Constructorul, februarie 1957 (Anul 9, nr. 368-371)

1957-02-02 / nr. 368

2 ÎN LUMINA REZOLUȚIEI PLENAREI C. C. AL P. M. R. CU­C va crește în 1957 producția globală în industria noastră Bogatele resurse naturale ale țârii v astice permit, așa cum se arată și în Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, dezvoltarea industriei materialelor de construcții. Pierind de la realizările înscrise în anul 1956 de unitățile din această ra­mură economică, u­nde planul produc­ției globale a fost îndeplinit în propor­ție de 163,5 la sută, în anul acesta pro­ducția globală va crește cu 4,5 la sută. Sectorul lianți va da cu 4,8 la sută mai multe produse decit în 1956, pon­derea cea mai mare auzînd-o produc­ția de ciment care, comparativ cu anul trecut, va fi cu peste 8 la sută mai mare. De asemenea, producția între­prinderilor de prefabricate și pietre de construcții va spori cu 44,3 la sută. La producția de țigle se prevede o creștere de peste 32 la sută, la geam tras de peste 17 la sută, iar la carton asfaltat de mai mult de 5 la sută. Pro­ducția tuburilor de azbociment va creș­te de peste 5,5 ori, iar a plăcilor de stufit cu peste 14 la sută. Creșterea producției prevăzută pe a­­nul 1957 se va realiza prin utilizarea mai bună a suprafețelor de producție și a utilajelor și mai ales prin creș­terea productivității muncii care va spori anul acesta cu 7,4 la sută. Pon­derea cea mai mare revine sectorului de prefabricate și pietre de construc­ții unde productivitatea muncii tre­buie să crească cu 36 la sută, în sec­torul de lianți cu 5,5 la sută, iar în sectorul ceramic cu 3,5 la sută. în așteptarea campaniei de fabricație Pregătirea utilajelor și agrega­telor pentru campania de fabrica­ție este preocuparea de căpetenie a colectivului fabricii „Argila ro­șie“ din București. Fotoreporterul nostru a surprins pe strungarul Petre Reitz strunjind un capac de cupiung, contribuind astfel la buna desfășurare a lucrărilor de repa­rații. 1. C­A­Z­AN, directorul fabricii­­ „Ce­ramica“-București, ne vorbește despre Posibilitățile de înfăptuire a sarcinilor fabricii Dorind să aflăm ce ecou au găsit documentele recentei plenare a C.C­ al P.M.R. în rândurile colectivelor no­astre de muncă, ne-am adresat tov. 1. Cazan, directorul fabricii ,­Ceramica" -București, care s'a distins in ultimul timp In acțiuni organizatorice meritu­oase, rugindu-l să ne răspundă la ci­­teva întrebări. — Cum ați realizat dezvoltarea capacităților de producție fară în­­vestiții prea mari ? „In­­ scornil sporirii produc­ției și productivității muncii, pre­cum și a îmbunătățirii condițiilor de muncă și de trai, în întreprinderea noastră au fost luate în ultimul­ timp o serie de măsuri. La, unitatea nr- 1 secția de blocuri din beton funcționa în două hale dispersate la o distanță, de peste 100 de m, una de alta. Sec­țiile au fost legate între ele printr-o construcție nouă, realizîndu-se o hală de cca. 180 m lungime. Datorită tap­etului că cele 4 prese R.L. 2 cu care este înzestrată secția sînt acum gru­pate, procesul de producție ca și ca­litatea produselor vor putea fi mai ușor controlate. Capacitatea sec­ției de blocuri din beton — care poa­te fi încă sporită — va fi în acest an de 1 milion produse­ Această con­strucție destul de mare, a costat doar 600.000 de lei. Secretul costului redus trebuie căutat în realizarea proiectu­lui cu forțe proprii în întreprindere (ing. Fernando Teodoro, șeful servi­ciului tehnic) și în executarea lucră­rilor în regie proprie. Lucrările au fost astfel organizate ca să fie stîn­­jenită cu­ mai puțin producția (de alt­fel s-au realizat în această perioadă 600.000 de blocuri față de 250.000 care erau planificate). Lucrările de calitate bună și executate la timp, au permis și obținerea de economii im­portante de materiale, pentru care am fost chiar premiați de Banca de in­vestiții. Trebuie să evidențiez echipe­le de zidari conduse de Dumitru Si­­mion și Radu Stan și pe dulgherii Iosif Covaci, Bela More, Anton An­draș și Tom­a Andraș care au executat lucrările. Concomitent cu această lu­crare au fost construite, tot în regie proprie, două șoproane, un atelier de fierărie, hala de tuburi de la unitatea nr. 2 și dormitorul de la unitatea nr. 1".­­ Ce măsuri au­ luat în între­prindere în urma studierii docu­mentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 ? „Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 reprezintă pentru noi un nou și puternic simbold. Sarcinile ce izvorăsc din Rezoluție: o producție sporită cu utilajele existente, meca­nizarea în cît mai mare parte a mun­cilor grele și ușurarea efortului fi­zic al muncitorilor, produse de o ca­litate superioară și la un preț de cost redus, un cîștig mai bun pentru mun­citori — acestea au devenit obiective­le noastre principale pentru­­ activita­tea viitoare. Transportul mecanizat al blocurilor pe întreaga lungime halei cu ajutorul transportorului cu­­ cablu va asigura o creștere a produc­tivității muncii de 2% și ușurarea e­­forturilor fizice ale muncitorilor. Pen­tru evacuarea produselor finite din hala de fabricație la rampa de încăr­care s-a început executarea unor ben­zi transportoare mobile care vor in­tra în funcțiune la 1 aprilie. Prin fo­losirea­­ acestor benzi productivitatea muncii va spori cu 0,5%. La secția de fabricație a cărămizilor, datorită reparațiilor și modificărilor, precum și a înlocuirii transmisiilor cu acțio­nare individuală la agregate și uti­laje, lărgirii spațiilor, turnării unui planșeu de beton (în locul podului de scînduri) în care liniile decovil ce merg la alimentator să fie îngropate — productivitatea muncii va spori cu 1%. De asemenea, introducerea unui colergang în linia tehnologică de fabricare a cărămizilor va contribui la îmbunătățirea calității cărămizilor. „Experimental, în acest an, vom ame­naja un șopron cu pardoseala betonată datorită căruia procentul de rebuturi va scădea cu cca. 10%. Se prevede de asemenea mărirea cu 60% a capa­cității de producție a secției de tera­cotă prin dezvoltarea celei existente și dotarea ei cu încă 2 cuptoare. Pen­tru a favoriza o mai bună circulație și a da u­n aspect mai frumos între­prinderii am prevăzut în cursul aces­tui an betonarea incintei fabricii. Vom studia de asemenea posibilitatea con­struirii unui cămin de zi sau a unei creșe-Bineînțeles că n-am neglijat pro­blema îmbunătățirii­ cîștigului munci­torilor. In primul rind, sporirea pro­ductivității muncii aduce după sine implicit și o creștere a salariului. A­­poi am reexaminat formațiile de lu­cru, eliberînd surplusul de muncitori pentru alte lucrări. In acest fel tim­pul de lucru va fi folosit mai bine iar cîștigul mai bun. Acestea sunt doar primele măsuri luate în urma Rezoluției­. Ne revin încă multe sar­cini pe care noi suntem­ hotărîți să le transpunem în viață, astfel ca fa­brica noastră să dea cît mai­ multe produse de bună calitate și ieftine, iar muncitorilor să le crească simțitor nivelul de trai”. Așa ar trebui în toate să se gîndească fabricile încă după apariția Directivelor Congresului al II-Iea al P.M.R. s-a observat la Fabrica de var Sinaia o nouă orientare în tratarea probleme­lor tehnico-economice. De atunci în­treprinderea se află într-un continuu progres, materializat în bunele rezul­tate obținute în cursul anului 1956. Documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. au dat noi aripi de avînt întreprinderii. Sub conducerea direc­torului Manole Bechianu și însuflețit de spiritul mereu creator al ingine­­rului-șef Ion Stan, colectivul între­prinderii și-a propus să obțină anul acesta realizări și mai frumoase. Pe baza unor măsuri tehnice și a unor severe calcule economice, s-a stabilit că fabrica va deveni în 1957 pentru prima oară rentabilă, prin strădanie proprie ,prin forțe proprii. Ceea ce o­­norază întreg colectivul. . Să încercăm a transcrie, pe puncte, principalele obiective, a căror atinge­re va asigura o creștere însemnată de producție, cu o productivitate spo­­rită și un preț de cost redus. Incă în toamna trecută s-a experimentat la unul din cup­toare o metodă nouă de ardere a varului, mai productivă, sporind astfel capacitatea de producție. Înain­te, în cele 3 cuptoare ale fabricii se ardeau cca 40 de tone de var în 24 de ore; acum e vorba să se ajungă la o producție zilnică de 78 de tone! Noua metodă, care va fi introdusă a­­nul acesta la toate cuptoarele fabricii, constă în alegerea unei granulații co­respunzătoare, necesară echilibrării tirajului prin spațiile libere dintre bulgării de piatră de var. E vorba acum de folosirea exclusivă a unei granulații de 9—13 cm. Deși sortarea se execută deocamdată manual, oa­menii au înțeles necesitatea respec­tării noii granulații și s-au conformat indicațiilor. La roadele noii metode trebuie să mai adăugăm că se reali­zează o însemnată economie de gaz metan, căci la o producție ce crește cu 90% consumul de combustibil ră­­mîne același! Dacă ar fi să socotim urmările creșterii productivității mun­cii numai pe anul 1957, ajungem la o economie de 993.000 lei. In acțiu­nea aceasta de introducere și extin­dere a noii metode de ardere, trebuie să evidențiem — în afară de autorul ei, ing. șef Ion Stan, care a aplicat creator cîteva indicații ale literaturii sovietice de specialitate — pe șeful secției de var, maistrul Nicolae Gătej, tehnologul carierei Victor Tom, șeful producție, ing. Dan Stinghe, sortato­­rul Ion Berteanu de la cariera Fur­nica, arzătorul Nicolae Olteanu, în­­cărcătorii-scoțători Constantin Țapu și Samson Burtea. Fabrica este pusă deci în si­tuația de a produce aproape de două ori mai mult ca înainte. Cum să asiguri însă creșterea cores­punzătoare de materie primă? Și la areasta s-au gîndit tovarășii. Măsu­rile pentru dezvoltarea carierelor au fost luate, dar mijloacele de trans­port nu sînt îndestulătoare, nu per­mit aprovizionarea cu cantități spori­te. S-au luat, în consecință, măsuri pentru dublarea liniei de funicular. Se continuă înlocuirea stîlpilor de lemn cu stîlpi metalici și se va schimba cablul la o linie. Absolut necesară a devenit mărirea capacității vagonete­­lor de funicular de la 220 kg la cca 340 kg. Cu același prilej se va mări viteza de circulație. Toate acestea la­olaltă vor asigura creșterea cu 75%­­a capacității de transport. In privința transportului se mai prevede eliminarea trac­țiunii animale și mecanizarea transportului varului ars de la cup­toare la rampă. Se va înălța un funi­cular de cca 400 m din rezerve in­terne, obținîndu-se astfel nu numai o însemnată economie de forțe de mun­că ci și ușurarea simțitoare a opera­ției de încărcare în vagoanele C.F.R. (căci vagonetele de funicular vor fi 4 basculate direct în vagoane). Creșterea producției de var se va mai obține și pe seama unei modificări constructive a cuptoarelor. Volumul util al fiecărui cuptor va putea fi mărit de la 55 la 70 mc. Cum? Cu prilejul primei re­parații, zidăria de izolație (supradi­mensionată) a fiecărui cuptor va fi redusă cu 10 cm, mărindu-se astfel cu 15 mc capacitatea agregatului. Dacă și această prevedere va deveni realitate, atunci se poate conta la Fabrica de var Sinaia nu pe o pro­ducție zilnică sporită de 78 de tone, ci de peste 100 de tone! In acest fel fabrica va putea obține anual cu 6000 de tone de var mai mult. Odată cu modificarea constructivă amintită, se va evita și formarea taluzului prin alimentarea de la o înălțime mai mare (realizată prin ridicarea cu 1 m a pu­ndului de alimentare). Fabrica de var Sinaia se distinge pe linia traducerii în viață a prevederilor Rezoluției și prin realizarea unui nou produs: calcar pentru industria eventual pentru industria geamului și ceramicei fine. Noul produs se va obține prin remăcinarea la o granulație mai fină a sorturilor 2 și 7 de mozaic care nu găseau o desfacere curentă. Instalația existentă la secția de mozaic a fost mărită doar cu o moară, un elevator și un dur — lucrare la care s-a evi­dențiat șeful atelierului mecanic, maistrul Ion Vizenec — dar capaci­tatea de producție a noului produs a crescut — datorită rezervelor interne bine valorificate — cu 10.000 de tone. Odată intrată în funcțiune, producția noului sortiment va mări beneficiul anual al fabricii cu 700.000 de tei! Toate aceste prevederi, realizate, în curs de a fi realizate sau de pers­pectivă apropiată, fac cinste colecti­vului harnicilor vărari de la Sinaia. B. VLADESCU Mai multe materiale pentru­ construcții ruralei j Ritmul din ce in ce mai avîntat I­i al construcțiilor rurale, determinat f ] de creșterea continuă a veniturilor­­ 1 țărănimii noastre muncitoare, cere­­­i cantități de materiale de construc­­ț­­­­­ții mereu sporite. Industria noastră desface prin re­­­­țeaua comerțului cooperatist im­­­­portante cantități de diverse mate­­­­­­­­riale de construcții. Astfel, în anul 1956 s-au repar­­­­­­tizat Centrocoop-ului zeci de mill­­­­i­oane de țigle și cărămizi, zeci de 1 ■j mii de tone de ciment și var, mil. 1 ■­oane de metri pătrați de geamuri [ j și carton asfaltat, iar in anul 1957­­ j vor lua drumul satelor cantități Și [ J mai mari de materiale, cu 62% * I mai multe țigle ca In anul 1956, f j cu 990% mai multe cărămizi, cu 1 j 60% mai mult ciment,­­cu 20% j j mai multe geamuri și mai mult I J carton asfaltat, cu 3000 de tone f­­ j mai mult var. După cum se vede, în anul 1957 f­­ cantitățile de materiale de con­­­­­­strucții ce se vor desface în mediul,,[ ) rural cresc considerabil. Acest spor ^ j cantitativ va deveni posibil ca ur­­­­­­mare a intensificării schimburilor [ | ce se prevăd între oraș și sat și a £ | desființării cotelor obligatorii, po­­t­­­trivit hotărîrilor luate de plenara­l­­ C.C. al P.M.R. din 27—29 decem­­­­­­­brie 1956. } à mam Sâmbătă 2 februarie W7 — nr. 968 Dezbat importantele documente Cifrele de plan pe anul 1957, directorul Mircea Va­­siliu le-a pus în discuția co­lectivului. Fiecare muncitor și tehnician al fabricii de cărămizi a­l Mai“-Bucov și-a spus părerea și a făcut propuneri concrete pentru­­ transpunerea în viață a sar­cinilor ce izvorăsc din Re­zoluție. In urma propuneri­lor s-a întocmit un plan de măsuri care prevede ca: re­parațiile capitale să fie ter­minate cu 15 zile înainte de termen; transportul cărămi­zilor la uscătoriile naturale să fie mecanizat, iar la por­nirea campaniei de fabrica­ție întreg utilajul să fie complet reparat ca să nu intervină nici o strangulare în producție, argila să fie bine macerată etc. Apoi in fiecare secție s-au dezbătut pe larg sarcinile respective de plan. Angajamentele luate la a­­ceste ședințe arată ca fa­brica de la Bucov va da peste plan în cursul anului 1957 un milion de cărămizi, 200.000 de țigle trase tip Marsilia, 300.000 de țigle din ciment, 62.000 de blocuri din beton, 5000 de tone de barită, 5000 mc ba­last, 300 tone de var, bu­nuri de larg consum de 60­000 litri capacitate. De asemenea, colectivul s-a an­gajat să reducă prețul de cost cu 0,4% și să sporeas­că productivitatea muncii cu BVA. Angajamentele au și în­ceput să prindă viață. Ast­fel, brigada de tineret con­dusă de Ilie Ghiță, secre­tarul organizației U.T.M., dă zilnic peste plan 3—4000 de țigle din ciment, brigada Gh. Ristea de la stația de măcinare î­și depășește zil­nic norma cu 20—22%, iar brigada de la fabricația că­rămizilor, condusă de Gh. Badea, depășește norma zil­nică cu 17%. STELIAN BUCUR corespondent Zilele trecute sala de fes­­tivități a Atelierelor „9 Mai" devenise neîncăpă­­toare pentru muncitorii ve­niți să participe la prelu­crarea documentelor plena­rei C C. al P.M.R. din 27- 29 decembrie 1956. După prelucrarea amplă a Rezo­luției numeroși muncitori, tehnicieni, conducători de sectoare și ingineri au luat cuvântul arătând că față de grija cu care ne înconjoa­ră partidul și guvernul se simt obligați să lupte din răsputeri pentru traducerea în viață a sarcinilor ce iz­vorăsc din documente. Ast­fel, lăcătușul Gh. Stancu s-a angajat ca împreună cu brigada sa să reducă pre­țul de cost prin introduce­rea de inovații în procesul de­ producție; ing. Emil Ta­tu­ a arătat că sectorul I metalurgic pe care-l condu­ce a și trecut la aplicarea unor măsuri tehnico-organi­­zatorice care să asigure o mai bună desfășurare procesului tehnologic și re­­a­lizarea unor indici mai ri­dicați. Astfel, in hala de dezbătut formele s-a trecut la montajul podului rulant, s-a îmbunătățit tratamentul termic al pieselor turnate, atelierul de fontă va fi do­tat la începutul lunii fe­bruarie cu Un cuptor rotativ etc. In același spirit au lu­at cuvintul și șeful sectoru­lui­­­ mecanic State Roșu, maistrul Nicolae Petria, maistrul lăcătuș Marin Vlad, ing. Nicolae Mănoiu și alții. In încheiere s-a dat citire planului de măsuri tehnico-organizatorice pe a­­nul 1957, care a fost susți­nut de întreg colectivul. GH. A. POPA corespondent Și la fabrica de țigle și cărămizi „Ghiriș Arieș“ din Cîmpia Turzii Rezoluția plenarei C.C. al PM­R­ din 27—29 decembrie 1956 a fost dezbătută de colectiv. A luat cuvintul în primul rind tov. Nicolae Bariu, se­cretarul organizației de ba­ză P.M.R­, chemînd colecti­vul să-și spună cuvintul. Reducerea procentului­ de rebuturi și deșeuri, introdu­cerea micii mecanizări, mai buna organizare a locurilor de muncă, reducerea prețu­lui de cost și realizarea de cit mai multe economii — au revenit mereu în anga­jamentele luate de partici­panți. Astfel s-au gîndit ei să lupte pentru traducerea în viață a sarcinilor ce iz­vorăsc din documente, pen­tru ridicarea nivelului de trai. SEBASTIAN IONESCU corespondent ★ Cînd s-au prelucrat docu­mentele plenarei C.C. al P.M.R. din 27—­29 decem­brie 1956 la Întreprinderea­­,Granitul“ din București, colectivul a făcut numeroase propuneri pentru îmbunătă­țirea condițiilor de muncă și de trai. Astfel, s-a pro­pus urgentarea dării în func­­țiun­e a cantinei, rezolvarea problemei încălzitului în hală. Fruntașii in producție Nicolae Onu, Constantin Pigulea, Marin Lascu, Du­mitru Stoica, R. Popescu, Vasile Jitaru și alții și-au manifestat hotărirea de a da viață sarcinilor trasate prin Rezoluție: produse mai mul­te, de o calitate mai bună și mai ieftine. MARIN FLOREA corespondent Balanța comercială a unei țări in­dică întotdeauna, în relațiile de co­merț exterior, ritmul de dezvoltare a economiei țării respective. Cu cît se produc mai multe mărfuri și mai va­riate, cu atît se asigură mai bine ne­cesarul de materii, materiale și utilaje pentru consumul intern, rezervîndu-se prisosul pentru export. Rapida dezvol­tare a industriei noastre după națio­nalizare, cu sprijinul tehnic și mate­rial al fostelor societăți mixte romî­­no-sovietice, a permis o serioasă îm­bunătățire a balanței noastre de co­merț exterior. Rezoluția recentei plenare a C C. al R.P.R. arată : „Balanța de comerț exterior fiind echilibrată, plenara con­sideră că este necesar să se stimu­leze realizarea și depășirea planului de producție de către întreprinderile producătoare de mărfuri destinate ex­portului, pentru continua consolidare a balanței comerțului exterior“. Așa­dar industriei materialelor de construc­ții îi revin sarcini mult mai importan­te c­a în trecut. Alături de mașini și utilaje din sectorul industrial, care poartă marca „fabricat în R.P.R.“, ci­mentul nostru și-a câștigat de mult faima peste hotare, geamul și carto­nul asfaltat produse în Romînia stră­bat cale depărtată pină in Arabia Sau­­dită și Indonezia, iar pentru sticlăria noastră, pentru diferitele varietăți de marmură, de piatră, de ghips sau ip­sos, tot mai multe țări din Europa își manifestă deosebitul interes, solicitîn­­du-ni-le. Intr-o recentă consfătuire cu toți conducătorii de fabrici din industria noastră s-au consemnat o serie de re­zultate frumoase obținute anul trecut, ceea de ne permite să credem că pen­tru anul 1957 avem toate condițiile să realizăm planul și chiar să-l depă­șim. De acest lucru sîntem siguri mai ales datorită faptului că pe anul 1956 am reușit să ne îndeplinim toate o­­bligațiile contractate cu străinătatea. Pentru ca munca noastră să poarte garanția succesului este necesar ca fiecare lucrător din cadrul ministerului nostru să dea toată atenția fabricilor care produc materiale pentru export. Aparatul direcțiilor generale care sprijină și îndrumă întreprinderi ce produc mărfuri pentru export, trebuie să păstreze neîntrerupt legătura cu D.G.A.D. pentru a le putea asigura aprovizionarea integrală cu materiale și utilajele necesare fabricării produ­selor pentru export. De felul cum vor fi îndrumate în­treprinderile noastre depinde în mare măsură realizarea sarcinei de cinste de a exporta tot mai multe produse, la termen și în mod ritmic, pentru res­pectarea cu strictețe a condițiilor con­­tr­actuale. Un sprijin deosebit de important in această direcție sînt chemate a l da institutele noastre: I. C. I. M. C., I. S. P. I. M. C. și I. S. G., care trebuie să acorde o susținută asistență teh­nică, să studieze noi produse și noi sortimente care ar putea fi exportate. Grupele de ajutor tehnic trimise în fa­brici pot deveni factori mobilizatori în realizarea planului și perfecționarea produselor solicitate la export. Pentru anul 1957 sunt asigurate pre­­mizele lărgirii sortimentelor pe care le putem furniza comerțului cu străi­nătatea. Printre acestea se numără: ciment M400, plută expandată, plută bituminizată. De la fabrica de ciment din Dej vom putea exporta și unele produse farmaceutice ca: sulfat de magneziu, sulfat de sodiu, oxid de magneziu, carbonat de magneziu. De asemenea avem asigurat un stoc im­portant de articole presate din sticlă (dale Novalux), cărămizi dinlit, tuburi de bazalt. In ceea ce privește produ­sele noi care vor fi expediate anul acesta peste hotare, pot fi amintite: tuburile de azbociment și articolele prelucrate din aragonit, întreprinderile producătoare de ma­teriale pentru export trebuie să lupte cu mai multă hotărîre pentru reali­zarea angajamentelor lor de onoare, contribuind la echilibrarea balanței comerciale a statului nostru. Condu­cătorii acestor fabrici trebuie să se ocupe în mai mare măsură de asi­gurarea stocului normal necesar pen­tru producția de export, să lupte pen­tru realizarea și depășirea ritmică a planului de export, înlăturînd odată pentru totdeauna producția în salturi. O deosebită atenție se cuvine acordată calității produselor, cît și depozitării, conservării și ambalării lor. De comun acord, tehnicienii și or­­­ganele competente pot să manifeste mai multă preocupare pentru îmbogă­țirea listei sortimentelor și a produ­selor ce sunt solicitate la export. Este cunoscut tuturor că statul a alocat un fond pentru stimula­rea materială a celor care vor con­tribui la depășirea sarcinilor de export în mod ritmic. Este poate și mai important a alta că planul de import al sectorului va fi su­plimentat cu 50 la sută din va­loarea depășirii, în vederea achi­ziționării de utilaje care să mă­rească continuu productivitatea muncii. Nu trebuie să se uite însă că depășirea planului la export în­seamnă totodată realizarea și de­pășirea sarcinilor de producție pen­tru consumul intern . Direcția generală a aprovizionării și desfacerii din M.I.M.C. își va îndrepta toată atenția anul acesta spre acele fabrici care au în planul lor și produse pentru export. Fabricile de ciment din Bicaz, Medgidia, Fieni și Turda,­ vor fi mai îndeaproape urmărite pentru realizarea cantitativă și calitativă a sarcinilor de plan la cimentul pentru export. O grijă deosebită se va acorda și Fabricii de azbociment din Oradea și întreprinderii pentru extragerea și prelucrarea marmurei „București“. Mobilizîndu-ne cu toții, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcționari din industria materialelor de construcții, vom putea să culegem roadele muncii noastre, vom putea contribui la con­tinua consolidare a balanței de comerț exterior a patriei noastre. Prin aceas­ta vom dovedi hotărîrea noastră de a lupta pentru punerea în practică a re­centelor hotărîri ale plenarei C.C. al P.M.R. M. IVANOV director tehnic al D.G.A.D. din M.I.M.C. Prin lărgirea drepturilor și atribuțiilor con­ducerilor de întreprinderi socialiste — hotă­rîre trasată de Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1966 — se încurajează inițiativa de jos, de la celula de bază a economiei naționale, și se dezvoltă simțul de răspundere al conducătorilor de în­treprinderi. Pe marginea Rezoluției este necesar să ve­dem felul cum conducerile întreprinderilor noastre și-au dus munca în trecut, deficien­țele care au fost în acest domeniu și ce măsuri urmează a fi luate pentru o mai bună conducere a întreprinderilor noastre în viitor. Principiile care stau la baza conducerii întreprinderii socialiste sunt acelea ale gos­podăririi chibzuite, ale hozrasciotului. Aceasta implică o conducere unică, fermă și intolerantă față de încălcarea intereselor economiei na­ționale, încadrarea în ordine și disciplină, neadmiterea vreunei rămîneri în urmă în ce privește îndeplinirea sarcinilor de plan sau a încălcării disciplinei de stat (de plan, finan­ciară, tehnologică etc), ca și întărirea con­tinuă a disciplinei în muncă. Conducătorul unic al întreprinderii ajutat de inginerul-șef și contabilul-șef, precum și de întregul colectiv, trebuie să dea dovadă de inițiativă și pricepere, în așa fel nicit să asigure îndeplinirea în întregime a țelu­rilor tehnico-economice finale pe care le ur­mărește întreprinderea. Extinderea drepturilor și obligațiilor conducătorului de întreprindere trebuie să facă pe fiecare director să-și pună în spirit autocritic întrebarea dacă în exerci­tarea funcțiunii sale de conducător și-a făcut datoria ca un bun gospodar, sau a așteptat să fie împins de nevoile imediate ale întreprin­derii, rezolvînd în stil pompieristic problemele mai acute, să se întrebe de asemenea dacă întrunește calitățile de gospodar sau dacă s-a lăsat condus de un anumit spirit de comodi­tate și a cerut forului tutelar rezolvarea unor probleme simple care cădeau în atribuțiile sale, precum și dacă s-a mulțumit cumva să execute în mod strict mecanic îndatoririle de zi cu zi, fără să aibe nici o frămîntare pentru viitorul întreprinderii, pentru perspec­tivele valorificării producției, pentru calitatea inferioară a unor produse, pentru stîrpirea di­feritelor încercări de indisciplină și a lipsuri­lor. Trebuie să recunoaștem că înseși organele centrale din ministerul nostru au favorizat v­teodată tendința conducerii unor întreprin­deri de a se acoperi cu aprobări ale forului superior și astfel s-a ajuns pe total minister la o depășire a fondului de salarii (pe 10 luni ale anului 1956) de 3.523.000 lei per sold. Lipsa de inițiativă și transformarea func­ției de conducător de întreprindere în aceea de simplu funcționar, au caracterizat pe unii din directorii noștri. Banca de Stat acordă întreprinderilor, în condițiile stipulate în regulamente, credite pe baza unor planuri trimestriale întocmite de întreprinderi, verificate de direcțiile generale și adoptate și susținute de D.P.F.I.C. La în­tocmirea acestor planuri de credite întreprin­derile exagerează, de regulă la maximum, cererile lor pentru ca la mijlocul trimestrului să înceapă să curgă renunțările la credite pentru diferite motive nejustificate. înseamnă că întreprinderile au cerut credite peste nece­sități, direcțiile generale s-au transformat în apărători ai întreprinderilor care blochează disponibilități însemnate de credite la Banca de Stat, iar D.P.F.I.C. nu a luptat suficient pentru înlăturarea acestei deficiențe. Conducerile întreprinderilor nu au acordat suficientă importanță nici urmăririi realizării planului­­ prețului de cost în cursul anului expirat. Prin instrucțiunile date la începutul anului 1956 s-a trasat întreprinderilor sarcina de a introduce principiile de hozrasd­ot în secțiile principale de fabricație. Prin această măsură s-a pus la îndemînia conducerii în­treprinderii o anna cu ajutorul căreia se poate obține urmărirea costurilor de producție pe secții și deci realizarea sarcinilor de re­ducere a prețului de cost pe secții, mărirea productivității muncii pe secții, prin stimularea diferențiată a celor care realizează planul de producție și ceilalți indici. O primă măsură pentru introducerea principiilor de hozrasd­ol în secții este defalcarea tuturor sarcinilor de plan. Dar numai o parte din întreprinderi au făcut această defalcare a secțiunilor de plan și o mai mică parte compară aceste planuri defalcate cu realizările secțiilor respective în vederea premierii lor. Din cauza dezinteresului față de calitatea produselor obținute, întreprinderile noastre a­u fost condamnate de Arbitrajele de Stat la plata unor despăgubiri însemnate. Dintr-un proiect de studiu remis fabricilor de ciment spre consultare și completare se poate constata că la o analiză comparativă a prețului de cost la unele elemente, între in­ducătorilor unor fabrici pentru analiza elemen­telor de preț de cost și pentru remedierea deficiențelor constatate care au dus în pri­mele 9 luni ale anului 1956 la nerealizări de economii planificate de cc. 17.500.000 lei. Din cauza întocmirii greșite a planurilor de transport, lipsei de atenție față de planul de încărcare și descărcare a vagoanelor, pre­cum și din cauza blocajului conturilor de de­cantare, unele întreprinderi semnalează impor­tante cheltuieli neproductive care constituie un balast economic-financiar pentru întreprin­dere și o cauză importantă a nerealizării sar­cinii de reducere a prețului de cost. S-au constatat dezordini, lipsuri și cîteodată fraude la gospodăriile agricole și la cantine, aproape la majoritatea fabricilor pe lingă care funcționează asemenea anexe. Conduce­rile întreprinderilor respective consideră că acestea sînt obiective cu totul secundare de care nu pot sau nu trebuie să se intereseze prea mult. La planificarea cheltuielilor bugetare la creșe, cămine, școli profesionale etc. devizele de buget se întocmesc cu totul superficial, ceea ce duce pe parcurs la nenumărate ce­reri de viramente de la un articol la altul. La școala de maiștri din București au fost necesare o serie întreagă de viramente ban­care pentru rectificarea unor greșeli grosiere de conturi făcute cu desconsiderarea totală a celor mai elementare noțiuni de contabilitate și ordine financiară. Din rezultatele verificărilor de fond și cer­cetărilor făcute de organele de control finan­ciar intern ale D.P.F.I.C. am constatat că la adăpostul dezinteresului total arătat de con­ducerile unor întreprinderi lucrează în voie și nestingheriți o seamă de de fraudatori care jefuiesc bunul statului, cum a fost cazul, re­cent, la Fabrica de azbociment din Bicaz, la întreprinderile din Pătârlagele și Doaga, unde s-au predat procuraturii dosarele spre instrui­sectoarele întreprinderii. Nici un domeniu nu­­ poate fi sau rămîne străin. Dacă unul din sectoare prezintă importanță mai mică față de alte sectoare, nu este mai puțin adevărat că absentarea directorului în sectoarele se­cundare aduce după sine o slăbire a condu­cerii care se va reflecta în scurtă vreme di­rect sau indirect asupra sectoarelor principale. Directorul este în permanență ajutat de un colectiv pe care îl poate selecționa și Rezo­luția subliniază și întărește drepturile condu­cerii de a-și angaja cadre corespunzătoare. In­ fruntea acestui colectiv stă inginerul-șef și contabilul-șef; primul răspunde de proble­mele tehnice și realizarea procesului de pro­ducție industrială, al doilea de buna îndepli­nire a condițiilor financiar-economice în care se desfășoară procesul de producție. Prima grijă a directorului unei întreprinderi este ca prin calitatea și obiectivitatea sa, să asi­­­­­­gure condițiile de colaborare desăvîrșită între acești doi principali f­actori din întreprindere Lipsa de colaborare între inginerul-șef și con­­tabilul-șef are urmări din cele mai grave pen­tru bunul mers al întreprinderii. Directorul trebuie să fie prezent într-o sumă de alte probleme printre care: realizarea rit­mică a planului de producție; urmărirea rea­lizării și depășirii planului de acumulări; urmărirea realizării și depășirii planului de economii la prețul de cost; instaurarea unui sever regim de economii la costurile de pro­ducție și la cheltuielile administrative­ gospo­­dărești; descoperirea și valorificarea resurse­lor interne; instaurarea unei severe discipline în muncă; respectarea cu strictețe a normelor de disciplină financiară; stricta urmărire a unei continue îmbunătățiri calitative a produ­­­selor fabricate; respectarea disciplinei con­tractuale ; lichidarea cu desăvîrșire a cheltuie­lilor neproductive compuse din amenzi, pena­lizări, locații, dobînzi, selecționarea cadrelor și înlăturarea elementelor necorespunzătoare sau slab pregătite; introducerea principiilor hozrasd­otului pe secții; lichidarea cu desă­vîrșire a stocurilor supranormative de materii și materiale și evitarea creerii de noi­ stocuri supranormative prin instaurarea unei disci­pline de aprovizionare corespunzătoare nor­mativelor; lichidarea tuturor debitorilor; lupta îndîrjită împotriva birocratismului; în­tărirea principiilor de control prim leu a în­tregii activități a întreprinderii, apărarea le­galității populare și conservarea bunurilor obștești. Recomandările noastre nu fac decât să re­pete o seamă de noțiuni despre care s-a vor­bit și s-a scris de nenumărate ori în ultimii ani. Revenim însă asupra unor principii pen­tru a sublinia din nou că numai prin respec­tarea lor directorii vor putea fi adevărați con­ducători de­ întreprinderi. M. GRUBEANU directorul Direcției Plan-Financiar și îndrumare Contabilă din M.I-M.C. La înălțimea lărgirii atribuțiilor conducerilor de întreprinderi ››=rCS< o­

Next