele lor. Ingrijindu-ne cu toată răspun­derea de instruirea temeinică și organizată a activiștilor sindicali, vom crea toate premizele îndepli­nirii sarcinilor de­ seamă ce revin organelor sindicale. ANUL Viil­ nr. 325 ★ 4 pagini 20 bani ★ Sîmbata 7 aprilie 1956 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­­ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII 91 AI C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI 51 DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII IN WTIMPINABrAii MvVk \ M/V UZINA ÎNTINERIRII Dacă ajungi la capătul liniei de tramvai 17 pe șoseaua Giurgiului, treci linia ferată, nu de­și parte, pe mina stingă,­­i se arată un portal cărămi­­ziu ce parcă ar semăna cu intrarea templului e­­giptean de la Luxor cu colonié în chip de lotuși. Asemănarea e la locul ei finind seama că și aici e un templu, dar al mun­cii : întreprinderea de re­parat utilaj greu de con­strucții. Aici vin pentru refacere tractoare, exca­vatoare, cilindri compre­sori, locomotive de cale îngustă, macerate cri tot felul. Aci se toarnă și piese neferoase Mașinile îmbătrinesc și ele cu vremea. Unora­­, vine sfîrșitul, cum s-ar zice, de moarte bună, al­tora printr-o intîmplari nenorocită, altora prin­­tr-o exploatare nemiloasă din partea celor care umblă cu ele. Ar mai fi apar și o uzură morală: o invenție neprevăzută lasă in urmă utilaje de tip vechi. Oricum, ci­ de bătrâne, cu­ de schi­lodite, mașinile află aici la porțile acestui templu al muncii viață nouă. Toa­te astea se aflu de la strungarul Henrich care lucrează la o inimă de motor, un piston în aiu­ lOACHIM BOTEZ find la drum să croiască ogoare . Vin aici, bine-nțeles și cadavre. Mai departe se întinde un cimitir de fia­re vechi. Sunt rămășițele utilajelor din care nu s-a mai putut face nimic du­pă ce li s-au scos anume piese. — Mult material mort? întreb pe însoțitor. — Foarte puțin. — Cam cu­ ? — In doi ani, cam zece mașini moarte. La gura unui hangar stă gata de plecare o lo­comotivă de cale ferată îngustă, din cele care dau chiote prin cele pă­duri de munte. A venit bribuită rău. Mecanicul cu păr cărunt de multi­șor, Holgoș Iosif, îi în­cearcă acum puterile cu proba focului. Mai de­parte, către marginea de miazăzi a uzinei, au și sosit cocoarele , un șir de macarale metalice inălțind giturile către ce­rul dimineții primăvăra­­tice fără pic de nor. Șapte sute de lucrători harnici cu inginerii și climacii lor pricepuți lu­crează cu voie bună la uzina asta de întineri­re pentru mai mult spor la munca brazdelor, a adâncurilor și a înălțării poverilor ce la părtini. miniu ce-i strălucește-a mlinile înnegrite de zgu­ră și ulei ca un diamant. Apoi de la celălalt strun­gar, Sandu Tudor, un om trupeș și iubitor de glu­mă, care locuiește un ar­­bore cu incolăc'turi de­­ tir pe negru și lucios i­o­­tind pe apă, inima unui mare autobuz. — Pe cit pricep aicea-i, uzina întineririi t exclam eu. — Chiar așa­ unde meșterul — Da’pentru oameni bătrâni, nu ?... — N-avem piese de schimb, tovarășe­, însoțitorul meu îmi explică cum că și locui­rea mașinilor uzate are o margine. La ieșirea din hala motoarelor vie­ți, ce așteaptă redate doar sâ gonească iar pe cale șesuri și șosele, să abur­ce poveri, să repeadă cio­cane grele, să scurme a­­dineurile, zace un tractor cu măruntaiele scoase. Nu-i mort. Din mina asta de fier va ieși în curînd, o sculă nou-nouță ca și celelalte care, proaspăt Nu-i mort. Din mina a­st., de fier va ieși în curînd. o sculă nou-nouță ca și celelalte care, proaspăt vopsite, vor porni pe cu­ poverilor ce ZILE ÎNAINTEA PRACTICII . Dincolo de gardul ce îm­­prejmuiește acest nou șan­tier din Capitală poți vedea in orice ceas din zi, și pină noaptea tirziu, grupuri de cetățeni curioși urmărind lucrul draglinei Lingura co­losului de oțel se­ nfige in pămint și, plină se rotește pină deasupra auto­basculantei, unde-și varsă încărcătura. Săpăturile pentru fundații înaintea­ză repede. Aici, pe terenul de la in­tersecția bulevardului Bălcescu cu str. Aristide Briand, unde pe vremuri se afla blocul „Carlton", Trustul nr. 3 pregătește construcția unei clădiri cu parter și 6 etaje. Proiectul, elaborat de Institutul „Proiect-București", pre­vede ca la parterul clădirii să fie a­­menajate magazine moderne, iar la etaje — 70 de apartamente. Trustul nr. 7 a executat la Petroșani una din pri­mele clădiri experimentale cu zidăria din blocuri mari de beton. Acum, pe șantierul din Lupeni al aceluiași trust se pot vedea montate pri­mele blocuri mari prezidate din că­rămidă. O metodă nouă, cu serioase avantaje. Vreți să știți cum s-au petrecut lu­crurile ? Citiți articolul nostru din pag. 3-a. Primele zile călduroase ale acestei primăveri au în­viorat viața fabricii de că­rămizi „Argila roș­u“. Mun­citorii din cariere au început să-și dubleze și să-și tri­pleze realizările zilnice. Ca un furnicar sunt și șoproanele.­ici se face un șanț pentru scurgerea apei, dincoace o echipă de fete, abia de cîteva zile angajate în fabrică, nive­lează vatra. Mecanicii verifică liniile de covil. In altă parte ,­se împrăștie zăpada viscolită în iarnă. Semnalul începutului de „luptă“ l-a dat în ziua de 2 aprilie sirena, de, la unitatea nr. 1. Tăcuse din toamnă- Presele au pornit la toate cele 4 u­­nități. Trei zile mai tirziu, în rapoar­tele de producție șefii acestor unități , au trecut numai cifre de depășire a normelor de producție. Primele cărămizi ale anului sunt acum transportate în șoproane, la us­care. Aproape 300 de ingineri, arhitecți și tehnicieni au participat joi la consfătui­rea între proiectanți, execu­tanți și cercetători, organi­zată de secția construcții a filialei regionale A.S.I.T. București, pe tema „Stabilirea struc­turii clădirilor de locuit din blocuri mari“. Referatele „Construcții din blocuri mari in Capitală“, (ing. Ștefan Zu­­rescu de la „Proiect­ București“), „Proiectarea de construcții din blocuri mari în cadrul I.P.C.“ (ing. Moses Drimer de la I.P.C.), „Executarea construcției experimentale din blocuri mari la șantierul Vatra Luminoasă“ (ing. Pavel Matasovschi de la Trustul nr­ 3) și „Concluzii asupra construc­țiilor experimentale din blocuri mari executate In anul 1953“ (ing. Ion Ștefănescu de la I.C.S.C.) au fost în­soțite de proiecții și urmate de pre­zentarea noului film documentar „Construcții noi executate cu blocuri mari“. Discuțiile pe marginea refera­telor au contribuit la elucidarea unor probleme legate de noua tehnologie. Fotoactualitatea Elevii școlilor profesionale de ucenici constructori fac o ultimă verificare a cunoștințelor teoretice acumulate in timpul anului. Peste cîteva zile ucenicii vor pleca pe șantiere pentru a pune in practică cele învățate. In fotografie, un elev de la Școala profesională a Trustului nr. 3 răspunde la întrebările profeso­rului Aurel Mironescu. Citiți în pag. 4-a grupajul: „Prin școlile profesionale de ucenici“ Un bilanț satisfăcător in Zilele acestea D.G.I.G.M.I. a încheiat toate lucrările Dării de seamă contabile pe anul 1955. In cursul anului trecut Direcția generală a industriei geamuri­lor și a materialelor izolatoare a depă­șit planul de beneficii cu 12,4 la sută și a realizat acumulări bănești peste plan în valoare de 2.687.000 de lei. Rentabilitatea pe întregul sector este cu 13,64 la sută mai mare decit prevederile planului. O preocupare permanentă a fost și lichidarea stocurilor supranor­mative și a debitorilor. Pentru îmbunătățirea factorului de putere Rezervele întreprinderii noastre tre­buie puse în slujba reducerii prețului de cost. Aceste rezerve sunt încă imense. Iată una singură: raționali­zarea folosirii energiei electrice. Reglementarea și raționalizarea fo­losirii energiei electrice, precum și îmbunătățirea factorului de putere, au repercusiuni imediate asupra prețului de cost. In cursul anului 1955, la ca­rierele fabricii de ciment „Victoria socialistă“ din Turda folosirea ener­giei electrice nu s-a făcut în mod ra­țional. Pe linia mecanizării complexe, cariera Săndulești a fost dotată în primul cincinal cu foreze acționate e­­lectric și cu excavatoare electrice, u­­tilaje de mare capacitate care trebuie să asigure sporirea volumului pro­ducției de piatră, la nivelul sarcinilor impuse de cel de al doilea cincinal. In perioada de adoptare a tehnicii noi în acest sector, utilajele nu au fost folo­site­ la capacitatea lor. Astfel, coeficientul de folosire a puterii no­minale a fost mic, nu a fost înlăturat mersul în gol al utilajelor, nu s-a e­­fectuat un control riguros al stării tehnice a motoarelor și, ca o conse­cință, coeficientul mediu de utilizare a mașinilor a fost scăzut. Analizînd această situație, colecti­vul carierei Săndulești și-a propus să realizeze în scurt timp o îmbunătăți­re a cos. 0 cu 18% față de realiză­rile medii ale anului 1955. Aceasta ar reprezenta o economie lunară de cca. 25.000 de lei. Plecînd de la observația că motoa­rele principale asincrone ale excava­toarelor electrice nu­ folosesc­ întreaga lor putere de 250 kW și că solicitarea maximă a acestora este la ridicare, unde au generatoare de 175 kW, mo­­dificîndu-se­­ înscrierea bobinelor în motoarele asincrone, s-a redus puterea acestora cu 26%, răm­înînd totuși co­respunzătoare solicitării maxime. In a­­cest fel s-au transformat patru exca­vatoare de tip SE-3, cu cupa de 3 mc. Prin această modificare, în afara îm­bunătățirii cos. 0, s-a reușit a se eli­mina un transformator ale cărui cos­turi lunare se ridicau la 39.200 de lei. Iată numai cîteva din realizările menite să contribuie la o reducere simțitoare a prețului de cost al pietrei: O contribuție importantă la aceste re­alizări au adus ing. Otto Paulini și­­ maistrul electrician Mircea Andraș. Colectivul de tehnicieni al carierei Săndulești mai are în programul său de lucru pe trimestrul II 1956 încă o serie de asemenea probleme, menite să lichideze lipsurile constatate la fo­losirea energiei electrice. La fabrica „Victoria­ socialistă“-Tur­­d­a sînt și condiții obiective care au justificat în parte lipsurile arătate. De pildă, excavatoarele electrice încă nu pot atinge productivitatea prescrisă din cauza mijloacelor de transport care nu sînt în concordanță cu capa­citatea de încărcare. Sperăm însă că, primind sprijinul M.I.M.C., vom so­luționa în viitorul apropiat și această deficiență. ȘTEFAN OCTAVIAN șeful serviciului cariere „Victoria socialistă“-Turda apropiate. Cu prilejul sărbătoriri­i zilei de 1 Mai Apelul adresat de F. S. M. oamenilor muncii din întreaga lume Federația Sindicală Mondială a dat publicității un apel adresat munci­torilor și muncitoarelor din întreaga lume cu prilejul apropiatei sărbători — ziua de 1 Mai. „In ziua de 1 Mai, se spune în apel, de 70 de ani oamenii muncii își exprimă cu entuziasm simpatia față de nobilul ideal al solidarității interna­ționale a muncitorilor. In aceste zile oamenii muncii din întreaga lume își demonstrează hotărîrea de a se uni și de a lupta pentru țelurile lor comune — ridicarea nivelului de trai, apărarea libertății și păcii. Sub semnul acestor idealuri se va sărbători și în anul 1956 ziua de 1 Mai. Ideea unității nu a fost încă niciodată atît de vitală ca acum pentru oamenii muncii și pentru mișcarea sindicală internațională. In apel se subliniază în continuare, că în timp ce în țările capitaliste oamenii muncii duc o luptă dîrză împotriva exploatării, „în Uniunea Sovie­tică, Republica Populară Chineză și în țările de democrație populară oamenii muncii uniți făuresc și întăresc orînduirea socială care deschide în fața popoarelor posibilități nelimitate și dovedesc întregii lumii că această orîn­­duire este mai bună decit cea capitalistă. Oamenii muncii din toate țările au primit cu satisfacție vestea că In Uniunea Sovietică se introduce ziua de muncă de 7 ore. In țările asuprite oamenii rup cătușele colonialismului. Rolul lor în mișcarea de eliberare națională crește necontenit“. F. S. M. subliniază că oamenii muncii din întreaga lume se unesc în lupta pentru slăbirea încordării internaționale, pentru pace, se pronunță uniți pentru reducerea armamentelor, pentru interzicerea armelor atomice și termo­nucleare. „Federația Sindicală Mondială, se spune în încheierea apelului, salută milioanele de oameni ai muncii care luptă uniți în întreaga lume pentru sa­tisfacerea revendicărilor lor. In preajma sărbătoririi zilei de 1 Mai din acest an, Federația Sindicală Mondială îi asigură din nou de sprijinul ei fără rezerve. Federația Sindicală Mondială amintește că numai unitatea, caracte­ristică tuturor acțiunilor oamenilor muncii, a deschis calea spre succes. For­țele păcii au silit pe adepții războiului rece să-și coboare glasul, colonialiștii au suferit o infrîngere, acțiunile întreprinse de oamenii muncii în sprijinul satisfacerii revendicărilor lor au fost încununate adesea de succes. „Federația Sindicală Mondială cheamă pe oamenii muncii la luptă, pen­tru noi victorii Și mai hotărîte, care se vor realiza cît mai curînd, dacă uni­tatea sindicală națională și internațională se va întări. Federația Sindicală Mondială subliniază că această unitate va putea fi creată numai cu ajutorul tuturor oamenilor muncii, al tuturor organizațiilor sindicale care năzuiesc spre îndeplinirea acestei sarcini“. Congresul Sindicatului muncitorilor din construcțiile urbane și rurale din U.R.S.S. La 12 aprilie, se va deschide la Moscova Congresul Sindicatului mun­citorilor din construcții urbane și ru­rale din U.R.S.S. Cu acest prilej C.C. al Sindicatului muncitorilor din cons­trucții și industria materialelor de construcții din țara noastră a trimis următorul mesaj semnat de preșe­dintele C.C. al Sindicatului, nostru, tov. A. Horvath: „Cu prilejul Congresului Sindi­catului nostru, în numele munci­torilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din construcții și in­dustria materialelor de construcții din Republica Populară Romînă, vă transmitem un cald sa ut fră­țesc, avînd deplin succes lucrări­lor Congresului. Constructorii din R.P R. urmă­resc cu viu interes realizările con­­­n­structorilor sovietici care luptă­ pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în ce privește construirea de noi locuințe și clădiri social-cul­­turale. Rezultatele obținute de lu­crătorii din construcții din Uniu­nea Sovietică în domeniul meca­nizării lucrărilor și, prin aceasta, al creșterii productivității muncii, constituie pentru constructorii din țara noastră un model de muncă rodnică, îndreptată spre continua îmbunătățire a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii mun­cii din construcții și industria ma­terialelor de construcții din R.P.R. studiind și aplicînd experiența îna­intată a constructorilor sovietici și a fruntașilor noștri în producție, își perfecționează continuu meto­dele de lucru. Dragi tovarăși, vă urăm deplin succes în realizarea mărețelor sar­cini puse in fața constructorilor so­vietici de către cel de al XX-lea Congres al P.C.U.S. Trăiască prietenia dintre cons­tructorii romîni și sovietici !“ La Institutul de construcții. A Ill-a sesiune științifică studențească De curînd s-au încheiat lucrările celei de a IlI-a se­siuni a cercurilor științi­fice studențești de la Insti­tutul d­e construcții din Ca­pitală. In cele șase secții ale sesiunii, studenții institutu­lui au prezentat referate a­­supra unor variate proble­me din sectorul construc­țiilor. Spre deosebire de sesiunile precedente, cu referate axate pe teme res­­trînse, tratate teoretic, re­centa sesiune a adus în discuție probleme actuale ale proiectării și execuției, strîns legate de activitatea practică a organizațiilor de construcții. Dintre cele aproximativ 40 de referate prezentate s-au remarcat in mod deosebit următoa­rele: — „Organizarea produc­ției, comasarea întreprinde­rilor, disciplina muncii, rit­micitatea, sortimentul pro­ducției și productivitatea muncii la Trustul de con­strucții nr. 3. București“ (N­ In­eu, c. Gherman, S. Marinescu — anul IV con­strucții). Pe baza datelor cu­lese pe teren, autorii ana­lizează organizarea șantie­relor, productivitatea și fo­losirea mijloacelor de pro­ducție, deficiențele existen­te și urmările lor. Un capi­tol dezbate problema cali­tății și sortimentelor fabri­cii de prefabricate „Pro­gresul“. — „Influența reciprocă in­tre ciment și ipsos in mor­tare executate cu liant mixt“ (D. Anastasiu, C. Drăghicescu, V. Cebău, C. Leibovici, St. Mihăilescu, S. Păunescu, Cr. Teod­osiu, — anul III construcții). Refe­ratul, bazat pe concluziile obținute în urma cercetări­lor de laborator, prezintă rezultatele studiului morta­relor în care liantul a fost alcătuit dintr-un amestec de ciment­ ipsos. — „Contribuții la studiul argilelor cu umflături și contracții mari din R.P.R.“ (M. Cocorescu, I. Manoliu­, anul IV construcții). Pre­­zentînd concluziile cercetă­rilor efectuate pe teren, re­feratul arată influența pe care o exercită asupra cons­trucțiilor fenomenul de contracție și umflare exce­sivă a argilei. — „Calculul aproximativ al turnurilor castelelor de apă la forțe orizontale” (Tr. Fopp — anul IV con­strucții). — „Transportul de alu­viuni în curent turbulent cu agitații de valuri“ (C. Bondar — anul IV cons­trucții hidrotehnice). Auto­rul prezintă o interpretare științifică a procesului de depunere a aluviunilor de la gurile Dunării. — „Cercetări experimen­tale de convecție forțată la lichide“ (I. Bere, S. Stoie­­nescu, Fr. Ștefănescu — anul III instalații). Se ex­pun date culese din verifi­cările experimentale ale le­gilor schimbului termic la schimbătoarele de căldură— lichid cu acțiune continuă, plecînd de la descrierea in­stalației executate d­e auto­rii referatului. In afară de aceste refera­te— care vor fi prezentate și la sesiunea pe țară a cer­curilor științifice studen­țești — și numeroase alte lu­crări au fost distinse cu premii și mențiuni. Desfășurarea sesiunii dovedit preocupările legate­­ de practică ale viitoarelor cadre de ingineri construc­tori. Lectii pentru activul sindical Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate din ultima plenară a C.C.S. comitetul de întreprindere de la „Feroemail“, Ploești a luat inițiativa să organizeze un curs cu 18 secții, pentru activul gru­pelor sindicale, al comitetelor de secții și șefii de sectoare. In acest scop co­mitetul a întocmit un grafic cu zilele și orele cind se țin aceste lecții. La sectorul I-turnătorie s-a ținut sec­ția: „Planificarea producției industriale. Planul tehnic industrial și financiar al intrepriderii“ — secție prezentată de tov. Moise Nicolae, șeful serviciului pla­nificării. La sectorul N­­emailat, s-a ți­nut secția „Hozzasclorul și fondul di­rectorului“ ; cei de la sectorul III-me­­canică productivă au luat parte la sec­ția „Sistemul socialist de salarizare, for­mele de plată a muncii, sistemul pre­miat și sarcinile organelor sindicale în aceste probleme“; la sectorul IV-meca­­nic tov. ing. Ion Munteanu a vorbit despre „prețul de cost al producției, structura elementelor sale și căile de reducere a prețului de cost“. Dup­â­ conferințe, participanții au pus între­bări, au discutat și au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii în dome­niile respective. Astfel s-a propus confecționarea unei prese pentru scos rulmenții de pe axe pentru a putea fi refolosiți, extinderea mecanizării transportului în secții etc. Comitetul d­e întreprindere (preșe­dinte tov. Nicolae Oancea) pentru contribui efectiv la realizarea propune­­­rilor făcute a întocmit un plan de mă­suri pe care l-a discutat cu conducerea întreprinderii în vederea punerii în practică a celor mai valoroase propu­neri. MARIA CONDRESCU corespondentă Pe un șantier din Capitală După o metodă nouă . Primele cărămizi ale anului Consfătuire la A. S. I. T.-București ^

Next