Constructorul, septembrie 1956 (Anul 8, nr. 346-350)
1956-09-01 / nr. 346
IIi *Meant — totul șantierului național al tineretului din Valea Jiului — treburile mergeau tare Conducerea șantierului prost, chiar a Trust unit nr. 7 subaprezi dați ajutorul pe care-1 puteau da brigadierii la dezvoltarea lucrărilor, nu se creau condițiile de lucru necesare, iar în rîndurile brigadierilor înșiși erau multe elemente neserioase, aventuriere, care confundau producția cu odihna și plimbarea Consecința firească: șantierul nu-și realiza planul. A fost nevoie de intervenția organelor superioare pentru ca situația să se schimbe. Dar intervenția a fost energică și schimbarea radicală- Mai inte — ca sa zicem așa — s-a curățat griul de neghină. Brigadierii au alungat din mijlocul lor pe cei care-i făceau de rușine. Trustul a schimbat șeful de șantier. w S-au întărit viața de tabără, disciplina, s lmțul de răspunderre. Apoi mun- OGOIM ca a fost organizat m______ tă temeinic. Tinerii — inclusiv cei folosiți înainte la lucrări auxiliare și de deservire —au fost organizați in brigăzi la lucrări de bază, care le-au fost predate cu proces-verbal; unii dintre ei, elevi ai școlii de calificare, au format de asemenea brigăzi cărora li s-au asigurat instructorii necesari. Brigadierii își cunosc planul, participă la întrecerea socialistă, câștigă destul de bin. Tehnicienii, maiștrii, organele de conducere au căpătat încredere în ei și-i prețuiesc. Iar șantierul Început să-și realizeze planul; in a scurt timp producția decadală s-a dublat și chiar s-a triplat. Șantierul Uricani ,,merge" az» aproape bine. Lucrul e demn de laudă. Dar cu de avansate puteau fi lucrările, dacă treaba ar fi fost urnită astfel încă de la început! Demararea aceasta se face încă anevoie în multe locuri. „N-avem muncitori !“ — țipă și se plînge vre-un șef de șantier, li sosesc brigadieri. „Cu ăștia să lucrez?" Dar dacă-1 întrebi de ce nu vrea să lucreze cu ei, te lasă fără răspuns. Nu poate să-ți răspundă că tinerii n-au capacitate de muncă, energie, poate chiar și pricepere, — fiindcă n-ar fi adevărat." Nu poate să-ți răspundă că n-are chef să-și ia pe cap preocupări suplimentare pentru a crea condiții bune de muncă și de trai brigadierilor (preocupări pe care față de alți muncitori le cam lasă pe planul doi), — pentru că ar fi adevărat. Acest șef de șantier nu e un personaj fictiv- L-ați întâlnit poate la filatura Fălticeni, la „Petrochimica“-Brazi, la G.A.S.-Piatra ori în alte părți. Sau ați făcut poate cunoștință la lucrările de ne bdi. Muncii din Capitală, la Iași, la Cluj, la Baia Sprie, cu altfel de șefi de șantier, de genul „promite și nu face“, care deschid brațele cînd le sosesc brigadierii, apoi și le încrucișează cînd vorba să le asigure munca și un epiștig corespunzător. Ce înseamnă pentru sectorul nostru brigadierii . Această torță tinerească, clocotind de inițiativă și de elan patriotic ? Un ajutor substanțial pentru ASTAZI: cadre permanente pentru MINNE. Ajutorul de astăzi s-a simțit din plin șantierul noului bluming din Hunedoara, unde fără munca brigardierilor nu s-ar fi putut termina până la 23 August fundațiile de beton și montarea stîlpilor metalici la cuptoarele actinei în șir C+B. Au fost oare tinerii aleși special, după cine știe ce calități, pentru această lucrare? De bună seamă că nu. Atunci de ce în alte locuri asemenea succese sînt rare? De ce o bună bucată de vreme la căminul studențesc din Cluj, la uzina de sodă din Govora, la unul din punctele șantierului alimentării cu apă lașului, la stadionul din Bacău,planul era periclitat și brigadierii nu-și realizau normele? Fiindcă munca era prost organizată, nu existau echipe, chiar minime se descompletau formațiile mereu din cauza fluctuațiilor de la un loc de muncă la altul, planul nu era defalcat. De ce de pe șantierele de tineret Sighișoara Galați, bd. Muncii și altele mulți brigadieri au plecat doar după cîteva zile de lucru? Pentru că lor li se „rezervau“ muncile necalificate cele mai grele și mai neproductive, lucrările mai lesnicioase fiind date celorlalți muncitori. Asemenea comparație putem face și într-o altă problemă: salarizarea. Lunar, brigadierii de la Galați care s-au calificat ca fierari-betoniști și dulgheri încasează câte o mie de lei și mai mult. Dar pe același șantier, ca și pe cele ale Trustului nr. 9 ori la filatura Fălticeni, cîștigurile unor brigadieri sînt mici deoarece nu li se pontează acestora toate orele lucrate și nu li se cuprind in foile de acord toate cantitățile de lucrări executate. Poate că ați citit in ziarul nostru despre condițiile bune de trai ale brigadierilor de la Năvodari. Tare ne-am fi bucurat să scriem același lucru despre șantierele Roman, Govora, Livezi, Baia Sprie, unde mîncarea de cantină e proastă și uneori (cazul de la Govora) chiar apa de băut e insuficientă Că n-am putut-o face, asta n-ar fi mare lucru, dar că pe aceste șantiere brigadierii sunt neglijați, că simțul de răspundere e dat la o parte, că obligațiile legale și morale sunt uitate, — asta nu e de tolerat. Vasăzi că, nu ne Îngrijim în măsură suficientă de brigadieri ca ajutor de azi, ne facem măcar pentru a crește din ei cadrele de mîine ale construcțiilor? Șefii șantierelor bd. Muncii și Uricani găsiseră într-o vreme, pentru zeci de brigadieri, o „perspectivă de viitor" cu totul aparte; îi transformaseră în bucătari, ospătari pantoane, îngrijitori. La Cluj nu S-a găsit posibilitatea (de, eri ceva mai departe decit lungul nasului !) Înființării unei școli de calificare pentru brigadieri. Și in această privință șantierul Năvodari poate fi luat ca exemplu: acolo, aproape jumătate din tineri — și sunt destul de mulți — învață o meserie. Așa stîind lucrurile, să nu ne mirăm că numărul brigadierilor prezenți azi pe șantierele tineretului nu-l atinge nici pe departe pe cel prevăzut. Ce-i de făcut? Sarcinile — chiar acolo unde nu-s respectate — se cunosc. Bună organizare, bună coordonate, bună planificare, bună colaborare cu organele U.T.M. Dotarea șantierelor și a locurilor de muncă cu mecanismele și sculele necesare, ritmicitatea in aprovizionarea cu materiale, deschiderea și asigu____________ rarea continuității fronturilor de lucru. Normare justă, salarizare justă. Cu mai bune dorrr.’*oare și cantine, mijloace pentru viata culturală, pentru activitate sportivă. Dacă vom privi aceste sarcini formal, rece, birocratic, vom da oricînd de greutăți, ne va lipsi oricînd ba una, ba alU — în sfîrșit, întotdeauna ceva nu va fi în regulă. Cam ceea ce se întîmplă azi pe multe din șantierele de tineret. Trebuie o altă înțelegere a lucrurilor. Trebuie să ne apropiem de brigadieri cu dragoste și grijă, să le insuflam dragostea de muncă și grija pentru ridicarea rezultatelor ei- Să le dăm atenția ce se cuvine unor oameni de încredere, alături de care vom lucra de aci înainte mereu. Vom fi buni tehnicieni, buni organizatori, buni conducători, buni gospodari, vom fi buni tovarăși numai dacă vom rezolva toate aceste probleme la cel mai înalt nivel! Toată grila AZI pentru cadrele de mîine! VASUL-DORMITOR Șalupele ce bat ina bordul metalic la dtțirament și-n aval drumul metri deasupra apei, e de apă al brațului Su- construit solid și amelina par niște pitici pe najat confortabil. In lingă vasul-dormitor „8 ” amenajate Martie al T.C.H., ana jg cabine pentru tehnicorat in apropiere de denii șantierului, 4 carnal Aici s-a in bine cu clte două locuri dalai „cartierul genealte “ pentru cite patru persoane, birouri, oral“ al sectorului 2 din sufragerie și bucătăria cadrul șantierului T.C.H. ale cărei sobe funcțion Vasul, ce-și Înalță nează cu injector de Citiți în pag. 3-a reportajul „CONSTRUE despre munca și viața pe șantierul T.C.H. motorină. Casa încăpătoare cuprinde dormitoare pentru 52 de muncitori, o sală de mese, un oficiu, etc. „Locatarii" vasului mai au la dispoziție băi dușuri, precum și un club. Căpitanul Nicolae Dumitrescu și întregul echipaj merită toate laudele pentru felul cum îngrijesc vasul. Seara, etnd șeful mecanic al vasului, Ion Cristea, pornește motoarele ce furnizează curent electric, se luminează ochiurile de geam ale cabinelor, iar pe puntea superioară de promenadă se aprind șirurile de becuri. Răsună cîntece din difuzoarele de radio, constructorii se string pe punte să stea de vorbă, să admire frumusețea priveliștii... ORII DIN DELTĂ", feROJETAJfI RtN IQAIB TASIfle, PNiI-VM: CANMU/dold ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII CHEMAREA BRIGADIERULUI IONIȚĂ CIOPONEA Soarele a împrăștiat norii și a îmbrăcat într-o lumină aurie întregul șantier. Pășeam alături de comandantul brigadierilor de pe șantierul nr. 1 al întreprinderii nr. 5 — T.C.H. Acum, la lumina vie, altfel îmi părea tot ce-mi vorbea tînărul cu părul blond, cu fața arsă de soare. Tovarășul Vasile Matache îmi arata cu mîna lotul brigadierilor, vrînd parcă să cuprindă cu brațele suprafața de mai multe hectare. „De la stația de preparare a betonului, îmi spuse el cu mîndrie, și pînă hăt departe la balastieră, lucrează numai brigăzile noastre“.★ Mărturisesc că pentru prima dată am trăit cîteva zile printre brigadieri. Și aș mai fi rămas multă vreme. Poate că intram și eu în brigada lui Gheorghe Ivan de la atelierul de prefabricate, poate aș fi devenit chiar fruntaș ca Gheorghe Manea, ca Maria Popescu sau Anghel F. Ilie. Nu sînt decît trei luni de cînd acești tineri au început, pentru prima oară, să prepare și să toarne betonul. Astăzi, își depășesc norma cu peste 50 la sută. -mmm Cine știe, poate că m-ar fi atras brigada lui Emil Neagu. E o muncă importantă și alimentează cu ciment stația de preparare a betonului pentru asfaltarea drumurilor. In această brigadă toți băieții au căpătat mușchi de oțel. De oțel, ca și voința lor. Deocamdată nu s-a întrecut nimeni din acest sector cu depășirea de peste 40 tone transportate zilnic. Nu pot spune dacă nu m-aș fi hotărît să lucrez alături de Nicolae Vasilescu din brigada lui Petre Bandulea de la balastieră. Nu e prea greu că ciuruiești balastul, care se găsește din belșug pe malul rîului. Mai greu e însă să întreci echipa lui Ștefan Gheorghe. Și Nicolae Vasilescu, împreună cu Niculina Mărtucu, a întrecut-o zilele trecute, realized două norme. Din această zi, brigada a hotărît ca nici o echipă să nu dea mai puțin de 1,5 mc. ȘCOALA DE CALIFICARE Vizitasem aproape toate punctele de lucru — Acum — îmi spusa comandantul — să mergem la școala de calificare a zidarilor. Străbăturăm voinicește, vre-un kilometru. După ce ocolirăm un gard viu de copăcei, zăbrăm noile clădiri. Sus, pe schelă, la etajul II al unui bloc în construcție, o brigadieră împrăștia cu canciocul mortarul peste rîndul de cărămizi. In urma ei, un tînăr zidar așeza cu îndemînare cărămidă lîngă cărămidă, așa cum le primea de la un brigadier înalt și voinic. Ne-am cunoscut pe schelă! Ioana Ciontea, o fată cu codițe lungi, negre ca pana corbului, lucrează pe șantier de-o lună și jumătate. A venit aici, după cîteva săptămîni de la terminarea liceului. Intîi a lucrat la atelierul de prefabricate. Acum s-a hotărît să învețe zidăria. Cînd am întrebat-o ce-a învățat pînă acum din meseria pe care și-a ales-o, obrajii fetei s-au îmbujorat. A scos-o din încurcătură comandantul: „E prima zi de practică“. La acest punct de lucru se mai aflau și alți 16 brigadieri, băieți și fete, dornici să se califice în meseria de zidar. Au trecut doar cîteva zile de cînd Gheorghe Soare, Stana Baicu și alți tineri de la sate veniți pe șantier, au schimbat sapa sau secera cu mistria. Unii dintre zidarii care dau acum lecții brigadierilor, în urmă cu un an au început ei însăși să facă primii pași în meserie. Așa cresc cadrele calificate ale șantierului. „CE FACI, EMILE, CU BANII ?" Fără să vreau am interceptat o discuție a unui brigadier. Era seară, la o zi după primirea salariului. Culcat pe iarbă, nu departe de dormitor, am auzit clar: — Ce faci, Emile, cu banii ? Ai cîștigat din gros luna aceasta, peste 800 de lei ! — Și voi ați luat bani frumoși. Lazăr și Marin au primit cîte 700 de lei. Alții au luat aproape cît mine. Ce fac cu banii ? O parte trimit bătrînului, iar restul păstrez pentru un costum și o pereche de pantofi. Mulți brigadieri fac la fel. Unii se gîndesc să-și întemeieze un cămin și economisesc de pe acum banii pentru viitoarea lor gospodărie. Maria Popescu s-a logodit cu Anghel F. Ilie. Acum fiecare ban este cheltuit cu chibzuială , să ajungă pentru haine noi, pentru mobilatul unei camere... SERI DE VESELIE Șeful șantierului, ing. Mircea Teodoru, a sprijinit îndeaproape crearea unor condiții de trai cît mai bune pentru brigadieri. Ei se odihnesc în dormitoare bine îngrijite, la cantină li se servește o masă consistentă. Un punct sanitar special deservește pe brigadieri. Pentru manifestări culturale și sportive, tinerii au la dispoziție o sală de festivități cu scenă și un teren sportiv. Sîmbătă seara și duminica, brigadierii organizează reuniuni tovărășești cu care prilej prezintă spectacole brigada artistică de agitație. Autorul scenetelor satirice, Iosif Gheorghe, nu uită să „înțepe" pe unii chiulangii ca Ion Rotaru, Gheorghe Dima, Alexandru Păturică și alții. Hazul stîrnit la aceste reprezentații a locuit pe mulți de lenevie. In curînd viața artistică a tinerilor se va îmbogăți , va lua ființă o echipă de dansuri populare. • Echipa de fotbal, condusă de brigadierul Stelian Șerban, (viitor șofer) a repurtat recent o victorie: tn meciul disputat cu echipa din comuna Buftea, scorul a fost de 3:0 pentru brigadieri. NOI OASPEȚI Zece tineri din comuna Ciurari, în frunte cu secretarul organizației de bază U.T.M., au venit pe șantier, după ce au terminat cu recoltarea. Au venit numai zece, pentru a cunoaște cum stau lucrurile pe aici. Scrisoarea trimisă de secretarul Ioniță Cioponea cheamă pe șantier și pe ceilalți tineri din comună. In acelaș timp el se vestește că totul brigadierilor este fruntaș și a fost răsplătit pentru hărnicie cu o nouă stație de radioamplificare. Viața frumoasă de pe șantier atrage mereu alți tineri dornici să muncească pentru înflorirea patriei, dornici să intre in marea familie a constructorilor vieții noastre noi. ^ M. NEGREANU Interzicerea Partidului Comunist German fl—iH>T>iin~ifWin~friTFfrrr ~t nnr ~rnvrr tvoNVVv a\xw>v\v\v\vnv crsyrAfsjwsssjiwfSfssjiJtfSjMrjréKKto un atentat împotriva păcii și democrației Cu adîncă mînie s-a aflat în țara noastră, ca și pretutindeni, că autoritățile vest-germane au declarat în afara legii Partidul Comunist din Germania. Pretutindeni, opinia publică a evocat amintirea întunecată a anului 1933, cînd hitleriștii inaugurau sîngeroasa lor tiranie prin măsuri asemănătoare. Atunci, ca și astăzi, cercurile guvernante încercau prin reprimarea sălbatecă a mișcării muncitorești să înăbușe forțele iubitoare de pace, să înlăture astfel pre- O samavolnicie de netKgăduit Am citit 9, noi ca turnire că Germania occidentală, autoritățile au hotârît interzicerea Partidului Comunist. Cu uimire, fiindcă oricît am cunoaște faptul că în această țară cercurile revanșarde și fasciste joacă un rol hotârîtor, totuși e greu de înțeles că se mai poate îngădui în zilele noastre o asemenea samavolnicie. ....Ca muncitori astăzi liberi, trăind într-o țară unde drepturile oamenilor muncii sînt respectate și garantate noi ne tindim la trecutul cînd și în țara noastră reacțiunea prigonea mișcarea muncitorească. Din propria noastră experiență ne dăm seama că sugrumarea mișcării muncitorești. Înseamnă reprimarea singeroasă a revendicărilor legitime ale celor ce muncesc, exploatare din ce în ce mai nemiloasă, pregătirea războaielor de agresiune. Avem astăzi toate motivele să credem că in pofida teroarei autorităților de la Bonn, clasa muncitoare germană va ști să dea un răspuns hotărît manevrelor fracțiunii. In lupta lor pentru libertate și pace, sîntem din toată inima alături de tovarășii noștri din Germania occidentală și alăturăm protestul nostru hotărît Împotriva sentinței rușinoase care a scos Partidul Comunist German în afara legii. VASILE STOICA, fiorar-fetonist ÁRPÁD KEREKES, dulgher PAUL COCIȘ, strungar de la șantierul Institutului agronomic „N. Bălcescu" dicile care se ridicau în Germania împotriva politicii de agresiune. Actul ilegal și antipopular al autorităților din Germania occidentală este neîndoielnic un factor care acționează nu numai împotriva libertății poporului german, dar care duce nemijlocit la agravarea încordării internaționale. Pe bună dreptate, opinia publică mondială condamnă acțiunile teroriste ale autorităților vest-germane. Nu pentru renașterea unei Germanii anti-democratice au făcut popoarele atîtea erele jertfe în timpul războiului. Conștienți că interzicerea Partidului Comunist German constituie un atentat împotriva păcii, democrației și colaborării internaționale, oamenii muncii din țara noastră își exprimă ferma lor solidaritate cu clasa muncitoare germană, cu acele forțe populare ale Germaniei care se opun alunecării pe calea fascismului și aventurilor militare. Pentru noi este limpede că nici un fel de teroare polițienească nu va putea opri pe cei mai buni fii ai clasei muncitoare din Germania occidentală să ducă mai departe lupta lor pentru pace și democrație. Istoria zilelor noastre a arătat că nu pot exista opreliști și represiuni care să frîngă hotărîrea dîrzi a comuniștilor de a lupta pentru idealurile lor generoase, care să-i împiedice să stea mai departe în primele rînduri ale luptătorilor pentru pîine, pace și libertate. Prin scrisori adresate ziarelor, prin mitinguri desfășurate în întreprinderi, oamenii muncii din țara noastră își exprimă ferma lor convingere că în condițiile actuale, clasa muncitoare germană va găsi în rîndurile sale forțele necesare pentru a împiedica repetarea greșelilor care au permis altădată zdrobirea mișcării muncitorești germane, tîrîrea poporului german pe calea dezastruoasă a războiului de agresiune. Cei care vor să urmeze politica lui Hitler trebuie să știe că popoarele nu vor îngădui ca istoria acelor vremuri crîncene să se mai poată repeta. Alături de întregul popor muncitor al patriei noastre, oamenii muncii din construcții exprimă odată cu simțămintele lor de caldă solidaritate cu proletariatul vest-german, hotărîrea lor de a nu precupeți eforturile lor în marea luptă pe care omenirea o închină cauzei, democrației, păcii și progresului. In numele acestor idealuri, noi cerem anularea rușinoasei sentințe de interzicere a Partidului Comunist din Germania. Să fie anulată sentința de la Karlsruhe Sala de festivități a fabricii de cărămizi și țigle „Ceramica”-Jimbolia s-a dovedit neîncăpătoare față de numărul mare de cărămidari care sunt prezenți. Bătrâni, tineri, femei, toți muncitorii fabricii s-au adunat aici pentru a protesta împotriva hotărârii de Uip fascist a tribunalului de la Karlsruhe care a pus in afara legii Partidul Comunist din Germania occidentală. FUni de Indignare participanții la adunare au ascultat cele relatate de tov. Ion Lehoczky directorul fabricii în legătură cu valul de persecuții pornit de guvernul Adenauer Împotriva comuniștilor și a luptătorilor pentru pace Mulți cărămidari au luat apoi cuvântul protestînd împotriva actului samavolnic și cerînd anularea lui. In Încheiere adunarea a adoptat moțiune de solidaritate cu lupta Partidului Comunist din Germania occidentală. D. PLUTARU coresepondent ANUL Viil nr. 346 * 4 pagini 20 bani * $îmbata 1T septembrie 1.95' O primă victorie Égi .Recent constructorii de pe șantierul laminorului de tablă subțire din Galați au raportat un succes deosebit: terminarea lucrărilor de montaj al primului agregat pentru laminat tablă. De asemenea au intrat în rodaj două cuptoare pentru încălzirea platinelor și au fost complet terminate lucrările la două gazogene". (ZIARELE) — Alo, Comarnic! Fabrica de cărămizi refractare?... .Am început sabotarea cuptoarelor. Trimitem autocamioanele să ridice comanda pentru „Cristea Nicolae“! " . Oamenii strînși în jurul telefonului n-au putut înțelege din convorbirea aceasta cine știe ce mare lucru. Au priceput însă că formele de material refractar necesare căptușirii cuptoarelor nu sunt încă gata. Maistrul șamotor Alexandru Sturea, care aștepta cu suflarea întretăiată răspunsul «de la celălalt capăt al firului, s-a întunecat la față. Cutele care-i șănțuiesc fruntea păreau parcă mai adînci. A strîns din dinți și a murmurat ca pentru sine: „S-a cam dus angajamentul nostru...“ Grupuri de constructori adunați la ora aceea neobișnuită în biroul șantierului nu făcea parte din categoria celor „cu munci de răspundere". Erau, cum s-ar zice muncitori de rîndL Cel mai mulți — din echipele de zidlari șamotori ale lui A- Sturza și I. Periam Dar vezi că respectarea angajamentului privește întreg colectivull șantierului. Și da ce tocmai din cauza lor laminorul să nu intre în funcțiune? Li s-a explicat oamenilor că șantierul va trimite autocamionul la Comarnic pentru a încărca materialele imediat ce ar să fie scoase din . Clișeul înfățișează hala principală a laminorului „Cristea Nicolae" In stadiul In care se afla cu citeva saptămân in urmă. De atunci, până la intrarea In rodaj a laminorului nr. 3, lucrările au avansat mult. cuptor, și că e necesar să continue lucrul cu cărămizile — ce 1e inept Insuficiente — pe care le au la îndemână. Imtîmplarea aceasta semnificativă pentru dîrzenia constructorilor de pe șantierul „Cristea Nicolae“ de la Galați s-a petrecut într-una din zilele premergătoare lui 23 August. Laminorule tablă subțire nr. 3, pe care constructorii iau hotărît să-l dea în folosință cu cîteva luni înainte de termeni, era într-un stadiu destiul de avansat. Se monta ultima cale de laminare, se făcea ultima aliniere cu reduictorul și motorul de antrenare. Constructorii pregăteau canalele pentru ca instalatorii să poată poza cablurile electrice de înaltă tensiune. La stația de gazogene — destinată alimentării cuptoarelor de încălzire — se lucra la înzidirea câtor două gazogene menite să asigure punerea în funcțiune a laminorului nr. 3, și la montarea elevatorului pentru cocsul mărunt. Și la centrala termică treburile erau terminate. Se făceau probe pentru punerea în funcțiune a primului cazan de aburi. Intr-un cuvînt, aproape toate anexele erau gata. La cuptoare însă lucrul avansa anevoie. Aci se dădea marea bătălie. Zilele acestea — ultimele — au pus la grea încercare dîrzenia oamenilor. Cînd în cartierul din preajma șantierului luminile Începeau să se stingă, ele străluceau mai departe prin ferestrele halei laminorului. Aici se muncea. Zddlamlî, betaniștii continuau lucrul. Rețeaua de becuri ce împînzea întinderea șantierului nu se stingea decît o dată cu zorile, cînd prelua lucrul schimbul de dimineață. E gireu de descris tumultul acestei munci la mvîntate. Prin imensele hale, printre coloșii metalici, oamenii folesc aidoma unor harnice furnici. Montarea mecanismelor de la cuptoarele de încălzire e o lucrare pretențioasă. Pentru prima dată la noi in țară astfel de cuptoare sînt înzestrate cu vetre mobile și vor folosi, tn locul combustibilului lichid, gaze, întregul proces de producție — de la introducerea platinelor în cuptor pînă la obținerea produsului finit — va fi maj cartizat. Nu d greu deci de înțeles de aită precizie e nevoie ca sutele de mecanisme, care însumează cîteva zeci de tone, să se supună la mișcarea unei manete. Dedesubtul unuia dintre cuptoari meșterea mecanicul Miihai Cochlor Iată-l cu ochelarii pe vîrful nasului, e plecat asupra unui proiect. Il studiazi atent, apoi se uită lung la niște pietre ale căruciorului cuptorului. Ceva nu-i în regulă! înțelegi asta fără să-ți spună. Scoate șublerul, măsoară, sftuită din nou la proiect. „Biela trebuia deplasată cu jumătate din milimetrul" Așa lucrează mecanicul Michai Cochioi cît îi ziulica de mare. Știe una și bună ; cele două cuptoare trebuie să funci ționiezie, să funcționeze ca ceasul. Despre cîți constructori însă nu ai pot spune lucruri asemănătoarei Cina de pe șantier, de pildă, nu-i cunoaște pe dulgherii lui Teodor Miron, sau pe cei ai lui Victor Puiidă, pe botaniștii lui Ion Moraru, șamotorii lui Nicu Ștefan sau zidarii șamotori al lui Ion Drăgan? Unii dintre ei își dăruiesc și timpul lor liber șantierului. Mecanicul Vasile Țigănuș, bunăoară — chimic cunoscut pentru capacitatea sa de muncă — cu ajutoarele sale Ștefan Martin și Virgil Băluță a executat voluntar, în afara orelor de program, reparația generală a macaralei BT-15 — de mare trebuință șantierului. Cîte nu se pot spune și despre neobositul maistru Vasile Săpunaru, despre inginerii Ion . In biroul conducerii șantierului, de la telefonul prin care șamotorii priimiseră vestea întîrzierii formelor refractare, s-a vorbit din nou. De data aceasta însă, ca să se vestească Trustul de construcții nr. 13 că primul a*1gregat al laminorului de tablă subțire a intrat torodaj. Poate și de data aceasta în jurul telefonului erau strânși mulți constructori harnici. Dar cu siguranță că aveau frunțile luminate. Z. AURELIAN Stația de gaze Stoenescu, Lucian Constantinescu, Vasile Vătavu și ceilalți? Consfătuire cu constructorii de pe șantierele agricole Zilele trecute, Comitetul regional București al P.M.R. și Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii București au organizat o consfătuire pe tema desfășurării lucrărilor de construcții agricole. Au luat parte reprezentanți ai întreprinderilor de construcții, ai institutelor de proiectare, ai beneficiarilor, activiști de partid și de sindicat etc. Printre numeroasele probleme discutate în cadrul consfătuirii a fost și activitatea Trustului de construcții nr. 1, care execută în regiunea București numeroase obiecte pentru sectorul agricol. Din referatele prezentate și din discuțiile purtate a reieșit că Trustul nr. 1 a obținut unele succese importante. La capătul primelor șapte luni ale anului, trustul realizase 58,3% din planul anual a lucrărilor agrozootehnice din regiunea București. Această realizare este cu atit mai meritorie, cu cît constructorii au avut de învins numeroase greutăți cauzate de timpul nefavorabil din primele luni, de lipsa unor materiale de primă necesitate, precum și deficiențe provocate fie de proiectanți, fie de beneficiari. Nu puține la număr sunt însă și lipsurile care frînează activitatea șantierelor agricole din regiunea București. Deși în privința calității s-au făcut progrese față de anii precedenți, lucrările de finisaje lasă încă de dorit. Unele tîmplării, parchete, mozaicuri, tencuieli, vopsitorii sînt executate de mîntuială. Construcțiile de la Centrul mecanic Ciulnița, S.M.T.-Urziceni, Stoienești oferă suficiente S.M.T.Baza exemple în această privință. La această stare de lucruri contribuie în bună parte și materialele de calitate necorespunzătoare, recepționate superficial. In ultima vreme ritmul lucrărilor la S.M.T.Ciulnica, S.M.T.Horia, S.M.T. Sărulești, Centrul mecanic Roșiori, a fost încetinit și din lipsa cimentului, oțelului-beton, balastului etc. Unele șantiere, printre care centrele mecanice de la Otopeni, Ciukuța și Roșiori, au și forțe de muncă insuficiente. Așa cum a arătat la consfătuire directorul S.M.T.-Sărulești, această stațiune constructorii au presa dat cîteva locuințe care, pe timpul iernii, nu pot fi folosite din cauza sobelor defectuos executate. La S.M.T.-Horia și S.M.T.-Grivița unele lucrări au fost aproape complet părăsite, fără motive întemeiate. Numeroase deficiențe a semnalat și Trustul regional Gostat. Constructorii din cadrul Trustului nr. 1 nu dau atenția cuvenită predării obiectelor la termen. E semnificativ faptul că dintre construcțiile începute încă din primul semestru al anului 1955 la G.A.S.-Dobrotești și Piatra, n-a fost predat pînă acum nici un obiect. Și asta pentru motivul că mai sunt de executat diverse completări mărunte. La G.A.S.-Piatra, bunăoară, s-au atacat de multă vreme pardoselile la toate locuințele deodată, dar pînă acum la nici una nu sînt terminate. La acest șantier, unde trustul n-a exercitat un control permanent, și calitatea lucrărilor este slabă. Nepriceperea sau neglijența con- (Continuare în pag. 3-a) Caravane cinematografice pentru constructori Pentru ridicarea nivelului cultural al maselor de constructori, Ministerul Construcțiilor și C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori au organizat două caravane cinematografice. Dotate cu toate cele necesare pentru prezentarea filmelor în bune condiții, caravanele au pornit de curînd pe șantiere. Filmele „Poteci primejdioase“ și „Stele pe aripi“ vor putea fi văzute de constructorii de pe șantierele din Ploești, Buzău, Focșani, Bacău, Roman, Iași, Bîrlad, Craiova, Hunnedoara, Valea Jiului etc. Trustul de instalații nr. 18 din nou fruntaș De curînd, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari al trustului de instalații nr. 18 a sărbătorit un mare eveniment: cîștigarea pentru a doua oară consecutiv a Steagului roșu de producție al Ministerului Construcțiilor și al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori, acordat unității fruntașe în sectorul de instalații. Munca desfășurată de acest harnia colectiv se oglindește în Indicii realizați pe primul semestru al acestui an : producție — 104,3 la sută; fond de salarii — 95,35 la sută; productivitatea muncii — 127,65 la sută; cîștig mediu — 116,53 la sută; prețul de cost a fost redus cu 14 la sută față de sarcina planificată — 11,2 la sută. Realizarea sarcinii de reducere a prețului de cost se datorește la mare măsură scăderii consumurilor de materiale de instalații electrice prin aplicarea unor prețioase inovații (numai modificarea adusă șablonului electric capsulat a dus la obținerea unei economii de 500.000 tei). Festivitatea decernării Steagului roșu de producție a avut loc în prezența tovarășilor Gheorghe Nistor, locțiitor al Ministrului Construcțiilor și Vasile Cordoi, vicepreședinte al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori. In încheiere, orchestra de muzicuțe a trustului, laureată a celui de al IV-lea concurs penară cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor, a preazentat un reușit program. „Progresul"-primul cîștigător al Steagului roșu in sectorul prefabricatelor Poate că indicii din bilanțul primului semestru la întreprinderea de prefabricate „Progresul“ nu spun mult. Planul depășit cu 11,6 la sută, productivitatea cu 2,6 la sută, corelația lor cu fondul de salarii și cîștigul mediu pozitivă. Altceva e însă mult mai grăitor: față de perioada corespunzătoare a anului trecut, producția aproape s-a dublat. Toate acestea n-au venit de la sine. Ele sunt efectul întrecerii socialiste ce s-a dezvoltat și a căpătat un caracter concret, efectul măsurilor tehnico-organizatorice, al numeroaselor inovații puse în practică. 73 la sută din totalul muncitorilor au fost cuprinși în brigăzi. Au fost profilate liniile tehnologice, a sporit capacitatea de producție. Un rezultat demn de laudă este și reducerea prețului de cost cu 13 la sută — adică 5,35 la sută mai mult decît era planificat. Pentru toate aceste succese, colectivul de la „Progresul“ a primit miercuri, din partea Ministerului Construcțiilor și a C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori. Steagul roșu de producție al întreprinderii fruntașe pe semestrul I din sectorul prefabricate. E prima oară cînd se acordă această distincție. Tovarășii ing. V.Bumbăcea, locțiitor al ministrului Construcților, și V. Cordoi, vicepreședinte al C.C. al Sindicatului, au felicitat colectivul întreprinderii, urindu-i noi și bogate realizări.