Constructorul, decembrie 1956 (Anul 8, nr. 359-363)
1956-12-01 / nr. 359
INDICI MEREU MAI BUNI Față de anii trecuți cînd în ziare , puteai "să găsești despre fabrica imentul păcii“ din Medgidia det cuvinte critice, în ultimul timp ,turația s-a schimbat. Veștile transise de presă arată că activitatea Medgidia s-a ameliorat și connuă să se îmbunătățească pe zii trece. De altfel și statistica arată ar acest lucru. In ultimele 7 luni lanul a fost cu regularitate depăt, reușindu-se chiar recuperarea nei importante cantități de dinonc , ciment perdute în cursul primel r luni ale anului din cauza infemeriilor. Pe ultima lună cifrele intră următoarele realizări: 101,4% ață de planul producției globale, 00,1% la clincher și 101,6% la ciment. E adevărat, munca în fabrică mereu mai bună, dar țiu toate reutățile au fost învinse și nici pate lipsurile lichidate. Se poate pune că cea mai importantă realiare in această peioadă, de altfel actorul determiaat în ameliorareactivității fabricii, ste îmbunătățiea indicilor de utilare intensivă și xtensivă a cuptoaelor și mindca morilor, perioaă de comparație rimele 9 luni ale anilor 1955 și 1956 ■om vedea că în anul acesta au ost realizate cu 80.000 de tone de lincher și cu 98.000 de tone de client mai mult decât în aceeași peioadă a anului trecut. Aceste cifra onfirmă creșterea considerabilă ;radului de ocupare a cuptoarelor de clincher și al morilor de cimente spre productivitatea medie orară cuptoarelor și morilor se pot spune e asemenea, lucruri îmbucurătoare a primele 9 luni ale anului curent reductivitatea medie a cuptoarelor e clincher a crescut cu 0,83 tonetră față de aceeași perioadă a anuui trecut, indicele intensiv ere seimu 9,4%. Productivitatea morilor de iment este de asemenea superioară a 0.4 tone/oră, indicele intensiv find mai mare ca anul trecut cu ,8%. Să enumeri numai cifre și date oreabă de statistician Datoria noastă însă este să analizăm cauzele care au determinat aceste succese, astfel ca, împărtășindu-le prin inermediul ziarului, să poată folosi altora. De aceea vom reda cîteva in măsurile luate de colectivul de a Medgidia, care au determinat îmbunătățirea indiciilor intensivi și exensivi. Prima măsură luată a fost asiguirea aprovizionării ritmice cu maree primă prin punerea în funcțiune concasoarelor nr 3 și 4, prin inoducerea linei normale pînă la numărele concasoarelor permițînd stfel aducerea vagoanelor basculate de 25 de tone la tumbare, prin curățirea cu mijloace hidromecanizate a loesului dintre carierele Mînza ți Ghenciu asigurîndu-se astfel deschiderea unui front de exploatare corespunzător și unirea celor două cariere. S-a reușit și realizarea unui stoc tehnic de minimum 10.000 de tone de calcar prin construirea unei chiriete în cariera Mînzu. Numai aprovizionarea ritmică cu materie primă nu era însă suficientă. Erau necesare și unele măsuri tehnice care să asigure o mai bună funcționare a agregatelor. Astfel, pentru evitarea opririlor neplanificat provocate de proisau funcționarea federinelor s-au executat modificări la acționarea acestora, iar în scopul unei exploatări raționalocuatorul nr. 4 a fost înzestrat ca aparataj de măsură și control. De asemenea, camerele reci ale cursoarelor au fost etanșate, pentru a nu mai pătrunde gerul fals în cuptoare La morile de ciment s-a eliminat acționarea meselor de alimentare cuplate cu moara, introducîndu-se sistemul de acționare individuală spre a se evita oprirea morilor în cazul înfundării jghiaburilor de alimentare. Pentru prelungirea duratei de funcționare a pompelor Fuller s-a trecut la încărcarea bucșelor de la pompe cu sterit, iar gurile de alimentare de la morile de ciment au fost etanșate asigurîndu-se un flux normal materialului intrat în mori. O contribuție importantă la îmbunătățirea indicilor intensivi și extensivi a adus-o executarea în bune condițiuni și la timp a planului de revizie și reparații care în permanență a fost adaptat la necesitățile curente ale fabricii. Accentul s-a pus și pe buna întreținere a agregatelor preocupare de seamă atît a maiștrilor și muncitorilor cît și a șefilor de secții. Sistemul de luare în primire a agregatelor după reparații de la echipele care au executat lucrările, pe bază de procesverbal a contribuit la ridicarea calității reparațiilor Toate aceste măsuri n-ar fi dat însă roadele scontate dacă nu s-ar fi dus și o perseverentă muncă educativă cu oamenii. Întrecerea socialistă a cuprins mereu mai mulți muncitori, absențele nemotivate s-au redus cu 50% față de anul trecut, îmbunătățirea indicilor intensivi și extensivi e intr-adevăr un frumos succes al cimentiștilor de la Medgidia, care a dus de altfel și la realizarea de economii la cărămizi refractare, energie electrică, corpuri de măcinat, plăci de blindaj etc. Toate acestea trebuie să constituia pentru colectivul de la Medgidia un imbold pe calea realizării de noi succese. La „Cimeniul păcii“Medgidia Delapidatorii Comuna Potîrlagele din divizi care au năpădit Vaideanu sînt arestați împrejurimile Buzăului întreprinderea cum se iar fostul inginer-șef Ion și cucerise cîndva ce le- aruncă pasărea de praf Dumitrescu a dispărut iritarea pe seama a 4 dă asupra victimei. Cu Cercetările continuă, semeni de a căror soar- casm, cu implacabilă Directorul întreprinde:ă azi nu se mai știe premeditare, cu nădej rii Gh. Pleșca, sub olimic. Din păcate (și dea unei rapide îndestudiii căruia s-au putut fără voia ei) comuna lari... petrece toate acestea, la Puirlagele de la poa In cîteva luni de fune dovedit un adevărat ele Nehoiului e pe cale ționare a noii întreprin „gură-cască":’ Abia cînd de a redeveni centrul deri, în loc de organizare lucrurile au ajuns în îlvei într-o chestiune s-a ajuns la dezorganitr-un stadiu avansat, el care nu-i face onoare tare, in loc de disciplin s-a trezit la realitate deniei cu „senzaționala“ că sa instaurat indisma scindu î pe făptași și veste din trecut, ciplina. Inginerul-șef a dindu-i pe mina justiției. Despre ce este vor- angajat pe... propriul său Acestea sunt faptele »a ? La Patîrlag ere un fiu ca sinecurist, platin- Concludente și lipsite nează să se construiască dur pentru o treabă pe de echivoc. De aceea ne un mare combinat de care n-o făcea. In um luăm îngăduința de a materiale de construcții, lira acestei „activități“ atrage atenția asupra pînă in fericita zi a și-au găsit loc altele și acestui caz. Hoții, dela iaugurării festive, în mai și ! Inspectorii de pictatorii, escrocii, toți treprinderea funcționea control și organele pro- ces ce atentează la a-pă ca o unitate în toată curatorii se numesc în votul public, la bunurile •egula, cu personal des- limbajul lor neplăcut, obștești, să se teamă 1ul de mare și produc usturător, depalidări. Faptele lor mîrșave nu se redusă (extracție de state de plată fictive, vor rămine nedescoperi atorii și confecționa înstrăinări de materiale, vite, nu vor rămine neea de blocuri ușoare), dare de mită etc. Ur- pedepsite. Toți oamenii De situația aceasta de marea fostul contabil cinstiți din țara nea început, de provizoratul șef Aurel Stanicei și fostră ?1,n. c ° le,d Y ®.le multor acțiuni, au incertul șef al serviciului orlor noastre, veghează la at să profite curva organizării muncii Aurel aceasta! c Laborator modern De multe ori în rubricile gazetei noastre Atelierele „9 Mai“ au fost criticate în privința: calității , pieselor din oțel turnat și a procentului ridicat de rebuturi ce se obțineau la turnătoria de oțel. Neajunsurile se datorau și faptului că lipsea un control tehnic al calității. Laboratorul de analiză pentru oțelurile turnate, pentru calitatea materialelor, determinarea rezistenței etc., era lipsit de aparatura de specialitate. Conducerea întreprinderii a analizat temeinic acest aspect al activității noastre de producție și rezultatul a fost crearea unui laborator modern în do'ația căruia au intrat cele mai perfecționate aparate. În primul rînd spațiul laboratorului a fost mărit cu încă 50 mp, avînd acum două săli .spațioase și luminoase. Din import, (U.R.S.S., R. D. Germană și R P. Ungară) au sosit o serie de aparate de mare precizie printre care: o lupă binoculară pentru determinarea calității nisipurilor, un microscop metalografic pentru fotografierea și studierea structurii metalelor, o lampă de uscare a nisipurilor prin raze infraroșii și încă multe altele. GH. A. POPA corespondent Veghează la geamului Calitatea geamului poate fi asigurată — precum poate fi și stricată — la fiecare fază a procesului tehnologic de fabricație. La întreprinderile producătoare de geamuri, calitatea acestora depinde adesea de atenția observatorilor. Iată in fotografie pe un vrednic observator, Nicolae Jercelău, de la mașina de tras nr. 4 a Fabricii de geamuri din Scăeni. Datorită vigilenței lui, la mașina nr. 4 nu iese niciodată geam de proastă calitate. cît se pregătesc pentru viitoarea CAMPANIE DE FABRICAȚIE Iarna a sosit mai curînd decit o doreau cărămidarii de la ,, Argila roșie“ din București. Presele și-au încetat activitatea și doar cuptoarele mai ard produsele uscate pregătite încă din timpul verii. Sezonul de fabricație a fost prelungit atît, ci a permis timpul ca lucrul să se poată desfășura, într-o fabrică în care produsele se usucă în șoproane naturale. Totuși fabrica nu și-a încetat complet lucrul și pe baza planului de măsuri a trecut la activitatea de iarnă. Firesc ar fi fost ca secția de blocuri din beton să funcționeze din plin în această perioadă. Dar din motive obiective construcția secției de blocuri abia acum se apropie de sfîrșit. Fabricația blocurilor va începe însă chiar în timpul lucrărilor de construcție, finisajele putîndu-se face renramitent m producția de blocuri. In noua secție, a cărei capacitate este de 15.000 de blocuri, producția va fi mecanizată. Două benzi transportoare vor aduce la betonieră de 450 l, montată deasupra meselor vibrante R.L.2, deșeuri ceramice și diatomit de la concasor, precum și nisipul Cimentul va fi adus din magazie, care , e tot în corpul halei, cu ajutorul unui elevator. Printr-un buncăr vor fi alimentate automat cele 3 vibroprese, iar blocurile vor fi transportate pînă la stelaje cu ajutorul unui transportor cu cablu. Căldura necesară de + 15 ° C va fi asigurată de două sobe încălzite cu injectoare cu păcură, construite de o parte și de alta, in lungul halei din cărămizi subțiri. Trebuie arătat că la construcția halei sînt prevăzute 6 cabine pentru dezbrăcare și un spălător, avîndu-se astfel grija și de condițiile sociale Am amintit mai sus și despre diatomît ca materie primă. Intr-adevăr la „Argila roșie“ blocurile se fac fie din diatomit care e un material foarte ușor, fie din deșeuri ceramice care sunt colectate de la cele 4 unități ale întreprinderii. Diatomit în momentul de față există în depozit cca 600 de tone, ciment cca 300 de tone de nisip, de asemenea nu se duce lipsă, fabrica avînd carieră proprie, de unde un troliu mecanic îl transportă pînă la secția de blocuri. Deci materiile prime nu sînt o problemă. De rezolvat cît mai curînd se cere intrarea in funcțiune cu întreaga capacitate a secției de blocuri de beton. Dar activitatea în timpul iernii la „Argila roșie“ nu se rezumă numai la blocuri. Se lucrează în camiere pentru crearea stocului necesar de argilă, se pregătește campania reparațiilor etc. De altfel conducerea fabricii urmărește îndeaproape felul în care se desfășoară munca în fabrică. Un fapt nu atât de important dar totuși semnificativ, că în biroul inginerului-șeif Miron Catană, care ține în prezent și locul directorului (î. Pică) plecat în concediu, nu era focul făcut, de unde se vede că majoritatea timpului și-l petrece prin fabrică. La unitățile nr. 1 și 3 problema argilei pentru anul 1957 e rezolvată. Stocul necesar este asigurat de pe acum. La unitatea nr. 2 se lucrează în prezent în carieră la extracția argilei și în scurt timp va fi realizat stocul respectiv. Mai complicată e treaba la unitatea nr. 4. Aici sînt extrase pînă acum 10.000 mc, iar pentru restul va necesita o serie de lucrări și mutări de șoproane întrucît rezervele sînt pe terminate în cariera din fabrică. Campania de reparații e pregătită temeinic în acest an la „Argila roșie“. In primul rînd s-au amenajat atelierul mecanic central și atelierul mecanic de la unitatea nr. 4, pentru ca reparațiile să se poată desfășura în bune condiții. Atelierul central a fost înzestrat cu 3 strunguri, o freză, bormașine de banc și manuale polizoare etc. Presele, imediat ce și-au încetat activitatea, au fost demontate pentru revizuire. Ci despre piese de schimb, întrucît comenzle au fost făcute încă din primăvară, acum stau în magazie și așteaptă să fie folosite, e adevărat că numai în procent de 80% dar pînă la sfârșitul anului se va asigura și restul de 20%, care de altfel nici nu sunt încă necesare. Piesele mai mici care se pot realiza in atelierele fabricii sunt de asemenea pregătite o parte, iar restul sunt în curs de executare. Materialul fioros necesar există în magazie iar mecanicii, strungarii și lăcătușii muncesc cu dragoste. De altfel acest lucru îl confirmă și faptul că marea majoritate a parcului de vagonete a și fost revizuit și reparat. Colectivul muncește cu dragoste dar și conducerea se îngrijește să îi creeze condiții de viață bune. Astfel cantina este bine aprovizionată iar masa servită e de bună calitate. Cînd grija este reciprocă e firesc ca și rezultatele să fie bune. Cele arătate mai sus sînt numai o parte, colectivul de la „ Argila roșie“ obținînd pe parcursul celor 11 luni care au trecut din acest an succese frumoase. Valoarea producției globale a realizat-o încă de la începutul lunii octombrie iar planul fizic de la 1 noiembrie. Pînă în prezent „Argila roșie“ se poate reîndri că , a produs aproape 2 milioane de cărămizi și 20.000 de blocuri peste planul anual. Dacă aceste realizări vor fi punctul de plecare spre noi succese, și credem că normal ar fi firesc acest lucru, pregătirea campaniei de fabricație pe anul viitor va fi făcută de așa manieră ca realizările să întreacă pe cele din acest an. E. TUTOVEANU Mecanicul principal Iancu Teodorescu lucrind la un cap de cuplung. Dacă ar fi să judeci activitatea fabricii de țigle și cărămizi „Chiriș-Arieș ” din Cimpia Turzii după principalii indici economici, ai tentat să crezi că treaba nu merge și tocmai rău. Corelația realizată prnă la 1 octombrie pledează în acest sens: valoarea producției globale — 99,1%, fondul de salarii — 99,8%, productivitatea muncii — 107,av. c.șligul mediu — 107%, iar planul forțelor de muncă — 91,8%. Deci o corelație aproape bună, pe baza căreia , conducerea fabricii ar putea să mearga linșută mai departe pe drumul actual. Cercetînd însă cifrele care oglindesc realizarea pianului pe sortimente, vezi că, lucrurie nu stau chiar așa de bine. Producția de bază a fabricii o reprezită țiglele în primul rind și apoi cărămzice. Tocmai la aceste două sortimente principale, planul nu a fost realizat pînă la 1 noiembrie decit in proporție de 94,95% la țigle și 59,56% la cărămizi. Rezulta de aci un, deficit serios,tocmai la acele materiale de care șantierele au mai multă nevoie. Pentru această răminere în urmă conducerea"’ (Francisc Hencsel, director, Constantin Zwhulinger, conducător tehnic) găsește o justificare plauzibilă : „Nu avem forțe de muncă, de aceea nu ne putem realiza planul“. In acest răspuns este de bună seamă un sîmbure de adevăr, confirmat de indicele de realizare a planului forțelor de muncă. Dar răspunsul acesta naște o altă întrebare : „Cine este vinovat de nerealizarea planului forțelor de muncă După cine se știe, conducerea unei unități socialiste trebuie să rezolve singură toate problemele de organizare a muncii, inclusiv recrutarea forțelor de muncă. Niciodată nu se dau cifrele de plan „sub rezervă“ (să fie realizate numai dacă vor fi muncitori), ci ele sînt obligatorii și conducerea tehnico-administrativă trebuie să ia toate măsurile pentru realizarea lor. Acest lucru este valabil și pentru tovarășii conducători ai fabricii „Ghiriș- Arieș". Ei sunt singurii vinovați că nu au avut forțe de muncă suficiente. Ce s-ar întîmpla dacă fiecare Unitate ar spune că nu are forțe de muncă și deci nu-și poate realiza planul ? Din cercetările cifrelor de realizare a planului pe sortimente se mai desprinde și un alt aspect: organizarea defectuoasă a muncii. In timp ce secțiile de țigle și cărămizi , nu și-au îndeplinit planul din lipsă de muncitori, celelalte secții — de coame și blocuri de beton — și-au îndeplinit planul în proporție de 123,3% și respectiv 142,5%, înseamnă că la aceste două secții planul s-ar fi putut realiza cu un număr mai mic de muncitori. Deci s-ar fi putut lua o parte din efectivul acestor secții și repartiza celor două secții deficitare. Conducerea nu a făcut totuși acest lucru, deși uneori secția de blocuri era nevoită să stea cîteva ore pe zi din lipsă de ciment — stocul planificat fiind depășit — și să folosească oamenii pentru descongestionarea secției, fiindcă se fabricau atîtea blocuri nicit nu mai aveau unde să le depoziteze Este deci clar că oamenii necesari se găseau chiar în fabrică. Numai conducerea nu i-a văzut și așteaptă probabil să-i primească din altă parte . Nerealizarea planului la țigle se datorește însă și altei cauze de care conducerea nu este mai puțin străină. Rebuturile sînt o adevărată pacoste pe capul acestei fabrici. Anul trecut, de pildă, proporția de rebuturi atinsese, o cifră puțin obișnuită: peste 40% din producția totală ! Conducerea a luat într-adevăr măsuri pentru reducerea rebuturilor — anul acesta ele scăzînd la 20,4% pe primul trimestru, la 21,4% în cel de al doilea trmestru și la 16,2% în trimestrul III — dar procentul de rebuturi este totuși destul de mare și el contribuie în mod direct la nerealizarea planului. Iată o socoteală simplă. Dacă procentul actual de rebuturi ar fi fost redus numai cu 6%, planul ia țigle nu numai că ar fi fost îndeplinit, dar ar fi putut fi chiar depășit. Cu mai multă preocupare, mai mult simț de răspundere s-ar fi putut ajunge la acest rezultat. Dar tov. Constantin Zwillinger, conducătorul tehnic al fabricii, care în mod normal răspunde de problemele de producție, se pierde în rezolvarea altor probleme, neglijîndu-și sarcinile de conducător tehnic. Rebuturile și proasta calitate a țigielor ar fi putut fi evitate prin respectarea instrucțiunilor Direcției generale a industriei ceramice. De mulți ani direcția generală a dat ordin categoric să nu se mai lucreze țigle cu argilă nemacerată. In aceste condiții fabrica era obligată să-și creeze din timpul iernii un stoc de argilă suficient, care să stea la macerat în jurul a șase luni. E drept că fabrica a pus argilă la macerat, dar stratul a fost atît de gros, încît apa și gerul nu au mai pătruns în tot stratul și cea mai mare parte a rămas nemacerată. Fabrica învinuește direcția că nu-i dă un excavator cu generală braț lung pentru a depozita uniform argila în depozitul de macerare. In lipsa acestui utilaj, de ce nu se folosesc celelate mijloace locale ? S-ar putea, de pildă, întinde o linie de covil și transporta argila în depozit. • .. •„ De asemenea s-ar putea, reduce proporția de rebuturi prin arderea în cuptor a produselor cu procent mare de umiditate. Dacă forțați de împrejurări, trebuie să încarce în cuptor țigle umede, să se prelungească zona de preîncălzire, pentru ca acestea să se usuce pînă ce ajunge focul la ele. Desigur că sînt multe mijloace și metode de reducere a rebuturilor, de îmbunătățire a calității și de realizare a planului. Acestea trebuie însă studiate și puse în practică de către personalul tehnic al fabricii și nu să se aștepte numai soluții de la minister I P. IONESCU t Rebuturile împiedică fabrica să-și realizeze planul Cum se poate amenaja o uscătorie de tip Kursk La Fabrica de cărămizi și (igle Cluj s-au luat măsuri pentru prelungirea sezonului de fabricație. Fabrica are o uscătorie-tunel, dar aceasta nu este exploatată rațional și olanei a fost necesară transformarea și amenajarea unor șoproane simple in uscătorii de tip Kursk. La unitatea nr. 2 asemenea uscătorie a și intrat in funcțiune, avînd capacitatea de cca 70.000 de cărămizi. Celelalte 3 uscători prevăzute a fi date în ajutorul producției, sînt în curs de amenajare. Transformarea unui șopron simplu în uscătorie de tip Kursk nu e o lucrare prea pretențioasă, astfel că se poate efectua în orice fabrică de cărămizi care are instalații de gaz metan. Șopronul este rizidit cu cărămizi uscate. In interiorul șopronului se face o saltea din 2—3 rtnduri de cărămizi arse, lăsîndu-se din loc in loc spațiu pentru arzătoare. Pe saltea cărămizile se banchetează in mod obișnuit după metoda Kartaviev. Asemenea șoproane pot fi folosite și la producția de blocuri din ciment. Producția de blocuri din ciment a fabricii din Cluj se va realiza In astfel de șoproane in timpul iernii. VARTOLOMEI TATARU corespondent a membru al unei delegații de tehnicieni romîni, am participat, timp de peste o lună, la un schimb de experiență în R.D. Germană, vizitind numeroase întreprinderi și instituții aparținind industriei materialelor de construcții. Cu acest prilej am cules un noian de învățăminte, de noutăți, dintre care mi-e foarte greu să aleg cele pe care să le împărtășesc cititorilor „Constructorului“. Am văzut, în cursul călătoriei noastre de studii, Combinatul de materiale de construcții din Rüdersdorf, fabricile de ciment „Aufbau“ și „Socialismul“ din Nienburg, Fabrica de ciment din Karsdorf, uzinele „Polysius“ din Dessau, Fabrica de var și carierele de piatră din Bütheland, Institutul central de proiectări pentru industria lianților și Institutul de cercetări pentru industria cimentului din Dessau, Institutul de cercetări pentru materiale de construcții din Weimar etc. Mi-am putut forma astfel o vedere de ansamblu asupra dezvoltării și nivelului tehnico-economic al industriei lianților și în primul rînd al industriei cimentului din R.D. Germană. Informîndu-mă asupra nivelului tehnicii, mecanizării și automatizării în industria cimentului, asupra utilajelor noi, metodelor noi și îmbunătățirilor aduse agregatelor și tehnologiei în industria cimentului, am acumulat o mare varietate de învățăminte. Aș vrea în primul rînd să trec pe scurt în revistă îmbunătățirile mai importante pe care le-am constatat în tehnologia cimentului, ca și utilajele noi observate. Trebuie să spun că toate fabricile de ciment din R. D. Germană sînt foarte bine înzestrate cu aparatură de măsură și control. Foarte avansată este mecanizarea muncilor grele. Toate fabricile au preconcesoare de calcar ; toate operațiile de descărcare și încărcare a materiilor prime și auxiliare sînt mecanizate; de asemenea, transportul interior este mecanizat. In ceea ce privește utilajele și instalațiile noi, mă simt dator să înșir mai multe din cele văzute. Cu foarte bune rezultate s-a experimentat concasorul cu izbire de 200— 250 t/oră. Filtrele electrice la cuptoare și camerele de praf metalice instalate la Rüdersdorf au dat satisfacție (desprăfuire 98%). Am mai văzut: grătar de răcire a clincherului (temperatura de ieșire 30—40 °), grătar cu dublă conducere a gazelor la cuptorul „Lepoi“, mese gravimetrice la alimentarea morilor brute și de ciment, farfurii de granulare la procedeul uscat, fluidificarea cimentului cu aer și transportul pneumatic cu rigole pneumatice, desprăfuirea morilor de ciment cu filtre în ciorapi și exhaustoare supradimensionate, recuperatori de căldură celulari și zonă de uscare-calcinare, cîntare ,la benzile de transport, scoaterea mecanică a varului din cuptoare cu masă rotativă piramidală, guri de siloz pentru piatră acționate pneumatic, acționarea electrică a șubărelor la silozul de făină și ciment, dispozitiv de lanțuri în stea pentru recuperarea prafului în interiorul cuptorului, etanșeizarea gurii de alimentare a morilor de ciment, utilizarea prafului de la cuptoare prin reintroducerea în silozurile de făină, granulare cu pastă sau introducerea ca adaos la ciment. Oricît de lungă ni s-ar părea această înșiruire — și ea încă nu e completă — trebuie să recunoaștem în rîndurile ei o seamă de lucruri foarte interesante pe care simpla enunțare nu le poate pune suficient în evidență. Cu deosebire ne-a impresionat însă în R.D. Germană tendința spre automatizare, înainte de a da cîteva exemple care mi se par concludente, vreau să subliniez că în unele fabrici centralizarea comenzilor la agregate se face pe un tablou-dispecer central. Printre problemele rezolvate în automatizarea producției de ciment, se află un aparat automat pentru determinarea vîscozității pastei (figura 1). Iată cum funcționează acesta: din moara brută o parte din pastă curge prin vasul de nivel constant (1) iar de aici în vasul de măsură (4) compus din două vase concentrice pentru a se asigura un nivel constant la pastă. Din vasul de măsură pasta se scurge în canalul colector. Deasupra vasului de măsură este montat motorul electric de măsură (2) în axul căruia este fixat cilindrul de măsură (3) prevăzut la cap cu o sferă. In timpul funcționării motorului ,pasta din vasul de măsură opune o rezistență prin frecarea cilindrului și sferei de măsură de material. Rezistența opusă este proporțională cu frecarea dintre cilindru-sferă și pastă, deci și cu vîscozitatea pastei. Proporțional cu aceasta crește și curentul de acționare a motorului, în funcție de care este reglată apoi în mod automat alimentarea morii cu apă sau material. Un aparat indicator (5) dă posibilitatea citirii și înregistrării valorii vîscozității pastei. Modul de funcționare al aparatului pentru determinarea automată a fineței de măcinare ,a cimentului (figura 2) este următorul: din moară o parte din ciment,, trece prin conducta (1) și conducerea (2) in paharul (5) care poate descrie o mișcare de rotație automată pînă deasupra pîlniei (7). In momentul cînd paharul rotativ conține 50 gr. ciment, cimiárul (4) declanșează închiderea gurii (2), cimentul continuă să se scurgă prin (3), iar paharul descrie o rotație pînă deasupra pîlniei de intrare (7). Prin basculare, în urma lovirii de marginea pîlniei, cimentul din pahar se golește în pîlnie și intră în sita rotativă de 4900 sau 900 ochiuri/cm2. Mișcarea de rotație a sitei este dată de un motor, iar scurgerea cimentului din pîlnie în sita rotativă este accelerată prin loviturile dispozitivului de ciocănire (6). Corpul sitei rotative este cuprins în mantaua (10) ventilată în interior prin canalul (14) de la un exhauster. Cimentul ce trece prin sită este extras prin conducta (14). Reziduul se scurge din sita care este montată înclinat, în cupa cîntarului de reziduuri (12). Proporțional cu greutatea reziduurilor din cupa cîntarului se rotește și rotorul indicatorului (15) și în funcție de mărimea curentului este comandată reglarea alimentării morii cu material precum și la aparatul indicator (16) se arată și se înregistrează valoarea fineței cimentului. După cîntărire, aparatul de declanșare (17) declanșează golirea cupei cîntarului și deschiderea reamișcărilor este reglată în timp, astfel ca la intervale din 5 în 5 minute să se execute o determinare. Aparatul pentru determinarea automată a greutății 11- trice a clincherului (figura 3) funcționează astfel: din cuptorul rotativ (1) o parte din clincherul sub 10 mm trece prin conducta răcită cu apă (3) în ciurul rotativ (5) cu ochiurile de 3 mm. Clincherul sub 3 mm se scurge prin sită, iar cel între 3—10 mm printr-un obturator electromagnetic (7) în cupa litrică (15) a cîntarului cu pîrghie (8). După umplerea cupei litrice aceasta atinge contactul (16), care comandă închiderea obturatorului elctromagnetic (7). In acel moment se desfac blocurile (11) de strîngere a cântarului ,iar sub greutatea clincherului se deplasează brațul cîntarului acționînd asupra inductorului (10). Proportional cu greutatea litrică a clincherului este acționat inductorul, iar curentul produs indică prin aparatul indicator (9) cifra obținută. Amortizorul cu ulei (12) are rolul de a prelua șocurile din mișcările cînarului. După terminarea cîntaririi, dispozitivul (13) declanșează golirea cupei litrice de clincher. I . . Cu îngăduința redacției gazetei „Constructorul“ îmi voi permite a aduce la cunoștința cititorilor, cu alt prilej, alte interesante noutăți din fructuosul schimb de experiență făcut în R.D. Germană, învățăminte dintr-un schimb de experiență în R. D. Germană Tendințe de automatizare în industria cimentului . Lm Figura 1, Figura 2. mg SILVIU OPRIȘ directorul fabricii de ciment ..Congresul al XIX-lea“Bicaz s Sîmbătă 1 decembrie iÖtS"— nr. 359 Nu-i ușor să fii în frunte In buna organizare a muncii stă unul din „secretele“ de bază ale succesului de care se bucură anul acesta activitatea Fabricii de cărămizi Roman. După o seamă de greșeli făptuite în 1955, acum s-au permanentizat formațiile de lucru și s-a interzis în mod categoric mutarea muncitorilor de la un loc de muncă la altul fără aprobarea conducerii întreprinderii. Astfel, fluctuația forțelor de muncă a fost curmată: întărirea disciplinei în muncă, alcătuirea și organizarea brigăzilor de lucru, introducerea integrală a evidenței primare la fiecare loc de muncă — au făcut posibilă obținerea unor rezultate bune în producție. Printre cei care s-au evidențiat pînă acum în întrecerea socialistă, sînt: arzătorul Toadar Vasilache, prelatul Constantin Tiron ,excavatoristul Dionisie Levai, așezătorii Ghervase și Ghimpu, mecanicii Ovidiu Pelegrine și Constantin Urzică, șeful centralei de forță Isidor Cărăcușeanu și alții. Din păcate, unii din tovarășii din întreprindere s-au culcat pe laurii victoriei și se înregistrează acum unele tendințe de îngâmfare și delăsare. Dacă maistrul centralei termica Carol Simon și energeticul-șef ing. T. Budu nu mai depun în muncă interesul de altă dată, e de mirare că recuperatoarele de căldură nu sînt folosite, iar uscătoriile duc lipsă de temperatura necesară lor? Șeful de utilaje Mandache Munteanu.^ un orp cu multă experiență, așteaptă în ultima vreme ca lucrurile să meargă de la sine. Pentru a-și putea menține titlul de întreprindere fruntașă în industria ceramicii, fabrică din Roman trebuie să lichideze asemenea, lipsuri. Gonii mai buna de munca Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul secțiilor, conducerea Fabricii de azbociment Oradea s-a îngrijit de introducerea încălzirii centrale, care, pe lîngă alte avantaje, face să se mărească productivitatea muncii, sa se obțină economii de combustibil. De asemenea, pentru ca și în timpul iernii să se poată fabrica sortimentul tuburi de beton (care înainte se fabrica numai în timpul verii), s-a construit o nouă hală, care va fi și ea dată în folosință peste cîteva săptămîni. Tot în această hală au fost montate conductele de apă, lucru necesar procesului de producție, dat fiind faptul că pînă acum apa pentru fabricarea tuburilor de beton era transportata În secție de către muncitor!.’?; A