Constructorul, mai 1956 (Anul 8, nr. 329-332)

1956-05-05 / nr. 329

"■lifj-TTl ntreprindere mică—realizări mari electivul fabricii de carton asfal,Horia, Gașca și Crișan”-Turda ară mulți muncitori vrednici. Io- 3ISCOS, Iosif Balint, Maria Man- Ana Popa I, mecanicii Moise ja și Nicolae Dotzu, echipele ase de Alexandru Komaromy, Andru Mureșan și Gheorghe Clmsînt numai o parte dintre aceș. De altfel rodul muncii lor se vede realizările obținute pe pomul stru. Planul producției globale si îndeplinit în proporție de ""i. In aceeași perioadă planul aruimente a fost de asemenea deproductivitatea muncii a crescu 18,55% peste cifra planificatării de cost a fost redus cu 1,76% de plan, iar salariul mediu al citorilor a crescut cu 14,6%. acestea au sîunt singurele renale harnicului colectiv. Imbuțirea condițiilor de muncă a fost semenea o preocupare principală sectivului. In acest scop s-a pus acțiune stația de descărcare a leilui cald, care permite transporacestuia cald în cisterne izolate, ce ducc și la reducerea prețului de cost. Două electrocare cu 6 remorci au fost pune în funcțiune pentru transporturile interne, iar un vagonet acționat de troliu transportă nisipul de la depozit La secțiile de fabricație. In prezent se asfaltează, drumul din curtea fabricii, se crea și: spații verzi, clădirea morii de fin» se reface. ■ Există în fabrică și preocupare pentru lărgirea sortimentelor. Astfel, de la 1 ianuarie fabrica obține un produs nou: pînză asfaltată T.C.H., urmînd ca din resurse locale să se construiască o nouă linie tehnologică pentru acest produs. In momentul de față se pune la punct fabricarea „plasei de sîrmă asfaltată” și a „înlocuitorului de vngoare asfaltat”. Se studiază impregnarea sacilor de hîrtie pentru sodă și ciment. Aceste realizări sunt doar începutul. Colectivul fabricii de carton asfaltat „Horia, Cloșca și Crișan” muncește cu dragoste pentru a realiza noi și frumoase succese. IOSIF NORGHI corespondent psuri din care se pot trage învățăminte lanțul trimestrului I la Fabricaiment București n-a fost prea curător, întreprinderea a rămas pre multe tone de ciment. Dar, niciodată, nerealizarea planului se datorește proastei funcționări plajelor. Dacă ar fi depins unde utilaje, planul ar fi putut fi depășit.parațiile executate în acest an e-a spus ing. șef Ioan David fost cele mai temeinice din cîte efectuat vreodată în fabrică. Și arătat-o ca o laudă, ci fiindcă ,nu e realitatea. La cuptorul Les-au făcut reparații capitale. Au schimbate o virolă din zona de e, inelul de rulare din față, de intrare și cea de ieșire a iiului. Căptușeala a fost democomplet, iar înzidirea s-a făcut nou, cu o porțiune de 8 m din nizi for stelitice în zona de diviizare. Pe lîngă faptul că lucraexecutată e de bună calitate de 1 februarie cînd a pornit, cupton-a avut nici o întrerupere), daîntregii reparații reprezintă un de 22 de zile. E adevărat că a fost pregătit din timp (piese chimic, schele metalice etc.), dar esta-i un merit al conducerii sa. Un lucru nou: sudarea cuprocare a contribuit de asemenea n cîștig de timp, deoarece nic i ar fi durat mai mult. Merită evidențiați maiștrii Constantință, loan Dană și Tudor Vlad, așii mecanici loan Uberti și Ma Culea. Moara de ciment nr. 3 ferit și ea reparații capitale. Și durata de execuție a fost redusă^ile. Și iarăși un lucru nou față :eilalți ani: reparațiile au fost tote cu oamenii din fabrică, latele n-au fost deci cauza nelinirii planului pe trimestrul I, a fost atunci motivul? După ea noastră, lipsa simțului gostesc. Să vedem de ce. Fabrica tar în iarnă cu un stoc de calc suficient pentru aproape două te împreună cu cantitățile reduse în ianuarie, februarie și e s-ar fi putut totuși acoperi stățile primului trimestru. Dar sa întîmplat? Stocul rămas din nă n-a fost introdus în hala albă, ci lăsat în curte sau sub anele deschise. Așa s-a făcut timpul viscolului și după aacest calcar n-a mai putut fi !. S-a lucrat atunci numai curul livrat în acea perioadă, sosea în cantități cu totul insate. Nu s-a adoptat nici soluția ii calcarului cu arzătoare cu metan, ceea ce ar fi contribuit o oarecare măsură la remedieipsei de calcar. : din lipsă de simț gospodăresc, ratorul din cariera de argilă și ractoarele n-au fost reparate în ada cînd fabrica „n-a mers în nul pe primele 16 zile ale 1uprilie a fost realizat în propoie 102,7 la sută. La început însă ățile au mai continuat. Nu se alimenta suficient concasorul cauza umidității materialului, ractorul s-a defectat, a fost e să se monteze un troliu. Exorul care a fost electrificat încă nu era pus la punct și avea aperi. S-a luat măsura ca toate notele cu capacitate de 3 și 1,5ă fie concentrate la excavator, e permanent încărcate, iar acînd excavatorul nu funcțion să servească drept stoc-tampon. Din fiecare schimb s-au luat oameni care nu erau strict necesari și s-a întărit munca la alimentarea concasorului. Pe lîngă fiecare dispecer a fost numit un ajutor care se ocupă numai de problemele mecanice, astfel ca atunci cînd survine vreun accident, acesta să poată lua imediat măsuri. A fost întărită disciplina în fabrică. Toate aceste măsuri au dus la rezultatul exprimat mai sus în procente. Munca s-a îmbunătățit, fabrica merge pe drumul cel bun, dar lupta dusă pentru înlăturarea lipsurilor trebuie să constituie prilej de învățăminte. > -■ BRIGADĂ S Dt sub sprincenele a surorilor, care lucrează să locuiesc toate trigroase, doi ochi căprui la transportul clincherupreună, fiindcă nu-s mămă priveau întrebători, lui". Și nu e lucru ușor utate, cea mai mare aîmi reproșau parcă de să fii cunoscut intr-o favind doar 26 de ani — ce mă mir. Steriana lor- brică cu sute de muncitori, stau și pun la cale cum dadhe e abia a treia din Dar munca tor perseve să-șiîmbunătățească cele patru surori ce for- renză, hărnicia și disci- munca. Nu intirzie niciomează o brigadă de tiplina le-a situat in.frundată la lucru. Totdeauna neret la Fabrica de citea întrecerii socialiste, sosesc la fabrică cu un ment Comarnic. Și totuși. Am profitat de faptul sfert de oră mai de dinsa e responsabila biri că se înfundase regula vreme, pentru a aduna găzii. Nedumerirea meatorul care introduce In vagonetele, a le pregăti avea să fie Însă curind moară materia primă și în vederea încărcării,urisipită, transportul clincherului furîndu-și astfel munca. Nu era vorba de trufie- încetase și le-am oprit pe Levine ușor fiindcă pleatate în vrednicie, fiindcă Steriana și Paraschiva să căde acasă toate odată, toate patru starorile sunt sa mai schimbăm o vorbă fel de harnice. Steriana Stăteau ca pe ace. Le fri Se întimplă uneori, din cauza vreunei defecțiuni, însă e cea mai veche nu fugeau tălpile să fugă să să se întrerupă transpartrică. A venit aici prin dea o mină de ajutor la tot citeva ore. Surorile 1950 și a lucrat la în desfundarea regulatora- Iordache nu stau atunci ceput la colergang. Două lui Paraschiva seamănă degeaba. Ori contribuie săptămîni mai tirziu la puțin cu Steriana, e însă la înlăturarea defecțiunii angajatei Paraschiva, mai bucălată. Amîndouă, cînd e căzut, ori dau o cea mai mare dintre suteși erau In ținută de lumină de ajutor altor erori. Au mai trecut vreo crum purtau Ia grt, pe sub chipe, patru luni și ln fabrică salopetă, nu fără un pic De altfel, nu-s harnice a apărut și Maria. Doar de cochetărie feminină, numai la lucru, ci și aprin 1954 a întregit cite un șirag de mărgele, casă. Cînd nu sunt în „cvartetul“ mezina Ana. Nu le prea place să vor schimb, se ocupă cu de Brigada Insă a luat fin bească. S-au obișnuit să ale gospodăriei. Mama să abia in 1955. Munceau vorbească faptele Ia le lor e bătrlnă și singură, pînă atunci de sine stătul lor. Și acum le venea așa că toate treburile tător, cum s-ar spune „pe greu să răspundă pe In gospodărești ele le săcont propriu". Ca urma- delete la întrebări, încet, vîrșesc. Și mai au de !".. nici spor prea mare încet, au prins insă cu împlinit și zestrea... Seanu aveau. Au văzut insă rar, limbile s-au dezlegat, nu poți să te vezi cosind curind că cei care mun- simțindu-se apoi chiar la o față de masă, la a cesc organizați in brigăzi ia largul lor. Și așa, din năframă, au o productivitate spo- vorbă în vorbă, filele O chemare le făcu pe rită, iar ciștigul lor e carnetului meu se uni- cele două surori să fiimai mare. Și-au pus un pleau de notițe. Le-am toarcă privirea. Le striga gind atunci să formeze Întrebat de realizări ca maistrul de schimb. Se și ele o brigadă. S-au să le stirnesc mlndria și desfundase regulatorul și sfătuit și cu alții, au ce- aflu cit mai multe. , rur sprijinul celor cum- Mi-au răspuns însă cu nevoie de clincher, petenti și astăzi brigada modestie că pe ianuarie T au fugit cu zîmbetul pe surorilor Iordache e bine- au obținut numai 25 de buze, promițîndu-mi că cunoscută in fabrică. Pe procente peste plan, pe brigada lor va fi mereu oricine ai să întrebi de februarie — 32 și așa fruntașă. Surorile Iorda, una din surorile Iorda- mai departe. . veche, o să-ți răspundă. Realizările și depășirea cile nu se vor face de „Da, o cunosc, face par- planului se preocupa în rușine... te din brigada fruntașă de aproape. Și seara aca E. TUTOVEANU Cîteva noutăți tehnice de la fabrica „Ceramica“-Jimbolia In acest an, odată cu începerea campaniei de producere a cărămizilor, ținînd seama de literatura tehnică indicată, s-a trecut la fabricarea cărămizilor cu adaos de degresant și anume praf de zgură. Acesta este recuperat din cenușa ce se scoate din cuptoarele Hoffmann, ca reziduu după ardere, deci este un material care pînă acum nu a avut nici o întrebuințare. După ce în prealabil se trece prin site pentru eliminarea incluziunilor mai mari de 2—4 mm diametru, ea este transportată la alimentatoare. Dozarea se face în proporție de cca. 15 la sută. Prin aceasta am reușit să ameliorăm condițiile de uscare, scăzînd valoarea contracției de la 8,5 la sută la 7 la sută și scurtînd totodată ciclul de uscare. In cursul arderii se reactivează o parte din combustibilul nears ce se mai află în zgură, care ia parte la combustie și este în acest fel recuperat. Anul acesta, fabrica „Ceramica" a trecut la fabricarea unui nou sortiment : cărămizile de placaj necesare la executarea pereților de zidărie aparentă. Pentru a satisface cerințele beneficiarilor, fabricăm 2 sorturi care se deosebesc prin nuanța culorii; cele avînd ca materie primă argila galbenă sînt de culoare roșie-cărămizie, iar cele fabricate din argilă neagră, bogată în humă, au după ardere o tentă mai deschisă. S-au aplicat pînă acum multe propuneri de inovații, menite a ușura condițiile de lucru. Au fost confecționate și instalate tăietoare automate de calupuri la presele de pastă (inovația tov. Schmidt), putîndu-se înlocui Francisc astfel un muncitor la fiecare presă (deci 5 muncitori cu totul) și obținîndu-se calupuri de dimensiuni constante. Acum este în curs de realizare o altă inovație: aruncătorul de pastă pentru deservirea preselor-revolver, care va îmbunătăți condițiile de lucru și protecția muncii, deoarece nu puține au fost accidentele ce au survenit în trecut la acest loc de muncă. Oltă inovație care se află în curs de experimentare este noul tip de rame pentru țigle profilate propus de tov. Matei Walk. Aceste rame au rosturi longitudinale care măresc suprafața de contact a țiglei cu agentul de uscare, ceea ce pe lîngă faptul că ajută uscarea, va slăbi și tensiunile interne ce se nasc între suprafețele învecinate care au un conținut de umiditate diferit. Datorită acestor rosturi, uscarea se va face mai uniform, tensiunile vor fi reduse, deci calitatea va fi mai bună. Dar toate aceste noutăți tehnice nu ar avea sens, dacă nu s-ar reflecta într-un spor, într-un avantaj oarecare economic. Iată deci rezultatele care s-au obținut aici în cursul primului trimestru: valoarea producției globale — 107,10 la sută, fond de salarii — 100,81 la sută, productivitatea muncii — 101,90 la sută. Aceste cifre — realizate în luni grele de iarnă — arată perspectivele fabricii pe acest an, subliniind totodată dorința fermă ,a colectivului de a concura serios în întrecere pentru primul loc în industria ceramică. Un nou tip de ramă pentru țigle Vești de la „Ceramica“ * Mofleni In plină fabricație Rezervor sau... Sîntem în plină fabricație. Randamentul oamenilor și al mașinilor este foarte bun. Aproape că s-au înlăturat orice întreruperi mecanice. Așa se poate caracteriza în cîteva cuvinte munca din ultimul timp la fabrica de cărămizi „Ceramica“-Mofleni. Muncitorii încărcători Ilie Necula, Ilie Stoienoiu, Stan Rogoz, cu toate greutățile avute în carieră, au reușit să-și îndeplinească și să-și depășească norma de producție. Fruntașe sunt și presarele Ioana Busu și Mița Iliescu. Ele acordă mare atenție calității, mînuiesc frumos cărămizile crude cînd le pun pe transportor, pentru a nu se deforma bazin de pescuit? Pentru a evita desele transporturi de combustibil efectuate cu camioanele noastre din oraș în fabrică, conducerea întreprinderii „Ceramica“Moffeni a luat măsuri, încă din vara anului trecut, să se instaleze sub pămînt o cisternă de 2000 de litri. Foarte bine! Dar s-a plătit suma de 1000 de lei pentru săpături și așa a rămas toată treaba. Baltă. Malurile gropii s-au surpat. Zăpezile și ploile au umplut-o de apă. E baltă adevărată. Poate că, fără știrea noastră, conducerea fabricii are de gînd s-o folosească drept bazin de pescuit?! GRIGORE BIȚU corespondent ’Stmim 8 mai 1956 = nT. 319 IN VIZITĂ LA INSTITUTE DE CERCETĂRI ȘI PROIECTĂRI Cu ocazia călătoriei de studii efectuate în Uniunea Sovietică în lunile februarie și martie 1956, am vizitat institutul de cercetări pentru materiale de construcții ROSMIMS și institutul de proiectări pentru materiale de construcții ROSSTROMPROIEKT. Aceste institute au centrala în Moscova și filiale în alte orașe ale Uniunii Sovietice printre care Leningrad. La institutul de cercetări din Moscova se studiază, printre altele, noile materiale de construcții pe bază de var ca : var cu carbonați, blocuri de var cu nisip (sau alt agregat), ciment din cenușă cu var și altele. Tot aci, Ing. Butkievici studiază un nou sistem de cuptor pentru arderea varului, sub forma unei mori rotative. Pentru cuptoarele verticale de var, institutul a studiat diferitele sisteme de ardere cu: strat alternant, semigaz cu una sau două zone de ardere, gaze. La acestea a determinat: producția, lungimea zonelor, , productivitatea, temperaturile, adîncimea de pătrundere a gazelor pe lățimea cuptoarelor, influența excesului aerului de ardere. După punerea în funcțiune a cuptorului rotativ de 62 m lungime și 2,2 m diametru, de la fabrica de var din Șciurovo, se va cerceta arderea varului în astfel de cuptoare. Cuptoarele rotative vor începe în curând să fie introduse la fabricile de var din Uniunea Sovietică acolo unde calcarul nu poate fi ars în cuptoare înalte și pe măsură ce vechile cuptoare rotative din fabricile de ciment vor deveni disponibile prin introducerea noilor cuptoare de clincher de lungimi și diametre mai mari. Institutul de cercetări se ocupă și de posibilitățile tehnice pentru îmbunătățirea calității varului produs și pentru mărirea producției la fabricile de var existente. Se studiază micșorarea temperaturii în zona de ardere cu antracit prin introducerea recirculării unei părți din gazele evacuate din cuptor. Filiala din Leningrad a institutului de cercetări studiază pe prototip cuptorul de var cu ardere în strat fierbător (fig. 1 și 2). La acest nou sistem de cuptor, varul praf este ars în suspensie. Durata arderii este mai scurtă (câteva ore) și temperatura de ardere poate fi ușor reglată. Tot aici se studiază arderea calcarului în fracțiuni mărunte și influența vitezei de ardere asupra calității varului. Problemele studiate de institutul de cercetări, precum și rezultatele asistentelor tehnice date fabricilor, servesc proiectanților la întocmirea proiectelor de noi fabrici sau proiectelor de amenajări la fabricile existente. In domeniul fabricării cărămizilor și blocurilor silicocalcare, institutul de cercetări împreună cu fabricile de această specialitate, conlucrează punerea la punct a procesului tehnolologic de fabricație. (In fig. 3 se poate vedea interiorul unei camere cu pereții construiți din blocuri mari silicocalcare la o școală în curs de construcție din Moscova). Institutul de proiectări pentru materiale de construcții ROSSTROMPROIEKT întocmește proiecte pentru fabricile de cărămizi și țigle roșii, de cărămizi și blocuri silicocalcare, de var, de blocuri de beton cu zgură etc. Pentru fabricile vechi se proiectează reamenajări ale secțiilor de fabricație, insistîndu-se în special asupra mecanizării procesului de producție pentru a mări productivitatea muncii de 2-3 ori. In unele proiecte au început să fie introduse noi sisteme de focare, ca : aerofontan și ciclon, unde se produce o semigazeificare a combustibilului în suspensie. Proiectele sînt adîncite și în partea lor economică, insistîndu-se asupra indicilor tehnicoeconomicî, a productivității și a prețului de cost. Din cele ce am putut vedea în scurtul timp cît am ținut legătura cu institutele de cercetare și proiectare pentru materiale de construcții, mi-am putut da seama că ambele se ocupă de probleme legate de situația actuală și viitoare a fabricilor de materiale de construcții. Există o strînsă colaborare între cercetători, proiectanți și tehnicienii din întreprinderi, pentru perfecționarea continuă a proceselor tehnologice. Datorită materialelor documentare puse la dispoziție, precum și din discuțiile purtate cu cercetătorii și proiectanțe din aceste institute, am putut culege din bogata experiență sovietică o serie de valoroase date teoretice și practice de mare folos pentru industria noastră de materiale de construcții. ing. EMILIAN SPERANȚA Z din I.S.P.I.MOS fig. 1 și 2 Doua zile-record Două zile ale lunii aprilie au fost deosebit de fructuoase pentru fabrica de țigle și cărămizi „Ceramica“-Jimbolia. Era și de așteptat. In aceste zile s-au efectuat schimburi de onoare în cinstea zilei de 1 Mai. In prima zi-record s-a înregistrat o îndeplinire a planului în proporție de 106,43% la prese și 153,79% la cuptoare, iar în ziua a doua — de 112,28% la prese și 153,95% la cuptoare. Pentru aceste rezultate au fost evidendențiați muncitorii din carieră Petru Creten și Nicolae Opriș, presără Ecaterina Koch, așezătorii Ioan Barna, Emeric Szíjártó și Ludovic Niculin și vagonetarele Estera Meszarosi și Rozalia Sofartz. DUMITRU PLUTARU II . corespondent 140 tone de calcar peste plan întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 1 Mai de către colectivul fabricii de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni s-a soldat cu rezultate frumoase. Angajamentele luate au fost depășite cu 6,1% la producția de ciment și cu 5% la clincher. In același timp productivitatea muncii a crescut cu 9,7%. Muncitorii de la cariera Lespezi și-au făcut cu prisosință datoria: 140 de tone de calcar au dat ei peste plan. Artificierii Ion Secăreanu, I. Loboldan, Lucian Duță, Serghie Mocanu și Damian Chițulescu se numără printre cei mai destoinici membri ai colectivului. s. klarenfeld corespondent Fabric« d» ciment • l » CMVINÎIU !" — Cabinetul Tehnic — EGULAMENT pentru organizarea unui concurs de inovații cu premii pe 1956 — 1«,1 ~ ■M baza dezvoltării mișcării de țir din cadrul •e stă activitatea întreprinderilor cabinetului . De felul cum își desfășoară a colectivul de la cabinet decontribuția maselor la îmbarea și perfecționarea procesului ogic pri inovații, raționalizări ,tobe înaintate. Un exemplu în cabinetul tehnic al fabricii de t „Ilie Pintilie“-Fieni a cărui fntă pozitivă o împărtășim asprobleme importante au statea activității susținute a cabili tehnic: instruirea personalul sarcinile ce le are de îndeprecizarea modului de muncă , rezolvarea inovațiilor (din anul cînd se prezintă propuneerbală pînă la aplicarea unovași procurarea materialului dotor stă realizare aceste sarcini, ceade greutate al muncii corectis-a mutat pe activitatea culorii. In scopul măririi mumăacestora precum și a inovaîn acest an s-a întocmit, tipădifuzat un regulament pentru Din experiența unui cabinet tehnic fruntaș organizarea unui concurs de inovații cu premii în care sînt arătate condițiile de participare la concursul organizat de M.I.M.C. și C.C.S.C. și planul de teme locale de inovații. De asemenea, s-au tipărit și afișe mobilizatoare prin care muncitorii sînt chemați să participe la concurs. Pentru rezolvarea temelor mai grele s-a recomandat — ca și în anii precedenți — să se organizeze brigăzi complexe de inovatori. Consultațiile tehnice sînt de asemenea prevăzute în planul de muncă al cabinetului. Numărul consultațiilor este în permanentă creștere,ca de altfel și calitatea lor. Conferințele și referatele pentru ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor și tehnicienilor sînt totdeauna axate pe teme importante ale producției, tocmai ca să intereseze masele largi de auditori. S-au organizat cicluri de conferințe și referate pe temele: procesul tehnologic al fabricii, agregatele din procesul tehnologic, elementele prețului de cost etc. O greutate în organizarea conferințelor și referatelor o constituie lipsa mijloacelor de prezentare ilustrativă a materialului expus. Prezentarea de diagrame și fotografii este un factor important. Cabinetul tehnic de la Fieni trebuie însă să se mulțumească numai cu schițe a căror confecționare cere o mulțime de timp, deoarece diafilmele de care dispune fabrica sînt majoritatea doar cu subiecte de tehnica securității muncii. Deși încearcă de cîțiva ani, cabinetul n-a reușit să procure un epidiascop cu ajutorul căruia s-ar putea prezenta diafilme și fotografii de format mic sau obișnuit, la dimensiunile unui ecran de cinematograf. Acestea sînt doar cîteva din formele de muncă ale colectivului de la cabinetul tehnic al fabricii de ciment din Fieni. Cele 43 de propuneri de inovații acceptate din 51 înregistrate anul acesta, arată că roadele sunt destul de bogate. Colectivul de muncă al cabinetului tehnic de la Fieni a considerat totdeauna că mai are de învățat de la alții. De aceea, în dorința de a-și însuși tot ce e bun la alții, a organizat schimburi de experiență cu alte cabinete tehnice. Au fost vizitate: cabinetul tehnic al fabricii de ciment „Victoria socialistă“-Turda (cabinet premiat pe M.I.M.C.), „Casa Tehnicii“-C.F.R.-București, cabinetul tehnic al uzinelor „1 Mai“-Piești Nu au fost folosite în schimb în măsură suficientă consfătuirile cu inovatorii care dau rezultate foarte bune. O preocupare de seamă în activitatea acestui cabinet o constituie și generalizarea metodelor înaintate. Problema procurării materialului documentar a fost mai spinoasă. Achiziționarea materialului se făcea prin C.L.D.C. pînă la nivelul regional și în mod normal prin „Librăria noastră“ cea mai apropiată. Acest sistem s-a dovedit însă nesatisfăcător, mai ales că C.L.D.C. raional nu putea asigura aprovizionarea în ritmul în care editurile îi puneau la dispoziție materialele. Rezultate mai bune a dat însă legătura directă cu C.L.D.C. regional și colectura bibliotecilor care au îmbunătățit aprovizionarea într-o oarecare măsură. Mai există însă greutăți din cauză că o parte din edituri difuzează materialele integral prin C.L.D.C., altele combinat și prin C.L.D.C. și direct, iar o serie care nu lucrează deloc cu organizația de difuzare. Un alt inconvenient este provocat chiar de C.L.D.C. Cabinetul tehnic al fabricii urmărește apariția materialelor documentare în buletinele de comandă, în ziare, în buletinul bibliografic al cărții etc., iar comenzile le dă la C.L.D.C. Ploești. Dar nu totdeauna primește tot materialul comandat, deoarece de la București se repartizează regiunii un număr mic din anumite materiale. Și lucrarea odată epuizată nu mai poate fi procurată decît la o nouă ediție, aceasta în cazul cînd lucrarea se reeditează. Cabinetul tehnic de la Fieni a făcut însă dovadă că știe să se descurce atunci cînd n-a mai găsit anumite materiale în regiune. A apelat la Fabrica de ciment București, care i-a procurat materialul dorit. Odată materialul documentar asigurat, se punea problema difuzării acestuia în fabrică, așa fel ca să ajute producția. In primul rînd inovatorii care vin cu vreo propunere sau idee la cabinet primesc materialul adecvat care să-i ajute la îmbunătățirea și realizarea definitivă a propunerii. Iar pe baza planului de teme locale de inovații, materialele se împart după specificul fiecărui loc de muncă celor care doresc să fie ajutați la rezolvarea unei teme din plan sau chiar numai la îmbunătățirea unei metode de muncă. Astfel s-a reușit ca la sfîrșitul anului 1955 numărul cititorilor să ajungă la 388 față de 230 cîți au fost în 1954. Sînt multe și diverse forme de activitate care contribuie la creșterea numărului inovatorilor. Popularizarea și stimularea inovatorilor, publicarea de articole la gazeta de perete, articole și note la stațiile de radioamplificare etc. Trebuie însă dragoste față de această minunată muncă și atunci rezultatele vor veni neîndoios. Planul pe trimestrul I la sortimentul oțel electric lichid, sectorul oțelărie al Atelierelor „9 Mai“ nu l-a îndeplinit decit în proporție de 94,9%. Nerealizarea acestui sortiment a dus la îndeplinirea planului de piese brute turnate din oțel carbon numai în proporție de 58,8%, iar al pieselor turnate din oțel manganos — in proporție de 45,5%, s-a în general planul pe trimestrul I îndeplinit cu ajutorul produselor de serie: corpuri biconice, piese din fontă albă (plăci de blindaj), bile forjate, lanțuri, cilperisuri, osii montate și alte sortimente care erau ușor de realizat. In schimb, la sortimentele principale, inclusiv cele din oțel arătate mai sus, nu a fost îndeplinit planul. De asemenea, la toate capitolele saile reparații nu-ia îndeplinit planul. In întreprinderea noastră, în trimestrul trecut, s-a adoptat o practică dăunătoare, aceea a îndeplinirii planului la producția globală și de marfă pe seama unor sortimente ușor de realizat sau a unor fabricate cu valori mari (așa cum au fost de pildă mesele vibratoare RL2), neglijându-i se în schimb realizarea tuturor sortimentelor de plan. Este adevărat că aprovizionarea cu materiale s-a făcut anevoie ceea ce a îngreunat finisarea unor produse. Putem arăta însă că în întreprinderea noastră există posibilități de realizare a planului pe sortimente, care nu au fost folosite. Inginerul-șef al tntreprinderii Traian Lucuța, nu a studiat și analizat locurile de muncă, în vederea luării unor măsuri concrete de organizare a producției în mai bune condiții. Așa se explică de ce indicele de utilizare a mașinilor nu s-a realizat decît în proporție de 89% în loa martie. Nu s-a asiigurat <i«notaj]i1 necesar între diferitele sectoare ale fabricației, ceea ce a dus la strangulării în atelierul mecanic care la rîndul său nu a purtat furniza sectorului de lăcătușerie-montaj unele piese prelucrate, necesare finisării și asamblării produselor. Din această cauză nu s-ia putut asigura o producție ritmică în primele 15 zile, producția realizată reprezentînd abia 20% din plan, ca apoi in următoarele 15 zile lucrările să fie accelerate realizîindu-se pilanul . Calitatea lucrărilor este însă bineînțeles mult scăzută din această cauză. La turnătoria de oțel — atelier de cea mai mare importanță — munca se desfășoară nesatisfăcător. In prima decadă a lunii aprilie planul de piese din oțel, turnate și livrate, nu s-a realizat decît în proporție de 24,4%, iar din totalul pieselor de schimb nu au fost livrate decît 78,1%. In centrul atenției conducerii întreprinderii trebuie să stea în prezent producția oțellăriei. Acest lucru e necesar cu atît mai mult cu cît oțelăriet nu este încadrată cu personal conic patent. Ltfcrul în turnătorie nu este încă organizat în conformitate cu tehnica nouă. Pămînturile necesare turnării sînt de slabă calitate, ceea ce provoacă multe rebuturi, piese turnate cu porozități și a căror conflaționiatre încarcă mult prețul de costuî produc feloir de turnătorie. Uneori din cauză neatenției și a unui slab curatat din partea maiștrilor se dau pentru tșși nare forme necorespiunizatoare. Ca pildă, din cauza tov. M. Bălășescu s-au rebutat plăcile de blindaj pentru morile „Vulcan“ și pinioanele pentru fabrica de cărămizi „Argila roșie“, din cauza tov. Ion Olaru s-au rebutat o roată dințată și un fund bombat ale întreprinderii „1 Mai"-Bucev, tov. V. Frandaiș este autorul debutării unui cilindru pentru întreprinderea „Oranitul“, etc. Lupta împotriva rebuturilor nu a constituit aci o preocupare serioasă Așa se explică procentul mare de rebuturi (10,4%)) din cursul trimestrului I. Piesele rebutate însumează 42,223 de tone. Sectorul nu este dotat cu instrumentarul necesar analizelor chimice, probelor mecanice, analizei pământurilor etc. In luna martie, macaralele care deservesc cuptorul electric de oțel s-au defectat deseori, bolțile cuptorului au fost prea des înlocuite, pierzindu-se astfel multe ore de funcționare la cuptorul electric și împiedicîndu-se producția de oțel turnat. In acest sector există și rezerve pentru realizarea și depășirea planului. Sînt fruntași în producție ca Cerveș Nicolau, Ilie Voinea, Constantin Ghiță, ing. Ioni Grigorescu, maistrul Ion Florea și alții care pot și trebuie să realizeze planul. Conducerea întreprinderii, cu sprijinul comitetului sindical, trebuie să mobilizeze colectivul pentru a lichida rămînerea în urmă. GHEORGHE POPA corespondent fig 3 Sa lichidăm rámânerea în urmă Pe șantierul laminorului de la 1 Mai“-Bucov Cînd dorința se împletește cu fapta Circulă prin fabrică o întrebare: „dăm prima țiglă de ciment pînă la 5 miai ?“. Răspunsul e mai totdeauna optimist. Cînd te apropii de secția de țigle găsești explicația acestui optimism. Șantierul noii secții pare un furnicar. Nu știi la ce să te oprești mai întîi. La munca zidarilor Nicolae Șuruparu și Victor Filip care execută lucrările de finisare, la cea a tinichigiilor Potecă Constantin și Ion care termină acoperișul, la echipa care montează laminorul, sau la instalatorii conduși de maistrul electrician Ion Bădinescu. Pînă la urmă învinge curiozitatea și te oprești la laminor. Inginerul-șef Valeriu Haret stă cît îi ziulica de mare și conduce lucrările care se execută în regie. Șeful echipei de montori e însuși mecanicul-șef ing. Ion Surugiu, împreună cu maistrul mecanic Gh. Ocnaru, cu mecanicul Nicolae Mihai, mecanicul de focotractor Iulian Despa și ajutorii de șoferi Alexandru State și Petre Dafinescu, a pus umărul și montează laminorul. Ți-e mai mare dragu să le urmărești munca. Și nu numai a lor, ci și a celorlalți. Dorința unanimă este de a da pînă la 5 mai prima țiglă. Și aceasta nu numai pentru a cîștiga întrecerea cu fabrica de cărămizi „Solidaritatea“ care construiește de asemenea o secție de țigle de ciment, ci și pentru a da cît mai curind patriei primele produse ale noii secții. E grăitor faptul că betonul în hala transportorului principal (cca. 200 mjp.) a fost turnat de o echipă de voluntari formată din funcționarii fabricii. Și cînd dorința se împletește cu fapta, rezultatul nu poate fi decit bun. ■otăm Foto-montajul reprezintă un aspect al noii secții de țigle de ciment de la fabrica de cărămizi Mai" — Bucov, și echipa de montori lucrând la instalarea laminorului.