Constructorul, aprilie 1957 (Anul 9, nr. 377-380)
1957-04-06 / nr. 377
ifMULȚUMiM Acum cîteva zile unul din redactorii noștri a stat de vorbă cu membrK delegației sindicale a constructorilor finlandezi care ne vizitează țara la invitația C.C.S.C. Redăm în cele de mai jos cîteva din impresiile oaspeiților. Făcând o comparație între construc Primul șantier Brazi. Trenul poposește o clipă și, după un șuier ascuțit, pornește din nou. Treci peste cîteva lnii, lași în urmă gara — și așa, ca și în pămînt, în mijlocul timpului, îți apare șantierul. La prima vedere — nimic treo setist. Ba, parcă ești chiar nemulțumit că nu întîlnești obișnuita animație a marilor șantiere. In ciuba acestor aparențe, aici se lucrează cu spor. Zi de zi, viitoarea fabrica „Petrochimica" de la Brazi capătă contururi mai precise. La hala reactoarelor s-a turnat privind nivel, la hala pompelor se execută cofrajele pentru grinzi și zidăria, iar săpătorii pregătesc fundațiile pentru pompe. La instalația în aer liber se montează grinzile prefabricate. Se toarnă fundațiile la coloane și radierul de la canal. Alte obiecte sunt într-un stadiu mai avansat. Zidarii din echipa lui Moise Neagu au turnat șapa peste primul nivel la blocul cu 12 apartamente, echipa lui Burchi execută tencuielile interioare la grupul social, iar la atelierul mecanic se montează plăcile de azbociment și ancadramentele la ferestre. Două propuneri făcute de ing. Gr. Săvulescu au adus importante economii șantierului. In locul chesoanelor — greu de montat — la atelierul mecanic s-au folosit grinzi și plăci de azbociment (economii, 5000 lei); dalele pentru parcul de rezervoare s-au executat cu ajutorul unei matrițe, economisindu-se astfel cca. 50 mc cherestea. La succesele înregistratee șantierul de la Brazi al Trustului nr. 13 au contribuit printre alții: fierar betoniștii conduși de Nicolae Stoica, dulgherii lui Ilie Toma, betoniștii din echipa lui Ștefan, Ioniță și montorii de prefabricate conduși de Matei Ivanciu. Cazangiii din cadrul întreprinderii nr 136, conduși de Gheorghe Niculescu, și au improvizat un atelier. Au de executat și montat patru rezervoare și trei gasometre. Ei sunt aproape confecționate, trebuie doar finisate și montate. După spusele șefului de echipă, lucrarea va fi gata cu vreo 20 de zile al industriei înainte de termen. Sudorul Toma Olteanu, cazangiii Mandache Pană Gheorghe Grigorescu au muncit zdrași văii pentru obținerea acestui succes Multe piedici au trebuit să învingă ei. — Greutăți destule avem și acum, — mi-a spus Gheorghe Niculescu. — Ne lipsesc, de pildă, unele materiale pentru finisaj, tablă de 2 mm pentru capace, fier U și rondele 1—2 pentru gazometre, macarale diferențiale etc. Necazul mare ni-1 pricinuiesc însă grupurile electrogene. Avem, de obicei, 3—4 grupuri — dar rareori se întîmplă ca dintre acestea să funcționeze măcar două. Pe șantier a fost repartizat un grup electrogen cu motor cu benzină. Aproape două săptămîni însă nu am putut folosi; șantierul n-avea repartiție de benzină. In cele din urmă antreprenorul general (deși nu era obligat) a acceptat să dea zilnic cazangiilor cîte 2« 1 benzină adică atîta cît consumă grupul electrogen într o jumătate de zil. Problema a fost rezolvată doar pe jumătate... Cu mai multă stăruință din partea întreprinderii nr. 136, aceste dificultăți — care stânjenesc lucrul cazangiilor — ar putea fi înlăturate. Fabrica „Petrochimica“ — Brazi n-are termen de predare în anul acesta. După afirmațiile ing. Gr. Săvulescu, beneficiarul ar fi însă dispus să ceară suplimentarea planului, pentru ca în ultimul trimestru să poată începe probele. Șantierul (condus de arh. Marius Ionescu) a dovedit în primele luni ale acestui an că e capabil de realizări remarcabile, cu mai mult sprijin din partea Trustului nr. 13, harnicul colectiv de constructori de la Brazi ar putea face față unor sarcini spirite. Z. AURELIAN petrochimice / rIOECTAPE DIN TOATE ȚĂRILE. INITIVAT ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALELOR II CONSTRUCȚII 91 AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI PIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII tiUe de la noi și cele din țara lor, Iîuno Lehtonen, Pauli Nîeminen și Georg Ritschkoff au arătat că în general la noi se construiește mai masiv, totul fiind de proporții mai mari. Mecanizarea și folosirea prefabricatelor dă posibilitatea ridicării productivității muncii, a ușurării ei, precum și ,a realizării construcției intr-un termen mai scurt. Pe șantierele din Finlanda se lucrează cu oameni mai mulți și aceasta pe de o parte fiindcă munca nu este organizată pe brigăzi complexe ca la noi, ci fiecare muncitor execută toate operațiunile; pe de alta, fiindcă nu se întrebuințează în mod curent prefabricatele. Oaspeții finlandezi au fost plăcut impresionați de monumentala construcție a „Casei Scînteii“; ei au admirat de asemenea „Teatrul de operă și balet“ remarcînd în special ornamentațiile interioare și folosirea marmurei, material ce lipsește în Finlanda. „Lucrări atît de mari ca cele de la șantierul Floreasca, centrul cinematografic Buftea, sau altele pe care le-am văzut la noi n-ar putea fi construite numai de o singură întreprindere, cum se execută aici, ci de mai multe firme““ — ne-a spus printre altele Uuno Lehtonen, șeful delegației. In vizita făcută la fabrica „Cimentul păcii“ din Medgidia constructorii finlandezi au apreciat pe lângă construcția propriu zisă, și utilajul care în întregime este fabricat în R.P.R. „Aici la Medgidia ne-i am putut da seama de atenția ce se dă în țara voastră oamenilor muncii, satisfacerii nevoilor lor culturale, creării condițiilor necesare unei bune desfășurări a producției, măsurile de protecția muncii. La club am întilnit munciori repetînd un program artistic, alții citind cărți sau jucînd șah. Cantina și mai ales dispensarul medical al fabricii sînt fapte grăitoare, sînt realizări cu care comitetul de întreprindere se poate mîndri. Exprimîndu-și părerea asupra muncii sindicale de la noi delegații finlandezi < au remarcat nu numai faptul că este bine organizată dar că ea dispune și de toate mijloacele necesare unei bune desfășurări ceea ce în țara lor nu există. „Am admirat expoziția Trustului de construcții nr. 13, organizată la Clubul „Constructorul“ din București. • Ne-a plăcut foarte mult. Din lipsă de mijloace la noi nu s-ar putea organiza așa ceva“. In încheiere, oaspeții au ținut să-și exprime mulțumirea lor asupra felului cum au fost primiți in țara noastră. Ei au arătat că peste tot muncitorii i-au întîmpinat ca pe niște adevărați frați, lucru ce nu-i vor uita niciodată. Considerind că vizitele reciproce de delegații muncitorești contribuie la o mai strînsă legătură de prietenie, la o mai bună sudură sufletească a muncitorilor, șeful delegației sindicale a constructorilor finlandezi a spus: ,,Am dorit ca toți muncitorii din lume să se cunoască să-și facă vizite reciproce, să fie strîns uniți in lupta pentru pace". La rugămintea muncitorilor finlandezi transmitem prin intermediul gazetei noastre mulțumirile lor adresate constructorilor din țara noastră. l arî'dzn ette k ;/»vai*name. Mist« jz iá //Un*«. fajct 4rn mi //•' sft AiGiAtUq .,Peste tot pe unde am umblat am fost primiți cu multă căldură și am intilnit oameni binevoitori. Mulțumim din toată inima pentru această caldă primire". UtMn 1.EHTONF.N tAt fi Un aspect din timpul vizitei făcute la fabrica „Cimentul Păcii"-Medgidia \ ANUL IX nr. 377 * 4 pagini 20 bani Simbota 6 aprilie 1957 Rezultate de început CUVINTUL BRIGADIERILOR DIN GALAȚI Desfășurind întrecerea socialistă in cinstea sărbătorii internaționale muncitorimii, colectivul întreprinderii de construcții nr. 1a T.R.C.L.Galați și-a îndeplinit planul trimestrial la 20 martie, cu o bună corelație a indicilor de bază și cu o reducere a prețului de cost de 0,5% peste sarcina planificată. înainte de termen au fost date în folosință 5 apartamente pentru l.L.L. și o cabină trafa subterană. Rezultatele acestea se datoresc în bună parte măsurilor tehnico-organizatorice, care au asigurat un ritm susținut de lucru in lunile de iarnă. Betoanele s-au preparat in încăperi închise, cu agregate încălzite s-a folosit adaosul de clorură de calciu, ca accelerator de priză (în special la șantierul „Aprozar"-Galați, pentru confecționarea pieselor prefabricate ■ din beton armat); tencuirea s-a executat în camere încălzite, iar la exterior s-au folosit mortare clorurate. • Dintre echipele care au adus o contribuție de seamă la depășirea planului de producție s-au remarcat cele conduse de fierarul-betonist Teodor Bezman, dulgherul Dumitru Scar Ipete, zidarii Gheorghe Pion și Ion > . Degerata. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul întreprinderii s-a angajat să dea in folosință înainte de termen încă zece obiective din plan. Printre acestea se numără amenajarea și modernizarea unor săli din sectorul de finisaj al uzinelor textile „Fusul", construcția fabricii de pîine „Iițel Pintilie" și opt apartamente pentru > . I.L.L. Pentru a sprijini realizarea angajamentelor, inginerul-șef al intreprinderii, Mircea Cioclei, și șeful serviciului tehnic, arh. A. Paraschiv, trebuie să ia măsuri pentru o normală funcționare a laboratorului de incercari și pentru extinderea folosirii pe c șantiere a dispozitivelor de mică mecanizare. ( A. COVACEANU a corespondent în cadrul unui miting care a avut loc sîmbătă după amiază tinerii de pe șantierul „Reconstrucția național orașului Galați“, au trecut în revistă realizările obținute in primul an de muncă pe șantier și și-au luatt angajamente în cinstea zilei de 1 Mai și a celui de al VI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Moscova. In centrul orașului Galați ei au înălțat în mai puțin de un an 4 blocuri muncitorești cu peste 100 de apartamente, iar la alte două blocuri lucrările de construcție sunt avansate. Tinerii constructori ai orașului Galați s-au angajat ca pînă la deschiderea Festivalului să dea în folosință 2 blocuri muncitorești și să termine construcția de roșu a încă două blocuri. De asemenea ei s-au angajat să execute lucrările cu un preț de cost mai mic cu 0,5 la sută față de cel planificat și să sporească ■ productivitatea muncii cu 2,5 la sută. Totodată în această perioadă se vor ■ efectua 7000 ore de muncă voluntară pentru înfrumusețarea șantierului, se vor colecta 5000 kg. fier vechi, 180 de tineri vor participa la Spartachiada de vară a tineretului, iar alți 50 de brigadieri vor fi pregătiți pentru a deveni purtători ai insignei J . Pripfon *» 1 !*orfîí**, STRÎNG FIERUL VECHI Din inițiativa organizației de tineret la Fabrica de ciment Comarii, utemiștii au început, în cinstea zilei de 1 Mai și a Festivalului de la Moscova, acțiunea de strîngere a fierului vechi. Prin munca rodnică a tinerilor Trandafir Beldică, Ion St. Șovăială, Vasile Piciorea, Maria Sbîrnea, Maria Piciorea etc. s-au strîns pînă acum peste 6000 kg fier vechi. PANAfT BADEA i corespondent La uzinele „Nicolae Cristea“ din Galati, Trustul nr. 13-București a început în 1955 construcția unui mar# [laminor de tablă subțire. După doi ani de munci, harnicul colectiv al șantierului a trăit in această săptămână un eveniment deosebit. In seara zilei de 1 aprlie au început rodajul la cald al laminarii lui. In cuptorul nr. 1 și în casa nr. . 1 (de grosisoare) au fost introduse platinele. După puțin timp, muncitorii și tehnicienii aflați în hală — printre care și cîțiva constructori — ;.demirau primele foi de tablă de 0,5 mm grosime. SUCCESELE ÎNTRECERII Cărămidarii de la fabrica „1 Mai" Bucov au început campania de producție din acest an hotărîți să respecte angajamentele luate cu prilejul chemării la întrecere a tuturor fabricilor din sector. N-a trecut mult timp de atunci, și întrecerea socialistă a început să-și arate din plin roadele In doua luni ei au reușit să dea, peste plan 245.000 de cărămizi arse. La această realizare o contribuție de seamă au avut brigăzile lui Petre A. Gheorghe, Gh. Badea, Vasile Ilie, Dinu Dumitru, Iordache Bălan și Constantin Burtel, care dau zilnic peste plan 5—10.000 de cărămizi. In mod deosebit se remarcă și brigăzile lui Petre Vlăsceanu și Ghiță Ilie de la secția de țigle, secție care deține Steagul roșu al întreprinderii. Laminorul de tablă subțire a intrat în rodaj la cald Cu aceasta, colectivul șantierului „Nicolae Cristea“ și-a îndeplinit principalul angajament luat în cinstea zilei de 1 Mai: iritarea in rodaj la cald a laminoruLa secția de măcinare brigăzile conduse de Gh. Ristea, Gh. Dafinescu și Gh. Venele, ajutate de maistrul de fabricație Nicolae Blidaru, au reușit să producă peste plan în cursul primului trimestru 4.000 t. barită. Realizările cărămidarilor de la „1 Mai“-Bucov nu se vor opri aici; ev sunt animați de dorința de a le continua cu roade, tot mai bogate. < B. STELIAN corespondent " Hotărirea colectivului Chemarea la întrecere in cinstea Zilei solidarității internaționale a celor ce muncesc n-a rămas fără ecou în inimile muncitorilor de la fabrica de cărămizi și țigle „Mureșeni". Ei și-au luat frumoase angajamente pentru a depăși planul la producția de cărămizi și țigle și a reduce prețul de cost. Cărămidarii au și trecut cu hotărîre la traducerea In viață a angajamentelor. În seara zilei de 28 martie muncitorii au aflat că strădaniile lor se oglindesc în cele 766.000 de cărămizi și 120.000 de țigle date peste plan pînă la acea dată. ing. L. STOSSEL corespondent a lui. Pornind de la un ac... Sunase de mult sirena sfîrșitul schimbului, cind am putut sta de vorbă mai pe larg cu Nicodim Zlatea. Ii văzusem cu cîteva ore mai înainte in atelierul C.F.I. Munca era în toi. In jurul lui, cu cîțiva lucrători mult mai tineri decit el — trebuie să spunem că și fierarul Zlatea are abia în jur de 30 de ani — urmăreau strunjirea unui ax de către unul dintre cei mai vechi maiștri, inovatorul Gheorghe Hagymasi. Auzisem despre Ntcordim că luase inițiativa realizării de economii la materiale, prin folosirea la maximum a deșeurilor. La cabinetul tehnic mi s-a spus că, de curînd, Zlotea împreună cu maistrul Gheorghe Hagymasi au predat o prețioasa inovație. Pe dosar scria doar atît: „Confecționarea unui dispozitiv pentru îndreptarea cadrelor strîmbe la vagonetele C.F.I". Dispozitivul va mări productivitatea muncii cu 200 la sută — mi s-a explicat. Acum, rămăseserăm aproape singuri și tînărul Zlatea începu să-mi vorbească despre inovația lui: — Vezi, in munca noastră ne izbim de diferite greutăți. Vagonetele se strică. Trebuie reparate. Fierul se strîmbă. Trebuie îndreptat. Și dacă noi nu lucrăm bine și repede, ale unei parcul de vagonete în rulare se micșorează, piatra nu se poate transporta în pumni, iar planul nu iese. Suntem și noi un mic șurub al fabricii , mic, dar important. Drumul lung, povara mare provocau schimbarea cadrelor vagonetelor, care se bolteau în sus. De cite ori trebuiau îndreptate cadrele, era necesar să fie demontate, încălzite la roșu pentru a fi apoi bătute cu ciocanele. Asta răpea timp mult și, mai cu seamă, fiecare încălzire și batere micșora puterea de rezistență a fierului. „In urmă cu cîteva săptămini —■ povestește Zlatea — m-am gîndit la un dispozitiv simplu. Cind am ajuns acasă am desenat pe o hírtie un cadru strîmb. L-am desenat apoi îndreptat. Socoteam in fel și chip, dar nu găseam nici o soluție. Ideea cea bună mi-a venit mai tîrziu. In vreme ce soția mea cosea nu știu ce, i s-a rupt acul. Am căutat un alt ac in casă. Mai era unul, dar acesta era strîmb. L-am inlreptat cu mina și ea și-a putut continua munca. De aici — ideea? Oare cadrele strîmbe nu s-ar putea îndrepta și ele la rece? Așa am ajuns la elaborarea dispozitivului portabil sistem presă cu ghident". A doua zi după intimplarea cu noul, Nicodim Zlatea a luat două vinciuri și le-a sudat unul peste altul, după care două eclise 120/20, lungi de 600 mm, au fost prinse pe a o piuliță, iar prin partea inferioară ecliselor a prins o pană de 260/100. Astfel vinciurile au fost legate de eclise. Acum totul era șurubul rotativ sistem ghivent. In această privință Zlotea a cerut ajutorul încercatului inovator Gheorghe Hagyinași. In sfîrșit, ideea a devenit realitate. Cu ajutorul dispozitivului realizat de tînărul inovator, presarea cadrelor strîmbe ale vagonetelor se realizează la rece, fără să se demonteze nici un cadru. Vă veți spune poate: ei, o fi ceva, dar, la urma urmei, ce mare lucru? Și totuși, aflați că mare lucru a realizat Nicodim Ztatea! In primul rând se păstrează tăria inițială a fierului. Se realizează economii de nituri, șuruburi, curent, gaz, manoperă. Toate acestea înseamnă la un singur vagonet circa 300 de lei. Să zicem că intr-un an s ar repara numai W0 de vagonete. Calculul e simplu: ne aflăm în fața unei economii de 30.000 de lei. Bravo, tovarășe Nicodim! AUREL PUSTAI corespondent Construcții din panouri mari mergînd pe linia extinderii sistemului de construcție a clădirilor din panouri mari prefabricate și a transformării șantierelor în puncte de montaj, recent s-a început la șantierul nr. 9 din șos. Giurgiului al trustului nr. 3 București construcția a 4 noi blocuri de locuințe din panouri mari. Concomitent cu acestea se vor începe lucrările și pentru construirea a 3 clădiri experimentale din beton ușor monolit, turnat în cofraje de aluminiu. In prezent se desfășoară lucrările de trasire și săpături. Se prevede ca pînă la sfîrșitul anului noile blocuri, care vor întregi ansamblul arhitectural al cvartalului din șoseaua Giurgiului să fie terminate. Dorințe implinite De ani de zile se straduie conducerea Școlii profesionale de ucenici constructori nr. 1 din București (director Victor Gherghișan) să asigure mijloiato de necesare pentru desfășurarea în chip cît mai plăcut, și util a timpului liber al elevilor. Azi dorința îi e împlinită cu prisosință. Școala are acum în proprietate două aparate de proiecție • cinematografică, două stații mari de radioamplificare — cu o discotecă de muzică clasică — un magnetofon și un microsion. • In curind elevii școlii vor avea o nouă mare bucurie, vor primi un aparat de televiziune. încă 300 apartamente la Tg. Mureș la Tg. Mureș. Trustul de construcții al RAM. a început de curînd lutrările la un nou cvarial de locuințe, care va totaliza 390 de apartamente cu 1—3 camere. Construcțiile vor fi executate din fondul cutralizat, precum și din fondurile de investiții proprii, comasate, ale unor întreprinderi din oraș. Săpăturile pentru fundații au început, deocamdată, la șase din cele 13 blocuri. Participarea prin muncă voluntară a numeroși salariați din întreprinderile de B Tg- Mureș la transportul materialelor a dus la economisirea a cca. 800.000 lei. Peste cîteva zile va începe turnarea fundațiilor la blocul nr. 1 Pentru accelerarea ritmului de lucru șantierul a fost înzestrat cu benzi transportoare, malaxoare etc. Conducerea șantierului (șef de șantier ing. Teodor Codrea) a și comandat atelierului de prefabricate de la Lingheni 2000 de grinzi T.C.B., iar la Fabrum de cărămizi din Mureșeni se va produce cele 120.000 de copuri de umplutură necesare. BELA BENCZF.I. corespo’ii jr.t Cadre pentru șantiere De curind, 120 tineri au terminat cursurile S.F.U. din Bărbăteni Trustului nr. 7, calificînd-se în men seria de zidar. Dintre aceștia 36 de tineri și-au manifestat dorința să lucreze pe șantierul 5 Uricani, alături de brigadierii care construiesc noi blocuri în tînărul oraș. Alți 39 de absolvenți au început să lucreze pe șantierul 4 Lupeni. Restul de tineri zidari au fost repartizați pe alte șantiere din Valea Jiului, unde aduc aportul lor la îndeplinirea sarcinilor de plan. IULIU POPESCU corespondent Bogat rod al prieteniei Răspunzînd invitației Guvernului Republicii Populare Bulgaria și a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, o delegație guvernamentală și de partid din țara noastră a vizitat între 28 martie și 4 aprilie 1957 țara vecină și prietenă. Pretutindeni, delegația noastră alcătuită din tovarășii: GHEORGHE GHEORGHIU DEJ, prim secretar al C.C. al P.M.R., membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației, CHIVU STOICA, președintele al Consiliului de Miniștri, membru Biroului Politic al C.C. al P.M.R., PETRE BORILA, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., LEONTE RAUTU, membru supleant al Biroului politic al C.C. al P.M.R., GRIGORE PREOTEASA, Ministrul Afacerilor Externe, membru al C.C. al P.M.R., G. GASTON MARIN, președintele Comitetului de Stat al Planificării și MIHAIL ROȘIANU, ambasadorul R.P.R. la Sofia, a fost întîmpinată cu căldură și entuziasm atît de către conducătorii Republicii Populare Bulgare cît și de către întregul popor frate bulgar. În întîlnirile cu oamenii muncii din Sofia sau Plovdiv, unde au avut loc mari mitinguri, solii poporului nostru au fost îndelung ovaționați. Discursurile tovarășilor GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, TODOR JIVCOV, prim secretar al C C. al P.C.R., membru al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, și ANTON JUGOV, președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., rostite cu această ocazie, au prilejuit din partea întregii asistențe o puternică manifestare a caldei, sincerei prietenii dintre poporul român și poporul frate bulgar. Această trainică prietenie își are rădăcini vechi și adin ei în trecutul istoric pe care cele două popoare l-au străbătut prin lupte și jertfe comune pentru ciștigarea independenților naționale. Scuturarea lupului otoman, lupta împotriva fascismului și a propriei burghezii exploatatoare a legat și mai strîns prietenia poporului nostru cu poporul frate bulgar. Astăzi, în vremurile noastre această prietenie a căpătat un sens și mai înalt, ambele popoare sprijinindu-se reciproc, în felul comun, construirea socialismului. La baza unității țărilor noastre democrat-populare stă caracterul comun al orînduirii lor de stat, interesele comune pentru apărarea cuceririlor revoluționare, a independenței naționale, stă comunitatea cailor de dezvoltare social-economică, lupta frățească pentru construirea socialismului și apărarea păcii, stă ideologia comună marxist-leninistă. Desfășurate într-o atmosferă cordială și prietenească, tratativele purtate de către delegația noastră și cea bulgară atît pe linie guvernamentală cît și de partid au fost încununate de deplin succes prin încheierea celor două declarații comune intitulate: Declarație asupra tratativelor dintre delegațiile guvernamentale ale Republicii Populare Romîne și Republicii Populare Bulgaria. Declarație cu privire la tratativele între delegațiile Partidului Muncitoresc Român și Partidului Comunist Bulgar. Vizita delegației noastre guvernamentale și de partid în R.P. Bulgaria, rodnicele tratative purtate, deschid calea cimentării tot mai puternice a prieteniei dintre cele două popoare vecine, deschid calea unei colaborări mai largi între partidele clasei muncitoare din țara noastră și R.P. Bulgaria. In același timp aceste rodnice rezultate vin să contribuie la întărirea unității lagărului socialist ele fiind și un aport pentru realizarea coexistenței pașnice, a relațiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor, și mai ales cu statele balcanice. îmbunătățirea salarizării personalului de la cantine . Mărirea burselor și alocațiilor de hrană pentru elevi In vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale personalului operativ și administrativ de la cantine s-a introdus de curind salarizarea pe funcțiuni, reglementată prin H.C.M. nr. 114/1957. In acest scop cantinele au fost clasificate în 9 categorii, după numărul mediu de mese servite zilnic. Salarizarea pe funcțiuni se face în cadrul fondului total de salarii planificat pe minister sau pe organul tutelar de care ține cantina respectivă și nu va modifica prețul mesei. Pentru aplicarea hotărîrii se stabilesc unele măsuri organizatorice ca, de pildă, Comasarea cantinelor cu un număr mic de abonați, introducerea autoreservirii la cantinele mici, înființarea de bucătării centrale și administrații comune pentru grupuri de cantine etc. Un capitol special al hotăririi se ocupă de mijloacele de stimulare a salariaților din cantine pentru îmbunătățirea și lărgirea sortimentelor de preparate culinare, pentru buna deservire a abonaților, pentru strîngerea și predarea deșeurilor alimentare etc. Se mai prevede, de asemenea, plata unei indemnizații de muncă nenormală de 25—50 la sută din salariul tarifar pentru responsabilii și pentru personalul operativ al cantinelor, acolo unde nu s-au organizat două schimburi și unde nu se poate respectă programul de 8 ore. Lucrătorii care nu prestează permanent muncă nenormată, nu primesc indemnizația de muncă nenormată, ci vor primi sporul obișnuit de ore suplimentare. Se precizează că nu se pot acorda indemnizații de muncă nenoramată următoarelor categorii: șef de birou contabilitate, contabil principal, contabil, achizitor și magazioner. De curînd, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale elevilor din instituțiile de învățămînt, Consiliul de Miniștri a adoptat o hotărîre prin care se mărește, cu începere de la 1 martie 1957, alocația zilnică de hrană pentru copiii din instituțiile preșcolare și elevii din școlile de cultură generală, institutele pedagogice de învățămînt, precum și din școlile profesionale de ucenici, școlile tehnice, școlile speciale și prevenitoriile cu elevi debili și elevi invalizi, pentru copii bolnavi de tirc. Bursele de stat acordate elevilor sei majorează în mod corespunzător cu diferența între vechea și noua alocației de hrană. In consecință, bursierii externi vor primi bursele majorate cu diferența de alocație. La „Teleajeanul“ De la 10 la 30 m. pe minut Pînă mai acum cîțiva ani, la fabrica de carton asfaltat „Teleajenul“-Berceni viteza de tragere a cartonului nu depășea 10 m. pe minut. Această medie nu-i mulțumea pe muncitori și tehnicieni, mai cu seamă că cerințele de carton asfaltat erau destul de mariin afară de viteza de tragere extrem de mică, existau gîtuiri în producție la sala de hîrtie. Parte din utilaje nu erau folosite, iar altele solicitate la maximum. Iartă de ce în cadrul fabricii s-a pornit o acțiune de studiere a punctelor unde se produceau defecțiuni tehnologice, analizîndu-se astfel posibilitățile mașinilor de măcinat (holendre). In urma acestui studiu s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la îmbunătățirea procesului de producție și la mărirea substanțială a vitezei de tragere cartonului. Așa, de pildă, s-a montat încă un holondru, care stătea neutilizat, precum și încă 8 cilindri-uscatori. Ca rezultat al acestor măsuri, viteza de tragere a crescut la 28 m.p. pe minut Cu toate acestea, muncitorii și tehnicienii fabricii nu au abandonat ideea de a mări viteza de tragere. In acest scop, s-a montat o instalație de aer cald, care să ducă la uscarea rapidă a cartonului presat. S-a ajuns astfel ca la cartonul de 500 gr/mp să se obțină o viteză de 25 m, iar la cel da 400 gr/mp de 30 m. pe minut. De remarcat este că, odată cu sporirea vitezei de tragere, și calitatea cartonului asfaltat s-a îmbunătățit. In ultima vreme pe adresa fabricii au sosit o serie de scrisori de mulțumire, în care diferiți beneficiari își exprimă convingerea că, și pe viitor, vor primi carton asfaltat de calitate superioară. Un tip rational de prefabricate pentru scări întreprinderea de prefabricate „Progresul"”-București execută pe șantierul Floreasca o comandă de lamele prefabricate din beton armat pentru scări. Un asemenea element are lungimea de cca. 3 m (10 trepte) și lățimea de 39 cm; la montaj se așează alături cîte 3 lamele, îmbinarea făcîndu-se prin turnarea continuă a treptei de la mijloc. Consumul de armătură este de 20,67 kg la un element. Greutatea foarte redusă (cca. 150 kg) a lamelei — datorită dimensiunilor și secțiunii sale — face posibil montajul cu mijloace simple. NOI LOCUINȚE PENTRU PETROLIȘTI.. Orașul nou din Onești al muncitorilor petroliști se îmbogățește în fiecare an cu numeroase apartamente confortabile. Luptînd pentru lichidarea rămînerii in urmă a lucrărilor de finisaj, colectivul șantierului 10 al Trustului nr. 2 se straduie să respecte termenele de dare în folosință din planul pe acest an. Astfel, în 1957 constructorii vor preda muncitorilor petroliști peste 200 de apartamente, ceea ce va reprezenta mai mult de 6500 mp suprafață de locuit. Tot în acest an se vor termina finisajele la 4 magazine și la un bloc-cămin pentru muncitori nefamiliști. De curînd au fost atacate alte 4 blocuri, la care s-a turnat fundația. Tehnicienii de pe acest șantier s-au hotărît să reorganizeze executarea mecanizată a tencuielilor. In acest scop s-a format o brigadă complexă, bine instruită; se vor executa mecanizat 64.000 mp tencuieli exterioare și interioare. Constructorii întîmpină cu succese deosebite ziua de 1 Mai. Brigada de zugravivopsitori condusă de Ludovic Komprat realizează lucrări de bună calitate, își depășește norma cu peste 50 la sută și se îngrijește de economisirea materialelor. Mozaicarul Ștefan Popescu, organizîndu-și bine brigada, se menține printre fruntașii șantierului. Brigada de tineret —■ recent înființată — a mărului zidar Dumitru Novinschi își depășește norma cu 80 la sută. ...ȘI NOUA SURSA DE ALIMENTARE CU APA Continua dezvoltare a industriei și a centrelor de locuit de pe Valea Trotușului necesită o mai bună alimentare cu apă potabilă. Vechea sursă, cu un debit de 3 , 1/sec., a devenit insuficientă. De aceea, încă din anul trecut a început construcția unei noi surse de apă potabilă, cu un debit de zece ori mai mare. Această lucrare a fost executată sub conducerea ing. Eugen Lateș și a tehnicianului Alexandru Calafeteanu de la șantierul 10 al Trustului nr. 2. Noul sistem de alimentare cu apă constă dintr-o priză din: nul Cașin, o conductă de refulare in lungime de 7 km, o stație de coagulanți, bazine de reacții și defirizare, decdntoare, o stație de filtre rapide (cu crepte din porțelan) și rezervoare de acumulare. Rețeaua de distribuție executată în ine, ceea ce va asigura o mai bună folosire a presiunii apei. In prezent se fac probele tehnologice ale instalației, urmînd ca peste puțin timp întreprinderile de pe Valea Trotușului, precum și orașul Onești să fie alimentate cu apă potabilă din noua sursă. La lucrările de finisare s-au evidențiat brigada de tencuitori a lui Gavrilă Roșu (la tencuieli hidraulice și hidroizolații), precum și echipa de vopsitori a maistru>lui Ludovic Romprat. Schimbarea soluției la dispozitivul de prindere a plăcilor cu crepine, la propunerea șefului de lot ing. Laleș și șefului de șantier ing. Erdély, a dus la realizarea unei economii de 930 kg. de bronz. Multă rîvnă a depus în muncă, maistrul Alexandru Neamțu la lucrările de instalații hidraulice, de încălzire și aer comprimat, i special la montarea stației de compresoare. M. NEGREANUȚ PE VALEA TROTUȘULUI