Constructorul, decembrie 1956 (Anul 8, nr. 359-363)

1956-12-01 / nr. 359

INDICI MEREU MAI BUNI Față de anii trecuți cînd în ziare , puteai "să găsești despre fabrica­­ imentul păcii“ din Medgidia de­­t cuvinte critice, în ultimul timp ,turația s-a schimbat. Veștile trans­­ise de presă arată că activitatea Medgidia s-a ameliorat și con­­nuă să se îmbunătățească pe zi­i trece. De altfel și statistica arată ar acest lucru. In ultimele 7 luni lanul a fost cu regularitate depă­­t, reuși­ndu-se chiar recuperarea nei importante cantități de dinonc , ciment p­erdute în cursul prime­l r luni ale anului din cauza infem­­eriilor. Pe ultim­­a lună cifrele in­tră următoarele realizări: 101,4% ață de planul producției globale, 00,1%­ la clincher și 101,6% la ci­ment. E adevărat, munca în fabrică mereu mai bună, dar țiu toate reutățile au fost învinse și nici pate lipsurile lichidate. Se poate pune că cea mai importantă reali­are in această pe­­ioadă, de altfel actorul determi­­aat în ameliorarea­ctivității fabricii, ste îmb­unătăți­­ea indicilor de uti­­lare intensivă și xtensivă a cuptoa­­elor și mind­ca morilor, perioa­ă de comparație rimele 9 luni ale anilor 1955 și 1956 ■om vedea că în anul acesta au ost realizate cu 80.000 de tone de lincher și cu 98.000 de tone de cl­ient mai mult decât în aceeași pe­ioadă a anului trecut. Aceste cifra onfirmă creșterea considerabilă ;radului de ocupare a cuptoarelor d­e clincher și al morilor de­­ ciment­­e spre productivitatea medie orară cuptoarelor și morilor se pot spune e asemenea, lucruri îmbucurătoare a primele 9 luni ale anului curent reductivitatea medie a cuptoarelor e clincher a crescut cu 0,83 tonet­ră față de aceeași perioadă a anu­ui trecut, indicele intensiv ere seim­­u 9,4%­. Productivitatea morilor de iment este de asemenea superioară a 0.4 tone/oră, indicele intensiv find mai mare ca anul trecut cu ,8%. Să enumeri numai cifre și date o­reabă de statistician Datoria noas­­tă însă este să analizăm cauzele care au determinat aceste succese, astfel ca, împărtăși­ndu-le prin in­­ermediul zia­rului, să poată folos­­i altora. De aceea vom reda cîteva in măsurile luate de colectivul de a Medgidia, care au determinat îm­­bunătățirea indiciilor intensivi și ex­ensivi. Prima măsură luată a fost asigu­­irea aprovizionării ritmice cu mare­­e primă prin punerea în funcțiune concasoarelor nr 3 și 4, prin in­­oducerea linei normale pînă la numărele concasoarelor permițînd stfel aducerea vagoanelor bascu­­late de 25 de tone la tumbare, prin curățirea cu mijloace hidromecani­zate a loesului dintre­ carierele Mîn­­za ți Ghenciu asigurîndu-se astfel deschiderea unui front de exploatare corespunzător și unirea celor două cariere. S-a reușit și realizarea unui stoc tehnic de minimum­ 10.000 de tone de calcar prin construirea unei chiriete în cariera Mînzu. Numai aprovizionarea ritmică cu materie primă nu era însă suficientă. Erau necesare și unele măsuri teh­­nice care să asigure o mai bună funcționare a agregatelor. Astfel, pentru evitarea opririlor neplan­ifi­­cat provocate de proisa­u funcțio­nare­a federinelor s-au executat mo­dificări la acționarea acestora, iar în scopul unei exploatări raționa­lo­cuatorul nr. 4 a fost înzestrat ca aparataj de măsură și control. De asemenea, camerele reci ale cursoa­relor au fost etanșate, pentru a nu mai pătrunde gerul fals în cuptoare La morile de ci­ment s-a eliminat acționarea meselor de alimentare cu­plate cu moara, introducîndu-se sis­temul de acționare individuală spre a se evita oprirea morilor în cazul înfundării jghia­­burilor de alimen­tare. Pentru prelungirea duratei de funcționare a pompelor Fuller s-a trecut la încărcarea bucșelor de la pompe cu ster­it, iar gurile de ali­mentare de la morile de ciment au fost etanșate asigurîndu-se un flux normal materialului intrat în mori. O contribuție importantă la îmbu­nătățirea indicilor intensivi și exten­sivi a adus-o executarea în bune condi­țiuni și la timp a planului de revizie și reparații care în perma­nență a fost adaptat la necesitățile curente ale fabricii. Accentul s-a pus și pe buna întreținere a agregatelor preocupare de seamă atît a mai­ștrilor și muncitorilor cît și a șefi­lor de secții. Sistemul de luare în primire a agregatelor după repa­rații­ de la echipele care au execu­tat lucrările, pe bază de proces­­verbal a contribuit la ridicarea cali­tății reparațiilor Toate aceste­ măsuri n-ar fi dat însă roadele scontate dacă n­u s-ar fi dus și o perseverentă muncă edu­cativă cu oamenii. Întrecerea socia­listă a cuprins mereu mai mulți muncitori, absențele nemotivate s-au redus cu 50%­ față de anul trecut, îmbunătățirea indicilor intensivi și extensivi e intr-adevăr un frumos succes al cimentiștilor de la Med­gidia, care a dus de altfel și la rea­lizarea de economii la cărămizi re­fractare, energie electrică, corpuri de măcinat, plăci de blindaj etc. Toate acestea trebuie să constituia pentru colectivul de la Medgidia un imbold pe calea realizării de noi succese. La „Cim­eniul păcii“­­Medgidia Delapidatorii Comuna Potîrlagele din divizi care au năpădit Vaideanu sînt arestați î­mprejurimile Buzăului întreprinderea cum se iar fostul inginer-șef Ion și cucerise cîndva ce le- aruncă pasărea de praf Dumitrescu a dispărut­ iritarea pe seama a 4 dă asupra victimei. Cu Cercetările continuă, semeni de a căror soar- casm, cu implacabilă Directorul întreprinde­:ă azi nu se mai știe premeditare, cu nădej­ rii Gh. Pleșca, sub o­­limic. Din păcate (și dea unei rapide în­destu­diii căruia s-au putut fără voia ei) comuna lari... petrece toate acestea, l­a Pu­irlagele de la poa­ In cîteva luni de fune dovedit un adevărat ele Nehoiului e pe cale ționare a noii întreprin „gură-cască":’ A­bia cînd de a redeveni centrul deri, în loc de organizare lucrurile au ajuns în­­­ îlvei într-o chestiune s-a ajuns la dezorgani­­tr-un stadiu avansat, el care nu-i face onoare tare, in loc de disciplin s-a trezit la realitate de­niei cu­ „senzaționala“ că s­a instaurat indis­ma scindu î pe făptași și veste din trecut, ciplina. Inginerul-șef a dindu-i pe mina justiției. Despre ce este vor- angajat pe... propriul său Acestea sunt faptele »a ? La Patîrlag ere un­ fiu ca sinecurist, platin- Concludente și lipsite nează să se construiască du­r pentru o treabă pe de echivoc. De aceea ne un mare combinat de care n-o făcea. In um luăm îngăduința de a materiale de construcții, lira acestei „activități“ atrage atenția asupra pînă in fericita zi a și-au găsit loc altele și acestui caz. Hoții, dela iaugurării festive, în­ mai și ! Inspectorii de pictatorii, escrocii, toți treprinderea funcționea­ control și organele pro- ces ce atentează la a-­pă ca o unitate în toată curatorii se numesc în votul public, la bunurile •egula, cu personal des- limbajul lor neplăcut, obștești, să se teamă 1­ul de mare și produc­ usturător, depalidări. Faptele lor mîrșave nu se redusă (extracție de state de plată fictive, vor rămine nedescope­­ri atorii și confecționa­ înstrăinări de materiale, vite, nu vor rămine ne­­ea de blocuri ușoare), dare de mită etc. Ur- pedepsite. Toți oamenii De situația aceasta de marea­ fostul contabil­ cinstiți din țara nea î­­nceput, de provizoratul șef Aurel Stanicei și fos­­tră­ ?1,n. c ° le,d­­ Y ®.le multor acțiuni, au incer­­tul șef al serviciului or­­lor no­astre, veghează la­­ at să profite cu­rv­a or­­ganizării muncii Aurel aceasta! c Laborator modern De multe ori în rubricile gazetei noastre Atelierele „9 Mai“ au fost criticate în privința: calității , piese­lor din oțel turnat și a procentului ridicat de rebuturi ce se obțineau la turnătoria de oțel. Neajunsurile se datorau și faptului că lips­ea un control tehnic al calității. Labora­torul de analiză pentru oțelurile tur­nate, pentru calitatea materialelor, determinarea rezistenței etc., era lip­sit de aparatura de specialitate. Conducerea întreprinderii a anali­zat temeinic acest aspect al activi­tății noastre de producție și rezul­tatul a fost crearea unui laborator modern în do'ația căruia au intrat cele mai perfecționate aparate. În pri­mul rînd spațiul laboratorului a fost mărit cu încă 50 mp, avînd acum două săli .spațioase și luminoase. Din import, (U.R.S.S., R. D. Ger­mană și R P. Ungară) au sosit o serie de aparate de mare precizie printre care: o lupă binoculară pen­tru determinarea calității nisipurilor, un microscop metalografic pentru fo­tografierea și studierea structurii me­talelor, o lampă de uscare a nisi­purilor prin raze infraroșii și încă multe altele. GH. A. POPA corespondent Veghează la geamului Calitatea geamului poate fi asi­gurată — precum poate fi și stricată — la fiecare fază a procesului tehno­logic de fabricație. La întreprinderile producătoare de geamuri, calitatea acestora depinde adesea de atenția observatorilor. Iată in fotografie pe un vrednic observator, Nicolae Jerc­e­­lău, de la mașina de tras nr. 4 a Fa­bricii de geamuri din Scăeni. Datorită vigilenței lui, la mașina nr. 4 nu iese niciodată geam de proastă cali­tate. cît se pregătesc pentru viitoarea CAMPANIE DE FABRICAȚIE Iarna a sosit mai curînd decit o doreau cărămidarii de la ,, Argila roșie“ din București. Presele și-au încetat activitatea și doar cuptoa­rele mai ard produsele uscate pregă­tite încă din timpul verii. Sezonul de fabricație a fost prelungit atît, ci­ a permis timpul ca lucrul să se poată desfășura, într-o fabrică în care produsele se usucă în șo­proan­e naturale. Totuși fabrica nu și-a încetat complet lucrul și pe baza planului de măsuri a trecut la activitatea de iarnă. Firesc ar fi fost ca secția de blocuri din beton să funcționeze din plin în această perioadă. Dar din motive obiective construcția secției de blocuri abia acum se apropie de sfîrșit. Fabricația blocurilor va în­cepe însă chiar în timpul lucrări­lor de construcție, finisajele putîn­­du-se face renramitent m produc­ția de blocuri. In noua secție, a cărei capacitate este de 15.000 de blocuri, producția va fi mecanizată. Două benzi transportoare vor aduce la betonieră de 450 l,­ montată dea­supra meselor vibrante R.L.2, deșeuri ceramice și diatomit de la concasor, precum și nisipul Cimentul va fi adus din magazie, care , e tot în corpul halei, cu ajutorul­ unui ele­vator. Printr-un buncăr vor fi ali­mentate automat cele 3 vibroprese, iar blocurile vor fi transportate pînă la stelaje cu ajutorul unui trans­portor cu cablu. Căldura necesară de + 15 ° C va fi asigurată de două­­ sobe încălzite cu injectoar­e cu păcură, construite de o parte și de alta, in lungul halei din cărămizi subțiri. Trebuie arătat că la construcția ha­lei sînt prevăzute 6 cabine pentru dezbrăcare și­ un spălător, avîndu-se astfel grija și de condițiile sociale Am amintit mai sus și despre dia­­tomît ca materie primă. Intr-adevăr la „Argila roșie“ blocurile se fac fie din diatomit care e un material foarte ușor, fie din deșeuri cera­mice care sunt colectate de la cele 4 unități ale întreprinderii. Diatomit în momentul de față există în de­pozit cca 600 de tone, ciment cca 300 de tone­ de nisip, de asemenea nu se duce lipsă, fabrica avînd ca­rieră proprie, de unde un troliu me­canic îl transportă pînă la secția de blocuri. Deci materiile prime nu sînt o problemă. De rezolvat cît mai cu­­rînd se cere intrarea in funcțiune cu întreaga capacitate a secției de blocuri de b­eton. Dar activitatea în timpul iernii la „Argila roșie“ nu se rezumă numai la blocuri. Se lucrează în camiere pentru crearea stocului necesar de argilă, se pregătește campania re­parațiilor etc. De altfel conducerea fabricii urmărește îndeaproape felul în care se desfășoară munca în fa­­­­brică. Un fapt nu atât de important dar totuși semnificativ, că în biroul inginerului-șeif Miron Catană, care ține în prezent și locul directorului (î. Pică) plecat în concediu, nu era focul făcut, de unde se vede că majoritatea timpului și-l petrece prin fabrică. La unitățile nr. 1 și 3 problema argilei pentru anul 1957 e rezolva­tă. Stocul necesar este asigurat de pe acum. La unitatea nr. 2 se lu­crează în prezent în carieră la ex­tracția argilei și în scurt timp va fi realizat stocul respectiv. Mai com­plicată e treaba la unitatea nr. 4. Aici sînt extrase pînă acum 10.000 mc, iar pentru restul va necesita o serie de lucrări și mutări de șoproa­­ne întrucît rezervele sînt pe termi­nate în cariera din fabrică. Campania de reparații e pregăti­tă temeinic în acest an la „Argila roșie“. In primul rînd s-au amena­jat atelierul mecanic central și ate­lierul mecanic de la unitatea nr. 4, pentru ca reparațiile să se poată desfășura în bune con­diții­. Atelierul central a fost înzestrat cu 3 strunguri, o fre­ză, bormașine de banc și manuale polizoare etc. Presele, imediat ce și-au încetat activitatea, au fost de­montate pentru revizuire. Ci­ des­pre piese de schimb, întrucît comen­­z­le au fost făcute încă din primă­vară, acum stau în magazie și aș­teaptă să fie folosite, e adevărat că numai în procent de 80%­ dar pînă la sfârșitul anului se va asi­gura și restul de 20%, care de alt­fel nici nu sunt încă necesare. Pie­sele mai mici care se pot realiza in atelierele fabricii sunt de ase­menea pregătite o parte, iar restul sunt în curs de executare. Materia­lul fioros necesar există în magazie iar mecanicii, strungarii și lăcătușii muncesc cu dragoste. De altfel acest lucru îl confirmă și faptul că marea majoritate a parcului de vagonete a și fost revizuit și reparat. Colec­tivul muncește cu dragoste dar și conducerea se îngrijește să îi cre­eze condiții de viață bune. Astfel cantina este bine aprovizionată iar masa servită e de bună calitate. Cînd grija este reciprocă e firesc ca și rezultatele să fie bune. Cele arătate mai sus sînt numai o parte, colectivul de la „ Argila roșie“ ob­­ținînd pe parcursul celor 11 luni care au trecut din acest an succese frumoase. Valoarea producției globale a realizat-o încă de la începutul lu­nii octombrie iar planul fizic de la 1 noiembrie. Pînă­ în prezent „Argila roșie“ se poate reîndri că , a produs aproape 2 milioane de cărămizi și 20.000 de blocuri peste planul anual. Dacă aceste realizări vor fi punctul de plecare spre noi succese, și credem că normal ar fi firesc acest lucru, pregătirea campaniei de fabricație pe anul viitor va fi făcută de așa manieră ca realizările să întreacă pe cele­­ din­ acest an. E. TUTOVEANU Mecanicul principal Iancu Teodor­escu lucrind la un cap de cuplung. Dacă ar fi să judeci activitatea fabricii de țigle și cărămizi „Chi­­riș-Arieș ” din Cimpia Turzii după principalii indici economici, ai tentat să crezi că treaba nu merge și tocmai rău. Corelația realizată prnă la 1 octombrie pledează în acest sens: valoarea producției globale — 99,1%, fondul de salarii — 99,8%, productivitatea muncii — 107,av. c.șligul mediu — 107%, iar planul forțelor de muncă — 91,8%. Deci o corelație aproape bună, pe baza căreia , conducerea fabricii ar putea să mearga lin­șută mai­ de­­parte pe drumul actual. Cercetînd însă cifrele care oglin­desc realizarea pianului pe sorti­mente, vezi că, lucrurie nu stau chiar așa de bine. Producția de bază a fabricii­ o reprez­ită țiglele în pri­mul rind și apoi cărăm­zice. Tocmai la aceste două sortimente principale, planul nu a fost realizat pînă la 1 noiembrie decit in proporție de 94,95% la țigle și 59,56%­ la cără­mizi. Rezulta de aci un, deficit se­rios,tocmai la acele mater­iale de care șantierele au mai multă nevoie. Pentru această răminere în urmă conducerea"’ (Francisc Hencsel, direc­tor, Constantin Zwhulinger, conducător tehnic) găsește o justificare plauzi­bilă : „Nu avem forțe de muncă, de aceea nu ne putem realiza planul“. In acest răspuns este de bună seamă un sîmbure de adevăr, confirmat de indicele de realizare a planului for­țelor de muncă. Dar răspunsul acesta naște o altă întrebare : „Cine este vinovat de nerealizarea planului for­țelor de muncă După cine se știe, conducerea unei unități socialiste tre­buie să rezolve singură toate pro­blemele de organizare a muncii, inclusiv recrutarea forțelor de mun­că. Niciodată nu se dau cifrele de plan „sub rezervă“ (să fie realizate numai dacă vor fi muncitori), ci ele sînt obligatorii și conducerea teh­­nico-administrativă trebuie să ia toate măsurile pentru realizarea lor. Acest lucru este valabil și pentru tova­rășii conducători ai fabricii „Ghiriș- Arieș". Ei sunt singurii vinovați că nu au avut forțe de muncă sufi­ciente. Ce s-ar întîmpla dacă fie­care Unitate ar spune că nu are forțe de muncă și deci n­u-și poate realiza planul ? Din cercetările cifrelor de realizare a planului pe sortimente se mai des­prinde și un alt aspect: organizarea defectuoasă a­ muncii. In tim­p ce sec­țiile de țigle și cărămizi , nu și-au îndeplinit planul din lipsă de mun­citori, celelalte secții — de coame și blocuri de beton — și-au îndeplinit planul în proporție de 123,3% și res­pectiv 142,5%­, înseamnă că la a­­ceste două secții planul s-ar fi pu­tut realiza cu un număr mai mic de muncitori. Deci s-ar fi putut lua o­ parte din efectivul acestor secții și repartiza celor două secții deficitare. Conducerea nu a făcut totuși acest lucru, deși uneori secția de blocuri era nevoită să stea cîteva ore pe zi din lipsă de ciment — stocul pla­nificat fiind depășit — și să folo­sească oamenii pentru descongestio­narea secției, fiindcă se fabricau a­­tîtea blocuri nicit nu mai aveau unde să le depoziteze Este deci clar că oamenii necesari se găseau chiar în fabrică. Numai conducerea nu i-a văzut și așteaptă probabil să-i pri­mească din altă parte . Nerealizarea planului la țigle se datorește însă și altei cauze de care conducerea nu este mai puțin stră­ină. Rebuturile sînt o adevărată pa­coste pe capul acestei fabrici. Anul trecut, de pildă, proporția de rebu­turi atinsese, o cifră puțin obișnuită: peste 40%­ din producția totală ! Conducerea a luat într-adevăr mă­suri pentru reducerea rebuturilor — anul acesta ele scăzînd la 20,4% pe primul trimestru, la 21,4%­ în cel de al doilea tr­mestru și la 16,2% în trimestrul III — dar procentul de rebuturi este totuși destul de mare și el contribuie în mod direct la nerealizarea planului. Iată o soco­teală simplă. Dacă procentul actual de rebuturi ar fi fost redus numai cu 6%, planul ia țigle nu numai că ar fi fost­­ îndeplinit, dar ar fi pu­tut fi chiar depășit. Cu mai multă preocupare, mai mult simț de răs­pundere s-ar fi putut ajunge la acest rezultat. Dar tov. Constantin Zwillin­­ger, conducătorul tehnic al fabri­cii, care în mod normal răspunde de problemele de producție, se pier­de în rezolvarea altor probleme, ne­­glijîndu-și sarcinile de conducător tehnic. Rebuturile și proasta calitate a țigielor ar fi putut fi evitate prin respectarea instrucțiunilor Direcției generale a industriei ceramice. De mulți ani direcția generală a dat ordin categoric să nu se mai lu­creze țigle cu argilă nemacerată. In aceste condiții fabrica era obligată să-și creeze din timpul iernii un stoc de argilă suficient, care să stea la macerat în jurul a șase luni. E drept că fabrica a pus argilă la macerat, dar stratul a fost atît de gros, încît apa și gerul nu au mai pătruns în tot stratul și cea mai mare parte a rămas nemacerată. Fa­brica învinuește direcția că nu-i dă un excavator cu generală braț lung pentru a depozita uniform ar­gila în depozitul de macerare. In lipsa acestui utilaj, de ce nu se fo­losesc celelate mijloace locale ? S-ar putea, de pildă, întinde o linie de­ covil și transporta argila în depo­zit. • .. •„­­ De asemenea s-ar putea, reduce proporția de rebuturi prin arderea în cuptor a produselor cu procent mare de umiditate. Dacă forțați de împre­jurări, trebuie să încarce în cuptor țigle um­ede, să se prelungească zona de preîncălzire, pentru ca acestea să se usuce pînă ce ajunge focul la ele. Desigur că sînt multe mijloace și metode de reducere a rebuturilor, de îmbunătățire a calității și de rea­lizare a planului. Acestea trebuie însă studiate și puse în practică de către personalul tehnic al fabricii și nu să se aștepte numai soluții de la minister I­ P. IONESCU t Rebuturile împiedică fabrica să-și realizeze planul Cum se poate amenaja o uscătorie de tip Kursk La Fabrica de cărămizi și (igle Clu­j s-au luat mă­suri pentru prelungirea se­zonului de fabricație. Fabri­ca are o uscătorie-tunel, dar aceasta nu este exploatată rațional și olanei a fost ne­cesară transformarea și a­­menajarea unor șoproane simple in uscătorii de tip Kursk. La unitatea nr. 2 asemenea uscătorie a și in­trat in funcțiune, avînd ca­pacitatea de cca 70.000 de cărămizi. Celelalte 3 uscă­­tori prevăzute a fi date în ajutorul producției, sînt în curs de amenajare. Transformarea unui șo­pron simplu în uscătorie de tip Kursk nu e o lucra­­re prea pretențioasă, astfel că se poate efectua în orice fabrică de cărămizi care are instalații de gaz metan. Șopronul este rizidit cu că­rămizi uscate. In interiorul șopronului se face o saltea din 2—3 rtnduri de cără­mizi arse, lăsîndu-se din loc in loc spațiu pentru ar­zătoare. Pe saltea cărămizile se banchetează in mod obișnuit după metoda Kartaviev. Asemenea șoproane pot fi folosite și la pro­ducția de blocuri din ciment. Producția de blocuri din ciment a fabricii din Cluj se va realiza In astfel de șoproane in timpul iernii. VARTOLOMEI TATARU corespondent a membru al unei delegații de tehnicieni ro­mîni, am participat, timp de peste o lună, la un schimb de experiență în R.D. Germană, vizitind nume­roase întreprinderi și instituții aparținind indus­triei materialelor de construcții. Cu acest prilej am cules un noian de învățăminte, de noutăți, dintre care mi-e foarte greu să aleg cele pe care să le împărtășesc ci­titorilor „Constructorului“. Am văzut, în cursul călătoriei noastre de studii, Combinatul de materiale de construcții din Rüdersdorf,­­ fabricile de ciment „Aufbau“ și „Socialismul“ din Nien­burg, Fabrica de ciment din Karsdorf, uzinele „Poly­sius“ din Dessau, Fabrica de var și carierele de piatră din Bütheland, Institutul central de proiectări pentru industria lianților și Institutul de cercetări pentru in­dustria cimentului din Dessau, Institutul de cercetări pentru materiale de construcții din Weimar etc. Mi-am putut forma astfel o vedere de ansamblu asupra dez­voltării și nivelului tehnico-economic al industriei lian­ților și în primul rînd al industriei cimentului din R.D. Germană. Informîndu-mă asupra nivelului tehnicii, me­canizării și automatizării în industria cimentului, asu­pra utilajelor noi, metodelor noi și îmbunătățirilor adu­se agregatelor și tehnologiei în industria cimentului, am acumulat o mare varietate de învățăminte. Aș vrea în primul rînd să trec pe scurt în revistă îmbunătățirile mai importante pe care le-am constatat în tehnologia cimentului, ca și utilajele noi observate. Trebuie să spun că toate fabricile de ciment din R. D. Germană sînt foarte bine înzestrate cu aparatură de măsură și control. Foarte avansată este mecanizarea muncilor grele. Toate fabricile au preconcesoare de calcar ; toate­ operațiile de descărcare și încărcare a materiilor prime și auxiliare sînt mecanizate; de ase­menea, transportul interior este mecanizat. In ceea ce privește utilajele și instalațiile noi, mă simt dator să înșir mai multe din cele văzute. Cu foarte bune re­zultate s-a experimentat concasorul cu izbire de 200— 250 t/oră. Filtrele electrice la­ cuptoare și camerele de praf metalice instalate la Rüdersdorf au dat satisfacție (desprăfuire 98%). Am mai văzut: grătar de răcire a clincherului (temperatura de ieșire 30—40 °), grătar cu dublă conducere a gazelor la cuptorul „Lepoi“, me­se gravimetrice la alimentarea morilor brute și de ci­ment, farfurii de granulare la procedeul uscat, fluidifi­­carea cimentului cu aer și transportul pneumatic cu ri­gole pneumatice, desprăfuirea morilor de ciment cu filtre în ciorapi și exhaustoare supradimensionate, re­cuperatori de căldură celulari și zonă de uscare-calci­­nare, cîntare ,la benzile de transport, scoaterea meca­nică a varului din cuptoare cu masă rotativă piramidală, guri de siloz pentru piatră acționate pneumatic, acțio­narea electrică a șubărelor la silozul de făină și ci­ment, dispozitiv de lanțuri în stea pentru recuperarea prafului în interiorul cuptorului, etanșeizarea gurii de alimentare a morilor de ciment, utilizarea prafului de la cuptoare prin­ reintroducerea în silozurile de făină, granulare cu pastă sau introducerea ca adaos la ci­ment. Oricît de lungă ni s-ar părea această înșiruire — și ea încă nu e completă — trebuie să recunoaștem în rîndurile ei o seamă de lucruri foarte interesante pe care simpla enunțare nu le poate pune suficient în evi­dență. Cu deosebire ne-a impresionat însă în R.D. Germană tendința spre automatizare, înainte de a da cîteva exemple care mi se par concludente, vreau să subli­niez că în unele fabrici centralizarea comenzilor la a­­gregate se face pe un tablou-dispecer central. Printre problemele rezolvate în automatizarea pro­ducției de ciment, se află un aparat automat pentru determinarea vîscozității pastei (figura 1). Iată cum funcționează acesta: din moara brută o parte din pastă curge prin vasul de nivel constant (1) iar de aici în vasul de măsură (4) compus din două vase concen­trice pentru a se asigura un nivel constant la pastă. Din vasul de măsură pasta se scurge în canalul colector. Deasupra vasului de măsură este montat motorul electric de măsură (2) în axul căruia este fixat cilindrul de mă­sură (3) prevăzut la cap cu o sferă. In timpul funcționării motorului ,pasta din vasul de măsură opune o rezistență prin frecarea cilindrului și sferei de măsură de mate­rial. Rezistența opusă este proporțională cu frecarea din­tre cilindru-sferă și pastă, deci și cu vîscozitatea pastei. Proporțional cu aceasta crește și curentul de acționare a motorului, în funcție de care este reglată apoi în mod automat alimentarea morii cu apă sau material. Un apa­rat indicator (5) dă posibilitatea citirii și înregistrării valorii vîscozității pastei. Modul de funcționare al aparatului pentru determina­rea automată a fineței de măcinare ,a cimentului (figura 2) este următorul: din moară o parte­ din ciment,, trece prin conducta (1) și conducerea (2) in paharul (5) care poate descrie o mișcare de rotație automată pînă deasupra pîl­­niei (7). In momentul cînd paharul rotativ conține 50 gr. ciment, cimiárul (4) declanșează închiderea gurii (2), ci­mentul continuă să se scurgă prin (3), iar paharul des­crie o rotație pînă deasupra pîlniei de intrare (7). Prin basculare, în urma lovirii de marginea pîlniei, cimentul din pahar se golește în pîlnie și intră în sita rotativă de 4900 sau 900 ochiuri/cm2. Mișcarea de rotație a sitei este dată de un motor, iar scurgerea cimentului din pîl­nie în sita rotativă este accelerată prin loviturile dispo­zitivului de ciocănire (6). Corpul­ sitei­ rotative este cu­prins în mantaua (10) ventilată în interior prin canalul (14) de la un exhauster. Cimentul ce trece prin sită este extras prin conducta (14). Reziduul se scurge din sita care este montată înclinat, în cupa cîntarului de rezi­duuri (12). Proporțional cu greutatea reziduurilor din cupa cîntarului se rotește și rotorul indicatorului (15) și în funcție de mărimea curentului este comandată re­glarea alimentării morii cu material precum și la apara­tul indicator (16) se arată și se înregistrează valoarea fineței cimentului. După cîntărire, aparatul de declanșare (17) declanșează golirea cupei cîntarului și deschiderea rea­mișcărilor este reglată în timp, astfel ca la intervale din 5 în 5 minute să se execute o determinare. Aparatul pentru determinarea automată a greutății 11- trice a clincherului (figura 3) funcționează astfel: din cuptorul rotativ (1) o parte din clincherul sub 10 mm trece prin conducta răcit­ă cu apă (3) în ciurul rotativ (5) cu ochiurile de 3 mm. Clincherul sub 3 mm se scurge prin sită, iar cel între 3—10 mm printr-un ob­turator electromagnetic (7) în cupa litrică (15) a cînta­­rului cu pîrghie (8). După umplerea cupei litrice aceasta atinge contactul (16), care comandă închiderea obtura­torului elctromagnetic (7). In acel moment se desfac blocurile (11) de strîngere a cântarului ,iar sub greutatea clincherului se deplasează brațul cî­ntarului acționînd asupra inductorului (10). Proportional cu greutatea li­trică a clincherului este acționat inductorul, iar curentul produs indică prin aparatul indicator (9) cifra obținută. Amortizorul cu ulei (12) are rolul de a prelua șocurile din mișcările cîn­arului. După terminarea cîntaririi, dis­pozitivul (13) declanșează golirea cupei litrice de clin­cher. I­­ . . Cu îngăduința redacției gazetei „Constructorul“ îmi voi permite a aduce la cunoștința cititorilor, cu alt prilej, alte interesante noutăți din fructuosul schimb de expe­riență făcut în R.D. Germană, învățăminte dintr-un schi­mb de experiență în R. D. Germană Tendințe de automatizare în industria cimentului . Lm Figura 1, Figura 2. mg SILVIU OPRIȘ directorul fabricii de ciment ..Congresul al XIX-lea“­Bicaz s Sîmbătă 1 decembrie iÖtS"— nr. 359 Nu-i ușor să fii în frunte In buna organizare a muncii stă unul din „secretele“ de bază ale succesului de care se bucură anul acesta activitatea Fabricii de cără­mizi Roman. După o seamă de gre­șeli făptuite în 1955, acum s-au per­manentizat formațiile de lucru și s-a interzis în mod categoric mutarea muncitorilor de la un loc de muncă la altul fără aprobarea conducerii întreprinderii. Astfel, fluctuația for­țelor de muncă a fost curmată: întărirea disciplinei în muncă, al­cătuirea și organizarea brigăzilor de lucru, introducerea integrală a evi­denței primare la fiecare loc de mun­că — au făcut posibilă obținerea unor­ rezultate bune în producție. Printre cei­­ care s-au evidențiat pînă acum în întrecerea socialistă, sînt: arzătorul Toadar Vasilache, prelatul Constantin Tiron ,excavato­­ristul Dionisie Levai, așezătorii Ghervase și Ghimpu, mecanicii Ovi­­diu Pelegrine și Constantin Urzică, șeful centralei de forță Isidor Cără­­cușeanu și alții. Din păcate, unii din tovarășii din întreprindere s-au culcat pe laurii victoriei și se înregistrează­­ acum unele tendințe de îngâmfa­re­ și delă­sare. Dacă maistrul centralei termica Carol Simon și energeticul-șef ing. T. Budu nu mai depun în muncă in­teresul de altă dată, e de­ mirare că recuperatoarele de căldură nu sînt folosite, iar uscătoriile duc lipsă de temperatura necesară lor? Șeful de utilaje Mandache Muntea­nu.^ un orp cu multă experiență, așteaptă în ul­tima vreme ca lucrurile să meargă de la sine. Pentru a-și putea menține titlul de întreprindere fruntașă în industria ceramicii, fabrică din Roman tre­buie să lichideze asemenea, lipsuri. Gonii mai buna de munca Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul secțiilor, conducerea Fabricii de azbociment Oradea s-a în­grijit de introducerea încălzirii centrale, care, pe lîngă alte avantaje, face să se mărească productivitatea muncii, sa se obțină economii de combustibil. De asemenea, pentru ca și în timpul iernii să se poată fabrica sortimentul tuburi de beton (care înainte se fabri­ca numai în timpul verii), s-a con­struit o nouă hală, care va fi și ea dată în folosință peste cîteva săptă­­mîni. Tot în această­ hală au fost mon­tate conductele de apă, lucru necesar procesului de producție, dat fiind fap­tul că pînă acum apa pentru fabricarea tuburilor de beton era transportata În secție de către muncitor!.’?; A

Next