Constructorul, decembrie 1956 (Anul 8, nr. 359-363)

1956-12-01 / nr. 359

■.«üBiViV Pentru îmbunătățirea invățămî -------— în școlile de maiștri Cititorii gazetei „Constructorul“ au putut urmări în ultimile două luni, o interesantă anchetă în legătură cu si­tuația actuală și cu perspectivele în­­vățămîntului tehnic pentru maiștri ce se desfășoară prin cursuri fără frec­­vență. Interesul pe care l-a stîrnit a­­ceastă anchetă a fost evident și s-a manifestat prin numărul mare de scri­sori primite de redacție, din care multe au fost publicate. Și Oficiul de pregătire a cadrelor din M. C. a fost vizitat de o serie de lucrători din in­dustria noastră, care, au venit per­sonal să-și exprime punctul de vede­re, precum și propunerile pentru îm­bunătățirea acestui sistem de învă­­țămînt. Larga participare pe care a avut-o discuția atît­ din partea elevi­­lor-maiștri, precum și din partea unor tehnicieni, ingineri și conducători ai întreprinderilor și trusturilor noastre, arată că gazeta „Constructorul“ nu a greșit cînd a ales această temă de discuție. In cele ce urmează, voi încerca să sistematizez rezultatele anchetei. Și să arăt ce măsuri concrete înțelege să ia Oficiul de pregătirea cadrelor pe liinia îmbunătățirii învățămâ­ntului tehnic, fără frecventă pentru maiștri. In legătură cu materialul necesar studiului individual, toți participanții la discuții au fost unanimi, în sensul că școala trebuie să pună la dispo­ziția cursanților mai mult material tipărit sau multiplicat în vederea în­sușirii materiei. Acest lucru se poate face fie pe calea unor breviare, a căror necesitate a fost subliniată și în scrisorile tovarășilor ing. Mari­­nescu de la Ministerul Industriei Ma­terialelor de Construcții și Ion Po­­pescu maistru la Trustul nr. 13 fie pe calea unor manuale specifice nivelu­lui respectiv. In această problemă ministerul a și acționat. Pînă azi au apărut breviarele pentru cursurile de construcții civile, tehnologia materia­lelor de construcții, protecția muncii, organe de mașini, și electrotehnică pentru anul I. Restul breviarelor de anul 1 precum și cele de anul 11 sînt in pregătire, urmîmd să fie terminate pînă la 1 ianuarie 1957. Breviarele apărute sînt în curs de expediere la unități­ In ceea ce privește manualele — care și ele au fost insistent cerute de unii participanți la discuție (tov. Ștefan Antal directorul, Trustului de construcții nr. 9, Octavian Dinescu, maistru al Trustului nr. 13, și alții)— situația este mai greu de rezolvat. Pentru constructori, se găsesc unele manuale de specialitate indicate în bibliografie. Pentru instalatori și me­canici precum și pentru studiul mate­maticii s-au luat măsuri pentru a cern­traliza la Școala tehnică de maiștri toate manualele fostelor școli medii tehnice, manuale care corespund în bună parte învățămîntului pentru maiștri. Acestea vor fi trimise în foarte scurtă vreme la trusturi și vor fi distribuite cursanților. De asemenea ministerul a luat măsuri pentru tipă­rirea unui manual de mecanică și re­zistență la nivelul școlilor de maiștri, care va umple un gol foarte simțit în prezent. Print-o dispoziție recentă a oficiului de pregătirea cadrelor, întărită prin avizul Ministerului de Finanțe, s-a stabilit obligația trusturilor, pe linia H.C.M. nr. 1433, de a asigura mate­rialul didactic, și rechizitele necesare elevilor. Toți cei ce au scris gazetei, — a­­proape fără excepție — au relevat lip­sa de ajutor acordată maiștrilor în anul școlar trecut. Prinși de preo­cupările zilnice ale producției și lip­siți de obișnuința de a învăța, mulți cursanți au avut greutăți mari în însușirea materiei. Cercurile de pregă­tire de pe lîngă întreprinderi, trustu­ri sau șantiere, cerute de participan­ții­ la anchetă s-au dovedit într-ade­­văr a fi indispensabile. In baza pre­vederilor Hotărîrii nr. 1433, Ministe­rul Construcțiilor a si luat măsuri pentru înfintarea acestor cercuri. In capitală, cercul de pregătire pentru cursanții secției fără frecventă a Șco­lii tehnice de maiștri a și luat fiin­ță; el funcționează în localul clubu­lui „Constructorul“. Ministerul transmis dispoziții pentru înființarea a și a altor centre de pregătire pe lingă trusturi și marile șantiere, astfel că în curînd majoritatea maiștrilor ce urmează cursurile fără frecvență vor dispune de îndrumarea și ajutorul ne­cesar. Cercurile de pregătire funcționează sub răspunderea birourilor de pregăti­rea cadrelor de pe lingă trusturi. In cadrul lor cursanți­ vor avea timp de 6 ore pe săptămînă — grupate într-una sau două după amieze — seminarii și ore de lucrări practice de aplicații, conduse de ingineri experimentați în munca de producție și învățămînt. Ei vor primi ajutor pentru întocmirea la timp și în bune condiții și a temelor de control și a planului individual de studiu. Lectorii vor fi plătiți, pentru a-și duce această activitate cu exi­gență și conștiinciozitate. Este o sar­­cină a conducerilor trusturilor să or­ganizeze în așa fel aceste seminarii, în­cît să poată beneficia de ele un număr cît mai mare de cursanți, iar prin organele de teren să controleze participarea maiștrilor la seminarii. Ancheta gazetei „Constructorul“ a scos în evidență și unele părți ne­gative din partea cursanților. Astfel tov. Octavian Dinescu de la Trustul nr. 13, cere, și pe bună dreptate, ca Școala tehnică de maiștri să organi­zeze cursuri de pregătire înaintea se­siunilor de examen. Noi considerăm ca o lipsă a tov. Dinescu, precum și a organelor de învățămînt din trust faptul că un cursant nu știe că ace­ste cursuri s-au­­ init cu regularitate și că se țin chiar și în prezent pen­tru pregătirea sesiunii din 2—16 de­cembrie. Și aceasta ne aduce la ultima pro­blemă pe care vreau s-o ating în aceste concluzii și anume sesiunea de examene, pentru anul I, din 2—16 de­cembrie. Această sesiune, pe care am anuntat-o din vreme tot în paginile ziarului, a fost acordată în mod ex­cepțional din cauză că cca 70% din cursanții înscriși in anul I al secției fără frecvență, nu s-au prezentat la sesiunile normale din vară și toamnă. S-a atras de nenumărate ori atenția unităților, prin circulari, note telefo­nice, și prin organele de teren că a­­ceastă sesiune este obligatorie pentru toti restanțierii. Cu toate acestea par­ticiparea la cursurile de pregătire este foarte nesatisfăcătoare. Nu putem încă trece, concluzii asupra numărului de candidați care se vor prezenta la examen în ziua de 2 decembrie, zi în care majoritatea cititorilor vor avea în față aceste rînduri. Ne exprimăm însă convingerea că ancheta ziaru­lui a determinat, în egală măsură cu dispozițiunile administrative, atît con­ducerile de unități cît și pe cursanți, să se prezinte în număr cît mai mare la sesiunea de examen. ing. DINU GIURCANEANU Șeful Oficiului de pregătirea ca­drelor din Ministerul Construcțiilor Realizări record la Bicaz Din cauza lipsei celei de a doua rampe de ex­pediție, care nu a fost dată încă in funcțiune de către constructori, fabrica suferă de citva timp o însemnată siluire în pro­ducție. Deoarece se pro­duce mai mult ciment decit se poate expedia,­­ lipsa de spațiu în silo­zuri provoacă greutați­ încurajați de frumoa­sele rezultate obținute in­ luna octombrie și por­nind însuflețiți în trecerea socialistă, muncitorii sec­ției rampă, pentru a asi­gura realizarea planului­­ de ciment au reușit in ziua de 20 noiembrie să expedieze în total 1725 de tone de ciment, din care 1424 de tone prin C.F.R., depășind astfel planul Mal al zilei cu 701 ° V. Este cea mai mare expediție zilnică de ciment de la darea în funcțiune a fabricii. In această întrecere, care are și meritul deo­sebit de a ajuta secția mori de ciment in reali­zarea planului de pro­ducție, s-a distins bri­gada tov. Enache Lefter, care a reușit să expe­dieze 901 tone de ciment prin C.F.R. Deasemenea s-a distins și schimbul tov. Gh. Secuiu care a încărcat intr-un schimb 301 tone de ciment in vrac. Tot in ziua de 20 no­iembrie sectorul de ma­terii prime a transpor­tat din cariere prin c.f.i. și a concasat cantitatea record de 2525 de tone de materii prime, denu­­­mind astfel planul zilnic cu 28,8%. Este cea mai mare producție zilnică în­registrată de la punerea în funcțiune a fabricii. Ziua de 20 noiembrie a fost deci pentru în­treg colectivul fabricii noastre o dublă zi-record. OTTOKAR COVAR corespondent întrecerea a dat roade Nu de mult, două echipe de tineri de la Stația nr. 4­ Brăila a T.U.G., care lucrează la repararea tractoare­lor, s-au întrecut în muncă. Obiec­tivul : scurtarea termenului de imo­bilizare și buna calitate. Cunoaștem acum rezultatele. Echipa condusă de Gheorghe Mărgineanu a cîștigat în­trecerea ; ea a reparat un tractor cu 5 zile înainte de termen. S-au evi­dențiat, în afară de șeful echipei, Constantin Drăgănescu și Vasile Dra­­gu. Tractorul a și plecat pe șantierul de amenajări stuficole din Delta Du­nării. Și echipa cealaltă a obținut un­ succes. A terminat tractorul­­ cu două zile înainte de termen. S-au remarcat, printre alții, Gheorghe Antohi și Mi­­hai Dumitru. Cine vine pentru prima oară Stațiunea nr. 4 T.U.G­ Brăila, va des­ia­coperi ușor pe cei mai buni în între­cerea socialistă. La locul lor de muncă fîlfîie fanioanele de fruntași în producție și flamura celor mai buni în întrecerea pe profesiuni. Aceste prețioase distincții au fost decernate de către comitetul de între­prindere în cadrul unor adunări fe­stive care au avut loc în grupele sin­dicale. In cadrul grupei nr. 4, secția șasiuri, organizatorul Nicolae Clinei a înmînat zilele trecute 3 fanioane de fruntași. Cei care se mîndresc astăzi cu acest titlu de cinste sînt tovarășii Petre Dache, Gh. Antofi și Tudor Fătu. Flamura pentru cel mai bun în întrecerea pe profesiuni a primit-o co­munistul Andrei Manea, un muncitor care a trecut de mult floarea tinereții dar ale cărui fapte sunt mai presus decit ale multor tineri. ȘTEFAN STAMATE corespondent De ce se tărăgănează montajul Fotografia noa­stră prezintă un aspect de pe șan­tierul I.S.A.R.-Plo­­ești al întreprin­derii nr. 131. Aici se execută, după un proiect al I.P.C., o hală la care se folosesc larg ele­mentele prefabri­cate: stîlpi, grinzi de rulare, grinzi de rigidizare, fer­me cu­­ zăbrele, chesoane din be­ton armat. Lucrările sunt întârziate. A venit iarna, și incă n-a început montajul chesoanelor. Ter­menul de dare în folosință — 31 de­cembrie — nu va putea fi respectat. Cine e de vină? D.G.C.I. și Trus­tul nr. 13 n-au reușit să asigure timp șantierului utilajul necesar pen­ta­tru a ridica elementele de 15 tone la o înălțm­e de 20 m. Macaraua „Macsima“ a sosit cu o întîrziere de 2 luni, defectă, așa că de-abia spre sfîrșitul lunii octombrie a putut fi utilizată. Beneficiarul — U­.A.R. (din cadrul Comitetului Geologic) — a făcut și face tot felul de șicane cons­ructoru­­lui la decontarea situațiilor de plată, la acceptarea prețurilor de revenire ale materialelor facturate. Șantierul n-a putut astfel fructifica economia rezultată prin­ balastarea căii ferate cu balastul rezultat din săpaturile de pe șantier. Beneficiarul nu s-a preocu­pat de­ procurarea cazanelor de aburi pentru centrala termică, susținînd că aceasta cade în sarcina executan­tului. Dirigintele de șantier, tov. Condeescu, nu­ are pregătirea de spe­cialitate necesară pentru coordona­rea acestor lucrări de înaltă tehnici­tate. Combinatul me­talurgic Reșița a livrat șinele de cale ferată, fără a trimite și mate­rialul mărunt afe­rent. întreprinderea nr. 138 nu a pus la dispoziția șantie­rului mijloace su­ficiente și în bună stare de funcțiu­ne pentru efectua­rea transporturilor interioare, întreprinderea nr. 131 și conduce­rea șantierului nu folosesc toate po­sibilitățile pentru a urgenta montajul. Mulți muncitori simt utilizați ne­productiv, înregistrează timpi morți, de altfel, pentru actuala fază a lu­crărilor efectivul­ e prea ridicat. Șe­ful serviciului de aprovizionare al întreprinderii, tov. Melicescu, n-a de­pus toate eforturile necesare pentru procurarea electrozilor de poziție de care e nevoie la suduri. Pentru urgentarea lucrărilor la I.S.A.R. e nevoie de strînsa colabo­rare a tuturor acestor factori și de un control mai eficace din partea Trustu­lui nr. 13. ADRIAN RUSU Utilaje pentru șantiere Două aspecte din activitatea constructorilor de uti­laje de la ,,Steaua roșie”-Bu­curești: stînga — strun­garul fruntaș ANDREI IVANOV, care-și depășește zil­nic norma cu ISO—1509­»; sus — GHEORGHE RUSU realizează regulat 120—150 °/« peste normă la sudura șasiurilor de macarale ,,Pionier”. Pregătesc campania de reparații Contribuții la reducerea prețului de cost O bună organizare, materialele de­pozitate și păstrate în bune condiții — iată­­ ce atrage imediat atenția ce­lor ce vizitează depozitul nr. 1 (Pan­­telimon) al Bazei de aprovizionare a Tru­stului de construcții nr. 3— București. Dar colectivul depozitului mai are și un alt mare merit gospodăresc: operativitatea. In decurs de 9 luni, aici s-au descărcat 1775 de vagoane­ de cale ferată, fără ca niciunul deci­tre eie să intre în locație, încă dovadă de bună organizare! Pentru efectuarea lucrărilor de în­cărca­re-descărcare fără penalități, organele G-F.R. au evidențiat depo­zitul nr. 1 dintre toate unitățile ce se aprovizionează prin complexul gării București-Obor. CONSTANȚA SPIRTARU cor­espondentă La șantierul 1­ Reșița al Trustului nr 12, tov. Nicolae Rădulescu, șeful lotului hala de sortare, a aplicat în mod creator la specificul lucrărilor pe care le execută principiul cadra­jelor alunecătoare, imaginînd un tip special de cofraje care nu se strică la decofrare, putînd fi reutilizata de 7-8 ori. Iată cum se construiește acest co­­fraj: de-a lungul zidurilor executate se aplică la distanțe de 33 cm șine metalice, pe profilul cărora sînt sprijinite scîndurile,­­ fixate prin bile legate între ele cu sîrmă. La deco­frare se desfac sîrmale, iar scîndura se scoate întreagă. Echipa zidarului Corniloși și bri­gada fierarului-betonist Septimiu Florea au economisit, folosind acest sistem de cofraje, o cantitate de 280 kg oțel-beton și 7 mc material lem­nos, pentru care au primit premiile cuvenite. B. ELENA corespondentă AJUTOR FRĂȚESC Cimentiștii de la Comarnic s-au în­trunit zilele trecute ,într-un miting exprim­îndu-și solidaritatea cu po­porul frate maghiar. Numeroși mun­citori care au luat cuvîntul au arătat că bandele contrarevoluționare nu s-au dat înlături de la cele mai odioase crime, sperînd astfel să înăbușe voința de libertate a poporului, să-l abată de pe drumul construirii socia­lismului. Acum cînd reacțiunea a a fost înfrîntă și poporul a început sa muncească pentru vindecarea ră­nilor pricinuite de contrarevoluție — au spus cei ce au luat cuvîntul — noi venim în sprijinul poporului frate maghiar prin donarea a 50 de tone ciment produse prin muncă voluntară. Urăm poporului maghiar succes în lupta lui pentru refacerea economiei și-l asigurăm de prietenia și sprijinul nostru frățesc. BADEA PANAIT corespondent PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VAI ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII $1 AI C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Printre constructorii din Cernavoda Profitind de timpul prielnic (peri­oada apelor scăzute) un grup de constructori de la șantierul 01 al în­treprinderii nr. 1001 intensifică lucră­rile hidrotehnice — umpluturi­ de pă­­mînt și pereuri pentru amenajarea unor noi dane de încărcare și descăr­care. Cu ajutorul unui excavator și al garniturilor decoviî tractate meca­nic, brigada de săpători condusă de Constantin Cristescu trimite pămîn­­tul pentru umpluturi, amenajînd tot­odată frontul excavației pentru a-l feri de eroziuni. Remorcherele trag bacurile încărcate cu piatră spartă pentru filtrul invers și cu bolovani pentru perecrea malurilor — lucrare unde brigada fruntașă a lui Gh. Tîmpescu își depășește zilnic norma cu 120—130%. Baterea piloților și travararea lor pentru sprijinirea um­pluturilor sunt efectuate­­ le brigada de sonetiști a lui Nicolae Petcu. Lotul, condus de tehnicianul Gheorghe Do­­bre, a realizat pînă acum cca. 10.000 mc umpluturi de pămînt și 2000 mp de pereți. .,Forță și greutate'" — un nume ciu­dat pentru o brigadă. De fapt, e mai mult un renume decit un nume. Și vrea să însemne că pe brigada de maranguzi a lui Ion Dan, de la sta­ția de utilaj greu a Întreprinderii nr. 168, te poți bizui cind e vorba de o lucrare dificilă, urgentă și care re­clamă inițiativă. Ilie Arsene — ad­junctul șefului de brigadă, Tudor Căs­­cădău, Constantin Damian, Tudor Cio­­lacu, Omer Aicimovici, Vasile Craiu și cel mai nou in meserie — Lovis Goldstein, — fiecare are cite un me­rit: fie priceperea, fie preocuparea pentru mecanizarea muncii, fie en­tuziasmul. Și toți laolaltă mai au o mare calitate: faptul că lucrează omo­gen, cu adevărat în colectiv, l-am văzut cînd au coborit în apă remor­cherul „Pascal", ieșit din revizie ge­nerală;­ în citeva ore, matahala de 65 de tone a fost coborită de pe bu­tucii inalti de un metru și trasă pe o sanie de lemn, cu ajutorul „argatu­lui" (un fel de troliu manual, sim­plu) pe distanța de 100 m pînă la Dunăre. Aceeași hărnicie o dovedește brigada și la repararea motoarelor, bacurilor, drăgilor, conductelor, fore­zelor, locomotivelor de cale ferată în­gusta și a altor utilaje. Citeva cuvinte și despre secția de m­arangozerie a întreprinderii nr. 168. Colectivul de aici, condus de vechiul marangoz Xenofon Vidinei, repară sau construiește tot felul de șalupe, lun­uri, bărci, cabine pentru d­răgite re­­fulante etc. In cadrul secției se pune mare preț pe economii, s-a redus consumul de smoală, iar din materia­lele recuperate de la bacurile date la reformă s-a construit un plan încli­nat pentru lansarea saltelelor de fas­cine — cu o economie de 12 mc du­lari. Prin depășirile mari de norme, muncitorii secției realizează lunar un ciști­g de 1300—1800 lei. La lotul Valea Carasu — ale cărui lucrări sînt răspîndite pe o întindere de 30 km — producția se desfășoară nesatisfăcător. Lipsește personalul tehnic necesar. Lucrările de dragaj sunt întârziate, deoarece nu s-au res­pectat cotele din proiect. Echipele de­ muncitori necalificați transportă balastul­ cu targa la o distanță de 400 m; într-o săptămînă, 8 oameni au turnat doar 2 mc de be­ton. Maistrul de șantier Golic de la km. 18 și maiștrii de la lotul Cerna­voda semnează foile de lucru fără a le controla, încurcînd costul lucră­rilor prin plata unor lucrări neexe­cutate. NICU BONCOTA corespondent Campania de reparații dă griji sectorului mecanic din orice între­­­­prindere. Firește că înfrigurarea acestei epoci se simte și la fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda. Mecanicul-șef Gheorghe Drăghici discută îndelung cu tov. Alexandru Duță, șeful atelierului mecanic, asupra necesității și calității unor piese de schimb indispensabile în campania de reparații. Dispozitive pentru de­rulare . La propunerea unui colectiv de ino­vatori format din Ștefan Suciu, Va­sile Cordoi și ing. Vasile Marin, pe șantierul Institutului agrozootehnic „N. Bälcescu“ din București s-a aplicat pentru prima dată în țară un dispo­zitiv de schimbare a direcției maca­­ralei-turn. Intre șinele căii de rulare, la curbă, se montează o a treia șina, mai înaltă decît celelalte. Pe ea ru­lează a 5-a roată (nepivotantă) macaralei, ridicindu-se astfel de pe a șine roțile corespunzînd uneia din osii.­­ Problema a fost studiată și de co­lectivul ing. Dan Georgescu de la I.P.C.H., care a elaborat în 3 va­riante sarcina de proiectare a căilor de rulare pentru macarale-catarg și turn. Prima soluție prevede un tra­seu curb al căii, pentru întoarceri convexe și concave (în funcție de frontul de deservire), stabilindu-se curba­­ minimă in care macaraua se schimbarea direcției macaralelor poate înscrie fără deraiere, în funcție de ecartament și de ampatament. Celelalte două soluții se bazează pe utilizarea unei a 5-a roți la macara (fixă sau mobilă în jurul axului ver­tical) , ru­lînd pe o a treia șină. Prin­­ acest sistem, curba căii de rulare pen­tru întoarcerea macaralei cu 90 ° se păstrează la distanța obișnuită față de c­ădire, raza de înscriere ne­mai­­fiind astfel condiționată de ampata­­ment. La efectuarea întoarcerii, maca­raua se deplasează pe cele două roți corespunzînd unei axe, și pe cea de a 5-a roată.­ Calea curbă se reali­zează din piese de inventar. C.S.A.C. a avizat soluția cu a 5-a roată mo­bilă, urmînd ca ea să fie concreti­zată într-un proiect tip. Inovația aplicată la Trustul nr. 1 și soluția studiată de I.P.C.H. oferă posibilitatea de a schimba rapid fron­tul de deservire al macaralei, fără demontarea acesteia. ANUL Viii­ nnr., 4 pagini 20 te Sîmbata si decembrie 1$ ru planul am­ îndeplinit La întreprinderea de prodi industrială nr. 207-București, una zi de lucru in cadrul plan anual a fost 15 noiembrie. Lucc se datorește în bună parte ar nării în întrecerea socialistă 80 la suta din totalul muncitor Dintre cei 50 fruntași ,în prodi s-au remarcat tovarășii Pavel C­loș,­­Niță Ivanov, Emilian și Antono Laubach, Victor Bur Gheorghe Mateescu, Marin Ta ș. a. ZOSIM ISTORESC corespondent Două vești sosite telegrafic ziua de 26 noiembrie corect întreprinderii de producție A­strială nr. 215-București și-a deplinit planul anual. Au realizate în bune condiții sarci producției globale și productivi muncii. In aceeași zi au sărbătorit deplinirea planului anual și structurii de la întreprinderea 30-București. DIN REALIZARIL TRUSTULUI nr. Preocupat de realizarea planul­uic. colectivul Trustului nr. 8-Tg­­reș — deținător al Steagului Ro­­producție pe semestrul I — a A­­cent în folosință o nouă serii construcții. La lotul 1. L. S.-Tg. Mureș s-a minat al doilea bloc de locuint 40 de apartamente. In același s-a construit o creșă cu 88 de pentru copiii salariaților de la ca de mobile „Simo­neza“ a amenajat un club pentru briga de pe șantiere. In diferite puncte dat în folosință 12 pătule prel­uate de porumb, cu o capacitat­eală de 180 vagoane. Colectivul fierului Mediaș a scurtat cu luni termenul de execuție a u­­riei de hamei de la Valchid și­ a minat podul de serviciu la lotu­raj. La Tîrnăveni a fost predat ficiarului un grup social. Printre muncitorii evidențiați­ceste lucrări se numără tencul Ioan Vaida, dulgherii Ioan Jere, Bü­rthe și Robert Müller, zidarul din Magyary, fierarii-botaniști Miklós și Ludovic Aldea, zugi Ludovic Piezi și brigăzile condu­­ei­ • BELA BENCZ corespondentul „Constructor pentru Regiunea Autonomă Magi S'­ Lucrări de hidroamelici Printre realizările deosebite d­e la I.P.C.H. în cursul lunii octon se numără sarcinile de proiectare d­u două importante lucrări hidro liorative. Apărarea contra inundațiilor pe le­a Pogoniș din regiunea Timi (colectivele ing. Ioan Rădulescu, Paul Solacolu, ing. Mirc­ea Radu și ing. Vladimir Crivăț, va scoat sub regimul de inundație a­supr de cca 10.000 ha, cu localitățile lungul Pogonișului, prin lucrări de galari­zare, atenuarea viiturilor și secarea terenurilor, ,reducîndu-se odată viitura pe Timiș. S-au ai metode originale de calcul al gi­daririi apelor și s-a folosit sit naturală a terenului în scopul i­derii investițiilorr. Utilizarea dase­lor din resurse locale și mecani lucrărilor în proporție de 95 la (mai ales prin folosirea hidrome­tării la acumulări și la o parte di­gularizare) va înlesni simțitor exe­­menajarea unei porțiuni a Dîmbovița (colectivele ing. Ioan­dulescu, ing. Paul Solacolu, ing. gen Schidu, ing. Stroiș Slatineai Ing. Vladimir Crivăț) se­ va ei prin lucrări de acumulări și reg­lare pentru a asigura scurgerea bitelor ca și prin lucrări de care fără pompări în vederea al­ regiunii, care va­­ fi redată agrico cu posibilități d­e irigare. Terasa­tele se vor realiza prin hidromi­zare, iar lucrările de artă se vor cuta din beton și beton armat. A­CUM 22 DE ANI­ȘI A Z­­ ilele trecute s-au împlinit 22 de ani de la încetarea apariției primei serii a ziarului „Constructorul" . (apărut pentru prima oară in 1934). Cu acest prilej publicăm articolul tovarășului ANDREI IACOBOVICI, director general în Ministerul Construcțiilor, fostul redactor-responsabil al .­Constructorului" din 1934 și fost secretar al Sindicatului muncitorilor constructori din București in acea perioadă. In față îmi stau mai multe in­­structorul“ se adresa printr-un apel mere din „Constructorul“. Le pun­ muncitorilor: „Frați muncitori, vă vese, se citesc cu drag și gîndul îmi chemăm să vă solidarizați cu noi vi fuge cu­ ani în urmă la „Constructo­rul“ apărut în 1934, în perioada de luptă dîrză a muncitorimii împotriva fascismului, mizeriei, tero­arei și­ șo­majului la care o supunea regimul burghezo-mo­șieresc ce cîrmuia Romî­­nia de atunci. Necesitatea apariției „Constructoru­lui“ s-a făcut simțită pentru organi­zarea și mobilizarea maselor largi de muncitori constructori la lupta revo­luționară împotriva fascizării țării, împotriva pregătirilor războiului anti­­sovietic. „Constructorul“, organ al Sindicatului constructorilor din Bucu­rești, avea misiunea să țină vie fla­căra luptei pentru o viață mai bună, pentru realizarea unității clasei mun­citoare și a frontului unic propus Con­federației Generale a Muncii (con­dusă pe atunci" de trădătorul social­­democrat de dreapta Fluierași de că­tre Consiliul General al Sindicatelor Unitare, îndrumat de Partidul Comu­nist Român. „Constructorul“ de acum 22 de ani a demascat cu necruțare pe exploatatori și uneltele lor social­­democrate de dreapta. Chiar în primul său număr „Con­rupta pentru impunerea Frontului Unic". Iar în articolul de fond din același număr se scria: „Constructo­rul" va fi purtătorul de cuvînt al ideii și acțiunilor de Front Unic al tuturor celor exploatați indiferent de culoare politică, de naționalitate, de religie sau sex". Iată un alt articol care chiar din titlu — „Palate clădite pe mizerie“ (publicat în numărul din 23 septem­brie 1934) — țintește în orînduirea de jaf și singe, de toți și șomaj pentru popor­ de lux și huzur pentru exploatatori: „In fiecare sîmbătă sea­ra grupuri puternice de muncitori din construcții așteaptă necăjiți și sleiți de munca săptămînii în fața birouri­lor de șantier să-și primească salariul, pentru zilele lucrate. Intrat înăuntru, după ce i se scade toate sarcinile, a­­sigurări, impozite, aconturile, lucră­torul capătă un rest de nimic. Cu cîțiva lei, bietul muncitor deabia își achită datoriile de la negustorul de alimente care l-a întreținut în cursul săptămînii. Și așa, lucrătorul va în­cepe o nouă săptămină, fără un ban, fără să-și fi putut cumpăra vreo că­­ ­­ mașă sau haiuii ca să mai dea jos zdrențele cu care este acoperit de luni de zile, fără să-și fi putut pune un ban deoparte pentru timpul care se apropie cînd binalele se vor în­chide și nu va mai avea de lucru, fără un ban pentru ai săi. Și în­ acest timp străzile se îmbogățesc cu case mari și luxoase, adevărate palate in care se vor lăfăi capitaliștii, bo­ierii, marii comercianți și speculanții". Iată o altă mărturie a traiului ne­norocit dus de către cei mai mici dintre constructori — ucenicii. Arti­colul se intitulează „Viața uceniciilor“ și după ce arată munca istovitoare dusă pe șantiere și în așa-z­isele școli de ucenici, unde sudalma și bătaia erau metodele de bază ale „pedago­giei“, redă un aspect din timpul nop­ții când ucenicii, în loc să se­nească, trebuiau să facă servicii planton: „Fiind sleit de puteri (a cui — n.r.) adoarme în post , trezesc palmele supraveghetorii serviciu, sau adoarme și se perne că s-a furat ceva din dormitor, trebuie să plătească, hoțul fiind supraveghetorul". Pe acea vreme, „Constructorul putut supraviețui decît 7 numere, care din aceste numere este pui accente de revoltă împotriva fa iiului pe care îl demască; ziarul bi­lizează muncitorii la lupta pe unitate, pentru democrație, pe pace. Titluri ca: „Japonia pro- loare de război", „Uniunea So­vic ’m­ătoare pentru pace“, „Metode (Continuare in pag. 4-a) 5

Next