Constructorul, septembrie 1956 (Anul 8, nr. 346-350)

1956-09-01 / nr. 346

I* sss mHii. In primul semestru al acestui an­ sand uimul de combustibil în industria lanților dleși a depășit prevederii«! »lanului totuși, față de consumul reali­zat anul trecut în aceeași perioadă, nalichează o reducere simțitoare. Luat »mparativ pe cele două trimestre se­­parat situația este următoarea: consu­mul de combustibil realizat în trimes­­ruil 1/1955 a fos­t redus în trimestrul 1956 cu 11,1% (diferența între indi­­ii d­e realizare a normei «te consum le pe trimestrul 1/1955 și trimestrul­­ 1956); to trimestrul 11/1956 consumul de combustibil a fost redus față de rim­eni­trul 11/1955 cu 4,2%. Reducerea consumului de combusti­bil­ în cantități, precum și valoarea acestor red­uceri, raportate la produc­­ia semestrului 1/1956 față de scimet­­rul 1/1955, este de 10.185 combustibil pnnvențional cu o valoare medie de ca 1.870.000 lei. Obținerea unor consumuri inferior­­e față de aceeași perioadă a anului tecut, a fost posibilă print­r-um con­­rol cantitativ și calitativ al transpor­­urilor de păcură, control efectuat a­­ît în întreprinderile noastre cit și în afimăriile expeditoare urmărindu-se e­­minarea diferențelor de greutate în­­re matele emise de producători și can­­itățile efectiv descărcate. Acest con­­tol permanent are dre­pt scop desc­ar­area totală a cazianelor, reducerea­ierderilor rezultate prin operațiile de ipozitare a combustibilului, purjări­tc, îmbunătățirea procesului de ardere, rint­r-un control mai eficace cu ajuto­ri aparaturii de măsură, partial in­­talată la cuptoarele de clincher, a atribuit de asemenea la reducerea risumului de combustibil. Operația e instalare a­­ acestei aparaturi este 1 cure de executare. Ritmul in care se efinitivează aceste lucrări nu este isă cel dorit, din cauza volumului mare de lucrări care depășește tine­ri capacitate de lucru a sectorului de specialitate ce se ocupă cu aceste mon­taje. Un factor important in menținerea unui consum de combustibil superior celui planificat, îl constituie procentul încă ridicat al umidității pastei la fa­bricile de ciment ce lucrează după pro­cedeul umed. Pentru remedierea aces­tei deficiențe s-au experimentat meto­de de reducere a umidității pastei cu ajutorul substanțelor tensioactive flui­­dificatoare. Rezultatele experimentale au fost satisfăcătoare dar aplicarea industrială întîrrzie, fiind to­tuși pro­iectarea instalațiilor necesare prepa­rării acestor substanțe. In fabricile de var, la cuptoarele Inelare, prin trecerea totală la arderea cu cărbuni, s-a realizat o importantă raționalizare a procesului de ardere, eliminîndu-se consumul­ de lemne. Ca­litatea necorespunzătoare a cărbuni­lor, împreună cu un insuficient con­trol al procesului de ardere, au men­ținut totuși la cuptoarele de var un consum ridicat de combustibil față de normele planificate. Prin definitivarea măsurilor tehnice propuse și inițiate în sector, prin in­troducerea în practica industrială a procedeelor tehnice avansate ca: e­­tanșa­rea capetelor cuptoarelor de clin­cher, izolarea tot termică, studii ter­­motehnice asupra procesului d­e arde­re (prin colaborarea întreprinderilor cu I.C.I.M.C. și Academia R.P.R.) și aplicarea rezultatelor acestor studii, se urmărește reducerea consumului d­e combustibil, organizarea unui proces național de ardere. Rezultatele obținu­te ta semestrul I deși nu sunt la înăl­țimea așteptărilor, sînt totuși conclu­dente, arătînd că există posibilități și rezerve de reducere a consumului de combustibil. Ele trebuie numai valo­rificate. ing. A. NIGOLESCU din D.G.l.L. Problema calcarului împiedică progresul fabricii din Fieni In lupta pentru transpunerea in viață a sarcinilor trasate de partid și guvern cu privire la atingerea unor obiective ale celui de al 2-lea plan cincinal, fabrica noastră a în­registrat în cursul semestrului I a­l acestui an unele succese, ca urmare a muncii depuse de muncitorii, teh­nicienii și inginerii colectivului nos­tru. Planul producției de ciment a fost îndeplinit în proporție de 101,8%. Valoarea producției globale a fost de 103,8%, iar a producției de mar­fă — de 103,6%. Productivitatea mun­cii în semestrul I a înregistrat, față de cifra planificată, o creștere de 7,8%. Salariul­ mediu al muncitorilor a crescut cu 10,2%față de plan, în timp ce numărul mediu al muncito­rilor a atins numai 96,3% față de cifra prevăzută în plan. Cifrele de mai sus, așa cum sunt enumerate, desigur că nu arată care au fost posibilitățile reale ale fabri­cii, acestea neputînd fi judecate de­cit printr-o analiză mai amănunțită a realizărilor la unele secții direct legate de procesul tehnologic,­­ care, datorită greutăților, au limitat rea­lizările noastre. In cursul primului cincinal, după cum se știe, fabrica noastră și-a du­blat capacitatea de producției, prin lucrările de investiții ce s-au execu­tat, iar toate muncile manuale de mare volum din fabrică au fost me­canizate, astfel că munca a devenit mai ușoară și productivitatea a în­registrat creșteri de la an la an — în mod corespunzător. Dacă pen­tru sectorul de fabricație propriu­­zis, situația a fost așa cum s-a arătat mai sus, în sectorul materiilor prime ritmul lucrărilor de investiții la unele din cariere nu a fost cel al lucrărilor din restul procesului teh­nologic. Consecința acestei rămâneri în urmă se reflectă în faptul că din totalul calcarului intrat în fabri­cație, noi nu am putut realiza prin­­.propriile noastre forțe decit 39,3%, restul fiind procurat din afară. În privința celorlalte materii prime, la marnă de pildă situația s-a prezen­tat normal, iar la ghips, datorită proiectării și punerii in funcțiune, prin posibilități proprii, a unui funi­cular în cariera Pucioasa, s-a eli­minat complet strangularea în apro­vizionarea cu acest material. De unde anul trecut eram în situația din prezent la calcar, adică procuram o parte din afară, anul acesta am fost și sintem­ în situația de a pu­tea livra ghips și altora. Acesta este de fapt motivul prin­cipal pentru care noi am reușit să |______________________________ reducem prețul de cost în semestru­­l numai cu 1,04%, față de­ prețurile medii realizate în anul 1955. Este evident deci că efortul nos­tru principal trebuie să se îndrepte spre rezolvarea acestei probleme­­cheie (a aprovizionării cu calcar nu­mai din cariera proprie) de a cărei soluționare depinde îndeplinirea in­tegrală a sarcinii de reducere a prețului de cost. Terminarea cît mai grabnică de către I.S.P.I.M.C. a planului defi­nitiv de exploatare și investiții din cariera noastră de calcar de la Les­pezi, este una din condiții ca să putem canaliza cu maximum de efect eforturile noastre înspre rezolvarea acestei importante probleme, întreprinderile de construcții nr. 132 și 136 trebuie să înțeleagă să-și imprime un ritm de lucru în pas cu nevoile noastre. Lucrările legate de mecanizarea to­tală a tuturor operațiilor din carieră (unele în curs de execuție)­,­ apro­vizionarea cu utilaje, materiale și dispozitive n­ecesare acestei lucrări, trebuie executate și realizate în­­ ter­menele stabilite și suntem­ siguri că astfel vom reuși în cursul trimes­trului IV/1956 să raportăm îndepli­nirea lor. In sectorul transporturilor materiei prime (f­unicul­are, c.f.i., auto) munca organizatorică și de ridicare a ni­velului profesional continuă cu re­zultate mulțumitoare și în general acest sector a fost la înălțimea sar­cinilor. In restul sectoarelor (teh­nologice și auxiliare) se manifestă în general aceeași atitudine pozitivă. Indicatorii intensivi și extensivi au fost realizați la morile brute, morse de ciment și la mașinile de însocuit. Nu același lucru se poate spune însă de secția cuptoare, unde s-au reali­zat numai indicatorii extensivi, în timp ce indicatorii de consum de combustibil au­­ fost depășiți, iar cei intensivi nu au fost realizați decât în proporție de­­ 98%. Aici trebuie să trecem la un ritm viu de îndepli­nire a măsurilor tehnico-organizato­­rice și în special la o cât mai grab­nică perfecționare a metodelor îna­intate aplicate. Metodele înaintate de muncă au găsit în preocuparea colectivului nos­tru locul cuvenit. Vom aminti numai de ultima care s-a aplicat și anume aceea a ridicării productivității mun­cii la nivelul orelor celor mai pro­ductive. Realizarea activității sec­toarelor noastre a arătat că in sec­torul materii prime aplicarea acestei inițiative va da rezultate bune și credem că nu va trece mult timp fără să vedem rezultatele. Datorită bunei colaborări ce luptăm să o men­ținem între secțiile din fabrică și intre întreprinderea noastră și cele­lalte întreprinderi, această inițiativă suntem­ convinși că va exista posibi­litatea să o extindem și în alte sec­toare, învățîmd unii de la alții și transmițîndu-ne reciproc experiența căpătată. Colectivul nostru duce mai departe tradiția fabricii de a livra numai marfă de bună calitate și sortimente de marcă superioară. Eventualele sezisări și reclamații, care se ivesc de la clienții noștri, se cercetează cu grijă și minuțiozitate și se explică destinatarilor noștri unele nedume­riri ce le au în legătură cu noile sortimente de ciment care nu su­nt suficient cunoscute consumatorilor. Controlul tehnic de calitate (C.T.C.), recent înființat în fabrica noastră, îl vom îndruma pe calea aplicării celor mai moderne și rapide metode de control a calității pentru a asi­gura maximul de rapiditate și de efi­ciență în activitatea sa. Grija față de om s-a reflectat prin creșterea cîștigului mediu al mun­citorilor în special și al salariaților în general, întreținerea fondului de locuințe tn bune condiții, organizarea de mani­festări culturale și sportivei, aprovi­zionarea cu materiale documentare a bibliotecii clubului și cabinetului tehnic, organizarea de conferințe pe linie de A.S.I.T. și S.R.S.C. au con­tribuit toate la ridicarea nivelului politic, cultural și profesional al oa­menilor noștri. Un salt calitativ deosebit s-ia făcut în fabrica noastră, în privința tre­burilor gospodărești. Menținerea cu­rățeniei și ordinei în toate sectoa­rele, economia de materiale prin ur­mărirea lor cu ajutorul fișelor-Uiintă, conducerea muncii contabile cu com­petență și perseverență — sunt toate elemente ce au contribuit la saltul calitativ semnalat. Dintr-o fabrică ce lucra cu un profit mic în anii trecuți, am ajuns anul acesta o întreprindere rentabilă fără datorii la bănci, cu o viteză a fondului de rulment mai mare decît acea normală și cu stocuri de materiale în limita normativelor. In fabrica noastră tinerii repre­zintă un număr apreciabil. El re­prezintă schimbul de m­îine și de modul cum știm să-i formăm vor depinde rezultatele ce le vor da ei cînd vor trece în munci de răs­pundere. Panourile de onoare, gaze­tele de perete au popularizat nume de tineri ca : Gheorghe Neagu, Ioan Neagu, Ni­colae Moraru, Nicolae Si­ta­ru și alții, ce sînt mîndria colec­tivului nostru și în care noi punem mari nădejdi. ION BULGĂREA directorul fabricii de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni •<1 In clișeul nostru prezetăm pe be­­tonistul Florea Mateescu verificînd finisarea unui bloc de zidărie din cărămizi ușoare cu placaj ceramic. Despre munca cercetă­torilor din I.C.M­­.C. s-au scris puține lucruri. Deși extrem de importantă pentru industria materia­lelor de construcții ea e aproape anonimă. Produsele noi, care sunt rezultatul muncii lor, asis­tența tehnico-științifică acordată fa­bricilor, sunt puțin cunoscute în masă. Și totuși munca lor merită să fie cunoscută și popularizată. pregătiri pentru lucrul pe timp de iarnă ndiferent dacă o fabrică este seve­­­ră sau permanentă, conducerea tre­ze sa ia din timp măsurile pregă­­tiare pentru lucru în perioada de lni. .a unitatea I-a a fabricii noastre, și cea mai mare, mai modernă și ii mecanizată din țară,­­ procesul mologic desfășurîndu-se în propor­­ție 60 la sută în interior — este cesar în fiecare an, că luăm o se­­de măsuri speciale pentru iarnă, acest scop încă din cursul lunii fie, intr-o ședință de lucru cu șefii unități și de servicii, colectivul conducere analizînd fiecare loc de încă, de la carieră și pînă la încăr­­­ea produselor finite in vagoane a borat un plan de măsuri tehnice­­anizatorice.­­in experiența iernii trecute am­­ o serie de învățăminte astfel, că iarna ce urmează vor fi luate toate isurile ca procesul de producție să poată desfășura nestingherit, iariera va fi asigurată contra în­otului în așa fel ca exploatarea ap­­ei să poată fi făcută cu excavatoa­­e eliradă. Prin planul de măsuri, fiiind exemplul fabricii „Ceramica“­­dbolia, s-au trasat sarcini precise­ntru protejarea frontului de exca­vare (menționez că la Roman, în pe­rioada de iarnă, temperatura scade pînă la minus 30—35 grade). Tot pen­tru asigurarea funcționării continue a fabricii depozitul subteran de argilă, cu o capacitate de cca. 4.000 mc va fi în permanență plin (la data actuală 90 la sută din depozit este plin cu ar­gilă). Screperele din depozit, care au rolul de a transporta argila la alimen­­tatoarele­ curle, prin îmbunătățirile ce li se vor aduce, vor fi pregătite pen­tru transportul argilei în condițiuni normale și nu prin improvizații ca anul trecut. întreaga instalație de în­călzire centrală din depozitul subte­ran de argilă va fi pusă la punct; toate instalațiile de încălzire centrală (aeroterme) din sala preselor, unde muncitorii lucrează cu apă, vor fi revizuite intrucît iarna trecută nu au dat satisfacție. Toate oalele de condens de la ins­talația de abur a bateriilor de aer cald care alimentează uscătoriile artificiale, vor fi reparate și puse la punct, în­­trucât în prima iarnă, defecțiunile a­­vute au provocat pierderea unei mari cantități de aburi, ceea ce a făcut ca bateria de 5 cazane să devină in­suficientă pentru uscarea cărămizilor în perioada de iarnă. Pentru a nu paraliza transportul pe liniile de garaj și decovil din cau­za viscolelor, care la noi sunt frec­vente, s-au luat măsuri pentru con­fecționarea și montarea din timp unor parazăpezi. In felul acesta vom a putea transporta fără întrerupere ar­gila din carieră, vom putea alimenta rezervoarele de combustibil (păcură și motorină) și vom livra, fără între­rupere, produsele finite. La secțiile auxiliare se va amenaja hala de fabricație a blocurilor de beton, astfel ca să se poată lucra in bune condiții și iarna prin construi­rea unor termobazine pentru aburirea blocurilor. In felul acesta se va scurta și ciclul de fabricație, produsele pu­țind fi livrate după 24 de ore de l­a aburire; același lucru se va face la secțiile auxiliare unde se fabrică țigle din ciment, coame, pavele de trotuar, tuburi de beton și borduri de trotuare. Traducerea în viață a întregului plan de măsuri este controlată de că­tre conducere, săptămînal, în ședin­țele de producție, luîndu-se măsuri operative ori de cite ori o sarcină nu este realizată la timp. TRAIAN ZAIDEL inginer-șef al Fabricii de cărămizi Roman H Hl Roadele inițiativei La Fabrica de ciment București ali­mentarea cu nisip și ghips se făcea cu mare greutate din cauza lipsei mij­loacelor de transport mecanizate. In 1953 un colectiv de tehnicieni din fa­brică a conceput un sistem de apro­vizionare cu vagonete trase de un lo­comotor pe linie de cale ferată de e­­cartament 600. Deși bună, din lipsa de preocupare a conducerii fabricii din acea perioa­dă, această inițiativă nu a fost pusă in practică. Deficiențele întimpinate in transportul nisipului și ghipsului au determinat actuala conducere a fabricii (director Nicolae Carpenco, inginer șef lemn David) împreună cu tehni­cienii Tudor Vlad și Ghiulamita Mir­­cea să se preocupe din nou de proble­ma mecanizării transportului. Urmărită îndeaproape realizarea vechiului pro­iect n-a mai întirziat. Merite deose­bite pentru această realizare revin, în afara celor menționați, și brigăzilor conduse de Marin Moreanu și Petre Cărău­șu. Datorită mecanizării transportului, producția carierei de nisip s-a mărit cu 100%, prețul tonei de nisip a scă­zut cu 1,25% iar la transporturi se realizează economii în valoare de 5000 de lei lunar. De asemenea se poate crea un stoc de 3000 tone de nisip pentru lucrul în timpul iernii. I. BOTEZATU corespondent întreprinderile din industria meta­­lelor de construcții pornesc acum întocmirea proiectelor de plan vind producția anului 1957. în ișt scop direcțiile generale indus­are își mobilizează toate forțele stru stabilirea indicilor, pe între­­nderi, astfel ca fiecare să-și poată deplini și chiar depăși sarcinile plan.­­a introducerea principiului gus­­făririi socialiste în secții, între­­nderile vor trebui, la rîndul lor, defalce planul de producție pe­ții principale și secții ajutătoare fel ca întregul plan tehnic, iu­­strial și financiar să poată fi ír­­mit pe baze reale. Avîntul luat industria noastră cere planuri ce în ce mai bine și mai just gătite. Conducătorii de întreprin­­s trebuie să cunoască în amănun­te conținutul lucrărilor de plan de­­ece de cal­i­tate a acestora se leagă a conducerii unei întreprinderi. Proiectul de plan financiar pe­­ 7, se va întocmi la nivelul direc­­țir generale (ca și anul trecut) trebuie ținut seama că el se bază pe două importante secțiuni plan care se întocmesc în între­­nderi și anume: plănul de apro­­ioniiare și planul prețului de cost; legătură cu aceasta este nece­­să precizăm legătura planului aprovizionare cu planul financiar legătura planului prețului de cost planul financiar. n planul financiar — la calculul rmotivului mijloacelor circulante trebuie cuprinse toate materiile materialele care figurează în nul de aprovizionare. Insă pentru astă operație nu se poate lua în cuzul normativelor mijloacelor in­tente, stocul normat trecut în nul de aprovizionare, datorită me­ci diferite de stabilire a stocului ■mnat în aceste două planuri. In nul de aprovizionare, stocul nor­mat = manipulare — sortare re­zerva de siguranță plus media re­zervei curente (stocul de materii și materia­l ce va trebui să rămînă în permanență în întreprindere) , în planul financiar, stocul normat = manipulare — sortare = rezerva de siguranță; normativul fondului de rulment = stoc normat + rezerva curentă. Astfel, pe cînd la întocmirea pla­nului de aprovizionare stocul norm­at constituie stocul de materii și ma­teriale ce trebuie să rămînă în per­manență în întreprindere pentru asi­gurarea ritmicității aprovizionării, în planul financiar (calculul fondului de rulment) stocul normat reprezintă numai o parte din normativul mij­loacelor circulante.Prin această metodologie diferită nu se creează condițiunile necesare întreprinderilor pentru a calcula just normativul mijloacelor circulante și mai ales pentru a face corelația îi­tre planul de aprovizionare și planul financiar, nici organul tutelar nu are posibilitatea de a verifica dacă normativele mijloacelor circulante stabilite de întreprinderi reprezintă exact necesarul de materii și mate­riale care să asigure continuitatea producției­. O altă cauză care duce la imposibilitatea verificării planului financiar cu planul de aprovizio­nare, din punct de vedere valoric, este faptul că planul de aprovizio­nare este întocmit pe prețul­­ de vînzare franco-vagon gata de încăr­care, transportul fiind trecut la fi­nele grupei de materiale într-o ci­fră globală, pe cînd planul finan­ciar (calculul normativului) prețurile luate în calcul sunt cele de achizi­ție ale materiilor și materialelor ce intră­ în producție și sunt cele care reies din scriptele întreprinderii (sau din calcul) adică franco-magazia în­treprinderii consumatoare .(preț de­ aprovizionare). Rezultă deci că in­treprinderile trebuie să prevadă în planul de aprovizionare, pe baza con­­sumurilor specifice realizate în anii de bază (minus sarcina de reducere aferentă) necesarul de materiale care să corespundă cu normativul de fond de rulment din planul financiar. Este de la sine înțeles că această con­cordanță se poate realiza numai în întreprindere și numai printr-o to­tală colaborare dintre sectorul teh­nic (aprovizionare etc.) și sectorul financiar-conntabil. Dacă analizăm felul în care au fost întocmite planurile financiare în ultimii ani vom găși nenumărate erori strecurate, fie din insuficienta­ cunoaștere a dispozițiunilor legale sau a neînsușirii metodologiei ce trebuie urmată în întocmirea acestui plan, fie din superficialiatea cu care organele de răspundere din între­prinderi privesc întocmirea lucrării de plan, fie din dorința, nemărtu­­risiită, de a crea rezerve latente in întreprinderi, ceea ce constituie o gravă eroare de orientare cu toate urmările ce decurg atît pentru în­treprindere cît și pentru întreaga eco­nomie națio­nală. Astfel, nu există o corelație în planurile întreprinderilor între nece­sarul pentru îndeplinirea planului, prevăzut în planul de aprovizionare, și necesarul de materii și materiale, din planul prețului de cost, necesar ce trebuie să fie stabilit­, pe baza consumurilor specifice. Această lipsă­­ de corelație duce la crearea de stocuri supranormative atunci cînd necesarul din planul de aprovizio­nare este mai mare decît consumul specific din planul prețului de cost. De asemenea, întreprinderea nu rea­lizează sarcina de reducere a prețu­lui de cost deoarece valoarea ma­terialelor necesare îndeplinirii planu­­­lui de aprovizionare este mai mare decât valoarea trecută în planul pre­­țului de cost._______________ In pri­ma ipoteză eroarea constă în modul de întocmire a planului de aprovizionare, iar în al doilea caz în neconcordanța dintre planul de aprovizionare și întocmirea pla­nului prețului de cost. Dacă problema corelației între ne­cesarul prevăzut în planul de apro­vizionare și normativul de fond de rulment la elementele: materii, ma­teriale etc., este imposibil de reali­zat pe direcții generale, acest lucru este mai ușor de rezolvat la nivelul întreprinderii unde, pe­ baza consu­murilor specifice realizate în anii precedenți, scriptele de evidență pot furniza date foarte apropiate de rea­litate, cel puțin pentru producția comparabilă LEGĂTURĂ PLANULUI PREȚULUI DE COST CU PLANUL FINANCIAR La întocmirea propunerilor de plan de preț de cost întreprinderile nu au analizat, în trecut, cu seriozitate, problema cheltui­el­iilor neproductive din anul de bază. Aceasta fie din cauză că nu au acordat suficient interes acestei probleme, fie că n­u și-au dat seama de urmări, fie că baza de calcul — ce o constituie , evidența corutabilă a anului de bază — nu este reală. Toate aceste stări de fapt au dus la o planificare nejusta a sarcinei de reducere a prețului de cost. Pentru anul 1957 propunerile de plan făcîndu-se în luna august 1956, întreprinderile vor trebui să veri­fice dacă cheltuielile neproductive au fost fost evidențiate ca atare în conturi și să stabilească — cît mai aproape de realitate — previziunile pînă l­a­­ finele anului. Stabilirea su­perficială de către unei­ întreprin­deri a cheltuielilor neproductive, duc la schimbarea sarcinii de reducere, a prețului de cost cu ocazia inafi­nitivării planului financiar, după în­cheierea bilanțului, fapt ce crează greutăți atît direcțiilor generale cît și întreprinderilor lor din cadrul aceleeași direcții generale. Planificarea reparațiilor curente și reviziilor periodice care sunt supor­tate din fondurile de producție, tre­buie să fie întocmită judicios și real de către mecanicul-șef din întreprin­dere, iar calculul și devizele respec­tive trebuie supuse analizei și apro­bării mecanicului-șef din direcția ge­nerală tutelară. Costul acestor repa­rații curente și revizii periodice, așa cum au fost aprobate, trebuie trecut în planul prețului de cost și el nu va putea fi depășit sub nici o formă. O lipsă cu urmări din cele mai grave o constituie frecventele mo­dificări ale planului de producție, fără a modifica concomitent și pla­­nul prețului de cost și în consecință­­ planul financiar. Trebuie să precii­zăm de la început că nu sunt per­­­mise modificări interne de plan care ar provoca micșorarea indicilor de rentabilitate aprobați prin bugetul de stat. Chiar dacă modificările interne de plan aduc după sine o creștere a acumulărilor (creșterea beneficiilor, respectiv micșorarea pierderilor pla­nificate) totuși, se impune modifi­carea planului prețului de cost și a planului financiar atît pentru mo­dificarea corelației cu bugetul sta­tului cît și pentru stabilirea unui plan real care să poată fi comparat cu realizările de producție la sta­bilirea, în mod echitabil, a fondu­lui directorului. întreprinderile noastre trebuie să depună deci toate eforturile pentru întocmirea unui plan financiar cît mai just, garanție de reușită a rea­lizării planului de producție pe 1957. M. GRUBEANU directorul Direcției plan finan­­ciar și îndrumare contabilă din M.I.I.M.C. PE TEME ECONOMICE n legătură cu pregătirea lucrărilor de planificare f­iancară Sâm­bătă 7 septembrie 1956 —nr. 346 Arderea varului în cuptoare rotative La fabrica de ciment a Combinatu­lui metalurgic, din orașul Norilsk, s-a experimentat fabricarea varului în cuptoare rotative. Pentru Început s-a încercat fabri­cuptorul e căptușit cu șamotit iar zona de clincherizare cu cărămizi cro­­momagnezitice. Cele mai bune rezul­tate au fost obținute arzîndu-se bulgări de 20—40—50 mm, varul rezultat cu­­prinzînd CaO + MgO = 85V#. Cînd era ars calcar pînă la 20 mm, pierderea prin praf era mare, iar calitatea varului inferioară (ori prea ars sau, dimpotri­vă, insuficient ars). Conținutul de Ca­CO3 în calcar a fost de 94,6%. Drept combustibil s-a folosit praful de cărbu­ne cu o finețe de măcinare de R90 = 8% și o putere calorică de 5500 cal/kg. Trebuie menționat că Intrucît cenușa este fuzibilă, In cuptor si-au format „i­­nele" ceea ce împiedică desfășurarea normală a arderii. Ca să se asigure procesul normal de ardere a varului. In cuptor a fost creat un mediu oxidant. Productivitatea cuptorului s-a ridicat la 4,5 tone/oră. Consumul de combustibil tehnologic la arderea varului în cuptorul rotativ este de 350—360 kg. pe tona de var, ceea ce depășește aproximativ cu 100/« consumul de combustibil de la arderea varului în cuptoarele verticale semi­­gazoase de tip Markelov. Insă calita­tea varului produs în cuptoare rotative este mult mai bună decit a varului ob­ținut in cuptore verticale: conținutul de CaO reprezintă 85% și mai mult, față de 65-70*­.. Pentru a se obține produse de bună calitate (cu un conținut de CaO­ 1 MgO = 85—90%) s-a creat în cuptor un re­gim termic constant și uniform, carac­terizat prin următorii indici: temperatura In zona de ardere 1250 carea pe cale umedă care însă nu dat rezultate. S-a trecut atunci la fa­­­bricarea pe cale uscată. Caracteristicile tehnice ale cuptoru­lui rotativ și ale răcitorului sunt: —13000C, temperatura gazelor de eva­cuare 550 ° C, depresiunea In camera de desprăfuire de după cuptor, 12—14 mm col. apă, consumul de aer primar initial 20 m/o, viteza amestecului de aer la ieșirea din injector 46 m/sec., viteza amestecului de aer, 340 mm col. apă. Controlul regimului de ardere se face cu aparate pentru măsurarea presiunii aerului insuflat, un aparat de măsurat tirajul de după cuptor, in cameră și în canalul orizontal pentru gazele de fum, un termocuplu pentru măsurarea tem­peraturii gazelor de evacuare, un disc pozitiv pentru măsurarea consumului aerului Inițial, un gaz canalizator pen­tru înregistrarea­ prezenței C02, C2 și CO în gazele de evacuare. Din toamna anului 1955 fabrica a în­ceput arderea varului numai în cuptoa­re rotative. In felul acesta necesarul de forte de muncă a scăzut similtar, aproape 100 de muncitori fiind folosiți acum la alte lucrări. Comparînd datele privind arderea varului în cuptoare rotative, cu datele arderii în cuptoare verticale mecani­zate, putem trage următoarele con­cluzii : 1. Cuptorul rotativ asigură un regim termic de ardere constant și egal și var de calitate superioară. 2. La arderea varului în cuptoare ro­tative se folosește calcar de dimensiuni mici, precum și deșeurile rămase la ca­rieră (calcar de 20—50 mm). 3. Se reduce numărul muncitorilor și se sporește productivitatea muncii. ing. A. A. LIII de la fabrica de ciment din Norilsk cuptorul rotativ răcîtorul lungime 49 m 20 m diametru 2,0/2,5 m 1,6 m unghi de Înclinație 8,5 ° 5 ° Viteza de rotat­» (turatii pe minut) 1,0—1,5 2,8 F­abrica de stufit de pe malul drept al Dunării Se transformă necontenit. Citește cali­ filoairea muncitorilor, se perfecționează ma­șinile și întregul proces de produc­ție. Inițiativa își găsește raibîi un larg cîmp de aplicare. • De cîtva timp, din hala prese­lor a dispărut o operație greoaie și oamenii ce o efectuau: scoaterea plăcilor cu cîrlige­le de la decupat pînă la locul de finisare. Sistemul de benzi transportoare pe role, realizat după un proiect întocmit în între­prindere, e mai sigur și mai pro­ductiv . Pînă nu de mult, cînd se ter­mina rola de sîrmă la presă era nevoie să se oprească mașina, ca să se lege căpătul unei noi role. întreruperea nu dura mai mult de cîteva minute, dar ea totaliza în decursul unui schimb, la o singură presă, o jumătate de oră. Inovatorii Gheorghe Găvenea, maistru de fa­bricație și Ștefan Tomoșoiu, mecanic la atelierul de întreținere, s-au gîn­­dit să elimine acești timpi morți, înlocuind minerul minelor manuale pentru reglarea urzelii de sîrmă cu o pereche de arcuri care mențin o presiune construită asupra sîrmei. Aplicată la presa 1, raț­ionalizareal a eliminat o operație neproductivă și a redus procentul de defecte.­­ Același colectiv de inovatori ex­perimentează în prezent un nou tip de role pentru bobinatorul de sîrmă. Fiind prevăzute cu colțare din fier cornier și cu un cerc marginal de ghidaj, ele sunt mai rigide și rezistă mai bine la lovire, ceea ce înlătură posibilitatea încurcării sîrmei.­ ­ Presele de stuf aveau un de­ da 1,60 m, cît prevede standardul, ai numai de 1,57 m. Cu prijteniu­l reparației mașinilor, colectivul ate­lierului de întreținere, condus de maistrul Carol Strobel, a avut ini­țiativa de a confecționa foarfece noi, montate pe postament în așa fel in­cit să se respecte dimensiunile din STAS.­­ Parcul mijloacelor de transport naval ale întreprinderii s-a mărit în ultima vreme cu două bacuri meta­­lice și cu elegantele remorchere „Ște­­­fan cel Mare“ și ,,Ioan Vodă cel Cumplit“. Alături de remorcherul ve­chi, cu cele 8 bacuri de lemn și 2 șlepuri­, dre aduc 1 Kirnîc în fabrică pînă la 6000 de maldăre de stuf, în greutate de cca. 10 kg. fiecara. ...ȘI CITEVA LIPSURI VECHI « 0 Ușile halei preselor sînt blon­cate de deșeuri de stuf. Grămezile de deșeuri au invadat și curtea, tracto­rul nu mai prididește să le scoată. Ce se face cu aceste deșeuri? Li se dă foc. Nu sunt predate pentru prelucrare fabricii de mucava din ve­­­cinătate, deoarece sunt amestecate cu capete de sîrmă. Oare acest material recoltat și transportat cu eforturi și cheltuială n-ar putea fi măcinat și folosit la confecționarea plăcilor de pardoseală sau a blocurilor termoizo­­lante ușoare din beton pentru construc­țiile rurale? Aceasta ar aduce fabricii și un beneficiu, pe lângă faptul­­ că ar ajuta la aprovizionarea țărănimii muncitoare cu materiale de construc­­ții de bună calitate.­­ Cîte prese lucrează în prezent? — Trei — De ce nu toate șase? — Fiindcă n-avem destui muncitori — De ce nu angajați alții? — Nu ne permite planul forțelor de muncă.—­ De ce acest plan e aș­a mic? — Fiind­că nu e prevăzut să lucrăm decitt cu trei prese. — De ce? — Ca să avem mașini de rezervă, în caz că se defectează cele în funcțiune. Un cerc vicios de teorii, care nu infirmă faptul real că nevoia de CE E NOU LA „SOLOMIT" ■ TULCEA fept constructiv: foarfecele care taie plăci de stufit pentru șantiere este marginile panourilor ânal plasați mai mare decit producția, prea in interiorul șablonului, din care cauză se obțiineau plăci late in D. C. r I ■"W*»" ,',­ Unul din bacurile fabricii a acostat de stuf la chei, aditănd un nou transport de Deltă. Echipa de la presa 3, care pro­duce plăci de 3,5 cm grosime, a câștigat întrecerea socialistă in luna august. Atit mecanicul Aspasia Bo­­lovan, di­n­ tovarășele sale — Maria Chircov, Paraschiva Gheorghe, Ele­na Mihai și Nastasia Guzman — sunt calificate in fabrică. D. C. Noi realizări culturale Cinematograful de la fabrica ..Vic­toria soc­ialistă"­Turd­a este apreciat mult de cimentisti Ca urmare a unei rodnice activități, anul trecut el a a ocupat locul doi în cadrul con­cursului pe țară al cinematografelor sindicale. Cimenti­știi nu erau însă mulțu­miți de aspectul cinematografului și au­­ pornit să-l renoveze. De cîtva timp lor,rărite d­e renovare se_ikSiă^_­șoară din plin, se înlocuiește cortina, căptușelile ușilor, se zugrăvește sala. De curînd, la poarta fabricii a apă­rut o nouă gazetă de perete. Prevă­zută cu o vitrină luminată, noua gazetă de perete are un aspect foarte plăcut. IOLANDA GANEA ION TURDEANU corespond cVi- V

Next