Constructorul, aprilie 1957 (Anul 9, nr. 377-380)

1957-04-06 / nr. 377

ifMULȚUMiM Acum cîteva zile unul din­ redactorii noștri a stat de vorbă cu m­emb­rK de­legației sindicale a constructorilor fin­landezi care ne vizitează țara la invi­tația C.C.S.C. Redăm în cele­ d­e mai jos cîteva din impresiile oaspeiților. Făcând o comparație între construc­ Primul șantier B­razi. Trenul poposește o clipă și, după un șuier ascuțit, por­nește din nou. Treci peste cîteva lnii, lași în urmă gara — și așa, ca și în pămînt, în mijlocul timpu­­lui, îți apare șantierul. La prima ve­d­ere — nimic treo setist. Ba, parcă ești chiar nemulțumit că nu întîlnești obiș­nuita animație a marilor șantiere. In ciuba acestor aparențe, aici se lucrează cu spor. Zi de zi, viitoarea fabrica „Petrochimica" de la Brazi capătă contururi mai precise. La hala reactoarelor s-a turnat pri­vi­nd nivel, la hala pompelor se exe­cută cofrajele pentru grinzi și zidăria, iar săpătorii pregătesc fundațiile pentru pompe. La instalația în aer liber se montează grinzile prefabricate. Se toar­nă fundațiile la coloane și radierul de la canal. Alte obiecte sunt într-un sta­diu mai avansat. Zidarii din echipa lui Moise Neagu au turnat șapa peste pri­mul nivel la blocul cu 12 apartamente, echipa lui Burchi execută tencuielile interioare la grupul social, iar la ate­lierul mecanic se montează plăcile de azbociment și ancadramentele la fe­restre. Două propuneri făcute de ing. Gr. Săvulescu au adus importante economii șantierului. In locul chesoanelor — greu de montat — la atelierul mecanic s-au folosit grinzi și plăci de azboci­ment (economii, 5000 lei); dalele pentru parcul de rezervoare s-au executat cu ajutorul unei matrițe, economisindu-se astfel cca. 50 mc cherestea. La succesele înregistrate­­­e șantierul de la Brazi al Trustului nr. 13 au contribuit printre alții: fierar betoniștii conduși de Nicolae Stoica,­ dulgherii lui Ilie Toma, betoniștii din echipa lui Ștefan, Ioniță și montorii de prefabri­cate conduși de Matei Ivanciu. Cazangiii din cadrul întreprinderii nr 136, conduși de Gheorghe Niculescu, și­ au improvizat un atelier. Au de exe­cutat și montat patru rezervoare și trei gasometre. E­i­ sunt aproape con­fecționate, trebuie doar finisate și mon­tate. După spusele șefului de echipă, lucrarea va fi gata cu vreo 20 de zile al industriei înainte de termen. Sudorul Toma Ol­­teanu, cazangiii Mandache Pană Gheorghe Grigorescu au muncit zdra­și văii pentru obținerea acestui succes Multe piedici au trebuit să învingă ei. — Greutăți destule avem ș­i acum, — mi-a spus Gheorghe Niculescu. — Ne lipsesc, de pildă, unele materiale pen­tru finisaj, tablă de 2 mm pentru ca­pace, fier U și rondele 1—2 pentru gazometre, macarale diferențiale etc. Necazul mare ni-1 pricinuiesc însă gru­purile electrogene. Avem, de obicei, 3—4 grupuri — dar rareori se întîmplă ca dintre acestea să funcționeze măcar două. Pe șantier a fost repartizat un grup electrogen cu motor cu benzină. Aproape două săptămîni însă nu­­ am putut folosi; șantierul n-avea repartiție de benzină. In cele din urmă antrepre­norul general (deși nu era obligat) a acceptat să dea zilnic cazangiilor cîte 2« 1 benzină adică atîta cît consumă grupul electrogen într o jumătate de zil. Problema a fost rezolvată doar pe jumătate... Cu mai multă stăruință din partea întreprinderii nr. 136, aceste di­ficultăți — care stânjenesc lucrul ca­zangiilor — ar putea fi înlăturate. Fabrica „Petrochimica“ — Brazi n-are termen de predare în anul acesta. După afirmațiile ing. Gr. Săvulescu, be­neficiarul ar fi însă dispus să ceară suplimentarea planului, pentru ca în ultimul trimestru să poată începe pro­bele. Șantierul (condus de arh. Marius Ionescu) a dovedit în primele luni ale acestui an că e capabil de realizări re­marcabile, cu mai mult sprijin din par­tea Trustului nr. 13, harnicul colectiv de constructori de la Brazi ar putea face față unor sarcini spirite. Z. AURELIAN petrochimice / r­IOECTAPE DIN TOATE ȚĂRILE. INITI­VA­T ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALELOR II CONSTRUCȚII 91 AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI PIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII tiUe de la noi și cele din țara lor, I­îuno Lehtonen, Pauli Nîeminen și Georg Ritschkoff au arătat că în g­e­neral la noi se construiește mai masiv, totul fiind de proporții mai mari. Me­canizarea și folosirea prefabricatelor dă posibilitatea ridicării productivității muncii, a ușurării ei, precum și ,a rea­lizării construcției intr-un termen mai scurt. Pe șantierele din Finlanda se lucrează cu oameni mai mulți și acea­sta pe de o parte fiindcă munca nu este organizată pe brigăzi complexe ca la noi, ci fiecare muncitor execută toate operațiunile; pe de alta, fiindcă nu se întrebuințează în mod curent prefabricatele. Oaspeții finlandezi au fost plăcut impresionați de monumentala cons­trucție a „Casei Scînteii“; ei au ad­mirat de asemenea „Teatrul de operă și balet“ remarcînd în special orna­mentațiile interioare și folosirea marmurei, material ce lipsește în Finlanda. „Lucrări atît de mari ca cele de la șantierul Floreasca, cen­trul cinematografic Buftea, sau al­tele pe care le-am văzut la noi n-ar putea fi construite numai de o singură întreprindere, cum se execută aici, ci de mai multe firme““ — ne-a spus printre altele Uuno Lehtonen, șeful delegației. In vizita făcută la fabrica „Cimen­tul păcii“ din Medgidia constructorii finlandezi au apreciat pe lângă cons­trucția propriu zisă, și utilajul care în întregime este fabricat în R.P.R. „Aici la Medgidia ne-i am putut da seama de atenția ce se dă în țara voastră oamenilor muncii, satisfacerii nevoilor lor culturale, creării condi­țiilor necesare unei bune desfășurări­­ a producției, măsurile de protecția muncii. La club am întilnit munciori repetînd un program artistic, alții ci­tind cărți sau jucînd șah. Cantina și mai ales dispensarul medical al fa­bricii sînt fapte grăitoare, sînt reali­zări cu care comitetul de întreprindere se poate mîndri. Exprimîndu-și părerea asupra muncii­­ sindicale de la noi delegații finlandezi < au remarcat nu numai faptul că este­­ bine organizată dar că ea dispune și­­ de toate mijloacele necesare unei bune­­ desfășurări ceea ce în țara lor nu exi­­­­­stă. „Am admirat expoziția Trustului­­ de construcții nr. 13, organizată la­­ Clubul „Constructorul“ din București. • Ne-a plăcut foarte mult. Din lipsă de­­ mijloace la noi nu s-ar putea orga­­­­niza așa ceva“. In încheiere, oaspeții au ținut să-și­­ exprime mulțumirea lor asupra felului cum au fost primiți in țara noastră.­­ Ei au arătat că peste tot muncitorii i-au întîmpinat ca pe niște adevărați frați, lucru ce nu-i vor uita niciodată. Considerind că vizitele reciproce de delegații muncitorești contribuie la o mai strînsă legătură de prietenie, la o mai bună sudură sufletească a munci­torilor, șeful delegației sindicale a constructorilor finlandezi a spus: ,,Am dori­t ca toți muncitorii din lume să se cunoască să-și facă vizite reciproce, să fie strîns uniți in lupta pentru pace". La rugămintea muncitorilor finlan­dezi transmitem prin intermediul ga­zetei noastre mulțumirile lor adresate constructorilor din țara noastră. l­ arî'dzn ette k ;/»vai*­name. Mist« jz iá //Un*«. fajct 4rn mi //•' sft AiGiAtUq .,Peste tot pe unde am umblat am fost primiți cu multă căldură și­ am intilnit oameni binevoitori. Mulțu­mim din toată inima pentru această caldă primire". UtM­n 1.EHTONF.N tAt fi Un aspect din timpul vizitei făcute la fabrica „Cimentul Păcii"-Medgidia \ ANUL IX­ nr. 377 * 4 pagini 20 bani Simbota 6 aprilie 1957 Rezultate de început CUVINTUL BRIGADIERILOR DIN GALAȚI Desfășurind întrecerea socialistă in cinstea sărbătorii internaționale muncitorimii, colectivul întreprinderii­­ de construcții nr. 1­a T.R.C.L.­Ga­lați și-a îndeplinit planul trimestrial la 20 martie, cu o bună corelație a indicilor de bază și cu o reducere a prețului de cost de 0,5% peste sar­cina planificată. înainte de termen au fost date în­­ folosință 5 aparta­mente pentru l.L.L. și o cabină trafa subterană. Rezultatele acestea se datoresc în bună parte măsurilor tehnico-organi­­zatorice, care au asigurat un ritm susținut de lucru in lunile de iarnă. Betoanele s-au preparat in încăperi închise, cu agregate încălzite­­ s-a fo­losit adaosul de clorură de calciu, ca accelerator de priză (în special la șantierul „Aprozar"-Galați, pentru­­ confecționarea pieselor prefabricate ■ din beton armat); tencuirea s-a exe­­­cutat în camere încălzite, iar la ex­­­­terior s-au folosit mortare clorurate. • Dintre echipele care au adus o con­­­­tribuție de seamă la depășirea pla­­­nului de producție s-au remarcat cele­­ conduse de fier­arul-betonist Teodor­­ Bezman, dulgherul Dumitru Scar­ I­pete, zidarii Gheorghe Pion și Ion > . Degerata. In cinstea zilei de 1 Mai, colecti­­­vul întreprinderii s-a angajat să dea­­ in folosință înainte de termen încă­­ zece obiective din plan. Printre a­­­­cestea se numără amenajarea și mo­­­­dernizarea unor săli din sectorul de­­ finisaj al uzinelor textile „Fusul",­­ construcția fabricii de pîine „Iițe­l Pintilie" și opt apartamente pentru > . I.L.L. Pentru a sprijini realizarea anga­­­­jamentelor, inginerul-șef al intreprin­­­­derii, Mircea Cioclei, și șeful servi­­­ciului tehnic, arh. A. Paraschiv, tre­­­­bui­e să ia măsuri pentru o normală­­ funcționare a laboratorului de incer­­­cari și pentru extinderea folosirii pe c șantiere a dispozitivelor de mică me­­­canizare. ( A. COVACEANU a corespondent în cadrul unui miting care a avut loc sîmbătă după amiază tinerii de pe șantierul „Reconstrucția­­ național orașului Galați“, au trecut în re­vistă realizările obținute in primul an de muncă pe șantier și și-au luatt angajamente în cinstea zilei de 1 Mai și a celui de al VI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Mos­cova. In centrul orașului Galați ei au înălțat în mai puțin de un an 4 blocuri muncitorești cu peste 100 de apartamente, iar la alte două blocuri lucrările de construcție sunt avansate. Tinerii constructori ai orașului Galați s-au an­gajat ca pînă la deschi­derea Festivalului să d­ea în folosință 2 blocuri muncitorești și să termine construcția de roșu a încă două blocuri. De aseme­nea ei s-au angajat să execute lucrările cu un preț de cost mai mic cu 0,5 la sută față de ce­­l planificat și să sporească ■ productivitatea muncii cu­­ 2,5 la sută. Totodată în­­ această perioadă se vor ■ efectua 7000 ore de muncă voluntară pentru înfru­musețarea șantierului, se vor colecta 5000 kg. fier vechi, 180 de tineri vor participa la Spartachiada­­ de vară a tineretului, iar­ alți 50 de brigadieri vor fi pregătiți pentru a de­­­veni purtători ai insignei J . Pripfon *» 1 !*orfîí**, STRÎNG FIERUL VECHI Din inițiativa organizației de tineret la Fabrica de ciment Comarii, utemiștii au început, în cinstea zilei de 1 Mai și a Festivalului de la Mos­cova, acțiunea de strîngere a fierului vechi. Prin munca rodnică a tineri­lor Trandafir Beldică, Ion St. Șovăială, Vasile Piciorea, Maria Sbîrnea, Maria Piciorea etc. s-au strîns pînă acum peste 6000 kg fier vechi. PANAfT BADEA i corespondent La uzinele „Nicolae Cristea“ din­­ Galati, Trustul nr. 13-București a în­­­­ceput în 1955 construcția unui mar# [laminor de tablă subțire. După doi ani de munci, harnicul­­ colectiv al șantierului a trăit in a­­­ceastă săptămână un eveniment deo­­­­sebit. In seara zilei de 1 ap­rlie a­u început rodajul la cald al laminarii­­­ lui. In cuptorul nr. 1 și în casa nr. . 1 (de grosisoare) au fost introduse pla­tinele. După puțin timp, muncitorii­­ și tehnicienii aflați în hală — prin­­­­tre care și cîțiva constructori — ;.d­e­mirau primele foi de tablă de 0,5 mm grosime. SUCCESELE ÎNTRECERII Cărămidarii de la fabrica „1 Mai" Bucov au început campania de produc­ție din acest an hotărîți să respecte angajamentele luate cu prilejul che­mării la întrecere a tuturor fabricilor din sector. N-a trecut mult timp de atunci, și întrecerea socialistă a început să-și a­­rate din plin roadele In doua luni ei au reușit să dea, peste plan 245.000 de cărămizi arse. La această realizare o contribuție de seamă au avut bri­găzile lui Petre A. Gheorghe, Gh. Ba­dea, Vasile Ilie, Dinu Dumitru, Iorda­­che Bălan și Constantin Burtel, care dau zilnic peste plan 5—10.000 de că­rămizi. In mod deosebit se remarcă și brigăzile lui Petre Vlăsceanu și Ghiță Ilie de la secția de țigle, sec­ție care deține Steagul roșu al între­prinderii. Laminorul de tablă subțire a intrat în rodaj la cald Cu aceasta, colectivul șantierului „Nicolae Cristea“ și-a îndeplinit principalul angajament luat în cinstea zilei de 1 Mai: irit­area in ro­daj la cald a laminoru­La secția de măcinare brigăzile con­­­­duse de Gh. Ristea, Gh. Dafinescu și­­­ Gh. Venele, ajutate de maistrul de fa­­­­bricație Nicolae Blidaru, au reușit să­­ producă peste plan în­ cursul primului­­ trimestru 4.000 t. barită.­­ Realizările cărămidarilor de la „1­­ Mai“-Bucov nu se vor opri aici; ev­­ sunt animați de dorința de a le conti­­­nua cu roade, tot mai bogate. < B. STELIAN corespondent " Hotărirea colectivului Chemarea la întrecere in cinstea Zilei solidarității internaționale a ce­lor ce muncesc n-a rămas fără ecou în inimile muncitorilor de la fabrica de cărămizi și țigle „Mureșeni". Ei și-au luat frumoase angajamente pentru a depăși planul la producția de cărămizi și țigle și a reduce pre­țul de cost. Cărămidarii au­ și trecut cu hotă­­rîre la traducerea In viață a anga­jamentelor. În seara zilei de 28 mar­tie muncitorii au aflat că strădaniile lor se oglindesc în cele 766.000 de cărămizi și 120.000 de țigle date peste plan pînă la acea dată. ing. L. STOSSEL corespondent­ a lui. Pornind de la un ac... Sunase de mult sirena sfîrșitul schimbului, cind am putut sta de vorbă mai pe larg cu Nicodim Zla­­tea. Ii văzusem cu cîteva ore mai înainte in atelierul C.F.I. Munca era în toi. In jurul lui, cu cîțiva lucră­tori mult mai tineri decit el — tre­buie să spunem că și fierarul Zlatea are abia în jur de 30 de ani — ur­măreau strunjirea unui ax de către unul dintre cei mai vechi maiștri, ino­vatorul Gheorghe Hagymasi. Auzisem despre Ntcordim că luase inițiativa realizării de economii la materiale, prin folosirea la maximum a deșeurilor. La cabinetul tehnic mi s-a spus că, de curînd, Zlotea împre­ună cu maistrul Gheorghe Hagymasi au predat o prețioasa inovație. Pe dosar scria doar atît: „Confecționa­rea unui dispozitiv pentru îndrepta­rea cadrelor strîmbe la vagonetele C.F.I". Dispozitivul va mări produc­tivitatea muncii cu 200 la sută — mi s-a explicat. Acum, rămăseserăm aproape sin­guri și tînărul Zlatea începu să-mi vorbească despre inovația lui: — Vezi, in munca noastră ne iz­bim de diferite greutăți. Vagonetele se strică. Trebuie reparate. Fierul se strîmbă. Trebuie îndreptat. Și dacă noi nu lucrăm bine și repede, ale unei parcul de vagonete în rulare se mic­șorează, piatra nu se poate trans­porta în pumni, iar planul nu iese. Suntem­ și noi un mic șurub al fa­bricii , mic, dar important. Drumul lung, povara mare provo­cau schimbarea cadrelor vagonetelor, care se bolteau în sus. De cite ori trebuiau îndreptate cadrele, era ne­cesar să fie demontate, încălzite la roșu pentru a fi apoi bătute cu cio­canele. Asta răpea timp mult și, mai cu seamă, fiecare încălzire și batere micșora puterea de rezistență a fie­rului. „In urmă cu cîteva săptămini —■ povestește Zlatea — m-am gîndit la un dispozitiv simplu. Cind am ajuns acasă am desenat pe o hírt­ie un ca­dru strîmb. L-am desenat apoi în­dreptat. Socoteam in fel și chip, dar nu găseam nici o soluție. Ideea cea bună mi-a venit mai tîrziu. In vreme ce soția mea cosea nu știu ce, i s-a rupt acul. Am căutat un alt ac in casă. Mai era unul, dar acesta era strîmb. L-am inlreptat cu mina și ea și-a putut continua munca. De aici — ideea? Oare cadrele strîmbe nu s-ar putea îndrepta și ele la rece? Așa am ajuns la elaborarea dispozi­tivului portabil sistem presă cu ghi­dent". A doua zi după intimplarea cu n­­oul, Nicodim Zlatea a luat două vin­­ciuri­­ și le-a sudat unul peste al­tul, după care două eclise 120/20, lungi de 600 mm, au fost prinse pe a o piuliță, iar prin partea inferioară ecliselor a prins o pană de 260/100. Astfel vinciurile au fost le­gate de eclise. Acum totul era șu­rubul rotativ sistem ghivent. In a­­ceastă privință Zlotea a cerut ajuto­rul încercatului inovator Gheorghe Hagyinași. In sfîrșit, ideea a devenit realitate. Cu ajutorul dispozitivului realizat de tînărul inovator, presarea cadrelor strîmbe ale vagonetelor se realizează la rece, fără să se demonteze nici un cadru. Vă veți spune poate: ei, o fi ceva, dar, la urma urmei, ce mare lucru? Și totuși, aflați că mare lucru a realizat Nicodim Ztatea! In primul rând se păstrează tăria inițială a fie­rului. Se realizează economii de ni­turi, șuruburi, curent, gaz, mano­peră. Toate acestea înseamnă la un singur vagonet circa 300 de lei. Să zicem că intr-un an s ar repara nu­mai W0 de vagonete. Calculul e sim­plu: ne aflăm în fața unei economii de 30.000 de lei. Bravo, tovarășe Nicodim! AUREL PUSTAI corespondent Construcții din panouri mari mergînd pe linia extinderii siste­mului de construcție a­ clădirilor din panouri mari prefabricate și a trans­formării șantierelor în puncte de mon­taj, recent s-a început la șantierul nr. 9 din șos. Giurgiului al trustului nr. 3­ București construcția a 4 noi blocuri de locuințe din panouri mari. Conco­mitent cu acestea se vor începe lu­crările și pentru construirea a 3 clă­diri experimentale din beton ușor mo­nolit, turnat în cofraje de aluminiu. In prezent se desfășoară lucrările de trasire și săpături. Se prevede ca pînă la sfîrșitul anului noile blocuri, care vor întregi ansamblul arhitectu­ral al cvartalului din șoseaua Giur­giului să fie terminate. Dorințe implinite De ani de zile se straduie conduce­rea Școlii profesionale de ucenici con­structori nr. 1 din București (direc­tor Victor Gherghișan) să asigure mijloiato de necesare pentru desfășura­rea în chip cît mai plăcut, și util a timpului liber al elevilor. Azi dorința îi e împlinită cu prisosință. Școala are acum în proprietate două aparate de proiecție • cinematografică, două stații mari de radioamplificare — cu o discotecă de muzică clasică — un magnetofon și un microsion. • In curind elevii școlii vor avea o nouă mare bucurie, vor primi un a­­par­at de televiziune. încă 300 apartamente la Tg. Mureș la Tg. Mureș. Trustul de construc­ții al RAM. a început de curînd lutrările la un nou cvarial de locu­ințe, care v­a totaliza 390 de aparta­mente cu 1—3 camere. Construcțiile vor fi executate din fondul c­utra­­lizat, precum și din fondurile de in­vestiții proprii, comasate, ale unor întreprinderi din oraș. Săpăturile pentru fundații au înce­put, deocamdată, la șase din cele 13 blocuri. Participarea prin muncă vo­luntară a numeroși salariați din în­treprinderile de B Tg- Mureș la trans­portul materialelor a dus la economi­sirea a cca. 800.000 lei. Peste cîteva zile va începe turna­rea fundațiilor la blocul nr. 1 Pen­tru accelerarea ritmului de lucru șan­tierul a fost înzestrat cu benzi tran­sportoare, malaxoare etc. Conducerea șantierului (șef de șantier ing. Teo­dor Codrea) a și comandat atelie­rului de prefabricate de la Lingheni 2000 de grinzi T.C.B., iar la Fabrum de cărămizi din Mureșeni se v­a pro­duce cele 120.000 de co­puri de um­plutură necesare. BELA BENCZF.I. corespo’i­i jr.t Cadre pen­tru șantiere De curind, 120 tineri au terminat cursurile S.F.U. din Bărbăteni Trustului nr. 7, calificînd­-se în me­n seria de zidar. Dintre aceștia 36 de tineri și-au manifestat dorința să lu­creze pe șantierul 5­ Uricani, alături de brigadierii care construiesc noi blocuri în tînărul oraș. Alți 39 de absolvenți au început să lucreze pe șantierul 4­ Lupeni. Restul de tineri zidari au fost repartizați pe alte șan­tiere din Valea Jiului, unde aduc a­portul lor la îndeplinirea sarcinilor de plan. IULI­U POPESCU corespondent Bogat rod al prieteniei Răspunzînd invitației Guvernu­lui Republicii Populare Bulgaria și a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, o delegație guvernamen­tală și de partid din țara noastră a vizitat între 28 martie și 4 apri­lie 1957 țara vecină și prietenă. Pretutindeni, delegația noastră alcătuită din tovarășii: GHEOR­GHE GHEORGHIU DEJ, prim secretar al C.C. al P.M.R., mem­bru în Prezidiul Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației, CHIVU STOICA, președintele al Consiliului de Miniștri, membru Biroului Politic al C.C. al P.M.R., PETRE BORILA, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., LEONTE RAU­­TU, membru supleant al Biroului politic al C.C. al P.M.R., GRIGORE PREOTEASA, Ministrul Afacerilor Externe, membru al C.C. al P.M.R., G. GAS­TON MARIN, președintele Comi­tetului de Stat al Planificării și MIHAIL ROȘIANU, ambasa­dorul R.P.R. la Sofia, a fost în­­tîmpinată cu căldură­­ și entuziasm atît de către conducătorii Repu­blicii Populare Bulgare cît și de către întregul popor frate bulgar. În întîlnirile cu oamenii muncii din Sofia sau Plovdiv, unde au avut loc mari mitinguri, solii po­porului nostru au f­ost îndelung ovaționați. Discursurile tovarășilor GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, TODOR JIVCOV, prim secretar al C C. al P.C.R., membru al Pre­zidiului Adunării Populare a­ R.P. Bulgaria, și ANTON JUGOV, președintele Consiliului de Mini­ștri al R.P.R., membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., rostite cu această ocazie, au prilejuit din partea întregii asistențe o puter­nică manifestare a caldei, since­rei prietenii dintre poporul român și poporul frate bulgar. Această trainică prietenie își are rădăcini vechi și adin ei în trecutul istoric pe care cele două popoare l-au străbătut prin lupte și jertfe comune pentru ciștigarea indepen­denți­lor naționale. Scuturarea lupului otoman, lupta împotriva fascismului și a propriei burghezii exploatatoare a legat și mai strîns prietenia poporului nostru cu po­­porul frate bulgar. Astăzi, în vre­murile noastre această prietenie a căpătat un sens și mai înalt, am­bele popoare sprijinindu-se reci­proc, în felul comun, construirea socialismului. La baza unității ță­rilor noastre democrat-populare stă caracterul comun al orînduirii lor de stat, interesele­­ comune pentru apărarea cuceririlor revo­luționare, a independenței națio­nale, stă comunitatea cailor de dezvoltare social-economică, lupta frățească pentru construirea socia­lismului și apărarea păcii, stă ideologia comună marxist-leninistă. Desfășurate într-o atmosferă cordială și prietenească, tratati­vele purtate de către delegația noastră și cea bulgară atît pe li­nie guvernamentală cît și de partid au fost încununate de deplin suc­ces prin încheierea celor două de­clarații comune intitulate: Decla­rație asupra tratativelor dintre de­legațiile guvernamentale ale­­ Re­publicii Populare Romîne și­ Re­publicii Populare Bulgaria. Declarație cu privire la tratati­vele între delegațiile Partidului Muncitoresc Român și Partidului Comunist Bulgar. Vizita delegației noastre guver­namentale și de partid în R.P. Bulgaria, rodnicele tratative pur­tate, deschid calea cimentării tot mai puternice a prieteniei dintre cele două popoare vecine, deschid calea unei colaborări mai largi între partidele clasei muncitoare din țara noastră și R.P. Bulgaria. In același timp aceste rodnice re­zultate vin să contribuie la întă­rirea unității lagărului socialist ele fiind și un aport pentru rea­lizarea coexistenței pașnice, a relațiilor cu toate statele, indife­rent de orînduirea lor, și mai ales cu statele balcanice. îmbunătățirea salarizării personalului de la cantine . Mărirea burselor și alocațiilor de hrană pentru elevi In vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale personalului operativ și administrativ de la cantine s-a intro­dus de curind salarizarea pe funcțiuni, reglementată prin H.C.M. nr. 114/1957. In acest scop cantinele au fost clasi­ficate în 9 categorii, după numărul mediu de mese servite zilnic. Salari­zarea pe funcțiuni se face în cadrul fondului total de salarii planificat pe minister sau pe organul tutelar de care ține cantina respectivă și nu va modifica prețul mesei. Pentru aplicarea hotărîrii se stabi­lesc unele măsuri organizatorice ca, de pildă, Comasarea cantinelor cu un nu­măr mic de abonați, introducerea auto­­reservirii la cantinele mici, înființarea de bucătării centrale și administrații comune pentru grupuri de cantine etc. Un capitol special al hotăririi se ocupă de mijloacele de stimulare a salariaților din cantine pentru îmbună­tățirea și lărgirea sortimentelor de pre­parate culinare, pentru buna deservire a abonaților, pentru strîngerea și pre­darea deșeurilor alimentare etc. Se mai prevede, de asemenea, plata unei indemnizații de muncă nenor­mală de 25—50 la sută din salariul tarifar pentru responsabilii și pentru personalul operativ al cantinelor, a­­colo unde nu s-au organizat două schimburi și unde nu se poate respectă programul de 8 ore. Lucrătorii care nu prestează perma­nent muncă nenormată, nu primesc in­demnizația de muncă nenormată, ci vor primi sporul obișnuit de ore su­­plimentare. Se precizează că nu se pot acorda indemnizații de muncă nenora­mată următoarelor categorii: șef de birou contabilitate, contabil principal, contabil, achizitor și magazioner.­­ De curînd, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale elevilor din­ instituțiile de învățămînt, Consiliul d­e Miniștri a adoptat o hotărîre prin care se mărește, cu începere de la 1 martie 1957, alocația zilnică de hrană pentru copiii din instituțiile preșcolare și elevii din școlile de cultură generală, institutele pedagogice de învățămînt, precum și din școlile profesionale de ucenici, școlile tehnice, școlile speciale și prevenitoriile cu elevi debili și elevi invalizi, pentru copii bolnavi de tirc. Bursele de stat acordate elevilor sei majorează în mod corespunzător cu diferența între vechea și noua alocației de hrană. In consecință, bursierii ex­­terni vor primi bursele majorate cu­ diferența de alocație. La „Teleajeanul“ De la 10 la 30 m. pe minut Pînă mai acum cîțiva ani, la fabrica de carton asfaltat „Teleajenul“-Be­r­­ceni viteza de tragere a cartonului nu depășea 10 m. pe minut. Această medie nu-i mulțumea pe muncitori și tehni­cieni, mai cu seamă că cerințele de carton asfaltat erau destul de mari­in afară de viteza de tragere extrem de mică, existau gîtuiri în producție la sala de hîrtie. Parte din utilaje nu erau folosite, iar altele solicitate la maximum. Iartă­ de ce în cadrul fabricii s-a pornit o acțiune de studiere a puncte­lor unde se produceau defecțiuni teh­nologice, analizîndu-se astfel posibilită­țile mașinilor de măcinat (holendre). In urma acestui studiu s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la îmbunătățirea pro­­­cesului de producție­ și la mărirea substanțială a vitezei de tragere cartonului. Așa, de pildă, s-a montat încă un holondru, care stătea neutilizat, pre­cum și încă 8 cilindri-uscatori. Ca re­zultat al acestor măsuri, viteza de tragere a crescut la 28 m.p. pe minut Cu toate acestea, muncitorii și tehni­cienii fabricii nu au abandonat ide­ea de a mări viteza de tragere. In acest scop, s-a montat o instalație de aer cald, care să ducă la uscarea rapidă a cartonului presat. S-a ajuns astfel ca la cartonul de 500 gr/mp să se ob­­țină o viteză de 25 m­, iar la cel da 400 gr/mp de 30 m. pe minut. De remarcat este că, odată cu spo­rirea vitezei de tragere, și calitatea­ cartonului asfaltat s-a îmbunătățit. In ultima vreme pe adresa fabricii au sosit o serie de scrisori de mulțumi­re, în care diferiți beneficiari își exprimă convingerea că, și pe viitor, vor primi carton asfaltat de calitate superioară. Un tip rational de prefabricate pentru scări întreprinderea de prefabricate „Pro­gresul"”-București execută pe șantierul Floreasca o comandă de lamele prefa­bricate din beton armat pentru scări. Un asemenea element are lungimea de cca. 3 m (10 trepte) și lățimea de 39 cm; la montaj se așează alături cîte 3 lamele, îmbinarea făcîndu-se prin tur­narea continuă a treptei de la mijloc. Consumul de armătură este de 20,67 kg la un element. Greutatea foarte redusă (cca. 150 kg) a lamelei — da­torită dimensiunilor și secțiunii sale — face posibil mon­tajul cu mijloace simple. NOI LOCUINȚE PENTRU PETROLIȘTI.­. Orașul nou din Onești al muncitorilor petroliști se îm­bogățește în fiecare an cu numeroase apartamente con­­fortabile. Luptînd pentru li­chidarea rămînerii in urmă a lucrărilor de finisaj, colec­tivul șantierului 10 al Trus­tului nr. 2 se straduie să res­pecte termenele de dare în folosință din planul pe acest an. Astfel, în 1957 construc­torii vor preda muncitorilor petroliști peste 200 de apar­tamente, ceea ce va repre­zenta mai mult de 6500 mp suprafață de locuit. Tot în acest an se vor termina fini­sajele la 4 magazine și la un bloc-cămin pentru muncitori nefamiliști. De curînd au fost atacate alte 4 blocuri, la care s-a turnat fundația. Tehnicienii de pe acest șantier s-au hotărît să reor­ganizeze executarea mecani­zată a tencuielilor. In acest scop s-a format o brigadă complexă, bine instruită; se vor executa mecanizat 64.000 mp tencuieli exterioare și in­terioare. Constructorii întîmpină cu succese deosebite ziua de 1 Mai. Brigada de zugravi­­vopsitori condusă de Ludovic Komprat realizează lucrări de bună calitate, își depă­șește norma cu peste 50 la sută și se îngrijește de eco­nomisirea materialelor. Mo­zaicarul Ștefan Popescu, or­­ganizîndu-și bine brigada, se menține printre fruntașii șan­tierului. Brigada de tineret —■ recent înființată — a m­­­ărului zidar Dumitru No­vinschi își depășește norma cu 80 la sută. ...ȘI­­ NOUA SURSA DE ALIMENTARE CU APA Continua dezvoltare a in­dustriei și a centrelor de lo­cuit de pe Valea Trotușului necesită o mai bună alimen­tare cu apă potabilă. Vechea sursă, cu un debit de 3 , 1/sec., a devenit insuficientă. De a­­ceea, încă din anul trecut a început construcția unei noi surse de apă potabilă, cu un debit de zece ori mai mare. Această lucrare a fost exe­cutată sub conducerea ing. Eugen Lateș și a tehnicia­nului Alexandru Calafetea­­nu de la șantierul 10 al Trustului nr. 2. Noul sistem de alimentare cu apă constă dintr-o priză din: nul Cașin, o conductă de refulare in lungime de 7 km, o stație de coagulanți, bazine de reacții și defiriza­­re, decdntoare, o stație de filtre rapide (cu crept­­e din porțelan) și rezervoare de a­­cumulare. Rețeaua de distri­buție e­­xecutată în ine, ceea ce va asigura o mai bună folosire a presiunii a­­pei. In prezent se fac probele tehnologice ale instalației, urmînd ca peste puțin timp întreprinderile de pe Valea Trotușului, precum și orașul Onești să fie alimentate cu apă potabilă din noua sursă. La lucrările de finisare s-au evidențiat brigada de tencuitori a lui Gavrilă Roșu (la tencuieli hidraulice și hi­­­­droizolații), precum și­ echi­­pa de vopsitori a maistru­>­lui Ludovic Romprat. Schim­­bar­ea soluției la dispozitivul de prindere a plăcilor cu­ crepine, la propunerea șefu­­­lui de lot ing. Laleș și șefu­lui de șantier ing. Erdély, a dus la realizarea unei eco­nomii de 930 kg. de bronz. Multă rîvnă a depus în muncă, maistrul Alexandru­ Neamțu la­ lucrările de in­stalații hidraulice, de încăl­zire și aer comprimat, i­­ special la montarea stației de com­presoare. M. NEGREANUȚ PE VALEA TROTUȘULUI

Next