Constructorul, iulie 1956 (Anul 8, nr. 338-341)
1956-07-07 / nr. 338
Tineri de pe șantierele noastre STUDENȚII COREENI AJUTĂ LA CONSTRUCȚIE Pe Bulevardul Muncii din Capitală, peste drum de intrarea principală a Complexului sportiv „23 August", o echipă de topometri făcea măsuratori. Localnicii se uitau curioși. De bună seamă unii dintre ei nici nu pricepeau rostul acestor oameni cu aparatele lor ciudate. Au trecut de atunci cîteva săptamîni. Ca la începutul oricărei lucrări de construcții, și aici au sosit întii cîteva autocamioane cu cherestea, nisip, balast, cărămizi, duă benzi transportoare alte utilaje. Au visipiit apoi muncitorii. Astăzi pe șantier lucrul se desfășoară din plin. Se execută deocamdată lucrările de organizare. Cîteva cocioabe cuprinse in Incinta șantierului au fost dărîmate. Fostele grajduri ale I.S.B. se reamenajează ca magazii pentru materiale. S-au terminat racordurile electrice de forță și de iluminat. Clte materiale nu va absorbi — tot mai multe, lună de lună, — acest șantier ! Acum transporturile se fac cu ușurință. Vor veni însă ploile. Prevăzătoare, conducerea șantierului a trecut la amenajarea drumurilor interioare. O echipă de muncitori montează un atelier de dulgherie. Aici s-au mutat cîteva bancuri de lucru și un circular. Altă echipă se îngrijește de atelierul mecanic, unde au și fost aduse cîteva polizoare și aparate de sudură etc Ia mijlocul șantierului, în numai cîteva zile a apărut o platformă pentru prefabricate. Aici se vor turna unele piese mici, de frecvență mai redusă. Pentru transportul pămînti unui de la săpături s-a montat o linie decovil, pe care vagonetele sunt remorcate de un focotractor. In curs de montare se află linia de covil care leagă șantierul de fabrica de cărămizi „Argila roșie“. Echipe de săpători lucrează la amenajarea unei gropi de var circulare, prevăzută cu instalații de fluidificare, ca și la centrala de beton cu o capacitate zilnică de 50 mc. Și cîteva lucrări de bază au fost atacate. E vorba de canalizarea viitoarelor cvartale, de stația de transformare și de blocul nr. 1 (fără subsol). Pe întinderea șantierului munca nu contenește nici o clipă. Se lucrează în două schimburi. Alături de constructorii de la Trustul nr. 3 trebăluiesc zeci de tineri brigadieri. Comandantul lor, Constantin Marin, se înțelege de minune cu conducerea șantierului, împreună au repartizat cele patru echipe la lucrările de primă urgență. In întrecerea pentru titlul de fruntașă pe șantier, echipa nr. 3 condusă de Ștefan Cleneiu — care lucrează la montarea liniei decovii — se anunță ca prima candidată. De cîteva zile au început să sosească pe șantier și brigadieri coreeni, studenți la diferite institute de învâțămint superior din țara noastră. Un grup de studenți coreeni de la institutul politehnic din Iași, conduși de Li Cuc Sin, lucrează la groapa elevar. Alții — studenți de la Institutul tehnic din Galați, — conduși de Kim Den En, amenajează drumurile de acces; studenții de la Craiova au fost repartizați la demolări etc. Aici ii poți fi stîlni pe fruntașii la învățătură Han Ben Giun, Ciang Sîng Mo și alții. De bursă seamă că ei vor sta pe șantier doar pînă la începerea cursurilor. Sînt viitori medici, ingineri ai Coreei Populare. Zilele petrecute pe șantier nu vor fi ușor uitate. Nici noi nu vom uita că la înălțarea cartierului din Bulevardul Muncii, ei, studenții din îndepărtata Coree, au pus primele cărămizi, alături de tinerii brigadieri romtni. Pe tot întinsul patriei noastre se deschid noi șantiere pentru construirea de uzine și fabrici, hidro și termocentrale, lăcașuri de cultură, stadioane etc. Partidul este încredințat că Uniunea Tineretului Muncitor își va dovedi capacitatea sa de mobilizare a tineretului la acțiuni voluntare de Interes obștesc, îndreptînd energia clocotitoare entuziasmul tineretului spre marile șantiere ale construcșiiei socialismului, că va face d în acestea înalte școli ale bărbăției și perseverenței, de căliră a zeci și zeci de mii de tineri curajoși, plini de elan patriotic, constructori conștienți ai vieții noi. (Din cuvinta,rea tov. Gh. Gheorghiu- Dej la cel de al II-i lea Congres" al U.T.M.). " Studentul coreean Li Men Fal, inginerul Lazăr Mandanach și brigadierul Marin Constantin studiază planul de situație Irigifa «Ia UCENICI DULGHERI Umbra ajunge tîrziu în curtea atelierului de dulgherie al șantierului Baia, abia după amiază. Pînă atunci razele soarelui acoperă totul, dînd oamenilor și lucrurilor o culoare aurie. Neluted în seamă căldura, o brigadă de elevi de la Școala profesională de ucenici constructori din Constanța trebăluiește de zor. Așa cum stau încovoiați deasupra fierăstraielor sau a testelor, par muncitori în toată firea, nu ucenici. Abia cînd te-apropii și vezi mai bine chipurile tinere, arse de soare, îți da seama că ai de -a face cu niște copii. Copii numai in vîrstă, căci faptele sínt pe potriva unor muncitori de ispravă. Iată-l, de pildă pe ucenicul Dumitru Dima, nu e prea răsărit de stat, subțirel dar iute ca argintul viu. Mînuiește uneltele vechi state în ca un muncitor cu ale dulgheriei. Te uimește mai ales precizia cu care executa fiecare operație. Și el nu este singurul despre care se pot spune vorba de laudă. Mai sînt și alții: Iordan Buicu, Eugen Miron, Murat Murat — tot atît de pricepuți și har nici în meserie. Am enumerat numai cîțiva din cei 24 de ucenici care lucrează în brigada de bulgari, condusă de maistrul Dumitru Simion. Cînd au venit pe șantier, tinerețea lor nu prea inspira încredere. „Cum să dai lucru pe mina copiilor — ziceau unii muncitori — or să strice materialele și sculele“. Ba alții fi mai luaț și în rîs. Șeful șantierului,tov. ing. P. Pisică, era gata, să-i trimită înapoi. Maistrul Simion a fost ,însă de altă părere: „Să-i lăsăm să lucreze. Chiar dacă vor strica ceva materiale în primele zile, așa o să învețe meseria. Nici noi n-am fost altfel la început“. După cîteva zile, la atelierul de dulgherie, nu mai vedeai nici un muncitor vîrstnic. Numai ucenic. Printre ei, maistrul Simion nu mai prididea CU îndrumările. Pe unul îl învăța cum să taie cu fierăstrăul, pe altul cum să cioplească cu tesla sau cu barda. Și așa, zi de zi, cu ajutorul și sfaturile maistrului, copiii au început să deprindă repede meseria. Spre surprinderea multora nu s-a întîmplat să strice nici materiale nici unelte. Dimpotrivă — așa cum s-a văzut mai tîrziu — au consumat mult mai puține materiale decît prevedeau normativele..Atelierul de dulgherie a prins repede asemănarea unui stup în care fiecare albină muncește cu sîrguință, îndeplinind o anumită sarcină. În fiecare zi plecau de la atelier la diferite loturi piese executate de ucenici. Dulgherii care montau aceste piese nu mai pridideau cu laudele la adresa tinerilor. Spra vorba bună se duce repede, ceilalți muncitori au venit și ei să vadă cum lucrează cei pe care i-au privit cu îndoială la început. Și le-a plăcut, de bună seamă, căci altfel nu ar vorbi despre ei cu atîta căldură. Pe oricare întrebi astăzi îți dă același răspuns: „Copii vrednici și pricepuți. O să iasă din ei niște dulgheri de mîna întîia“. Și inginerul-șef al șantierului și-a schimbat părerea despre „micuții maiștri“ și nai uită să precizeze cu orice prilej: „pe cît sînt de tineri, pe atît de mari servicii au făcut șantierului“.. Dacă e vorba despre brigada de ucenici dulgheri și despre realizările ei, nu poți să nu amintești de îndrumătorul ei — maistrul Dumitru Simion. Sever, dar plin de dragoste față de tineri, el a reușit să se facă iubit ca un părinte. lina . La construcția uzinei de superfosfați și acid sulfuric de la Năvodari (șantier al Trustului nr. 10 Constanța) tinerii brigadieri organizați în brigăzi și echipe, lucrează cot la cot cu constructorii vîrstnici. Deși au venit de puțină vreme pe șantier, multe echipe de tineri obțin depășiri zilnice de normă de 30—4()’1. Un număr de brigadieri urmează cursurile de calificare la locul de muncă. Ei vor deveni zidari, betoniști, fierari-betoniști etc. • La șantierul Alimentarea cu apă a orașului Iași (Trustul nr. 14), avîntul brigadierilor sosiți de curînd a făcut ca ritmul lucrărilor să crească. La complexul Șorogari, tinerii constituiți în echipe și brigăzi au preluat cu proces-verbal diferite lucrări, în majoritate săpături. Mulți brigadieri vor fi calificați la locul de muncă în diferite meserii. (GH. BĂLAN, corespondent). N. R. Corespondentul nostru C. Cantoriu ne sezisează că deși în general brigadierilor de aici li s-au creat bune condiții de trai, la punctul de lucru Holboca există încă deficiențe. Achizitorii de alimente nu se străduiesc să aprovizioneze așa cum se cuvine cantina. Din vina achizitorului Horodniceanu, de cîteva ori masa la cantină s-a servit cu întîrziere. Neglijența achizitorului Macovei a făcut ca 56 kg carne de porc să nu poată fi consumată, alterîndu-se din lipsa unor frigidere. Așteptăm măsuri concrete din partea conducerii Trustului nr. 14. • De cîteva săptămini, la întreprinderea de prefabricate din Turda a Trustului nr. 9 au început să sosească brigadierii. Mulți dintre ei au și constituit primele brigâzi complexe la pistele de turnare a elementelor din beton simplu. Ajutata de mecanicul Ștefan Șutea brigada condusă de Ion Costea a obținut din primele zile de lucru o depășire a normei de 54%. Cu rezultate bune se mîndrește și brigada lui Vasile Ilieș. Nu va trece multă vreme, și numărul brigăzilor frruntașe va crește. (ALEX. AEKȘAN, corespondent). • Brigadierii de pe șantierul fabricii de rulmenți din Bîrlad (Întreprinderea nr. 143) obțin rezultate frumoase în muncă. De la data de cinci șantierul a fost declarat șantier regional al tineretului și pînă în prezent, sarcina de plan care a revenit celor 4 brigăzi a fost realizată in proporție de 120*/*. Prin contribuția entuziastă a tinerilor veniți din toate comunele raionului Bârlad, lucrările înaintează cu spor. Cei peste 50 de tineri lucrează la turnarea betonului în cofraje, la pregătirea mortarului, ajută pe maiștrii zidari. Brigadierii au curățit canalul și au montat plăcile, în vederea instalării conductei termice. De asemenea ei ajută la înălțarea pavilionului administrativ. Un prim lot de 20 de tineri brigadieri a început zilele acestea cursurile de calificare pentru meseria de zidar. Graficele de pe șantier evidențiază activitatea rodncă a utemiștilor Constantin Dobrin, Petre Piper, a tinerilor Nicolae Cociuban, Constantin Nichita, Dulgheru Nicuță și alții, care constituie exemple de muncă mică, conștiincioasă, har. "* Pentru tinerii brigadieri au fost asigurate condiții de cazare în dormitoare mari, luminoase, ca și o masă consistentă la cantină. Acum se lucrează la amenajarea unui club, care va avea o sală de spectacole, bibliotecă, mese de șah etc. și VIAȚA BRIGADIERILOR JV. EROLÉfAIT BIN IdĂIGIASHKI UN KIVAI ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Încă un șantier în București Zilele trecute s-a deschis pe locurile virane de pe bd. Tolbuhin nr. 52 și str. Austrului nr. 31 din Capitală un nou șantier de locuințe muncitorești. Aici se vor ridica două blocuri cu un total de 25 de apartamente, care vor fi fi terminate pînă la sfîrșitul anului. Lucrările se desfășoară sub conducerea ing. Constantin Bărbuceanu, de la șantierul 5 Fundeni al Trustului nr. 3. In momentul de față, la blocul d din str. Austrului nr. 31 a fost terminată săparea fundației și a încăput turnarea betoacelor. \ Cinematograful minerilor Pe strada principală a orașului Petroșani, Trustul nr. 7 au început, mai demult, lucrările de trasare a clădirii viitoarei săli de cinematograf. Noua sală de spectacole a minerilor va avea o capacitate de 400 de locuri precum și un sistem mediam de aerisire și încălzire centrală. Proiectele prevăd ca cinematograful să fie prevăzute cu parter și balcoane, cu scaune capitonate clădirea avînd acoperiș,terasă. Săpăturile pentru fundații se desfășoară intens. Schimburi de experiență pentru extinderea metodelor înaintate In zilele de 12 și 13 iulie a. c. va avea loc un schimb de experiență in legătură cu aplicarea metodelor Karlavțev și Duvanov, la care vor participa toate fabricile de cărămizi din București. Programul este următorul: joi 12 iulie, la ora 9, la fabrica „Solidaritatea“, se vor face demonstrații practice, iar vineri 13 iulie, la ora 18, la clubul „Constructorul“ din str. Logofăt Luca Stroici nr. 13, se vor discuta realizările fabricilor și se vor face precizări în legătură cu aplicarea metodelor Karlavțev și Duvanov. După cum am anunțat și în numărul trecut al gazetei noastre, în ziua de 11 iulie va avea loc la fabrica „Ceramica“ - București un schimb de experiență pentru studierea comparativă a datelor și realizărilor noilor secții de blocuri de beton, la care vor participa toate fabricile din țară cu asemenea secții. Rezultatele intrecerii pe profesiuni La secția II-a prelucrătoare de la uzinele „Steaua roșie“, întrecerea pe profesiuni a prins rădăcini adînci. Această formă înaintată a întrecerii socialiste îi ajută pe muncitori să urmărească zi de zi creșterea productivității ✓ muncii, reducerea procentului de rebuturi și să-și îmbunătățească cîștigul. Exemple concludente în această direcție prezintă tovarășii Petre Corbu și Constantin Vițelaru care și-au depășit angajamentul luat cu 82%, ridicînd productivitatea muncii cu 50%. Cîștigul lor s-a ridicat și el la 2415 țol lunar. Datorită întrecerii pe profesiuni întreaga secție a înlăturat munca în salturi; acum, cu 12 strunguri mai puțin, secția reușește să-și realizeze sarcinile de plan. Și în sectorul mecanic-șef (întreținere) întrecerea pe profesiuni se desfășoară în condiții mulțumitoare. Rezultate bune au obținut echipele tov. Aurel Cuscu și Dumitru Rusu, care au reparat înainte de termen un circular și un strung. LUDOVIC PRAISS corespondent SE TOARNĂ FUNDAȚIILE LA SFIRȘIT DE SEMESTRU Odată cu luna iunie s-a sfârșit și primul semestru. Rezultatele obținute de întreprinderile din industria materialelor de construcții în ultima lună arată că lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului a fost mai aprigă. Colectivele de muncă au luptat cu multă ardoare și pentru întâietate, pentru mult rîvnitul drapel roșu ce se decerne întreprinderilor fruntașe pe sectoare. In industria lianților fruntașe consecvente după încheierea semestrului au rămas fabricile „Victoria socialistă“-Turda (102,9 la sută la ciment, 121,6 la sută la var, 126,3 la sută la ipsos), „Temelia“-Orașul Stalin (113,2 la sută). Printre codașe, în afară de fabricile „Stînca“-Brăila (84,4 la sută) și București (88,3 la sută), s-a mai situat și „Ilie Pintile“-Fieni (89,9 la sută) care în celelalte semestre se numără printre colectivele fruntașe. Dintre fabricile de var s-a evidențiat „Bihor“-Alesd. Numărul fabricilor fruntașe din industria ceramică a crescut, iar realizările frumoase ale acestora au reușit să ridice sectorul printre fruntașe, planul producției globale pe semestru fiind realizat în proporție de 107,2 la sută. Planul la cărămizi finite (inclusiv blocurile de beton) a fost în întregime realizat. Cea mai mare depășire a obținut-o fabrica „Argila roșie“-București (134 la sută, inclusiv blocurile de beton). Urmează apoi: „1 Mai“-Bucov (125 la sută), Roman (112 la sută), Oradea (115 la sută). Dintre fabricile de țigle s-a detașat „Heroues“-Tirnăveni cu o depășire de 7 la sută. Datoare cu multe mii de cărămizi a rămas tot fabrica „Record“-Sibiu (60 la sută), căreia i s-a alăturat Ciurea (80 la sută) și ,„Solidaritatea“-București (82 la sută) care figurau altă dată în rîndurile întreprinderilor fruntașe. Cele mai multe țigle a rămas datoare fabrica din Urziceni (realizat: 70 la sută). Un nou pretendent la drapel în industria geamurilor și a materialelor izolatoare este fabrica „Speranța“Medgidia (144,3 la sută), care înainte era întilnită mai des printre codașele sectorului. De asemenea, realizări importante a mai obținut și Fabrica de geamuri Scăerii (106,7 la sută). „Marinică“ al sectorului este întreprinderea „Izolatorul"-București (92,7 la sută), întreprinderea „București“ a rămas printre fruntașe în industria prefabricatelor și a pietrei de construcții cu o realizare de 137,6 la sută. Rezultate frumoase au mai obținut fabricile „Stufit“-Brăila (110 la sută) și „Azbociment“-Oradea (105,7 la sută). N-au reușit să-și îndeplinească planul în primul semestru întreprinderile „Granitul“-București (95,6 la sută) și Rușchița (97,4 la sută). ANUL Viil nr. 3344 pagini 20 ban * • Sîmbata 7 iulie 1956 O aniversare în ziua de 10 iunie 1951, la ora 14, cuptorul nr. 1 al fabricii ,,Cimentul păcii"-Medgidia dădea prima tonă de clincher. A fost o zi mare în viața colectivului de muncă de aici, o zi de neuitat pentru muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii care, răspunzind chemării partidului, s-au avîntat în lupta pentru realizarea sarcinilor mărețe ce le reveneau pe pămîntul altădată pustiu al Dobrogei. Nouă fabrică, modern utilată cu agregate produse de tînăra industrie constructoare de mașini din țara noastră, ridicată în anii puterii populare, aduce o importantă contribuție la opera de industrializare a acestor meleaguri, unde altădată pășteau liniștite turme doi. Au trecut 5 ani de atunci, cinci ani de muncă îndirjită. Invingînd greutățile inerente începutului muncitorii, trhn C'cnii, inginerii și funcționarii de la „Cimentul vădi* au reuși să producă an după an mai mult coment, contribuind la satisfacerea cerințelor economiei noastre naționale. Aniversarea aceasta, care nu este trecută în niciun calendar, dar pe care o sărbătoresc cu o legitimă mândrie muncitorii fabricii, coincide cu cea mai frumoasă realizare obținută vreodată în activitatea noastră: luna iunie — lună de vifri în perioada anilor 1951-1956. Caracteristic este faptul că s-a reușit să se producă în această lună mai mult decit in luna iunie 1955, cu 1895 de tone de ciment și cu 6515 tone de clincher, iar comparativ cu media realizărilor lunare din anul trecut, producția de ciment a crescut cu 13.912 tone iar cea de clincher cu 12.583 de tone. In pas cu aceste rezultate adresei, și productivitatea muncii și - a redus și prețul de cost. In alți ani, acești indici se mențineau la un nivel necorespunzător, constituind una din lipsurile colectivului de aici. Treptat, treptat, prin avîntul muncitorilor și printr-o activitate conștientă, s a reușit să se ajungă la creșterea cu 16 la sută a productivității muncii și la o reducere de peste 20 la sută a prețului de cost, fabrica situându-se la nivelul întreprinderilor fruntașe. Multe s-au schimbat de cînd s-au produs prima tonă de cancher și prima tonă de ciment. Dacă realizarea planului în luna octombrie 1955 a constituit un eveniment, acest lucru a devenit acum o obișnuință. S-au ridicat în acest timp sute de fruntași în producție ca strungarii Alexandru Chisoi și Nicolae Aron, Gh. Andreiaș șeful secției mori ciment, maistrul lăcătuș Tudor Tămîianu și mulți alții; sau format oameni de bază ca lăcătușul de concasoare Dumitru Trașcă, lăcătușii de pompe Fuller, Ion Ghia și Constantin Baboi, maistrul cocător Aurel Popuță, maistrul morar Ahmet Mudin precum și numeroși mineri, morari, cocători, lăcătuși și maiștri, s-au calificat în diferite școli o serie de tineri care astăzi fac cinste fabricii, unii dintre ei devenind șefi de echipă și maiștri. Astăzi fabrica noastră a devenit mai frumoasă, a căpătat o nouă înfățișare, înfățișarea unei întreprinderi bine gospodărite. Locuințe muncitorești spațioase, zone de pomi, șoseaua ce leagă orașul de fabrică, clubul și sala de festivități, cantina, dispensarul, complexul sportiv constituie numai o parte din frumoasele realizări de aici. La a cincea aniversare a intrării în funcțiune a fabricii, cimentiștii de la Medgidia, trăiesc bucuria datoriei împlinite și sunt hotăriți să obțină și în viitor noi succese. SERGIU CEALIC corespondent La blocul de locuințe pe care Trustul nr. 3 îl construiește pe bd. N. Bălcescu din Capitală (pe terenul fostului bloc Carlton) se toarnă in prezent fundațiile. La aproape 7 metri sub nivelul străzii, fierarii-betoniști conduși de Vasile Stroiescu montează armăturile, iar echipa de dulgheri a lui Ladislau Kiss încheie cofrajele Mai sunt incă de efectuat multe spargeri la subzidiri, și cele trei ciocane pneumatice alimentate de un electrocompresor lucrează aproape fără întrerupere La mici intervale, o autobasculantă aduce betonul preparat de echipa lui Gheorghe Oprița în stația de la șantierul Muzeului de Artă al R.P.R Materialul e descărcat intr-un buncăr, de unde, printr-un jgheab, se scurge direct în vagonetele care circulă în groapa de fundație; echipa lui Gheorghe Rogoz 11 preia pentru a-l turna in fundație. Subsolul se execută cu zidărie de cărămidă armată, iar spre stradă se toarnă un perete din beton armat de 8 rm. grosime. Volumul total de beton ce va fi folosit la fundații este de 321 mc. ' Construcțiile in R. P. Chineză Construcția ultimei secții a U7 de automobile nr. 1 a fost închei Această secție este destinată protării, fabricării experimentate și tuinării pieselor de automobile. In cursul ultimilor doi ani și matale a fost terminată construct 50 de secții ale uzinei și lucră auxiliare ale construcției. Unele sei care au fost terminate mai devreau și început producția de probă, fel tacit la 1 octombrie, sărbători națională a Chinei, va apare primarie de automobile de fabricație netă. La landou a început constru unei rafinării moderne de petră, terminarea ei, această rafinărie armată și mecanizată la an înalt , va prelucra țițeiul din bazinul petifer luimin și va produce combuși pentru aviație, automobile și mole Diesel, lubrifianți, uleiuri de ciot și de axe, precum și alte produse. ★ta Pekin a început construcția micului studio automat de filme China. O dată cu intrarea în producție al treilea trimestru al anului vii acest studio va putea developa și prima anual 60.000.000 m de fii ca și mari cantități de filme tehnicre. Acest studio a fost proiectat de ciaviști cehoslovaci și va fi înzes cu utilaj din Cehoslovacia. ★ In cartierele din sud-vestul oraș Pekin se construiește un nou spre Bazinul de înot al noului ștran fost săpat de-a lungul unei porțiui șanțului care imprejmuiește orașul se întinde pe 500 m lungime și 4 m lățime și va avea o capacitate 10.000 de înotători simultan. ★ Producția de ciment din 1955 a de 4.500.000 tone, adică de 6,8 mai mare față de 1949 și de 1,6 mai mare decît în 1952. ★ Prima hidrocentrală „1bo” din regiunea autonfigură din provincia S zian. ★ O & • interviul săptămînii: Ce îmandăm fabricilor din sect nostru (pag. II • Cum să moment — soluționăm — pe problema lanț ) Gali (pag )■ I» • Vorbe bune despre o fabrică ; ® dată codașă (pag. I • SUS, LA SADU — reportaj Pag. I • însemnări despre tehnicainetică (pag. IIII • Tencuirea mecanizată la « teasca pag. ) II • Din experiența unui profet Educația ucenicilor construe (pag) • Pr n cantinele noastre ^pag. Delegați sau turiști? Fiecare cu norocul lui. Există fabrici pe care luni și luni de zile nu le vizitează nimeni, nici delegații, nici activiștii sindicali. Unele sunt scutite de oaspeți pentru că sunt ,,mici“ și zice-se neînsemnate (cum ar fi fabricile de la Gura Văii sau Bistrița), altele — pentru că sunt prea depărtate (cum ar fi cele de la Jimbolia sau Satu Mare). Există însă și fabrici care au deseori prilejul de a face oficiul de gazdă.. Printre acestea sunt cele cu camere de oaspeți bine îngrijite, confortabile, sau cele blagoslovite cu minunate poziții naturale. Eu pot să vă spun, cu garanții, că de cum devine frunza ca brotacul, de cum îmbie soarele la drumeție, nu poți să mai stăvilești năvala de delegați de la D.G.A.D. sau I.C.I.M.C la poarta fabricii de ciment din Fieni. Căci, de l, lacul Scropoasa aproape, poiana Padinei la doi pași, peștera latomicioarei ceva mai încolo... Așa vin, spre vară, Ia rînduri dese delegații și la fabrica din Bicaz. Cei de la I.S.P.I.M.C. și Oficiul energo-mecanic se Incintă la frumusețile Cheilor Bicazului sau poalelor Ceahlăului... Și apoi, e minunat turismul. Cine ar putea avea ceva împotrivă (dacă n-ar fi vorba, cîteodată, de exercitarea lui în... orele de serviciu !) ?. Exemplele s-ar putea multiplica și , pentru anotimpul iernii, citul își întocmesc ordinele rință (și „cu preferințe") amatorii de schi Dar parcă tot vara e mai fermecătoare. Ce un magnet atrage., delegații Ca o sirene îi chiamă... Nu-i de mirare că Ia ultima consfătuire a directorilor fabricilor de ciment, ing. Sergiu Almăjeanu, directori fabricii ,,Cimentul păcii" — Medgidia, a vorbit despre mirajul pe care-l exercită asupra delegaților pierea mării. Atît aproap mulți se urcă acum în trenul de Constanța, atît de mulți și dintrodată sosesc la Medgidia. Incit pe bună dreptate a putut, directorul prezenta epigrama — pastișă intitulată semnificativ: ■ ■ A ÎNCEPUT SEZONUL... Mai am o singură dorință, (Mărturisită în ședință): Cînd voi muri, să mă-ngropați înconjurat de... delegați. ILIE MISTRIE