Constructorul, septembrie 1956 (Anul 8, nr. 346-350)
1956-09-01 / nr. 346
I* sss mHii. In primul semestru al acestui an sand uimul de combustibil în industria lanților dleși a depășit prevederii«! »lanului totuși, față de consumul realizat anul trecut în aceeași perioadă, nalichează o reducere simțitoare. Luat »mparativ pe cele două trimestre separat situația este următoarea: consumul de combustibil realizat în trimesruil 1/1955 a fost redus în trimestrul 1956 cu 11,1% (diferența între indiii de realizare a normei «te consum le pe trimestrul 1/1955 și trimestrul 1956); to trimestrul 11/1956 consumul de combustibil a fost redus față de rimenitrul 11/1955 cu 4,2%. Reducerea consumului de combustibil în cantități, precum și valoarea acestor reduceri, raportate la producia semestrului 1/1956 față de scimetrul 1/1955, este de 10.185 combustibil pnnvențional cu o valoare medie de ca 1.870.000 lei. Obținerea unor consumuri inferiore față de aceeași perioadă a anului tecut, a fost posibilă printr-um conrol cantitativ și calitativ al transporurilor de păcură, control efectuat aît în întreprinderile noastre cit și în afimăriile expeditoare urmărindu-se eminarea diferențelor de greutate înre matele emise de producători și canitățile efectiv descărcate. Acest contol permanent are drept scop descararea totală a cazianelor, reducereaierderilor rezultate prin operațiile de ipozitare a combustibilului, purjăritc, îmbunătățirea procesului de ardere, rintr-un control mai eficace cu ajutori aparaturii de măsură, partial intalată la cuptoarele de clincher, a atribuit de asemenea la reducerea risumului de combustibil. Operația e instalare a acestei aparaturi este 1 cure de executare. Ritmul in care se efinitivează aceste lucrări nu este isă cel dorit, din cauza volumului mare de lucrări care depășește tineri capacitate de lucru a sectorului de specialitate ce se ocupă cu aceste montaje. Un factor important in menținerea unui consum de combustibil superior celui planificat, îl constituie procentul încă ridicat al umidității pastei la fabricile de ciment ce lucrează după procedeul umed. Pentru remedierea acestei deficiențe s-au experimentat metode de reducere a umidității pastei cu ajutorul substanțelor tensioactive fluidificatoare. Rezultatele experimentale au fost satisfăcătoare dar aplicarea industrială întîrrzie, fiind totuși proiectarea instalațiilor necesare preparării acestor substanțe. In fabricile de var, la cuptoarele Inelare, prin trecerea totală la arderea cu cărbuni, s-a realizat o importantă raționalizare a procesului de ardere, eliminîndu-se consumul de lemne. Calitatea necorespunzătoare a cărbunilor, împreună cu un insuficient control al procesului de ardere, au menținut totuși la cuptoarele de var un consum ridicat de combustibil față de normele planificate. Prin definitivarea măsurilor tehnice propuse și inițiate în sector, prin introducerea în practica industrială a procedeelor tehnice avansate ca: etanșarea capetelor cuptoarelor de clincher, izolarea tot termică, studii termotehnice asupra procesului de ardere (prin colaborarea întreprinderilor cu I.C.I.M.C. și Academia R.P.R.) și aplicarea rezultatelor acestor studii, se urmărește reducerea consumului de combustibil, organizarea unui proces național de ardere. Rezultatele obținute ta semestrul I deși nu sunt la înălțimea așteptărilor, sînt totuși concludente, arătînd că există posibilități și rezerve de reducere a consumului de combustibil. Ele trebuie numai valorificate. ing. A. NIGOLESCU din D.G.l.L. Problema calcarului împiedică progresul fabricii din Fieni In lupta pentru transpunerea in viață a sarcinilor trasate de partid și guvern cu privire la atingerea unor obiective ale celui de al 2-lea plan cincinal, fabrica noastră a înregistrat în cursul semestrului I al acestui an unele succese, ca urmare a muncii depuse de muncitorii, tehnicienii și inginerii colectivului nostru. Planul producției de ciment a fost îndeplinit în proporție de 101,8%. Valoarea producției globale a fost de 103,8%, iar a producției de marfă — de 103,6%. Productivitatea muncii în semestrul I a înregistrat, față de cifra planificată, o creștere de 7,8%. Salariul mediu al muncitorilor a crescut cu 10,2%față de plan, în timp ce numărul mediu al muncitorilor a atins numai 96,3% față de cifra prevăzută în plan. Cifrele de mai sus, așa cum sunt enumerate, desigur că nu arată care au fost posibilitățile reale ale fabricii, acestea neputînd fi judecate decit printr-o analiză mai amănunțită a realizărilor la unele secții direct legate de procesul tehnologic, care, datorită greutăților, au limitat realizările noastre. In cursul primului cincinal, după cum se știe, fabrica noastră și-a dublat capacitatea de producției, prin lucrările de investiții ce s-au executat, iar toate muncile manuale de mare volum din fabrică au fost mecanizate, astfel că munca a devenit mai ușoară și productivitatea a înregistrat creșteri de la an la an — în mod corespunzător. Dacă pentru sectorul de fabricație propriuzis, situația a fost așa cum s-a arătat mai sus, în sectorul materiilor prime ritmul lucrărilor de investiții la unele din cariere nu a fost cel al lucrărilor din restul procesului tehnologic. Consecința acestei rămâneri în urmă se reflectă în faptul că din totalul calcarului intrat în fabricație, noi nu am putut realiza prin.propriile noastre forțe decit 39,3%, restul fiind procurat din afară. În privința celorlalte materii prime, la marnă de pildă situația s-a prezentat normal, iar la ghips, datorită proiectării și punerii in funcțiune, prin posibilități proprii, a unui funicular în cariera Pucioasa, s-a eliminat complet strangularea în aprovizionarea cu acest material. De unde anul trecut eram în situația din prezent la calcar, adică procuram o parte din afară, anul acesta am fost și sintem în situația de a putea livra ghips și altora. Acesta este de fapt motivul principal pentru care noi am reușit să |______________________________ reducem prețul de cost în semestrul numai cu 1,04%, față de prețurile medii realizate în anul 1955. Este evident deci că efortul nostru principal trebuie să se îndrepte spre rezolvarea acestei problemecheie (a aprovizionării cu calcar numai din cariera proprie) de a cărei soluționare depinde îndeplinirea integrală a sarcinii de reducere a prețului de cost. Terminarea cît mai grabnică de către I.S.P.I.M.C. a planului definitiv de exploatare și investiții din cariera noastră de calcar de la Lespezi, este una din condiții ca să putem canaliza cu maximum de efect eforturile noastre înspre rezolvarea acestei importante probleme, întreprinderile de construcții nr. 132 și 136 trebuie să înțeleagă să-și imprime un ritm de lucru în pas cu nevoile noastre. Lucrările legate de mecanizarea totală a tuturor operațiilor din carieră (unele în curs de execuție), aprovizionarea cu utilaje, materiale și dispozitive necesare acestei lucrări, trebuie executate și realizate în termenele stabilite și suntem siguri că astfel vom reuși în cursul trimestrului IV/1956 să raportăm îndeplinirea lor. In sectorul transporturilor materiei prime (funiculare, c.f.i., auto) munca organizatorică și de ridicare a nivelului profesional continuă cu rezultate mulțumitoare și în general acest sector a fost la înălțimea sarcinilor. In restul sectoarelor (tehnologice și auxiliare) se manifestă în general aceeași atitudine pozitivă. Indicatorii intensivi și extensivi au fost realizați la morile brute, morse de ciment și la mașinile de însocuit. Nu același lucru se poate spune însă de secția cuptoare, unde s-au realizat numai indicatorii extensivi, în timp ce indicatorii de consum de combustibil au fost depășiți, iar cei intensivi nu au fost realizați decât în proporție de 98%. Aici trebuie să trecem la un ritm viu de îndeplinire a măsurilor tehnico-organizatorice și în special la o cât mai grabnică perfecționare a metodelor înaintate aplicate. Metodele înaintate de muncă au găsit în preocuparea colectivului nostru locul cuvenit. Vom aminti numai de ultima care s-a aplicat și anume aceea a ridicării productivității muncii la nivelul orelor celor mai productive. Realizarea activității sectoarelor noastre a arătat că in sectorul materii prime aplicarea acestei inițiative va da rezultate bune și credem că nu va trece mult timp fără să vedem rezultatele. Datorită bunei colaborări ce luptăm să o menținem între secțiile din fabrică și intre întreprinderea noastră și celelalte întreprinderi, această inițiativă suntem convinși că va exista posibilitatea să o extindem și în alte sectoare, învățîmd unii de la alții și transmițîndu-ne reciproc experiența căpătată. Colectivul nostru duce mai departe tradiția fabricii de a livra numai marfă de bună calitate și sortimente de marcă superioară. Eventualele sezisări și reclamații, care se ivesc de la clienții noștri, se cercetează cu grijă și minuțiozitate și se explică destinatarilor noștri unele nedumeriri ce le au în legătură cu noile sortimente de ciment care nu sunt suficient cunoscute consumatorilor. Controlul tehnic de calitate (C.T.C.), recent înființat în fabrica noastră, îl vom îndruma pe calea aplicării celor mai moderne și rapide metode de control a calității pentru a asigura maximul de rapiditate și de eficiență în activitatea sa. Grija față de om s-a reflectat prin creșterea cîștigului mediu al muncitorilor în special și al salariaților în general, întreținerea fondului de locuințe tn bune condiții, organizarea de manifestări culturale și sportivei, aprovizionarea cu materiale documentare a bibliotecii clubului și cabinetului tehnic, organizarea de conferințe pe linie de A.S.I.T. și S.R.S.C. au contribuit toate la ridicarea nivelului politic, cultural și profesional al oamenilor noștri. Un salt calitativ deosebit s-ia făcut în fabrica noastră, în privința treburilor gospodărești. Menținerea curățeniei și ordinei în toate sectoarele, economia de materiale prin urmărirea lor cu ajutorul fișelor-Uiintă, conducerea muncii contabile cu competență și perseverență — sunt toate elemente ce au contribuit la saltul calitativ semnalat. Dintr-o fabrică ce lucra cu un profit mic în anii trecuți, am ajuns anul acesta o întreprindere rentabilă fără datorii la bănci, cu o viteză a fondului de rulment mai mare decît acea normală și cu stocuri de materiale în limita normativelor. In fabrica noastră tinerii reprezintă un număr apreciabil. El reprezintă schimbul de mîine și de modul cum știm să-i formăm vor depinde rezultatele ce le vor da ei cînd vor trece în munci de răspundere. Panourile de onoare, gazetele de perete au popularizat nume de tineri ca : Gheorghe Neagu, Ioan Neagu, Nicolae Moraru, Nicolae Sitaru și alții, ce sînt mîndria colectivului nostru și în care noi punem mari nădejdi. ION BULGĂREA directorul fabricii de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni •<1 In clișeul nostru prezetăm pe betonistul Florea Mateescu verificînd finisarea unui bloc de zidărie din cărămizi ușoare cu placaj ceramic. Despre munca cercetătorilor din I.C.M.C. s-au scris puține lucruri. Deși extrem de importantă pentru industria materialelor de construcții ea e aproape anonimă. Produsele noi, care sunt rezultatul muncii lor, asistența tehnico-științifică acordată fabricilor, sunt puțin cunoscute în masă. Și totuși munca lor merită să fie cunoscută și popularizată. pregătiri pentru lucrul pe timp de iarnă ndiferent dacă o fabrică este severă sau permanentă, conducerea treze sa ia din timp măsurile pregătiare pentru lucru în perioada de lni. .a unitatea I-a a fabricii noastre, și cea mai mare, mai modernă și ii mecanizată din țară, procesul mologic desfășurîndu-se în proporție 60 la sută în interior — este cesar în fiecare an, că luăm o sede măsuri speciale pentru iarnă, acest scop încă din cursul lunii fie, intr-o ședință de lucru cu șefii unități și de servicii, colectivul conducere analizînd fiecare loc de încă, de la carieră și pînă la încărea produselor finite in vagoane a borat un plan de măsuri tehniceanizatorice.in experiența iernii trecute am o serie de învățăminte astfel, că iarna ce urmează vor fi luate toate isurile ca procesul de producție să poată desfășura nestingherit, iariera va fi asigurată contra înotului în așa fel ca exploatarea apei să poată fi făcută cu excavatoae eliradă. Prin planul de măsuri, fiiind exemplul fabricii „Ceramica“dbolia, s-au trasat sarcini precisentru protejarea frontului de excavare (menționez că la Roman, în perioada de iarnă, temperatura scade pînă la minus 30—35 grade). Tot pentru asigurarea funcționării continue a fabricii depozitul subteran de argilă, cu o capacitate de cca. 4.000 mc va fi în permanență plin (la data actuală 90 la sută din depozit este plin cu argilă). Screperele din depozit, care au rolul de a transporta argila la alimentatoarele curle, prin îmbunătățirile ce li se vor aduce, vor fi pregătite pentru transportul argilei în condițiuni normale și nu prin improvizații ca anul trecut. întreaga instalație de încălzire centrală din depozitul subteran de argilă va fi pusă la punct; toate instalațiile de încălzire centrală (aeroterme) din sala preselor, unde muncitorii lucrează cu apă, vor fi revizuite intrucît iarna trecută nu au dat satisfacție. Toate oalele de condens de la instalația de abur a bateriilor de aer cald care alimentează uscătoriile artificiale, vor fi reparate și puse la punct, întrucât în prima iarnă, defecțiunile avute au provocat pierderea unei mari cantități de aburi, ceea ce a făcut ca bateria de 5 cazane să devină insuficientă pentru uscarea cărămizilor în perioada de iarnă. Pentru a nu paraliza transportul pe liniile de garaj și decovil din cauza viscolelor, care la noi sunt frecvente, s-au luat măsuri pentru confecționarea și montarea din timp unor parazăpezi. In felul acesta vom a putea transporta fără întrerupere argila din carieră, vom putea alimenta rezervoarele de combustibil (păcură și motorină) și vom livra, fără întrerupere, produsele finite. La secțiile auxiliare se va amenaja hala de fabricație a blocurilor de beton, astfel ca să se poată lucra in bune condiții și iarna prin construirea unor termobazine pentru aburirea blocurilor. In felul acesta se va scurta și ciclul de fabricație, produsele puțind fi livrate după 24 de ore de la aburire; același lucru se va face la secțiile auxiliare unde se fabrică țigle din ciment, coame, pavele de trotuar, tuburi de beton și borduri de trotuare. Traducerea în viață a întregului plan de măsuri este controlată de către conducere, săptămînal, în ședințele de producție, luîndu-se măsuri operative ori de cite ori o sarcină nu este realizată la timp. TRAIAN ZAIDEL inginer-șef al Fabricii de cărămizi Roman H Hl Roadele inițiativei La Fabrica de ciment București alimentarea cu nisip și ghips se făcea cu mare greutate din cauza lipsei mijloacelor de transport mecanizate. In 1953 un colectiv de tehnicieni din fabrică a conceput un sistem de aprovizionare cu vagonete trase de un locomotor pe linie de cale ferată de ecartament 600. Deși bună, din lipsa de preocupare a conducerii fabricii din acea perioadă, această inițiativă nu a fost pusă in practică. Deficiențele întimpinate in transportul nisipului și ghipsului au determinat actuala conducere a fabricii (director Nicolae Carpenco, inginer șef lemn David) împreună cu tehnicienii Tudor Vlad și Ghiulamita Mircea să se preocupe din nou de problema mecanizării transportului. Urmărită îndeaproape realizarea vechiului proiect n-a mai întirziat. Merite deosebite pentru această realizare revin, în afara celor menționați, și brigăzilor conduse de Marin Moreanu și Petre Cărăușu. Datorită mecanizării transportului, producția carierei de nisip s-a mărit cu 100%, prețul tonei de nisip a scăzut cu 1,25% iar la transporturi se realizează economii în valoare de 5000 de lei lunar. De asemenea se poate crea un stoc de 3000 tone de nisip pentru lucrul în timpul iernii. I. BOTEZATU corespondent întreprinderile din industria metalelor de construcții pornesc acum întocmirea proiectelor de plan vind producția anului 1957. în ișt scop direcțiile generale indusare își mobilizează toate forțele stru stabilirea indicilor, pe întrenderi, astfel ca fiecare să-și poată deplini și chiar depăși sarcinile plan.a introducerea principiului gusfăririi socialiste în secții, întrenderile vor trebui, la rîndul lor, defalce planul de producție peții principale și secții ajutătoare fel ca întregul plan tehnic, iustrial și financiar să poată fi írmit pe baze reale. Avîntul luat industria noastră cere planuri ce în ce mai bine și mai just gătite. Conducătorii de întreprins trebuie să cunoască în amănunte conținutul lucrărilor de plan deece de calitate a acestora se leagă a conducerii unei întreprinderi. Proiectul de plan financiar pe 7, se va întocmi la nivelul direcțir generale (ca și anul trecut) trebuie ținut seama că el se bază pe două importante secțiuni plan care se întocmesc în întrenderi și anume: plănul de aproioniiare și planul prețului de cost; legătură cu aceasta este necesă precizăm legătura planului aprovizionare cu planul financiar legătura planului prețului de cost planul financiar. n planul financiar — la calculul rmotivului mijloacelor circulante trebuie cuprinse toate materiile materialele care figurează în nul de aprovizionare. Insă pentru astă operație nu se poate lua în cuzul normativelor mijloacelor intente, stocul normat trecut în nul de aprovizionare, datorită meci diferite de stabilire a stocului ■mnat în aceste două planuri. In nul de aprovizionare, stocul normat = manipulare — sortare rezerva de siguranță plus media rezervei curente (stocul de materii și material ce va trebui să rămînă în permanență în întreprindere) , în planul financiar, stocul normat = manipulare — sortare = rezerva de siguranță; normativul fondului de rulment = stoc normat + rezerva curentă. Astfel, pe cînd la întocmirea planului de aprovizionare stocul normat constituie stocul de materii și materiale ce trebuie să rămînă în permanență în întreprindere pentru asigurarea ritmicității aprovizionării, în planul financiar (calculul fondului de rulment) stocul normat reprezintă numai o parte din normativul mijloacelor circulante.Prin această metodologie diferită nu se creează condițiunile necesare întreprinderilor pentru a calcula just normativul mijloacelor circulante și mai ales pentru a face corelația îitre planul de aprovizionare și planul financiar, nici organul tutelar nu are posibilitatea de a verifica dacă normativele mijloacelor circulante stabilite de întreprinderi reprezintă exact necesarul de materii și materiale care să asigure continuitatea producției. O altă cauză care duce la imposibilitatea verificării planului financiar cu planul de aprovizionare, din punct de vedere valoric, este faptul că planul de aprovizionare este întocmit pe prețul de vînzare franco-vagon gata de încărcare, transportul fiind trecut la finele grupei de materiale într-o cifră globală, pe cînd planul financiar (calculul normativului) prețurile luate în calcul sunt cele de achiziție ale materiilor și materialelor ce intră în producție și sunt cele care reies din scriptele întreprinderii (sau din calcul) adică franco-magazia întreprinderii consumatoare .(preț de aprovizionare). Rezultă deci că intreprinderile trebuie să prevadă în planul de aprovizionare, pe baza consumurilor specifice realizate în anii de bază (minus sarcina de reducere aferentă) necesarul de materiale care să corespundă cu normativul de fond de rulment din planul financiar. Este de la sine înțeles că această concordanță se poate realiza numai în întreprindere și numai printr-o totală colaborare dintre sectorul tehnic (aprovizionare etc.) și sectorul financiar-conntabil. Dacă analizăm felul în care au fost întocmite planurile financiare în ultimii ani vom găși nenumărate erori strecurate, fie din insuficienta cunoaștere a dispozițiunilor legale sau a neînsușirii metodologiei ce trebuie urmată în întocmirea acestui plan, fie din superficialiatea cu care organele de răspundere din întreprinderi privesc întocmirea lucrării de plan, fie din dorința, nemărturisiită, de a crea rezerve latente in întreprinderi, ceea ce constituie o gravă eroare de orientare cu toate urmările ce decurg atît pentru întreprindere cît și pentru întreaga economie națională. Astfel, nu există o corelație în planurile întreprinderilor între necesarul pentru îndeplinirea planului, prevăzut în planul de aprovizionare, și necesarul de materii și materiale, din planul prețului de cost, necesar ce trebuie să fie stabilit, pe baza consumurilor specifice. Această lipsă de corelație duce la crearea de stocuri supranormative atunci cînd necesarul din planul de aprovizionare este mai mare decît consumul specific din planul prețului de cost. De asemenea, întreprinderea nu realizează sarcina de reducere a prețului de cost deoarece valoarea materialelor necesare îndeplinirii planului de aprovizionare este mai mare decât valoarea trecută în planul prețului de cost._______________ In prima ipoteză eroarea constă în modul de întocmire a planului de aprovizionare, iar în al doilea caz în neconcordanța dintre planul de aprovizionare și întocmirea planului prețului de cost. Dacă problema corelației între necesarul prevăzut în planul de aprovizionare și normativul de fond de rulment la elementele: materii, materiale etc., este imposibil de realizat pe direcții generale, acest lucru este mai ușor de rezolvat la nivelul întreprinderii unde, pe baza consumurilor specifice realizate în anii precedenți, scriptele de evidență pot furniza date foarte apropiate de realitate, cel puțin pentru producția comparabilă LEGĂTURĂ PLANULUI PREȚULUI DE COST CU PLANUL FINANCIAR La întocmirea propunerilor de plan de preț de cost întreprinderile nu au analizat, în trecut, cu seriozitate, problema cheltuieliilor neproductive din anul de bază. Aceasta fie din cauză că nu au acordat suficient interes acestei probleme, fie că nu și-au dat seama de urmări, fie că baza de calcul — ce o constituie , evidența corutabilă a anului de bază — nu este reală. Toate aceste stări de fapt au dus la o planificare nejusta a sarcinei de reducere a prețului de cost. Pentru anul 1957 propunerile de plan făcîndu-se în luna august 1956, întreprinderile vor trebui să verifice dacă cheltuielile neproductive au fost fost evidențiate ca atare în conturi și să stabilească — cît mai aproape de realitate — previziunile pînă la finele anului. Stabilirea superficială de către unei întreprinderi a cheltuielilor neproductive, duc la schimbarea sarcinii de reducere, a prețului de cost cu ocazia inafinitivării planului financiar, după încheierea bilanțului, fapt ce crează greutăți atît direcțiilor generale cît și întreprinderilor lor din cadrul aceleeași direcții generale. Planificarea reparațiilor curente și reviziilor periodice care sunt suportate din fondurile de producție, trebuie să fie întocmită judicios și real de către mecanicul-șef din întreprindere, iar calculul și devizele respective trebuie supuse analizei și aprobării mecanicului-șef din direcția generală tutelară. Costul acestor reparații curente și revizii periodice, așa cum au fost aprobate, trebuie trecut în planul prețului de cost și el nu va putea fi depășit sub nici o formă. O lipsă cu urmări din cele mai grave o constituie frecventele modificări ale planului de producție, fără a modifica concomitent și planul prețului de cost și în consecință planul financiar. Trebuie să preciizăm de la început că nu sunt permise modificări interne de plan care ar provoca micșorarea indicilor de rentabilitate aprobați prin bugetul de stat. Chiar dacă modificările interne de plan aduc după sine o creștere a acumulărilor (creșterea beneficiilor, respectiv micșorarea pierderilor planificate) totuși, se impune modificarea planului prețului de cost și a planului financiar atît pentru modificarea corelației cu bugetul statului cît și pentru stabilirea unui plan real care să poată fi comparat cu realizările de producție la stabilirea, în mod echitabil, a fondului directorului. întreprinderile noastre trebuie să depună deci toate eforturile pentru întocmirea unui plan financiar cît mai just, garanție de reușită a realizării planului de producție pe 1957. M. GRUBEANU directorul Direcției plan financiar și îndrumare contabilă din M.I.I.M.C. PE TEME ECONOMICE n legătură cu pregătirea lucrărilor de planificare fiancară Sâmbătă 7 septembrie 1956 —nr. 346 Arderea varului în cuptoare rotative La fabrica de ciment a Combinatului metalurgic, din orașul Norilsk, s-a experimentat fabricarea varului în cuptoare rotative. Pentru Început s-a încercat fabricuptorul e căptușit cu șamotit iar zona de clincherizare cu cărămizi cromomagnezitice. Cele mai bune rezultate au fost obținute arzîndu-se bulgări de 20—40—50 mm, varul rezultat cuprinzînd CaO + MgO = 85V#. Cînd era ars calcar pînă la 20 mm, pierderea prin praf era mare, iar calitatea varului inferioară (ori prea ars sau, dimpotrivă, insuficient ars). Conținutul de CaCO3 în calcar a fost de 94,6%. Drept combustibil s-a folosit praful de cărbune cu o finețe de măcinare de R90 = 8% și o putere calorică de 5500 cal/kg. Trebuie menționat că Intrucît cenușa este fuzibilă, In cuptor si-au format „inele" ceea ce împiedică desfășurarea normală a arderii. Ca să se asigure procesul normal de ardere a varului. In cuptor a fost creat un mediu oxidant. Productivitatea cuptorului s-a ridicat la 4,5 tone/oră. Consumul de combustibil tehnologic la arderea varului în cuptorul rotativ este de 350—360 kg. pe tona de var, ceea ce depășește aproximativ cu 100/« consumul de combustibil de la arderea varului în cuptoarele verticale semigazoase de tip Markelov. Insă calitatea varului produs în cuptoare rotative este mult mai bună decit a varului obținut in cuptore verticale: conținutul de CaO reprezintă 85% și mai mult, față de 65-70*.. Pentru a se obține produse de bună calitate (cu un conținut de CaO 1 MgO = 85—90%) s-a creat în cuptor un regim termic constant și uniform, caracterizat prin următorii indici: temperatura In zona de ardere 1250 carea pe cale umedă care însă nu dat rezultate. S-a trecut atunci la fabricarea pe cale uscată. Caracteristicile tehnice ale cuptorului rotativ și ale răcitorului sunt: —13000C, temperatura gazelor de evacuare 550 ° C, depresiunea In camera de desprăfuire de după cuptor, 12—14 mm col. apă, consumul de aer primar initial 20 m/o, viteza amestecului de aer la ieșirea din injector 46 m/sec., viteza amestecului de aer, 340 mm col. apă. Controlul regimului de ardere se face cu aparate pentru măsurarea presiunii aerului insuflat, un aparat de măsurat tirajul de după cuptor, in cameră și în canalul orizontal pentru gazele de fum, un termocuplu pentru măsurarea temperaturii gazelor de evacuare, un disc pozitiv pentru măsurarea consumului aerului Inițial, un gaz canalizator pentru înregistrarea prezenței C02, C2 și CO în gazele de evacuare. Din toamna anului 1955 fabrica a început arderea varului numai în cuptoare rotative. In felul acesta necesarul de forte de muncă a scăzut similtar, aproape 100 de muncitori fiind folosiți acum la alte lucrări. Comparînd datele privind arderea varului în cuptoare rotative, cu datele arderii în cuptoare verticale mecanizate, putem trage următoarele concluzii : 1. Cuptorul rotativ asigură un regim termic de ardere constant și egal și var de calitate superioară. 2. La arderea varului în cuptoare rotative se folosește calcar de dimensiuni mici, precum și deșeurile rămase la carieră (calcar de 20—50 mm). 3. Se reduce numărul muncitorilor și se sporește productivitatea muncii. ing. A. A. LIII de la fabrica de ciment din Norilsk cuptorul rotativ răcîtorul lungime 49 m 20 m diametru 2,0/2,5 m 1,6 m unghi de Înclinație 8,5 ° 5 ° Viteza de rotat» (turatii pe minut) 1,0—1,5 2,8 Fabrica de stufit de pe malul drept al Dunării Se transformă necontenit. Citește cali filoairea muncitorilor, se perfecționează mașinile și întregul proces de producție. Inițiativa își găsește raibîi un larg cîmp de aplicare. • De cîtva timp, din hala preselor a dispărut o operație greoaie și oamenii ce o efectuau: scoaterea plăcilor cu cîrligele de la decupat pînă la locul de finisare. Sistemul de benzi transportoare pe role, realizat după un proiect întocmit în întreprindere, e mai sigur și mai productiv . Pînă nu de mult, cînd se termina rola de sîrmă la presă era nevoie să se oprească mașina, ca să se lege căpătul unei noi role. întreruperea nu dura mai mult de cîteva minute, dar ea totaliza în decursul unui schimb, la o singură presă, o jumătate de oră. Inovatorii Gheorghe Găvenea, maistru de fabricație și Ștefan Tomoșoiu, mecanic la atelierul de întreținere, s-au gîndit să elimine acești timpi morți, înlocuind minerul minelor manuale pentru reglarea urzelii de sîrmă cu o pereche de arcuri care mențin o presiune construită asupra sîrmei. Aplicată la presa 1, raționalizareal a eliminat o operație neproductivă și a redus procentul de defecte. Același colectiv de inovatori experimentează în prezent un nou tip de role pentru bobinatorul de sîrmă. Fiind prevăzute cu colțare din fier cornier și cu un cerc marginal de ghidaj, ele sunt mai rigide și rezistă mai bine la lovire, ceea ce înlătură posibilitatea încurcării sîrmei. Presele de stuf aveau un de da 1,60 m, cît prevede standardul, ai numai de 1,57 m. Cu prijteniul reparației mașinilor, colectivul atelierului de întreținere, condus de maistrul Carol Strobel, a avut inițiativa de a confecționa foarfece noi, montate pe postament în așa fel incit să se respecte dimensiunile din STAS. Parcul mijloacelor de transport naval ale întreprinderii s-a mărit în ultima vreme cu două bacuri metalice și cu elegantele remorchere „Ștefan cel Mare“ și ,,Ioan Vodă cel Cumplit“. Alături de remorcherul vechi, cu cele 8 bacuri de lemn și 2 șlepuri, dre aduc 1 Kirnîc în fabrică pînă la 6000 de maldăre de stuf, în greutate de cca. 10 kg. fiecara. ...ȘI CITEVA LIPSURI VECHI « 0 Ușile halei preselor sînt bloncate de deșeuri de stuf. Grămezile de deșeuri au invadat și curtea, tractorul nu mai prididește să le scoată. Ce se face cu aceste deșeuri? Li se dă foc. Nu sunt predate pentru prelucrare fabricii de mucava din vecinătate, deoarece sunt amestecate cu capete de sîrmă. Oare acest material recoltat și transportat cu eforturi și cheltuială n-ar putea fi măcinat și folosit la confecționarea plăcilor de pardoseală sau a blocurilor termoizolante ușoare din beton pentru construcțiile rurale? Aceasta ar aduce fabricii și un beneficiu, pe lângă faptul că ar ajuta la aprovizionarea țărănimii muncitoare cu materiale de construcții de bună calitate. Cîte prese lucrează în prezent? — Trei — De ce nu toate șase? — Fiindcă n-avem destui muncitori — De ce nu angajați alții? — Nu ne permite planul forțelor de muncă.— De ce acest plan e așa mic? — Fiindcă nu e prevăzut să lucrăm decitt cu trei prese. — De ce? — Ca să avem mașini de rezervă, în caz că se defectează cele în funcțiune. Un cerc vicios de teorii, care nu infirmă faptul real că nevoia de CE E NOU LA „SOLOMIT" ■ TULCEA fept constructiv: foarfecele care taie plăci de stufit pentru șantiere este marginile panourilor ânal plasați mai mare decit producția, prea in interiorul șablonului, din care cauză se obțiineau plăci late in D. C. r I ■"W*»" ,', Unul din bacurile fabricii a acostat de stuf la chei, aditănd un nou transport de Deltă. Echipa de la presa 3, care produce plăci de 3,5 cm grosime, a câștigat întrecerea socialistă in luna august. Atit mecanicul Aspasia Bolovan, din tovarășele sale — Maria Chircov, Paraschiva Gheorghe, Elena Mihai și Nastasia Guzman — sunt calificate in fabrică. D. C. Noi realizări culturale Cinematograful de la fabrica ..Victoria socialistă"Turda este apreciat mult de cimentisti Ca urmare a unei rodnice activități, anul trecut el a a ocupat locul doi în cadrul concursului pe țară al cinematografelor sindicale. Cimentiștii nu erau însă mulțumiți de aspectul cinematografului și au pornit să-l renoveze. De cîtva timp lor,rărite de renovare se_ikSiă^_șoară din plin, se înlocuiește cortina, căptușelile ușilor, se zugrăvește sala. De curînd, la poarta fabricii a apărut o nouă gazetă de perete. Prevăzută cu o vitrină luminată, noua gazetă de perete are un aspect foarte plăcut. IOLANDA GANEA ION TURDEANU corespond cVi- V