Constructorul, mai 1957 (Anul 9, nr. 381-384)
1957-05-04 / nr. 381
Măreața demonstrație de 1 Mai a oamenilor muncii Oamenii, muncii din Capitală au sărbătorit cu entuziasm 1 Mai — sărbătoarea internațională a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor din toate țările. Ca un șuvoi viu, puternic s-au revărsat in piața Stalin coloane compacte ale acelor care zi de zi, neobosiți cu pricepere și eroism, făuresc bunuri materiale. Demonstrația oamenilor muncii din Capitală a fost o strălucită expresie a voinței poporului nostru de a construi socialismul, de a întări continuu unitatea țărilor puternicului lagăr socialist, de a apăra din toate puterile pacea în lume. In clișeu. Un aspect de la marea demonstrație de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală. Desfășurate într-o deplină unitate de vederi, tratativele purtate între delegațiile guvernamentale și de partid ale țării noastre și Republicii Democrate Germane s-au încheiat la 28 aprilie prin semnarea celor două declarații comune, documente de mare însemnătate care consemnează întărirea prieteniei sincere dintre aceste state democrat populare, dintre cele două partide muncitorești frățești. Analizînd situația politică internațională, Declarația comună a guvernului Republicii Populare Române și a guvernului Republicii Democrate Germane subliniază că politica externă a celor două guverne are drept scop menținerea păcii în lume: întărirea securității internaționale. In același timp cele două guverne remarcă pericolul uneltirilor cercurilor agresive din Occident și din S.U.A care, deși au suferit un eșec total în Egipt încearcă acum să-și impună planurile lor înrobitoare în Orientul Apropiat Mijlociu prin aplificarea așa zisei „doctrine Eisenhower“. Infierînd rebeliunea contrarevoluționară din Ungaria, cele două guverne își exprimă identitatea năzuințelor lor de pace, de întărire a unității de nezdruncinat a lagărului socialist. Față de creearea de noi blocuri în Europa — ca „Euratom“ și „Piața comună“ — blocuri cu vădite intenții agresive și în care un rol de frunte reacțiunea internațională îl atribuie Germaniei Occidentale revanșarde, cete două guverne își exprimă hotărîrea de a-și întări capacitatea lor de apărare, menținînd și consolidînd împreuună cu celelalte țări socialiste, participarea lor la Tratatul de la Varșovia. Totodată Declarația comună a celor două guverne avertizează în mod sever ca: „orice încercare de a ataca R. D. Germană va întîlni rezistența hotărîtă a întregului lagăr socialist și a tuturor popoarelor iubitoare de pace“. In scopul rezolvării pe cale pașnică și democratică i a problemei germane, Declarația subliniază că reunificarea Germaniei este cauza poporului german însuși și că necesită înțelegerea între ambele state germane, în cadrul aceluiași sistem de securitate colectivă. Deosebit de însemnat este și documentul semnat de șefii delegațiilor F.S.U.G. și P.M.R. El remarcă deplina unitate de vederi cu privire la problemele examinate și la sarcinile de viitor a celor două partide frățești. Cu acest prilej delegația noastră de partid a elogiat activitatea P.S.U.G., demn continuator a tradițiilor revoluționare a mișcării muncitorești germane care a dat proletariatului mondial pe titanii Marx și Engels, partid marxist consecvent, făuritor al primului stat german democrat și iubitor de pace. Solidare cu lupta eroică a Partidului Comunist din Germania Occidentală, P.M.R. și P.S.U.G. — se arată în Declarație — consideră ca lodA sarcină primordială apărarea consecventă a purității învățăturii marxist-leniniste, educarea membrilor de partid în spiritul internaționalismului proletar. Cele două partide consideră că practica construirii socialismului în R.P.R. și R.D.G. confirmă justețea tezei leniniste care arată că deși pot fi folosite diverse forme și metode specifice fiecărei țări, totuși, în construirea socialismului, legile și trăsăturile fundamentale ale revoluției socialiste sunt în general valabile pentru toate țările. Rodnicile tratative dintre delegațiile guvernamentale și de partid a țării noastre Și a R. D. Germane deschid largi posibilități economice, culturale, bazate pe principiul egalității și reciprocității. Ele contribuie la strângerea legăturilor între cele două țări prietene și partide frățești, la întărirea unității puternicului lagăr al păcii și socialismului. jpO OOOOOOOOOOOOOOOO \KX OOOOQOOC OOOO OOOOOOOO Oq In numele păcii, si socialismului ; 3 .Doooocooocooocooocoooo oooooooo oooc oooo ooooocP prieteniei Ziua presei comuniste Cu 45 de ani în urmă, la 5 mai 1912, a apărut primul număr al ziarului „Pravda“. De atunci, în fiecare an, la această dată, oamenii muncii de pretutindeni sărbătoresc Ziua presei comuniste. Condusă și îndrumată de partidele comuniste și muncitorești presa comunistă s-a dezvoltat an de an, afirmîndu-se ca o înflăcărată luptătoare pentru pace, pentru victoria cauzei comunismului, pentru fericirea și libertatea tuturor popoarelor lumii. Succesele presei din țara noastră — presă de tip nou — prețuirea și dragostea de care se bucură din partea oamenilor muncii se datoresc faptului că ea este pătrunsă de spirit partinic, că luptă pentru realizarea celor mai înalte năzuințe ale poporului, manifestîndu-se totdeauna ca un propagandist, agitator și organizator colectiv al maselor. Diametral opusă presei burgheze — care nu are alt rol decît acela de slugă credincioasă a monopolurilor, apărătoare a intereselor capitalului și dușman inveterat al popoarelor , presa din țara noastră, ca și întreaga presă comunistă, aparține poporului și apără interesele lui vitale. Caracterul partinic, credința față de ideile marxism-leninismului constituie principala particularitate a presei comuniste, particularitate care nu face decît să afirme cu tărie libertatea presei, o libertate adevărată, libertatea presei pentru popor, în scopul construirii societății socialiste. Ziarele și revistele noastre sînt cu adevărat o tribună a poporului. Și tocmai acest lucru le face pline de conținut, le imprimă un țel bine definit, le ajută să se afle întotdeauna în centrul evenimentelor c are preocupă pe oamenii muncii. Ziua presei comuniste constituie un prilej de trecere în revistă a activității presei noastre și se desfășoară sub semnul îmbunătățirii continue a conținutului ziarelor, al întăririi legăturii lor cu masele de cititori. Tuturor cititorilor, corespondenților și difuzorilor voluntari ai gazetei noastre, le adresăm, de Ziua presei comuniste, călduroase felicitări și le urăm mult spor în munca lor. In vremea sa, cind a meritau să fie cunoscute, au fost oglindite de aprins să aștearnă primele Și intr-o zi, acum vreocest corespondent voruncorespondențe, Ștefan doi ani, pe adresa redactor fruntaș. Stamate nu prea era de- țier a sosit prima cores- prins să toarne vorbele avndență a lui Ștefan . In tiparul unei știri. Spa- Stamate din orașul de Colaboratori de nădejdenem „la vremea sa" pe malul Dunării. O știre ai gazetei noastre, pentru că atunci strua- scurtă in care se vor dea seamă de corespondenți ogarul, activistul sindical despre creșterea indicilor voluntari s-au evidențiat și corespondentul volun- intensivi ai mașinilor in ultima vreme. Menționat Ștefan Stamate nu-și unelte. E lesne de înțeles năm printre alții pe baf la rostul de cit lingă ce-a simțit noul corespondarășli: Ion Anghelstrungul lui de la Student, cind i s-a publicat Cluj, Elena Bărcănescuția nr. 4 din Brăila a știrea in „Constructo Reșița, Panait Badea- Trustului de utilaj greu, rus“. Comarnic, Nicolae Bonta meseria pe care el e Colecția ziarului e o cotă-Cernavodă, Ștefan îndrăgea. mărturie vie a activită- Boboc-Iași, Iordan Bote. O vreme a scris la ziații corespondentului Ștefari-București, Gh. Rivolul local. Dar însă. Apoi fan Stamate. Materiale fara-Sighișoara, Stelian a încetat. A lăsat pen- diverse, cuprinzind felu- Bucur-Bucov, Constantin tra altădată, cind va inmiele aspecte ale mun- Cantoriu-Iași, Constantin văța mai multe. Și acest cu colectivului în mijlo- Colonela-Orașul Stalin, altădată a venit, după ce cui căruia lucrează — Mihai Constantinescua absolvit facultatea de la problemele antrena- Pătîrlagele, Eva Federmuncitorească și a fost fit tehnicienilor in rezul Lugoj, Florian Hoțupa arepartizat la vechiul locrarea sarcinilor de pro- Cluj, Iulian Popescude muncă în calitate de ducție, la munca corni- Vulcan, Al. Șofiloiu-Gotehnician. S-a gindit siel de grădinărit sau vara, Ion Varga-Arad atunci că n-ar fi rău aceea a îndeplinirii an etc. dacă ar pune din nou gajamentelor din contrac- De Ziua presei comuniîna pe creion să scrie iul colectiv și pînă la ex- niste, tuturor le urăm La ziar, mai cu seamă periența comitetului în mult succes în muncă și că în întreprindere erau organizarea consfătuiri în activitatea de coreso mulțime de fapte celor de producție — toate pondent. PftPtETAftf Dm TOSTC TWM&, TWfȚT-TK? ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCTOR ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.JII SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII In sectorul de exploatare a utilajului greu Acțiunea de pregătire a introducerii sistemului îmbunătățit de salarizare și normare a muncii se desfășoară și în cadrul Trustului de utilaj greu. Prima preocupare a comisiei de coordonare pe trust a fost ca fiecare muncitor de pe șantiere să fie bine informat despre această acțiune. In acest scop au fost desemnați delegați care au îndrumat activitatea comisiilor pe unități. A fost prelucrat H.G.M. nr. 347/1957 cu colectivele unităților, apoi au fost aleși responsabili care au făcut, la r indul lor, prelucrarea pe șantiere. O mare atenție a fost acordată agitației vizuale corespunzătoare în această perioadă. S-au confecționat panouri pentru afișarea propunerilor și a răspunsurilor. Totodată s-au afișat la locurile de muncă lozinci mobilizatoare, prin care li s-a trezit muncitorilor interesul de a sprijini prin fapte reușita acțiunii. In prezent, comisia de coordonare pe frudt și comisiile de la stații elaborează studii în legătură cu problemele lucrului în acord sau în regie pe sectoare de producție, indicatoare tarifare, sistem premiat, măsuri practice de sporirea producției și productivității muncii, simplificarea formularisticii tehnico-operative de evidență primară și statistică, precum și simplificarea aparatului tehnico-administrativ. Măsurile preconizate de către comisii vor fi completate sau modificate cu propunerile muncitorilor. Astfel, s-a renunțat la creșterea cu orice preț a procentului muncii în acord, în sectoarele în care această muncă nu este indicată din cauza imposibilității de a stabili norme cu motivare tehnică. S-a trecut în schimb la studierea normelor complexe, datorită cărora operațiile scriptice se simplifică la maximum, iar spiritul de lucru în colectiv se dezvoltă cu rezultate favorabile pentru creșterea productivității muncii. Au fost organizate la Stația nr. 1,,Progresul“, 10 brigăzi de specialitate, cuprinzînd 89 de muncitori, și la Stația nr. 6 — Orașul Stalin — 7 brigăzi de specialitate cu 37 de muncitori și 2 brigăzi complexe cu 8 muncitori. Se studiază posibilitatea de a organiza o brigadă complexă la balastiera Stoenești, unde excavația, încărcarea și transportul balastului se fac mecanizat, cu utilaje T.U.G. In continuarea acțiunii de stabilire și introducere a normelor tehnice la maișini-unelte, Stațiile T.U.G. nr. 1, 4 și 6 aplică în prezent în proporție de 60% norme tehnice. Serviciul organizării muncii din cadrul trustului s-a mai preocupat de stabilirea unor norme tehnice pentru centralele de beton ale Stațiilor nr. 4 și 7. Pentru automacarale și lopată sferică normele tehnice se găsesc încă în curs de studiere, și vor putea fi aplicate începînd de la 1 iunie a.c. Pe șantierele de la Govora și Rusca, unde se va face experimentarea sistemului de salarizare îmbunătățit s-au luat măsuri pentru buna funcționare a utilajelor, asigurindu-se mijloace mecanice de întreținere și depanare. La toate șantierele și unitățile trustului continuă ședințele de consultare, în care muncitorii și tehnicienii fac propuneri pentru o cît mai rațională exploatare și întreținere a utilajelor, pentru sporirea productivității muncii, pentru perfecționarea sistemului de salarizare și de normare a muncii. AU SOSIT ZIARELE... Am văzut-o cu vraful de ziare suibsoară, colinidînd locurile de muncă din secții și distribuind ziarele și imaginea asta mi-a rămas întipărită în minte. Aurelia Pînzaru, tînăra aceasta fără astîmpăr, nu și-ar putea închipui începerea unei zile de lucru fără să aducă mai întîi abonaților săi — pe care îi știe pe dinafară cum îi chiamă și unde muncesc — ziarele nou sosite, cu cerneala încă proaspăta. Nu se ocupă de prea multă vreme de difuzarea presei la Fabrica de ciment București. Numai de cîteva luni. Cînd și-a asumat această răspundere de cinste de a răspîndi cuvîntul partidului, Aurelia Pînzaru nu știa precis care e situația abonamentelor. Și-a dat apoi seama că erau prea puține în comparație cu numărul celor ce voiau să citească ziarele. N-a stat mmult pe gînduri și a pornit la treabă. In ședințe — ca organizator de grupă — prin secții, de la om la om, a început să trezească interesul muncitorilor pentru cuvintul scris. Și-ncet, încet — abonamentele au început să sporească, oamenii fiind bucuroși să primească ziarul lor preferat chiar la locul de muncă. Din situații afli că numai la „Constructorul“, de la începutul anului, a crescut numărul abonaților cu aproape 80. Desigur, un prim pas pe care îl va continua. Se mai întîmplă uneori ca ziarul să vină în fabrică cu întîrziere. Oamenii, pe bună dreptate, reclamă, iar Aurelia Pînzaru se face foc cu alta. Pune mina pe telefon, chiamă oficiul poștal din Pantcelimon și se burzuluiește la cei ce se ocupă cu difuzarea presei. Nu-i de mirare că la împărțirea ziarelor, poștașilor li se recomandă: „Lasă F.R.R.-ul, du-te întîi la Ciment că-i tovarășa aia, Pînzaru, acolo și ne ia la trei păzește...!“ ★ 4 pagini 20 bani ★ ANUL IX nr. 3B1 Sîmbată 4 mai 1957 Sistemul de salarizare îmbunătățit în discuția maselor Acțiunea trebuie larg sprijinită Printre unitățile de construcții la care se face experimentarea sistemului îmbunătățit de salarizare se numără și întreprinderea nr. 505, cu șantierele sale din Mediaș, Fabrica de geamuri, „Emailul Roșu“, „Partizanul păcii“, locuințe și alimentarea cu apă. Pe aceste șantiere, planul de măsuri tehnico-organizatorice al întreprinderii a fost defalcat pînă la obiect, stabilindu-se sarcini precise în legătură cu desfășurarea lucrărilor pe baza proiectului de organizare, Introducerea micii mecanizări și a mecanizării complexe cu utilaje noi, aprovizionarea ritmică cu materiale, transportul centeinerizat al unor materiale din depozit și chiar de la furnizor, ridicarea nivelului tehnic al cadrelor etc. Comisiile locale au început consultarea muncitorilor pe probleme, în legătură cu sistemul de salarizare îmbunătățit. Constructorii participă cu mult interes la această acțiune. Iată cîteva din primele propuneri făcute de muncitori: reexaminarea normelor la săpături în teren foarte tare și la turnări de beton (Vasile Kehaia), la prepararea manuală a betonului și la tencuieli sclivisite (Gheorghe Waltel), la lansarea și montarea tuburilor de beton (Iosif Dörner), un sistem stimulativ pentru calitatea lucrărilor de zidărie și tencuieli, reducerea numărului categoriilor de salarizare și o diferențiere mai accentuată de la o categorie la alta (Gheza Mailat); norme științifice la transportul prefabricatelor (Ioan Someșan); construirea de schele în zonele periculoase pentru baterea și scoaterea palplanșelor (Mihai Hartman); o justă concordanță între tarife și indicatoarele tarifare (Iosif Miklós), etc. La alte șantiere ale întreprinderii unde nu se face experimentarea, s-au înregistrat unele deficiențe în desfășurarea pregătirilor pentru introducerea sistemului îmbunătățit de salarizare. Astfel, tov. Ioan Henteș și Vasile Anița, planificatori la șantierul Tîrnăveni, n-au binevoit să participe la prelucrarea materialelor directivă și a planului de măsuri tehnico-organizatorice, cu toate că președintele comitetului sindical de secție le-a atras atenția că prezența lor e necesară. La șantierul Sighișoara, muncitorii sunt nemulțumiți de activitatea normatorilor Iosif Szabó și Gheorghe Roth, care stau mai mult în birou, nu vizitează locurile de muncă și nu deschid la timp foile de lucru. La același șantier, maistrul Emeric Kövece folosește timpul rezervat producției pentru a-și rezolva treburile personale, uneori chiar lipsește nemotivat, lăsînd muncitorii fără îndrumare tehnică. Pentru reușita acestei acțiuni, care trebuie să ducă la aplicarea strictă a principiului socialist de salarizare, la creșterea productivității muncii și la îmbunătățirea câștigului muncitorilor, e nevoie ca toți cei ce răspund de buna organizare a muncii să-și facă datoria. GH. MOȚOIU corespondent Colectivul șantierului Copșa Mică a analizat temeinic posibilitățile de îmbunătățire a producției, pentru a crea condițiile necesare introducerii sistemului îmbunătățit de salarizare. După cum a subliniat într-o ședință zidarul Ion Olaru, acest sistem va avea efecte pozitive în ce privește îmbunătățirea calității lucrărilor, întărirea disciplinei în muncă, ridicarea nivelului profesional al constructorilor. Iată cîteva dintre măsurile tehniceorganizatorice stabilite de conducerea șantierului și de comitetul sindical, cu colaborarea comisiei locale de coordonare: planificarea decadată a sarcinilor și efectivelor de brigăzi și echipe, ridicarea indicilor de exploatare a utilajelor, folosirea unui malaxor „Reiser“ pentru prepararea asfaltului etc. ION OLARU corespondent ti țin seamă de propuneri Cu prilejul discutării sistemului îmbunătățit de salarizare, oamenii muncii își spun părerea despre felul în care se desfășoară treburile acolo unde lucrează. Părerile lor constituie un punct de plecare, în așa fel incit pe viitor, pe baza măsurilor ce se stabilesc, să se poată ameliora procesul de producție. Cimentiștii din Turda și-au dat din plin aportul la îmbunătățirea muncii în fabrica lor. S-a întocmit chiar și un plan de măsuri, dar care, din nefericire, nu este totdeauna respectat, nu se duc la îndeplinire toate propunerile făcute. Nici pînă în prezent nu a fost redusă (temporar) capacitatea cupelor de la excavatoarele din cariera Săndulești și din această cauză sosesc mereu bolovani prea mari care îngreunează activitatea secției concasoare. Probabil tovarășii din conducerea fabricii nu s-au gândit câte eforturi trebuie depuse la spargerea unui bolovan de 7—800 kg, sau ce urmări nefaste au pentru funcționarea ocupasoarelor asemeneai bolovani cu gabaritul mare. O altă propunere menită să ducă la creșterea productivității muncii era punerea în funcțiune a unui troliu ajutător de manevrare a cablului cu care se ancorează vagoanele C.F.ft. Nici de această propunere nu s-a ținut cont și se lucrează mai departe în condiții corespunzătoare. In aceeași situație se află și problema montării unui șnec pentru uscarea zgurii la cuptoarele nr. 5 și 6. Lipsa de atenție de care dă dovadă conducerea fabricii de cimenit „Victoria socialistă“ din Turda (director Arpad Fazakaș) față de propunerile oamenilor muncii nu va•duce decît prejudicii bunului mers al fabricii, muncitorii fiind nemulțumiți că nu li se respectă propunerile. Ei sînt mai curînd dornici ca fabrica lor să-și recîștige renumele pe care — poate ieii din aceste cauze — l-a pierdut. Timpul nu-i trecut și în perioada de consultare a muncitorilor cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare se pot remedia toate aceste deficiențe. PROPUNERI VARIATE +1 INTERESANTE In cadrul Trustului de construcții nr. 1-București, prelucrarea temeinică și amănunțită a tuturor problemelor legate de introducerea sistemului îmbunătățit de salarizare și normare a muncii s-a făcut la toate unitățile în subordine, instituindu-se subcomisiile ce vor dezbate propunerile făcute de muncitori, le vor sistematiza și sintetiza, pentru a le trimite forurilor superioare. In cadrul prelucrărilor ce au avut loc, mulți muncitori și tehnicieni au acordat o deosebită atenție acestei acțiuni, punind întrebări pentru precizarea problemelor expuse și făcînd unele propuneri interesante. Astfel, instalatorul Ion Păcuraru din grupul de instalații a cerut lămuriri asupra măsurilor ce vor fi luate pentru a se înlătura birocratismul și a se reduce formularistica excesivă. Tov. A. Anușka a propus să se includă în salariul tarifar și o cotă reprezentînd uzura de echipament. In vederea unei cît mai temeinice și complexe lămuriri a problemelor, grupul de șantiere nr. 1 a luat inițiativa ca pe toată durata consultărilor să funcționeze un cabinet de consultații în zilele de luni și vineri, la șantierul Casei Radiofoniei. Tehnicienii și inginerii grupului, prin rotație, stau la dispoziția muncitorilor, dînd lămuririle necesare pentru probleme încă neclare subcomisiilor de pe șantiere. Concomitent cu această acțiune, la trust sosesc de la șantiere proiectele de organizare anuale — prin care sînt determinate obiectele, categoriile de lucrări, eșalonarea volumelor pe trimestre, se dau soluțiile tehnice și metodele de lucru, precum și măsurile tehniceorganizatorice ce tind către o continuă ridicare a productivității muncii. Planurile de măsuri tehnico-organizatorice se completează pe parcurs cu propunerile făcute de către muncitori. Avînd această documentație, grupa de normare tehnică a trustului, în strînsă legătură cu serviciul tehnologuluișef, a pornit acțiunea de elaborare a normelor globale pe unități finite — norme aprobate de trust pentru șantierele: Institutul agronomic „N. Bălcescu“, Academia R.P.R., „Oxigenul“, Casa Radiofoniei ș. a. In caz că la unele lucrări nu a existat proiectul de organizare în fază a III-a, s-a ținut seama de condițiile existente pe șantier, tehnologul-șef precizind regulile tehnologice necesare. Aceste norme nu pot fi modificate sau completate de către șantiere; prin aceasta se înlătură suplimentările — uzitate la fiecare sfîrșit de lună — cu fel de fel de lucrări fictive, ce duceau la apreciabile cheltuieli nejustificate, la umflarea prețului de cost. In cadrul trustului nostru, experimentarea se face la șantierul Institutului agronomic. Primele norme globale pentru toate lucrările de bază au și fost elaborate, pe baza condițiilor de pe șantier. O deosebită preocupare a arătat inginerul-șef al șantierului, tov. Ștefan Popovici, atît în ceea ce privește măsurile tehnico-organizatorice, cît și prin urmărirea sistemului simplificat al formularisticii. Aici au fost introduse numai foaia zilnică de pontaj și fișa individuală de salarii — excluzînd raportul șefului de echipă, foaia de lucru în regie, foaia de intemperii, registrul centralizator de pontaj, bordeielul foilor de lucru. Foaia de lucru în acord s-a simplificat prin desființarea pontajului de pe spatele foii. Experimentarea simplificării evidențelor a fost extinsă și la alte două șantiere. In această acțiune au fost antrenat toți normatorii și s-au evidențiat maiștrii I. Simionescu, Felice Ramires, G. Șincai — de la șantierul Institutului agronomic, Costel Ionescu de la șantierul Velodrom și majoritatea maiștrilor de la grupul de șantiere nr. 1. Nu același ajutor l-au dat însă acțiunii maiștrii Matei Schadt și I. Scoropal de la grupul de șantiere nr. 2 și Nicolae Boniș, de la șantierul Institutului agronomic. Normele globale elaborate de grupa de normatori tehnologi sînt în curs de extindere și la șantierele: „Electromagnetica“, ICEPROM, „Lemn și mobilă“, „Oxigenul“ și moara „Ilie Pintilie“. Pe toate șantierele Trustului nr. 1 acțiunea de consultare se face — cu sprijinul organelor sindicale — în mod organizat, pe baza unui program, pe probleme distincte ca: indicatoarele tarifare de încadrare, premierile și simplificarea formelor de plată, organizarea brigăzilor de lucru și aplicarea acordurilor globale prin introducerea normelor complexe. La trust au și sosit numeroase propuneri, care sînt studiate, centralizate și sistematizate. Dintre ele menționăm: fierarul-betonist Gh. Groza propune ca unitatea de măsură la armături să fie, pentru toate operațiile, kilogramul; colectivul de normatori-tehnologi propune unificarea diferitelor articole de la cap. 1—săpături, iar curățirea zăpezii să fie scoasă dintre lucrările normate și plătite în regie, din cap. 2—betoane să se scoată lucrările de turnare a betonului în membrane, cupole, grinzi cu zăbrele și elemente izolate cu volum mic, care să fie plătite în regie premiabilă, să se desființeze o întreagă serie de capitole la care majoritatea lucrărilor să se plătească în regie, nefiind normabile, iar restul articolelor pentru lucrări de masă să fie incluse în alte capitole (de ex. cap 11—rabinuri, cap. 13 — ipsoserie, cap. 15—scări etc.). O altă propunere o constituie îmbunătățirea normelor locale, care se va termina pînă la 15 iulie 1957. T. HUBER șeful serv. organizării muncii din Trustul de construcții nr. 1 Subcomisia pe teren De la un timp, vinerea, spre seară, cînd se termină lucrul, la sediull comitetului de secție de la lotul Raliatul R.P.R. (șantierul nr. 1 al Trustului nr. 3-București) se adună mullți constructori. Vin oamenii noi să facă propuneri, să mai schimbe o părere cu membrii subcomisiei despre problemele legate de sistemul de salarizare îmbunătățit. Așa s-a hotărît, o zi pe săptămână, timp de două ore, membrii subcomisiei să stea la dispoziția muncitorilor. ...Dar azi, cînd vizităm noi șantierul, nu-i vinem. Pe o încîntătoare terasă scăldată în soare, sus la etajul II, în timpul pauzei de prînz, unn grup de muncitori-șlefuitori — C. Olaru, D. Vulpe și Ion Vulpe -■ împreună cu Ilie Georgescu, președintele comitetului de secție și noiritatori.illie Dumitru discută despre productivitate, câștig orar și lunar, greutăți îin muncă... Am fost puși în temă de tov. Ilie Dumitru: „e vorba tot despre o hotărîre luată de comisia centrală, membrii subcomisiei au sardinia să meargă mereu în mijlocul muncitorilor să lămurească diferite probleme...“ Rezultatele sînt bune. Iată puneri numai cîteva proaste muncitorilor făcute în asemenea ocazii : Ion Vulpe, lustruitor de marmură, „coeficientul de premiere pentru cei ce lucrează în regie să se stabilească i. funcție de reducerea termenului de predare și de calitatea lucrărilor“. Ion Dinulescu, zidar, „să se renunțe la sistemul greșit de schimbare a soluțiilor de execuția după ce lucrarea a fost încăpută“. , Traian Cerghitu, faianțat" , „pentru reducerea pierderilor de materiale și de timp să se facă o eșalonare normală a lucrărilor, încît să nu se suprapună muncitorii de mai multe meserii pe același loc de muncă“. Ion Paraschiv, pietrarmonitor : „pentru ca productivitatea muncii să sporească, să se dea mai multă atenție la calitatea pieselor de marmură furnizate de Întreprinderea de prelucrare a marmurei, „București". Colectivul ing. Gh. Solacolu, Marius Grosman, normator, Chirilă Morűrescu, electrician, V. Florea, muncitor necalificat: „o examinare generală a categoriilor de salarizare de pe șantier, întrucât , unii muncitori au încadrări prea mari, alții prea mici; comasa""“ antemitor meserii ti" ”‘nou, zidari (roșiori) cu temcuitori, fierar-betati cu fierari-rabințari, morar",ni cu faianțari“. Text si foto: EMILIA LORINCZ și B. GORJAN De la stiigă la dreapta: D. Vulpe, C. Olaru, Ion Vulpe, Ilie Georgescu și Ilie Dumitru discutând unele propuneri legate de sistemul de salarizare îmbunătățit.