Constructorul, februarie 1957 (Anul 9, nr. 368-371)
1957-02-02 / nr. 368
2 ÎN LUMINA REZOLUȚIEI PLENAREI C. C. AL P. M. R. CUC va crește în 1957 producția globală în industria noastră Bogatele resurse naturale ale țârii v astice permit, așa cum se arată și în Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, dezvoltarea industriei materialelor de construcții. Pierind de la realizările înscrise în anul 1956 de unitățile din această ramură economică, unde planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 163,5 la sută, în anul acesta producția globală va crește cu 4,5 la sută. Sectorul lianți va da cu 4,8 la sută mai multe produse decit în 1956, ponderea cea mai mare auzînd-o producția de ciment care, comparativ cu anul trecut, va fi cu peste 8 la sută mai mare. De asemenea, producția întreprinderilor de prefabricate și pietre de construcții va spori cu 44,3 la sută. La producția de țigle se prevede o creștere de peste 32 la sută, la geam tras de peste 17 la sută, iar la carton asfaltat de mai mult de 5 la sută. Producția tuburilor de azbociment va crește de peste 5,5 ori, iar a plăcilor de stufit cu peste 14 la sută. Creșterea producției prevăzută pe anul 1957 se va realiza prin utilizarea mai bună a suprafețelor de producție și a utilajelor și mai ales prin creșterea productivității muncii care va spori anul acesta cu 7,4 la sută. Ponderea cea mai mare revine sectorului de prefabricate și pietre de construcții unde productivitatea muncii trebuie să crească cu 36 la sută, în sectorul de lianți cu 5,5 la sută, iar în sectorul ceramic cu 3,5 la sută. în așteptarea campaniei de fabricație Pregătirea utilajelor și agregatelor pentru campania de fabricație este preocuparea de căpetenie a colectivului fabricii „Argila roșie“ din București. Fotoreporterul nostru a surprins pe strungarul Petre Reitz strunjind un capac de cupiung, contribuind astfel la buna desfășurare a lucrărilor de reparații. 1. CAZAN, directorul fabricii „Ceramica“-București, ne vorbește despre Posibilitățile de înfăptuire a sarcinilor fabricii Dorind să aflăm ce ecou au găsit documentele recentei plenare a C.C al P.M.R. în rândurile colectivelor noastre de muncă, ne-am adresat tov. 1. Cazan, directorul fabricii ,Ceramica" -București, care s'a distins in ultimul timp In acțiuni organizatorice merituoase, rugindu-l să ne răspundă la citeva întrebări. — Cum ați realizat dezvoltarea capacităților de producție fară învestiții prea mari ? „In scornil sporirii producției și productivității muncii, precum și a îmbunătățirii condițiilor de muncă și de trai, în întreprinderea noastră au fost luate în ultimul timp o serie de măsuri. La, unitatea nr- 1 secția de blocuri din beton funcționa în două hale dispersate la o distanță, de peste 100 de m, una de alta. Secțiile au fost legate între ele printr-o construcție nouă, realizîndu-se o hală de cca. 180 m lungime. Datorită tapetului că cele 4 prese R.L. 2 cu care este înzestrată secția sînt acum grupate, procesul de producție ca și calitatea produselor vor putea fi mai ușor controlate. Capacitatea secției de blocuri din beton — care poate fi încă sporită — va fi în acest an de 1 milion produse Această construcție destul de mare, a costat doar 600.000 de lei. Secretul costului redus trebuie căutat în realizarea proiectului cu forțe proprii în întreprindere (ing. Fernando Teodoro, șeful serviciului tehnic) și în executarea lucrărilor în regie proprie. Lucrările au fost astfel organizate ca să fie stînjenită cu mai puțin producția (de altfel s-au realizat în această perioadă 600.000 de blocuri față de 250.000 care erau planificate). Lucrările de calitate bună și executate la timp, au permis și obținerea de economii importante de materiale, pentru care am fost chiar premiați de Banca de investiții. Trebuie să evidențiez echipele de zidari conduse de Dumitru Simion și Radu Stan și pe dulgherii Iosif Covaci, Bela More, Anton Andraș și Toma Andraș care au executat lucrările. Concomitent cu această lucrare au fost construite, tot în regie proprie, două șoproane, un atelier de fierărie, hala de tuburi de la unitatea nr. 2 și dormitorul de la unitatea nr. 1". Ce măsuri au luat în întreprindere în urma studierii documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 ? „Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 reprezintă pentru noi un nou și puternic simbold. Sarcinile ce izvorăsc din Rezoluție: o producție sporită cu utilajele existente, mecanizarea în cît mai mare parte a muncilor grele și ușurarea efortului fizic al muncitorilor, produse de o calitate superioară și la un preț de cost redus, un cîștig mai bun pentru muncitori — acestea au devenit obiectivele noastre principale pentru activitatea viitoare. Transportul mecanizat al blocurilor pe întreaga lungime halei cu ajutorul transportorului cu cablu va asigura o creștere a productivității muncii de 2% și ușurarea eforturilor fizice ale muncitorilor. Pentru evacuarea produselor finite din hala de fabricație la rampa de încărcare s-a început executarea unor benzi transportoare mobile care vor intra în funcțiune la 1 aprilie. Prin folosirea acestor benzi productivitatea muncii va spori cu 0,5%. La secția de fabricație a cărămizilor, datorită reparațiilor și modificărilor, precum și a înlocuirii transmisiilor cu acționare individuală la agregate și utilaje, lărgirii spațiilor, turnării unui planșeu de beton (în locul podului de scînduri) în care liniile decovil ce merg la alimentator să fie îngropate — productivitatea muncii va spori cu 1%. De asemenea, introducerea unui colergang în linia tehnologică de fabricare a cărămizilor va contribui la îmbunătățirea calității cărămizilor. „Experimental, în acest an, vom amenaja un șopron cu pardoseala betonată datorită căruia procentul de rebuturi va scădea cu cca. 10%. Se prevede de asemenea mărirea cu 60% a capacității de producție a secției de teracotă prin dezvoltarea celei existente și dotarea ei cu încă 2 cuptoare. Pentru a favoriza o mai bună circulație și a da un aspect mai frumos întreprinderii am prevăzut în cursul acestui an betonarea incintei fabricii. Vom studia de asemenea posibilitatea construirii unui cămin de zi sau a unei creșe-Bineînțeles că n-am neglijat problema îmbunătățirii cîștigului muncitorilor. In primul rind, sporirea productivității muncii aduce după sine implicit și o creștere a salariului. Apoi am reexaminat formațiile de lucru, eliberînd surplusul de muncitori pentru alte lucrări. In acest fel timpul de lucru va fi folosit mai bine iar cîștigul mai bun. Acestea sunt doar primele măsuri luate în urma Rezoluției. Ne revin încă multe sarcini pe care noi suntem hotărîți să le transpunem în viață, astfel ca fabrica noastră să dea cît mai multe produse de bună calitate și ieftine, iar muncitorilor să le crească simțitor nivelul de trai”. Așa ar trebui în toate să se gîndească fabricile încă după apariția Directivelor Congresului al II-Iea al P.M.R. s-a observat la Fabrica de var Sinaia o nouă orientare în tratarea problemelor tehnico-economice. De atunci întreprinderea se află într-un continuu progres, materializat în bunele rezultate obținute în cursul anului 1956. Documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. au dat noi aripi de avînt întreprinderii. Sub conducerea directorului Manole Bechianu și însuflețit de spiritul mereu creator al inginerului-șef Ion Stan, colectivul întreprinderii și-a propus să obțină anul acesta realizări și mai frumoase. Pe baza unor măsuri tehnice și a unor severe calcule economice, s-a stabilit că fabrica va deveni în 1957 pentru prima oară rentabilă, prin strădanie proprie ,prin forțe proprii. Ceea ce onorază întreg colectivul. . Să încercăm a transcrie, pe puncte, principalele obiective, a căror atingere va asigura o creștere însemnată de producție, cu o productivitate sporită și un preț de cost redus. Incă în toamna trecută s-a experimentat la unul din cuptoare o metodă nouă de ardere a varului, mai productivă, sporind astfel capacitatea de producție. Înainte, în cele 3 cuptoare ale fabricii se ardeau cca 40 de tone de var în 24 de ore; acum e vorba să se ajungă la o producție zilnică de 78 de tone! Noua metodă, care va fi introdusă anul acesta la toate cuptoarele fabricii, constă în alegerea unei granulații corespunzătoare, necesară echilibrării tirajului prin spațiile libere dintre bulgării de piatră de var. E vorba acum de folosirea exclusivă a unei granulații de 9—13 cm. Deși sortarea se execută deocamdată manual, oamenii au înțeles necesitatea respectării noii granulații și s-au conformat indicațiilor. La roadele noii metode trebuie să mai adăugăm că se realizează o însemnată economie de gaz metan, căci la o producție ce crește cu 90% consumul de combustibil rămîne același! Dacă ar fi să socotim urmările creșterii productivității muncii numai pe anul 1957, ajungem la o economie de 993.000 lei. In acțiunea aceasta de introducere și extindere a noii metode de ardere, trebuie să evidențiem — în afară de autorul ei, ing. șef Ion Stan, care a aplicat creator cîteva indicații ale literaturii sovietice de specialitate — pe șeful secției de var, maistrul Nicolae Gătej, tehnologul carierei Victor Tom, șeful producție, ing. Dan Stinghe, sortatorul Ion Berteanu de la cariera Furnica, arzătorul Nicolae Olteanu, încărcătorii-scoțători Constantin Țapu și Samson Burtea. Fabrica este pusă deci în situația de a produce aproape de două ori mai mult ca înainte. Cum să asiguri însă creșterea corespunzătoare de materie primă? Și la areasta s-au gîndit tovarășii. Măsurile pentru dezvoltarea carierelor au fost luate, dar mijloacele de transport nu sînt îndestulătoare, nu permit aprovizionarea cu cantități sporite. S-au luat, în consecință, măsuri pentru dublarea liniei de funicular. Se continuă înlocuirea stîlpilor de lemn cu stîlpi metalici și se va schimba cablul la o linie. Absolut necesară a devenit mărirea capacității vagonetelor de funicular de la 220 kg la cca 340 kg. Cu același prilej se va mări viteza de circulație. Toate acestea laolaltă vor asigura creșterea cu 75%a capacității de transport. In privința transportului se mai prevede eliminarea tracțiunii animale și mecanizarea transportului varului ars de la cuptoare la rampă. Se va înălța un funicular de cca 400 m din rezerve interne, obținîndu-se astfel nu numai o însemnată economie de forțe de muncă ci și ușurarea simțitoare a operației de încărcare în vagoanele C.F.R. (căci vagonetele de funicular vor fi 4 basculate direct în vagoane). Creșterea producției de var se va mai obține și pe seama unei modificări constructive a cuptoarelor. Volumul util al fiecărui cuptor va putea fi mărit de la 55 la 70 mc. Cum? Cu prilejul primei reparații, zidăria de izolație (supradimensionată) a fiecărui cuptor va fi redusă cu 10 cm, mărindu-se astfel cu 15 mc capacitatea agregatului. Dacă și această prevedere va deveni realitate, atunci se poate conta la Fabrica de var Sinaia nu pe o producție zilnică sporită de 78 de tone, ci de peste 100 de tone! In acest fel fabrica va putea obține anual cu 6000 de tone de var mai mult. Odată cu modificarea constructivă amintită, se va evita și formarea taluzului prin alimentarea de la o înălțime mai mare (realizată prin ridicarea cu 1 m a pundului de alimentare). Fabrica de var Sinaia se distinge pe linia traducerii în viață a prevederilor Rezoluției și prin realizarea unui nou produs: calcar pentru industria eventual pentru industria geamului și ceramicei fine. Noul produs se va obține prin remăcinarea la o granulație mai fină a sorturilor 2 și 7 de mozaic care nu găseau o desfacere curentă. Instalația existentă la secția de mozaic a fost mărită doar cu o moară, un elevator și un dur — lucrare la care s-a evidențiat șeful atelierului mecanic, maistrul Ion Vizenec — dar capacitatea de producție a noului produs a crescut — datorită rezervelor interne bine valorificate — cu 10.000 de tone. Odată intrată în funcțiune, producția noului sortiment va mări beneficiul anual al fabricii cu 700.000 de tei! Toate aceste prevederi, realizate, în curs de a fi realizate sau de perspectivă apropiată, fac cinste colectivului harnicilor vărari de la Sinaia. B. VLADESCU Mai multe materiale pentru construcții ruralei j Ritmul din ce in ce mai avîntat Ii al construcțiilor rurale, determinat f ] de creșterea continuă a veniturilor 1 țărănimii noastre muncitoare, cerei cantități de materiale de construcțții mereu sporite. Industria noastră desface prin rețeaua comerțului cooperatist importante cantități de diverse materiale de construcții. Astfel, în anul 1956 s-au repartizat Centrocoop-ului zeci de millioane de țigle și cărămizi, zeci de 1 ■j mii de tone de ciment și var, mil. 1 ■oane de metri pătrați de geamuri [ j și carton asfaltat, iar in anul 1957 j vor lua drumul satelor cantități Și [ J mai mari de materiale, cu 62% * I mai multe țigle ca In anul 1956, f j cu 990% mai multe cărămizi, cu 1 j 60% mai mult ciment,cu 20% j j mai multe geamuri și mai mult I J carton asfaltat, cu 3000 de tone f j mai mult var. După cum se vede, în anul 1957 f cantitățile de materiale de construcții ce se vor desface în mediul,,[ ) rural cresc considerabil. Acest spor ^ j cantitativ va deveni posibil ca urmare a intensificării schimburilor [ | ce se prevăd între oraș și sat și a £ | desființării cotelor obligatorii, pottrivit hotărîrilor luate de plenaral C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. } à mam Sâmbătă 2 februarie W7 — nr. 968 Dezbat importantele documente Cifrele de plan pe anul 1957, directorul Mircea Vasiliu le-a pus în discuția colectivului. Fiecare muncitor și tehnician al fabricii de cărămizi al Mai“-Bucov și-a spus părerea și a făcut propuneri concrete pentru transpunerea în viață a sarcinilor ce izvorăsc din Rezoluție. In urma propunerilor s-a întocmit un plan de măsuri care prevede ca: reparațiile capitale să fie terminate cu 15 zile înainte de termen; transportul cărămizilor la uscătoriile naturale să fie mecanizat, iar la pornirea campaniei de fabricație întreg utilajul să fie complet reparat ca să nu intervină nici o strangulare în producție, argila să fie bine macerată etc. Apoi in fiecare secție s-au dezbătut pe larg sarcinile respective de plan. Angajamentele luate la aceste ședințe arată ca fabrica de la Bucov va da peste plan în cursul anului 1957 un milion de cărămizi, 200.000 de țigle trase tip Marsilia, 300.000 de țigle din ciment, 62.000 de blocuri din beton, 5000 de tone de barită, 5000 mc balast, 300 tone de var, bunuri de larg consum de 60000 litri capacitate. De asemenea, colectivul s-a angajat să reducă prețul de cost cu 0,4% și să sporească productivitatea muncii cu BVA. Angajamentele au și început să prindă viață. Astfel, brigada de tineret condusă de Ilie Ghiță, secretarul organizației U.T.M., dă zilnic peste plan 3—4000 de țigle din ciment, brigada Gh. Ristea de la stația de măcinare își depășește zilnic norma cu 20—22%, iar brigada de la fabricația cărămizilor, condusă de Gh. Badea, depășește norma zilnică cu 17%. STELIAN BUCUR corespondent Zilele trecute sala de festivități a Atelierelor „9 Mai" devenise neîncăpătoare pentru muncitorii veniți să participe la prelucrarea documentelor plenarei C C. al P.M.R. din 27- 29 decembrie 1956. După prelucrarea amplă a Rezoluției numeroși muncitori, tehnicieni, conducători de sectoare și ingineri au luat cuvântul arătând că față de grija cu care ne înconjoară partidul și guvernul se simt obligați să lupte din răsputeri pentru traducerea în viață a sarcinilor ce izvorăsc din documente. Astfel, lăcătușul Gh. Stancu s-a angajat ca împreună cu brigada sa să reducă prețul de cost prin introducerea de inovații în procesul de producție; ing. Emil Tatu a arătat că sectorul I metalurgic pe care-l conduce a și trecut la aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice care să asigure o mai bună desfășurare procesului tehnologic și realizarea unor indici mai ridicați. Astfel, in hala de dezbătut formele s-a trecut la montajul podului rulant, s-a îmbunătățit tratamentul termic al pieselor turnate, atelierul de fontă va fi dotat la începutul lunii februarie cu Un cuptor rotativ etc. In același spirit au luat cuvintul și șeful sectorului mecanic State Roșu, maistrul Nicolae Petria, maistrul lăcătuș Marin Vlad, ing. Nicolae Mănoiu și alții. In încheiere s-a dat citire planului de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1957, care a fost susținut de întreg colectivul. GH. A. POPA corespondent Și la fabrica de țigle și cărămizi „Ghiriș Arieș“ din Cîmpia Turzii Rezoluția plenarei C.C. al PMR din 27—29 decembrie 1956 a fost dezbătută de colectiv. A luat cuvintul în primul rind tov. Nicolae Bariu, secretarul organizației de bază P.M.R, chemînd colectivul să-și spună cuvintul. Reducerea procentului de rebuturi și deșeuri, introducerea micii mecanizări, mai buna organizare a locurilor de muncă, reducerea prețului de cost și realizarea de cit mai multe economii — au revenit mereu în angajamentele luate de participanți. Astfel s-au gîndit ei să lupte pentru traducerea în viață a sarcinilor ce izvorăsc din documente, pentru ridicarea nivelului de trai. SEBASTIAN IONESCU corespondent ★ Cînd s-au prelucrat documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 la Întreprinderea,Granitul“ din București, colectivul a făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai. Astfel, s-a propus urgentarea dării în funcțiune a cantinei, rezolvarea problemei încălzitului în hală. Fruntașii in producție Nicolae Onu, Constantin Pigulea, Marin Lascu, Dumitru Stoica, R. Popescu, Vasile Jitaru și alții și-au manifestat hotărirea de a da viață sarcinilor trasate prin Rezoluție: produse mai multe, de o calitate mai bună și mai ieftine. MARIN FLOREA corespondent Balanța comercială a unei țări indică întotdeauna, în relațiile de comerț exterior, ritmul de dezvoltare a economiei țării respective. Cu cît se produc mai multe mărfuri și mai variate, cu atît se asigură mai bine necesarul de materii, materiale și utilaje pentru consumul intern, rezervîndu-se prisosul pentru export. Rapida dezvoltare a industriei noastre după naționalizare, cu sprijinul tehnic și material al fostelor societăți mixte romîno-sovietice, a permis o serioasă îmbunătățire a balanței noastre de comerț exterior. Rezoluția recentei plenare a C C. al R.P.R. arată : „Balanța de comerț exterior fiind echilibrată, plenara consideră că este necesar să se stimuleze realizarea și depășirea planului de producție de către întreprinderile producătoare de mărfuri destinate exportului, pentru continua consolidare a balanței comerțului exterior“. Așadar industriei materialelor de construcții îi revin sarcini mult mai importante ca în trecut. Alături de mașini și utilaje din sectorul industrial, care poartă marca „fabricat în R.P.R.“, cimentul nostru și-a câștigat de mult faima peste hotare, geamul și cartonul asfaltat produse în Romînia străbat cale depărtată pină in Arabia Saudită și Indonezia, iar pentru sticlăria noastră, pentru diferitele varietăți de marmură, de piatră, de ghips sau ipsos, tot mai multe țări din Europa își manifestă deosebitul interes, solicitîndu-ni-le. Intr-o recentă consfătuire cu toți conducătorii de fabrici din industria noastră s-au consemnat o serie de rezultate frumoase obținute anul trecut, ceea de ne permite să credem că pentru anul 1957 avem toate condițiile să realizăm planul și chiar să-l depășim. De acest lucru sîntem siguri mai ales datorită faptului că pe anul 1956 am reușit să ne îndeplinim toate obligațiile contractate cu străinătatea. Pentru ca munca noastră să poarte garanția succesului este necesar ca fiecare lucrător din cadrul ministerului nostru să dea toată atenția fabricilor care produc materiale pentru export. Aparatul direcțiilor generale care sprijină și îndrumă întreprinderi ce produc mărfuri pentru export, trebuie să păstreze neîntrerupt legătura cu D.G.A.D. pentru a le putea asigura aprovizionarea integrală cu materiale și utilajele necesare fabricării produselor pentru export. De felul cum vor fi îndrumate întreprinderile noastre depinde în mare măsură realizarea sarcinei de cinste de a exporta tot mai multe produse, la termen și în mod ritmic, pentru respectarea cu strictețe a condițiilor contractuale. Un sprijin deosebit de important in această direcție sînt chemate a l da institutele noastre: I. C. I. M. C., I. S. P. I. M. C. și I. S. G., care trebuie să acorde o susținută asistență tehnică, să studieze noi produse și noi sortimente care ar putea fi exportate. Grupele de ajutor tehnic trimise în fabrici pot deveni factori mobilizatori în realizarea planului și perfecționarea produselor solicitate la export. Pentru anul 1957 sunt asigurate premizele lărgirii sortimentelor pe care le putem furniza comerțului cu străinătatea. Printre acestea se numără: ciment M400, plută expandată, plută bituminizată. De la fabrica de ciment din Dej vom putea exporta și unele produse farmaceutice ca: sulfat de magneziu, sulfat de sodiu, oxid de magneziu, carbonat de magneziu. De asemenea avem asigurat un stoc important de articole presate din sticlă (dale Novalux), cărămizi dinlit, tuburi de bazalt. In ceea ce privește produsele noi care vor fi expediate anul acesta peste hotare, pot fi amintite: tuburile de azbociment și articolele prelucrate din aragonit, întreprinderile producătoare de materiale pentru export trebuie să lupte cu mai multă hotărîre pentru realizarea angajamentelor lor de onoare, contribuind la echilibrarea balanței comerciale a statului nostru. Conducătorii acestor fabrici trebuie să se ocupe în mai mare măsură de asigurarea stocului normal necesar pentru producția de export, să lupte pentru realizarea și depășirea ritmică a planului de export, înlăturînd odată pentru totdeauna producția în salturi. O deosebită atenție se cuvine acordată calității produselor, cît și depozitării, conservării și ambalării lor. De comun acord, tehnicienii și organele competente pot să manifeste mai multă preocupare pentru îmbogățirea listei sortimentelor și a produselor ce sunt solicitate la export. Este cunoscut tuturor că statul a alocat un fond pentru stimularea materială a celor care vor contribui la depășirea sarcinilor de export în mod ritmic. Este poate și mai important a alta că planul de import al sectorului va fi suplimentat cu 50 la sută din valoarea depășirii, în vederea achiziționării de utilaje care să mărească continuu productivitatea muncii. Nu trebuie să se uite însă că depășirea planului la export înseamnă totodată realizarea și depășirea sarcinilor de producție pentru consumul intern . Direcția generală a aprovizionării și desfacerii din M.I.M.C. își va îndrepta toată atenția anul acesta spre acele fabrici care au în planul lor și produse pentru export. Fabricile de ciment din Bicaz, Medgidia, Fieni și Turda, vor fi mai îndeaproape urmărite pentru realizarea cantitativă și calitativă a sarcinilor de plan la cimentul pentru export. O grijă deosebită se va acorda și Fabricii de azbociment din Oradea și întreprinderii pentru extragerea și prelucrarea marmurei „București“. Mobilizîndu-ne cu toții, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcționari din industria materialelor de construcții, vom putea să culegem roadele muncii noastre, vom putea contribui la continua consolidare a balanței de comerț exterior a patriei noastre. Prin aceasta vom dovedi hotărîrea noastră de a lupta pentru punerea în practică a recentelor hotărîri ale plenarei C.C. al P.M.R. M. IVANOV director tehnic al D.G.A.D. din M.I.M.C. Prin lărgirea drepturilor și atribuțiilor conducerilor de întreprinderi socialiste — hotărîre trasată de Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1966 — se încurajează inițiativa de jos, de la celula de bază a economiei naționale, și se dezvoltă simțul de răspundere al conducătorilor de întreprinderi. Pe marginea Rezoluției este necesar să vedem felul cum conducerile întreprinderilor noastre și-au dus munca în trecut, deficiențele care au fost în acest domeniu și ce măsuri urmează a fi luate pentru o mai bună conducere a întreprinderilor noastre în viitor. Principiile care stau la baza conducerii întreprinderii socialiste sunt acelea ale gospodăririi chibzuite, ale hozrasciotului. Aceasta implică o conducere unică, fermă și intolerantă față de încălcarea intereselor economiei naționale, încadrarea în ordine și disciplină, neadmiterea vreunei rămîneri în urmă în ce privește îndeplinirea sarcinilor de plan sau a încălcării disciplinei de stat (de plan, financiară, tehnologică etc), ca și întărirea continuă a disciplinei în muncă. Conducătorul unic al întreprinderii ajutat de inginerul-șef și contabilul-șef, precum și de întregul colectiv, trebuie să dea dovadă de inițiativă și pricepere, în așa fel nicit să asigure îndeplinirea în întregime a țelurilor tehnico-economice finale pe care le urmărește întreprinderea. Extinderea drepturilor și obligațiilor conducătorului de întreprindere trebuie să facă pe fiecare director să-și pună în spirit autocritic întrebarea dacă în exercitarea funcțiunii sale de conducător și-a făcut datoria ca un bun gospodar, sau a așteptat să fie împins de nevoile imediate ale întreprinderii, rezolvînd în stil pompieristic problemele mai acute, să se întrebe de asemenea dacă întrunește calitățile de gospodar sau dacă s-a lăsat condus de un anumit spirit de comoditate și a cerut forului tutelar rezolvarea unor probleme simple care cădeau în atribuțiile sale, precum și dacă s-a mulțumit cumva să execute în mod strict mecanic îndatoririle de zi cu zi, fără să aibe nici o frămîntare pentru viitorul întreprinderii, pentru perspectivele valorificării producției, pentru calitatea inferioară a unor produse, pentru stîrpirea diferitelor încercări de indisciplină și a lipsurilor. Trebuie să recunoaștem că înseși organele centrale din ministerul nostru au favorizat vteodată tendința conducerii unor întreprinderi de a se acoperi cu aprobări ale forului superior și astfel s-a ajuns pe total minister la o depășire a fondului de salarii (pe 10 luni ale anului 1956) de 3.523.000 lei per sold. Lipsa de inițiativă și transformarea funcției de conducător de întreprindere în aceea de simplu funcționar, au caracterizat pe unii din directorii noștri. Banca de Stat acordă întreprinderilor, în condițiile stipulate în regulamente, credite pe baza unor planuri trimestriale întocmite de întreprinderi, verificate de direcțiile generale și adoptate și susținute de D.P.F.I.C. La întocmirea acestor planuri de credite întreprinderile exagerează, de regulă la maximum, cererile lor pentru ca la mijlocul trimestrului să înceapă să curgă renunțările la credite pentru diferite motive nejustificate. înseamnă că întreprinderile au cerut credite peste necesități, direcțiile generale s-au transformat în apărători ai întreprinderilor care blochează disponibilități însemnate de credite la Banca de Stat, iar D.P.F.I.C. nu a luptat suficient pentru înlăturarea acestei deficiențe. Conducerile întreprinderilor nu au acordat suficientă importanță nici urmăririi realizării planului prețului de cost în cursul anului expirat. Prin instrucțiunile date la începutul anului 1956 s-a trasat întreprinderilor sarcina de a introduce principiile de hozrasdot în secțiile principale de fabricație. Prin această măsură s-a pus la îndemînia conducerii întreprinderii o anna cu ajutorul căreia se poate obține urmărirea costurilor de producție pe secții și deci realizarea sarcinilor de reducere a prețului de cost pe secții, mărirea productivității muncii pe secții, prin stimularea diferențiată a celor care realizează planul de producție și ceilalți indici. O primă măsură pentru introducerea principiilor de hozrasdol în secții este defalcarea tuturor sarcinilor de plan. Dar numai o parte din întreprinderi au făcut această defalcare a secțiunilor de plan și o mai mică parte compară aceste planuri defalcate cu realizările secțiilor respective în vederea premierii lor. Din cauza dezinteresului față de calitatea produselor obținute, întreprinderile noastre au fost condamnate de Arbitrajele de Stat la plata unor despăgubiri însemnate. Dintr-un proiect de studiu remis fabricilor de ciment spre consultare și completare se poate constata că la o analiză comparativă a prețului de cost la unele elemente, între inducătorilor unor fabrici pentru analiza elementelor de preț de cost și pentru remedierea deficiențelor constatate care au dus în primele 9 luni ale anului 1956 la nerealizări de economii planificate de cc. 17.500.000 lei. Din cauza întocmirii greșite a planurilor de transport, lipsei de atenție față de planul de încărcare și descărcare a vagoanelor, precum și din cauza blocajului conturilor de decantare, unele întreprinderi semnalează importante cheltuieli neproductive care constituie un balast economic-financiar pentru întreprindere și o cauză importantă a nerealizării sarcinii de reducere a prețului de cost. S-au constatat dezordini, lipsuri și cîteodată fraude la gospodăriile agricole și la cantine, aproape la majoritatea fabricilor pe lingă care funcționează asemenea anexe. Conducerile întreprinderilor respective consideră că acestea sînt obiective cu totul secundare de care nu pot sau nu trebuie să se intereseze prea mult. La planificarea cheltuielilor bugetare la creșe, cămine, școli profesionale etc. devizele de buget se întocmesc cu totul superficial, ceea ce duce pe parcurs la nenumărate cereri de viramente de la un articol la altul. La școala de maiștri din București au fost necesare o serie întreagă de viramente bancare pentru rectificarea unor greșeli grosiere de conturi făcute cu desconsiderarea totală a celor mai elementare noțiuni de contabilitate și ordine financiară. Din rezultatele verificărilor de fond și cercetărilor făcute de organele de control financiar intern ale D.P.F.I.C. am constatat că la adăpostul dezinteresului total arătat de conducerile unor întreprinderi lucrează în voie și nestingheriți o seamă de de fraudatori care jefuiesc bunul statului, cum a fost cazul, recent, la Fabrica de azbociment din Bicaz, la întreprinderile din Pătârlagele și Doaga, unde s-au predat procuraturii dosarele spre instruisectoarele întreprinderii. Nici un domeniu nu poate fi sau rămîne străin. Dacă unul din sectoare prezintă importanță mai mică față de alte sectoare, nu este mai puțin adevărat că absentarea directorului în sectoarele secundare aduce după sine o slăbire a conducerii care se va reflecta în scurtă vreme direct sau indirect asupra sectoarelor principale. Directorul este în permanență ajutat de un colectiv pe care îl poate selecționa și Rezoluția subliniază și întărește drepturile conducerii de a-și angaja cadre corespunzătoare. In fruntea acestui colectiv stă inginerul-șef și contabilul-șef; primul răspunde de problemele tehnice și realizarea procesului de producție industrială, al doilea de buna îndeplinire a condițiilor financiar-economice în care se desfășoară procesul de producție. Prima grijă a directorului unei întreprinderi este ca prin calitatea și obiectivitatea sa, să asigure condițiile de colaborare desăvîrșită între acești doi principali factori din întreprindere Lipsa de colaborare între inginerul-șef și contabilul-șef are urmări din cele mai grave pentru bunul mers al întreprinderii. Directorul trebuie să fie prezent într-o sumă de alte probleme printre care: realizarea ritmică a planului de producție; urmărirea realizării și depășirii planului de acumulări; urmărirea realizării și depășirii planului de economii la prețul de cost; instaurarea unui sever regim de economii la costurile de producție și la cheltuielile administrative gospodărești; descoperirea și valorificarea resurselor interne; instaurarea unei severe discipline în muncă; respectarea cu strictețe a normelor de disciplină financiară; stricta urmărire a unei continue îmbunătățiri calitative a produselor fabricate; respectarea disciplinei contractuale ; lichidarea cu desăvîrșire a cheltuielilor neproductive compuse din amenzi, penalizări, locații, dobînzi, selecționarea cadrelor și înlăturarea elementelor necorespunzătoare sau slab pregătite; introducerea principiilor hozrasdotului pe secții; lichidarea cu desăvîrșire a stocurilor supranormative de materii și materiale și evitarea creerii de noi stocuri supranormative prin instaurarea unei discipline de aprovizionare corespunzătoare normativelor; lichidarea tuturor debitorilor; lupta îndîrjită împotriva birocratismului; întărirea principiilor de control prim leu a întregii activități a întreprinderii, apărarea legalității populare și conservarea bunurilor obștești. Recomandările noastre nu fac decât să repete o seamă de noțiuni despre care s-a vorbit și s-a scris de nenumărate ori în ultimii ani. Revenim însă asupra unor principii pentru a sublinia din nou că numai prin respectarea lor directorii vor putea fi adevărați conducători de întreprinderi. M. GRUBEANU directorul Direcției Plan-Financiar și îndrumare Contabilă din M.I-M.C. La înălțimea lărgirii atribuțiilor conducerilor de întreprinderi ››=rCS< o