Constructorul, iulie 1956 (Anul 8, nr. 338-341)

1956-07-07 / nr. 338

Tineri de pe șantierele noastre STUDENȚII COREENI AJUTĂ LA CONSTRUCȚIE Pe Bulevardul Muncii din Capita­lă, peste drum de intrarea principală a Complexului spor­tiv „23­­ August", o echipă de topome­tri făcea măsura­tori. Localnicii se uitau curioși. De bună seamă unii dintre ei nici nu pricepeau rostul a­­cestor oameni cu aparatele lor ciu­date. Au trecut de a­­tunci cîteva săpta­­m­îni. Ca la începu­tul oricărei lucrări de construcții, și aici au sosit întii cîteva autocamioa­ne cu cherestea, nisip, balast, cără­mizi, d­­uă benzi transportoare alte utilaje. Au vi­si­piit apoi muncitorii. Astăzi pe șantier lucrul se desfășoa­ră din plin. Se exe­cută deocamdată lucrările de orga­nizare. Cîteva co­cioabe cuprinse in Incinta șantierului au fost dărîmate. Fostele grajduri ale I.S.B. se reamenajează ca magazii pentru materiale. S-au terminat racor­durile electrice de forță și de ilumi­nat. Clte materiale nu va absorbi — tot mai multe, lună de lună, — acest șan­tier ! Acum transporturile se fac cu ușurință. Vor veni însă ploile. Prevă­zătoare, conducerea șantierului a tre­cut la amenajarea drumurilor interioa­re. O echipă de muncitori montează un atelier de dulgherie. Aici s-au mu­tat cîteva bancuri de lucru și un cir­­cular. Altă echipă se îngrijește de ate­­lierul mecanic, unde au și fost aduse cîteva polizoare și aparate de sudură etc Ia mijlocul șantierului, în numai cîteva zile a apărut o platformă pen­tru prefabricate. Aici se vor turna u­­­nele piese mici, de frecvență mai re­dusă. Pentru transportul pămînti unui de la săpături s-a montat o linie de­­covil, pe care va­­gonetele sunt remor­cate de un foco­­tractor. In curs de mont­are se a­­flă linia de covil care leagă șantie­rul de fabrica de cărămizi „Argila roșie“. Echipe de săpători lucrează la amenajarea unei gropi de var circulare, prevăzută cu instalații de flui­­dificare,­­ ca și la centrala de beton cu o capacitate zilnică de 50 mc. Și cîteva lucrări de bază au fost atacate. E vorba de canalizarea viitoarelor cvartale, de stația de transformare și de blocul nr. 1 (fără subsol). Pe întinderea șantierului munca nu contenește nici o clipă. Se lucrează în două schimburi. Alături de con­structorii de la Trustul nr. 3 trebă­­luiesc zeci de tineri brigadieri. Co­mandantul lor, Constantin Marin, se înțelege de minune cu conducerea șantierului, împreună au repartizat cele patru echipe la lucrările de pri­mă urgență. In întrecerea pentru titlul de frun­­t­așă pe șantier, echipa nr. 3 con­­dusă de Ștefan Cleneiu — care lu­­crează la montarea liniei decovii — se anunță ca prima candidată. De cîteva zile au început să soseas­că pe șantier și brigadieri coreeni, studenți la diferite institute de învâ­­țăm­int superior din țara noastră. Un grup de studenți coreeni de la institu­tul politehnic din Iași, conduși de Li Cuc Sin, lucrează la groapa ele­var. Alții — studenți de la Institutul teh­nic din Galați, — conduși de Kim Den En, amenajează drumurile de acces; studenții de la Craiova au fost repar­tizați la demolări etc. Aici ii poți fi s­tîlni pe fruntașii la învățătură Han Ben Giun, Ciang Sîng Mo și alții. De bursă seamă că ei vor sta pe șantier doar pînă la începerea cursu­rilor. Sînt viitori medici, ingineri ai Coreei Populare. Zilele petrecute pe șantier nu vor fi ușor uitate. Nici noi nu vom uita că la înălțarea cartierului din Bu­levardul Muncii, ei, studenții din înde­părtata Coree, au pus primele cără­mizi, alături de ti­nerii brigadieri ro­­mtni. Pe tot întinsul patriei noastre se deschid noi șantiere pentru construirea de uzine și fabrici, hidro și termocen­trale, lăcașuri de cultură, stadioane etc. Partidul este în­credințat că Uniunea Tineretului Muncitor își va dovedi capacitatea sa de mobilizare a tineretului la acțiuni volun­tare de Interes obștesc, îndreptînd energia clocotitoare entuziasmul tineretului spre marile șantiere ale construc­și­­iei socialismului, că va face d î­n acestea înalte școli ale bărbăției și perseverenței, de căliră a zeci și zeci de mii de tineri curajoși, plini de elan patriotic, constructori con­știenți ai vieții noi. (Din cu­vin­ta,rea tov. G­h. Gheorghiu- Dej la cel de al II-i lea Congres" al U.T.M.). " Studentul coreean Li Men Fal, ingin­erul Lazăr Mandanach și brigadierul Marin Constantin studiază planul de situație Irigifa «Ia UCENICI DULGHERI Umbra ajunge tîrziu în curtea ate­lierului de dulgherie al șantierului Ba­ia, abia după amiază. Pînă atunci razele soarelui acoperă totul, dînd oamenilor și lucrurilor o culoare aurie. Neluted în seamă căldura, o bri­gadă de elevi de la Școala profesio­nală de ucenici constructori din Con­stanța trebăluiește de zor. Așa cum stau încovoiați deasupra fierăstraielor sau a testelor, par muncitori în toată firea, nu ucenici. Abia cînd te-apropii și vezi mai­­ bine chipurile tinere, arse de soare, îți da seama că ai de -a face cu niște copii. Copii numai in vîrstă, căci faptele sínt pe potriva unor muncitori de ispravă. Iată-l, de pildă pe ucenicul Dumitru Dima, nu e prea răsărit de stat, sub­țirel dar iute ca argintul viu. Mînu­­iește uneltele vechi state în ca un muncitor cu ale dulgheriei. Te uimește mai ales precizia cu care executa fiecare operație. Și el nu este singurul despre care se pot spu­ne vorba de laudă. Mai sînt și alții: Iordan Buicu, Eugen Miron, Murat Murat — tot atît de pricepuți și har­ nici în meserie. Am enumerat numai cîțiva din cei 24 de ucenici care lucrează în brigada de bulgari, con­dusă de maistrul Dumitru Sim­ion. Cînd au venit pe șantier, tinere­țea lor nu prea inspira încredere. „Cum să dai lucru pe mina copiilor — ziceau unii muncitori — or să strice materialele și sculele“. Ba alții fi mai luaț și în rîs. Șeful șantie­rului,­­tov. ing. P. Pisică, era gata, să-i trimită înapoi. Maistrul Simion a fost ,însă de altă părere: „Să-i lă­săm să lucreze. Chiar dacă vor strica ceva materiale în primele zile, așa o să învețe meseria. Nici noi n-am fost altfel la început“. După cîteva zile, la atelierul de dulgherie, nu mai vedeai nici un mun­citor vîrstnic. Numai ucenic­. Printre ei, maistrul Simion nu mai prididea CU îndrumările. Pe unul îl învăța cum să taie cu fierăstrăul, pe altul cum să cioplească cu tesla sau cu barda. Și așa, zi de zi, cu ajutorul și sfaturile maistrului, copiii au în­ceput să deprindă repede meseria. Spre surprinderea multora nu s-a întîmplat să strice nici materiale nici unelte. Dimpotrivă — așa cum s-a văzut mai tîrziu — au consumat mult mai puține materiale decît prevedeau normativele..­­Atelierul de dulgherie a prins repede asemănarea unui stup în care fiecare albină muncește cu sîrguință, îndeplinind o anumită sar­cină. În fiecare zi plecau de la atelier la diferite loturi piese execu­tate de ucenici. Dulgherii care mon­tau aceste piese nu mai pridideau cu laudele la adresa tinerilor. Spra vorba bună se duce repede, ceilalți muncitori au venit și ei să vadă cum lucrează cei pe care i-au privit cu îndoială la început. Și le-a plăcut, de bună seamă, căci altfel nu ar vorbi despre ei cu atîta căldură. Pe oricare întrebi astăzi îți dă același răspuns: „Copii vrednici și pricepuți. O să iasă din ei niște dulgheri de mîna întîia“. Și inginerul-șef al șan­tierului și-a schimbat părerea despre „micuții maiștri“ și nai uită să pre­cizeze cu orice prilej: „pe cît sînt de tineri, pe atît de mari servicii au făcut șantierului“.. Dacă e vorba despre brigada de ucenici dulgheri și despre realizările ei, nu poți să nu amintești de îndr­u­mătorul ei — maistrul Dumitru Si­mion. Sever, dar plin de dragoste față de tineri, el a reușit să se facă iubit ca un părinte. lina . La construcția uzinei de superfosfați și acid sulfuric de la Năvodari (șantier al Trustului nr. 10­ Constanța) tinerii bri­gadieri organizați în bri­găzi și echipe, lucrează cot la cot cu constructorii vîrstnici. Deși­ au venit de puțină vreme pe șan­tier, multe echipe de ti­neri obțin depășiri zilni­ce de normă de 30—4()’1. Un număr de brigadieri urmează cursurile de ca­lificare la locul de mun­că. Ei vor deveni zidari, betoniști, fierari-betoniști etc. • La șantierul Alimen­tarea cu apă a orașului Iași (Trustul nr. 14), a­vîntul brigadierilor sosiți de curînd a făcut ca rit­mul lucrărilor să crească­. La complexul Șorogari, tinerii constituiți î­n e­­chipe și brigăzi­­ au preluat cu proces-verbal diferite lucrări, în majo­ritate săpături. Mulți bri­gadieri vor fi calificați la locul de muncă în di­ferite meserii. (GH. BĂ­LAN, corespondent). N. R. Coresponden­tul nostru C. Cantoriu ne sezisează că deși în general brigadieri­lor de aici li s-au creat bune condiții de trai, la punctul de lucru Holboca există încă deficiențe. Achizitorii de alimente nu se stră­duiesc să aprovizio­n­eze așa cum se cu­­vine cantina. Din vina achizitorului Horodni­­ceanu, de cîteva ori masa la cantină s-a servit cu întîrziere. Neglijența achizitoru­lui Macovei a făcut ca 56 kg carne de porc să nu poată fi consu­mată, alterîndu-se din lipsa unor frigidere. Așteptăm măsuri con­crete din partea con­ducerii Trustului nr. 14. • De cîteva săptăm­ini, la întreprinderea de pre­fabricate din Turda a Trustului nr. 9 au început să sosească brigadierii. Mulți dintre ei au și con­stituit primele brigâzi complexe la pistele de turnare a elementelor din beton simplu. Ajutata de mecanicul­ Ștefan Șutea brigada condusă de Ion­ Costea a obținut din pri­mele zile de lucru o de­pășire a normei de 54%. Cu rezultate bune se mîndrește și brigada lui Vasile Ilieș. Nu va trece multă vreme, și numărul brigăzilor frruntașe va crește. (ALEX. AEK­­­ȘAN, corespondent). • Brigadierii de pe șantierul fabricii de rul­menți din Bîrlad (Între­prinderea nr. 143) obțin rezultate frumoase în muncă. De la data de cinci șantierul a fost declarat șantier regional al tine­retului și pînă în pre­­zent, sarcina de plan care a revenit celor 4 brigăzi a fost realizată­­ in pro­porție de 120*/*. Prin con­tribuția entuziastă a ti­nerilor veniți din toate comunele raionului Bâr­lad, lucrările înaintează cu spor. Cei peste 50 de tineri lucrează la turna­rea betonului în cofraje, la pregătirea mortarului, ajută pe maiștrii zidari. Brigadierii au curățit ca­nalul și au montat plă­cile, în vederea instalării conductei termice. De a­­semenea ei ajută la înăl­țarea pavilionului admi­nistrativ. Un prim lot de 20 de tineri brigadieri a început zilele acestea cursurile de calificare pentru meseria de zidar. Graficele de pe șantier evidențiază activitatea rodn­că a utemiștilor Con­stantin Dobrin, Petre Pi­per, a tinerilor Nicolae Cociuban, Constantin Ni­­chita, Dulgheru Nicuță și alții, care constituie e­­xemple de muncă mică, conștiincioasă, har. "* Pentru tinerii briga­dieri au fost asigurate condiții de cazare în dor­mitoare mari, luminoase, ca și o masă consistentă la cantină. Acum se lu­crează la amenajarea u­­nui club, care va avea o sală de spectacole, biblio­tecă, mese de șah etc. și VIAȚA BRIGADIERILOR JV. EROLÉfAIT­ BIN IdĂIGIASHK­I UN K­I­VAI ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Încă un șantier în București Zilele trecute s-a deschis pe locurile virane de pe bd. Tolbuhin nr. 52 și str. Austrului nr. 31 din Capitală un nou șantier de locuințe muncitorești. Aici se vor ridica două blocuri cu un to­tal de 25 de apartamente, care vor fi fi terminate pînă la sfîrșitul anului. Lucrările se desfășoară sub condu­cerea ing. Constantin Bărbuceanu, de la șantierul 5­ Fund­eni al Trustului nr. 3. In momentul de față, la blocul d din str. Austrului nr. 31 a fost terminată săparea fundației și a încăput turna­rea betoacelor. \ Cinematograful minerilor Pe strada principală a orașului Petroșani, Trustul nr. 7 au început, mai de­mult, lucrările de trasare a clădirii viitoarei săli de cinematograf. Noua sală de spectacole a mineri­lor va avea o capacitate de 400 de locuri precum și un sistem mediam de aerisire și încălzire centrală. Proiec­tele prevăd ca cinematograful să fie prevăzute cu parter și balcoane, cu scaune capitonate clădirea avînd aco­periș,terasă. Săpăturile pentru fundații se desfă­șoară intens. Schimburi de experiență pentru extinderea metodelor înaintate In zilele de 12 și 13 iulie a. c. va avea loc un schimb de experien­ță in legătură cu aplicarea meto­delor Karlavțev și Duvanov, la care vor participa toate fabricile de cărămizi din București. Programul este următorul: joi 12 iulie, la ora 9, la fabrica „Soli­daritatea“, se vor face demonstra­ții practice, iar vineri 13 iulie, la ora 18, la clubul „Constructorul“ din str. Logofăt Luca Stroici nr. 13, se vor discuta realizările fa­bricilor și se vor face precizări în legătură cu aplicarea metodelor Karlavțev și Duvanov. După cum am anunțat și în nu­mărul trecut al gazetei noastre, în ziua de 11 iulie va avea loc la fa­brica „Ceramica“ - București un schimb de experiență pentru stu­dierea comparativă a datelor și realizărilor noilor secții de blocuri de beton, la care vor participa toa­te fabricile din țară cu asemenea secții. Rezultatele intrecerii pe profesiuni La secția II-a prelucrătoare de la uzinele „Steaua roșie“, întrecerea pe profesiuni a prins rădăcini adînci. Această formă înaintată a întrecerii socialiste îi ajută pe muncitori să urmărească zi de zi creșterea pro­ductivității ✓ muncii, reducerea pro­centului de rebuturi și să-și îmbună­tățească cîștigul. Exemple concludente în această di­recție prezintă tovarășii Petre Corbu și Constantin Vițelaru care și-au de­pășit angajamentul luat cu 82%, ri­­dicînd productivitatea muncii cu 50%. Cîștigul lor s-a ridicat și el la 2415 țol lunar. Datorită întrecerii pe pro­fesiuni întreaga secție a înlăturat munca în salturi; acum, cu 12 strun­guri mai puțin, secția reușește să-și realizeze sarcinile de plan. Și în sectorul mecanic-șef (între­ținere) întrecerea pe profesiuni se desfășoară în condiții mulțumitoare. Rezultate bune au obținut echipele tov. Aurel Cuscu și Dumitru Rusu, care au reparat înainte de termen un circular și un strung. LUDOVIC PRAISS corespondent SE TOARNĂ FUNDAȚIILE LA SFIRȘIT DE SEMESTRU Odată cu luna iunie s-a sfârșit și primul semestru. Rezultatele obținute de întreprinderile din industria ma­terialelor de construcții în ultima lună arată că lupta pentru îndepli­nirea și depășirea planului a fost mai aprigă. Colectivele de muncă au luptat cu multă ardoare și pentru întâietate, pentru mult rîvnitul dra­pel roșu ce se decerne întreprinderilor fruntașe pe sectoare. In industria lianților fruntașe con­secvente după încheierea semestrului au rămas fabricile „Victoria socia­­listă“-Turda (102,9 la sută la ciment, 121,6 la sută la var, 126,3 la sută la ipsos), „Temelia“-Orașu­l Stalin (113,2 la sută). Printre codașe, în afară de fabricile „Stînca“-Brăila (84,4 la sută) și București (88,3 la sută), s-a mai situat și „Ilie Pinti­­le“-Fieni (89,9 la sută) care în ce­lelalte semestre se numără printre co­lectivele fruntașe. Dintre fabricile de var s-a evidențiat „Bihor“-Alesd. Numărul fabricilor fruntașe din in­dustria ceramică a crescut, iar rea­lizările frumoase ale acestora au reușit să ridice sectorul printre frun­tașe, planul producției globale pe semestru fiind realizat în proporție de 107,2 la sută. Planul la cărămizi finite (inclusiv blocurile de beton) a fost în întregime realizat. Cea mai mare depășire a obținut-o fabri­ca „Argila roșie“-București (134 la sută, inclusiv blocurile de beton). Urmează apoi: „1 Mai“-Bucov (125 la sută), Roman (112 la sută), Ora­dea (115 la sută). Dintre fabricile de țigle s-a detașat „Herou­es“-Tirnă­­veni cu o depășire de 7 la sută. Da­toare cu multe mii de cărămizi a rămas tot fabrica „Record“-Sibiu (60 la sută), căreia i s-a alăturat Ciurea (80 la sută) și ,„Solidaritatea“-Bucu­­rești (82 la sută) care figurau altă dată în rîndurile întreprinderilor fruntașe. Cele mai multe țigle a ră­mas datoare fabrica din Urziceni (realizat: 70 la sută). Un nou pretendent la drapel în industria geamurilor și a materiale­lor izolatoare este fabrica „Speranța“­­Medgidia (144,3 la sută), care îna­inte era întilnită mai des printre codașele sectorului. De asemenea, realizări importante a mai obținut și Fabrica de geamuri Scăerii (106,7 la sută). „Marinică“ al sectorului este întreprinderea „Izolatorul"-Bucu­­rești (92,7 la sută), întreprinderea „București“ a rămas printre fruntașe în industria prefa­bricatelor și a pietrei de construcții cu o realizare de 137,6 la sută. Re­zultate frumoase au mai obținut fa­bricile „Stufit“-Brăila (110 la sută) și „Azbociment“-Oradea (105,7 la sută). N-au reușit să-și îndeplinească planul în primul semestru întreprin­derile „Granitul“-București (95,6 la sută) și Rușchița (97,4 la sută). ANUL Viil­ nr. 334­4 pagini 20 ban * • Sîmbata 7 iulie 1956 O aniversare î­n ziua de 10 iunie 1951, la ora 14, cuptorul nr. 1 al fabricii ,,Cimentul păcii"-Medgidia dă­dea prima tonă de clincher. A fost o zi mare în viața colectivului de muncă de aici, o zi de neuitat pen­tru muncitorii, tehnicienii, ingine­rii și funcționarii care, răspunzind chemării partidului, s-au avîntat în lupta pentru realizarea sarcinilor mărețe ce le reveneau pe pămîntul altădată pustiu al Dobrogei. Nouă fabrică, modern utilată cu agregate produse de tînăra indus­trie constructoare de mașini din țara noastră, ridicată în anii pu­terii populare, aduce o importantă contribuție la opera de industriali­zare a acestor meleaguri, unde al­­tădată pășteau liniștite turme d­­­oi. Au trecut 5 ani de atunci, cinci ani de muncă îndirjită. Invingînd greutățile inerente începutului mun­citorii, trhn­ C'cnii, inginerii și func­ționarii de la „Cimentul vădi* au reuși să producă an după an mai mult coment, contribuind la satisfa­cerea cerințelor economiei noastre naționale. Aniversarea aceasta, care nu este trecută în niciun calendar, dar pe care o sărbătoresc cu o legitimă mândrie muncitorii fabricii, coinci­de cu cea mai frumoasă realizare obținută vreodată în activitatea noastră: luna iunie — lună de vifri în perioada anilor 1951-1956. Caracteristic este faptul că s-a reu­șit să se producă în această lună mai mult decit in luna iunie 1955, cu 1895 de tone de ciment și cu 6515 tone de clincher, iar compa­rativ cu media realizărilor lunare din anul trecut, producția de ci­ment a crescut cu 13.912 tone iar cea de clincher cu 12.583 de tone. In pas cu aceste rezultate a­dres­ei, și productivitatea muncii și - a redus și prețul de cost. In alți ani, acești indici se mențineau la un ni­­vel ne­corespunzător, constituind una din lipsurile colectivului de aici. Treptat, treptat, prin avîntul mun­citorilor și printr-o activitate con­știentă, s a reușit să se ajungă la creșterea cu 16 la sută a pro­ductivității muncii și la o redu­cere de peste 20 la sută a pre­țului de cost, fabrica situându-se la nivelul întreprinderilor frun­tașe. Multe s-au schimbat de cînd s-au produs prima tonă de cancher și prima tonă de ciment. Dacă reali­zarea planului în luna octombrie 1955 a constituit un eveniment, a­­cest lucru a devenit acum o obiș­nuință. S-au ridicat în acest timp sute de fruntași în producție ca strung­arii Alexandru Chisoi și Ni­colae Aron, Gh. Andreiaș șeful sec­ției mori ciment, maistrul lăcătuș Tudor Tămîianu și mulți alții; s­au format oameni de bază ca lăcătu­șul de concasoare Dumitru Trașcă, lăcătușii de pompe Fuller, Ion Ghia și Constantin Baboi, maistrul cocă­­tor Aurel Popuță, maistrul morar Ahmet Mudin precum și numeroși mineri, morari, cocători, lăcătuși și maiștri, s-au calificat în diferite școli o serie de tineri care astăzi fac cinste fabricii, unii dintre ei devenind­­ șefi de echipă și maiștri. Astăzi fabrica noastră a devenit mai frumoasă, a căpătat o nouă înfățișare, înfățișarea unei între­prinderi bine gospodărite. Locuințe muncitorești spațioase, zone de pomi, șoseaua ce leagă ora­șul de fabrică, clubul și sala de festivități, cantina, dispensarul, complexul sportiv constituie numai o parte din frumoasele realizări de aici. La a cincea aniversare a intrării în funcțiune a fabricii, ciment­iștii de la Medgidia, trăiesc bucuria datoriei împlinite și sunt h­otăriți să obțină și în viitor noi succese. SERGIU CEALIC corespondent La blocul de locuințe pe care Trustul nr. 3 îl construiește pe bd. N. Bălcescu din Capitală (pe terenul fostului bloc Carl­ton) se toarnă in prezent fundațiile. La aproape 7 metri sub ni­velul străzii, fierarii-betoniști conduși de Vasile Stroiescu montează armătu­rile, iar echipa de dulgheri a lui Ladislau Kiss încheie cofrajele Mai sunt incă de efectuat multe spargeri la subzidiri, și cele trei ciocane pneuma­tice alimentate de un electrocompresor lucrează aproape fără întrerupere La mici intervale, o autobasculantă aduce betonul preparat de echipa lui Gheorghe Oprița în stația de la șan­tierul Muzeului de Artă al R.P.R Ma­terialul e descărcat intr-un buncăr, de unde, printr-un jgheab, se scurge direct în vagonetele care circulă în groapa de fundație; echipa lui Gheor­­ghe Rogoz 11 preia pentru a-l turna in fundație. Subsolul se execută cu zidărie de cărămidă armată, iar spre stradă se toarnă un perete din beton armat de 8 rm. grosime. Volumul total de beton ce va fi folo­­s­i­t la fundații este de 321 mc. ' Construcțiile in R. P. Chineză Construcția ultimei secții a U7 de automobile nr. 1 a fost închei Această secție este destinată pro­tării, fabricării experimentate și t­uinării pieselor de automobile. In cu­rsul ultimilor doi ani și matale a fost terminată construct­ 50 de secții ale uzinei și lucră auxiliare ale construcției. Unele sei care au fost terminate mai devre­au și înce­put producția de probă, fel­­ tacit la 1 octombrie, sărbători națională a Chinei, va apare prima­rie de automobile de fabricație netă. La landou a început constru unei rafinării moderne de petră, terminarea ei, această rafinărie ar­mată și mecanizată la an înalt , va prelucra țițeiul din bazinul peti­fer luimin și va produce combuși pentru aviație, automobile și mole Diesel, lubrifianți, uleiuri de ci­ot și de axe, precum și alte produse. ★­ta Pekin a început construcția micului studio automat de filme China. O dată cu intrarea în producție al treilea trimestru al anului vii acest studio va putea developa și prima anual 60.000.000 m d­e fii ca și mari cantități de filme tehn­icre. Acest studio a fost proiectat de­­ ciavi­ști cehoslovaci și va fi înzes cu utilaj din Cehoslovacia. ★ In cartierele din sud-vestul oraș Pekin se construiește un nou spre Bazinul de înot al noului ștran fost săpat de-a lungul unei porțiui șanțului care imprejmuiește orașul se întinde pe 500 m lungime și 4 m lățime și va avea o capacitate 10.000 de înotători simultan. ★ Producția de ciment din 1955 a de 4.500.000 tone, adică de 6,8 mai mare față de 1949 și de 1,6 mai mare decît în 1952. ★ Prima hidrocentrală „1­bo” din regiunea auton­figură din provincia S zian. ★ O & • interviul săptămînii: Ce î­mandăm fabricilor din sect nostru (pag. I­I • Cum să moment — soluționăm — pe problema lanț ) Gali (pag­ )■ I» • Vorbe bune despre o fabrică ; ® dată codașă (pag. I • SUS, LA SADU — reportaj­­ Pag. I • însemnări despre tehnica­­­inetică (pag. I­III • Tencuirea mecanizată la « teasca­­ pag. ) II • Din experiența unui profet Educația ucenicilor construe (pag­) • Pr n cantinele noastre ^­­pag. Delegați sau turiști? Fiecare cu norocul lui. Există fabrici pe care luni și luni de zile nu le vizitează ni­meni, nici delegații, nici activiștii sindicali. Unele sunt scutite de oaspeți pentru că sunt ,,mici“ și zice-se ne­însemnate (cum ar fi fabricile de la Gura Văii sau Bistrița), al­tele — pentru că sunt prea depărtate (cum ar fi cele de la Jimbolia sau Satu Mare). Exis­tă însă și fabrici care au deseori prilejul de a face oficiul de gaz­dă.. Pr­int­re acestea sunt cele cu camere de oas­peți bine îngrijite, confortabile, sau­­ cele blagoslovite cu minu­nate poziții naturale. Eu pot să vă spun, cu garanții, că de cum devine frunza ca bro­tacul, de cum îmbie soarele la drumeție, nu poți să mai stăvi­lești năvala de delega­ți de la D.G.A.D. sau I.C.I.M.C la poarta fabricii de ciment din Fieni. Căci, de l, lacul Scropoasa aproape, poiana Padinei la doi pași, peștera latomi­­cioarei ceva mai înco­lo... Așa vin, spre vară, Ia rînduri dese delega­ții și la fabrica din Bicaz. Cei de la I.S.P.I.M.C. și Oficiul energo-mecanic se In­cintă la frumusețile Cheilor Bicazului sau poalelor Ceahlăului... Și­ apoi, e minunat tu­rismul. Cine ar putea avea ceva împotrivă (dacă­­ n-ar fi vorba, cîteodată, de exercita­rea lui în... orele de serviciu !) ?. Exemplele s-ar putea multiplica și , pentru anotimpul iernii, citul își întocmesc ordinele rință (și „cu preferin­țe") amatorii de schi Dar parcă tot vara e mai fermecătoare. Ce un magnet atrage., delegații­ Ca o sirene îi chiamă... Nu-i de mirare că Ia ultima consfătuire a directorilor fabricilor de ciment, ing. Sergiu Almăjeanu, directori fabricii ,,Cimentul pă­cii" — Medgidia, a vorbit despre mirajul pe care-l exercită asu­pra delegaților pierea mării. A­tît apro­ap mulți se urcă acum în trenul de Constanța, atît de mulți și dintr­­odată sosesc la Medgi­dia. Incit pe bună dreptate a putut, direc­torul prezenta epigra­ma — pastișă intitula­tă semnificativ: ■ ■ A ÎNCEPUT SEZONUL... Mai am o singură dorință, (Mărturisită în ședință): Cînd voi muri, să mă-ngropați înconjurat de... delegați. ILIE MISTRIE

Next